Radio Teste

TESTE PENTRU COLOCVIU b) Defect septal atrial a) Îngustarea arterelor pulmonare
c) Tetralogia Fallot periferice

Disciplina Imagistica Medicală d) Stenoza aortică b) Dilatarea arterelor pulmonare
e) Defect septal ventricular periferice
c) Bombarea arcului arterei
1. Indicele cardiotoracic reprezintă: 9. Hipovolemie pulmonară poate fi depistată în pulmonare
a) relaţia între convexităţile cordului caz de: d) Linii Kerley
b) raportul diametrelor transversale a) Stenoza mitrală e) Dilatarea hilurilor
maxime ale umbrei cordului şi ale b) Insuficienţa mitrală
peretelui toracic c) Tetralogia Fallot 18. În caz de hipovolemie pulmonară, depistăm
c) raportul diametrului transversal d) Stenoza aortică la radiografia cutiei toracice:
maximal şi cel minimal al toracelui e) Defect septal ventricular a) Diminuarea desenului pulmonar
d) raportul diametrului ventricului stâng b) Accentuarea desenului pulmonar
şi cel maximal al toracelui 10. Congestie venoasă pulmonară poate fi c) Modificările arcului arterei
e) raportul diametrului aortei depistată în caz de: pulmonare
ascendente şi cel al toracelui a) Stenoza mitrală d) Linii Kerley
b) Insuficienţa mitrală e) Omogenizarea hilurilor
2. Pentru calcularea indicelui cardiotoracic noi c) Tetralogia Fallot
utilizăm: d) Cardiomiopatie restrictivă 19. Indicaţii actuale pentru cateterism cardiac şi
a) ECOCG e) Defect septal ventricular angiografie sunt următoarele:
b) Radiografia cordului în 4 proiecţii a) Estimarea directă a presiunii
c) Radiografia cutiei toracice dorzo- 11. Hipertensiune arterială pulmonară poate să intracardiace şi pulmonare
ventrală dezvolte în caz de: b) Explorarea aortei şi ramurilor ei
d) AngioCT a) Stenoza mitrală c) Investigaţia valvei mitrale
e) Scintigrafia miocardului b) Insuficienţa mitrală d) Explorarea viabilității miocardului
c) Tetralogia Fallot e) Explorarea arterelor coronariene
3. Investigaţia imagistică prin rezonanța d) Stenoza aortică
magnetică este absolut contraindicată în caz de: e) Defect septal ventricular 20. Indicaţii actuale pentru angioCT sunt
a) Prezenţa de pacemaker cardiac următoarele:
b) Sarcina 12. În caz de angiopulmonografie selectivă, a) Estimarea directă a presiunii
c) Prezenţa dispozitivelor fero- substanţa de contrast se introduce: intracardiace şi pulmonare
magnetice implantate a) prin cateter în ventriculul stâng b) Explorarea aortei şi a vaselor
d) Prezenţa leziunilor cutanate în b) prin cateter în una din ramurile coronariene
regiunea de investigaţie arterei pulmonare c) Investigaţia valvei mitrale
e) Claustrofobia c) în vena periferică d) Explorarea viabilității miocardului
d) prin cateter în aorta e) Explorarea arterelor periferice
4. Investigaţia imagistică prin rezonanța e) prin cateter în arterele coronariene
magnetică este relativ contraindicată în caz de: 21. Limitele pentru angioCT sunt următoarele:
a) Aritmie severă 13. În caz de angiocoronarografie, substanţa de a) Bradicardie sinusală
b) Prezenţa de pacemaker cardiac contrast se introduce: b) Calcinoza severă a arterelor
c) Prezenţa dispozitivelor fero- a) prin cateter în ventriculul stâng coronariene
magnetice implantate b) prin cateter în una din ramurile c) Regurgitarea mitrală
d) Prezenţa leziunilor cutanate în arterei pulmonare d) Fibrilaţie atrială
regiunea de investigaţie c) în vena periferică e) Prezenţa dispozitivelor fero-
e) Claustrofobia d) prin cateter în aorta magnetice implantate
e) prin cateter în arterele coronariene
5. În investigaţia Eco Doppler color culoarea 22. Limitele pentru angioCT sunt următoarele:
roşie înseamnă: 14. În caz de angio-tomogtrafie computerizată, a) Bradicardie sinusală
a) Sângele arterial substanţa de contrast se introduce: b) Tahicardie >100/min cu beta-
b) Sângele venos a) prin cateter în ventriculul stâng blocanţi contraindicaţi
c) Direcţia fluxului sangvin spre b) prin cateter în una din ramurile c) Durata de apnee insuficientă
sonda arterei pulmonare d) Fibrilaţie atrială
d) Direcţia fluxului sangvin de la sonda c) în vena periferică e) Obezitate
e) Flux turbulent d) prin cateter în aorta
e) prin cateter în arterele coronariene 23. Pentru efectuarea angioCT, pacientul
6. În investigaţia Eco Doppler color culoarea trebuie să fie capabil:
albastră înseamnă: 15. În caz de congestie venoasă pulmonară, a) Să ridice mâinile deasupra capului
a) Sângele arterial depistăm la radiografia cutiei toracice: b) Să întoarce capul spre stânga
b) Sângele venos a) Diminuarea desenului pulmonar c) Să reţină expiraţia
c) Direcţia fluxului sangvin spre sonda b) Accentuarea desenului pulmonar d) Să îndoaie picioarele în genunchi
d) Direcţia fluxului sangvin de la c) Desenul pulmonar nemodificat e) Să rămână nemişcat
sonda d) Linii Kerley
e) Flux turbulent e) Omogenizarea hilurilor 24. În caz de calcinoza severa a arterelor
coronariene metoda de elecţie pentru
7. Pentru determinarea ecocardiografică a 16. În caz de hipervolemie arterială pulmonară, investigaţia lor este:
gradului de stenoza aortică folosim: depistăm la radiografia cutiei toracice: a) Ecocardiografia
a) ECOCG modul M a) Diminuarea desenului pulmonar b) Tomografia computerizată
b) ECOCG 2D b) Accentuarea desenului pulmonar c) Imagistica prin rezonanța magnetică
c) Doppler color c) Bombarea arcului arterei d) Angiocoronarografia
d) Doppler pulsatil pulmonare e) Scintigrafia miocardului
e) Doppler continuu d) Linii Kerley
e) Dilatarea hilurilor 25. Indicaţii pentru ecocardiografia
8. Hipervolemie arterială pulmonară poate fi transesofageană sunt următoarele:
depistată în caz de: 17. În caz de hipertensiune arterială pulmonară, a) Investigaţia contractilităţi
a) Stenoza mitrală depistăm la radiografia cutiei toracice: miocardului
b) Vârsta mică a pacientului arterelor coronariene sunt următoarele:
c) Suspecţie de endocardita a) Bloc de ram stâng a fascicolului 42. Ce patologii pot fi determinate pe o
infecţioasă de proteza valvulară His radiografie reno-vezicală simplă:
cardiacă b) Calcinoza arterelor coronariene a) Calculi radiotransparenti
d) Control intraoperator al calităţii c) Clinica tipică cu ECG normală b) Calculi radioopaci
plastiei de valva mitrală d) Clinica atipică cu devierile ECG c) Tumori renale
e) Pericardita exudativă e) Bloc de ram drept a fascicolului His d) Chisturi renale
e) Pielonefrita cronică
26. Pentru stenoza mitrală este caracteristic: 34. În investigaţia Eco Doppler color apariţia
a) Dilatarea atriului drept culorii galbene sau verde înseamnă:
b) Dilatarea atriului stâng a) Micşorarea vitezei fluxului sanguin 43. Cistografia este:
c) Dilatarea ventriculului stâng b) Mărirea vitezei fluxului sanguin a) Investigarea ecografica a vezicii
d) Mărirea presiunii sanguine c) Direcţia fluxului sangvin spre sonda urinare
pulmonare d) Direcţia fluxului sangvin de la sonda b) Investigarea endoscopica a vezicii
e) Presiunea sanguină pulmonară e) Flux turbulent urinare
normală c) Investigarea radiologica a vezicii
35. În investigaţia miocardului cu radionuclizi urinare
27. Metoda de elecţie pentru investigaţie în caz achiziţia trebuie să fie efectuată: d) Investigarea radiologica a uretrei
de pericardită exudativă este: a) În repaos e) Investigarea radiologica a rinichilor
a) Radiografia cutiei toracice b) La efort fizic
b) Ecocardiografia transtoracică c) La efort „farmacologic” 44. Uretrografia este indicată în caz de:
c) Ecocardiografia transesofageană d) În repaos şi la efort fizic a) Stricturi uretrale
d) Tomografia computerizată e) În repaos şi la efort „farmacologic” b) Sterilitate
e) SPECT (single photon emission c) Traumatismul uretrei
computed tomography) 36. Pentru efortul „farmacologic” în d) Infectii uretrale
investigaţia miocardului cu radionuclizi se e) Cancer vezicii urinare
28. Metoda de elecţie pentru investigaţie în caz utilizează:
de valvulopatie reumatismală este: a) Anticoagulante 45. Uretrografia este contraindicată în caz de:
a) Radiografia cutiei toracice b) Vasodilatatoare a) Stricturi uretrale
b) Ecocardiografia c) Antibiotici b) Sterilitate
c) Imagistica prin rezonanța magnetică d) Beta-blocanţi c) Traumatismul uretrei
d) Tomografia computerizată e) Diuretici d) Infectii uretrale
e) SPECT (single photon emission e) Cancer vezicii urinare
computed tomography) 37. În evaluarea patologiei urologice să
29. Metoda de elecţie pentru investigaţie în caz folosesc următoarele metode imagistice: 46. Prin ce metode radio-imagistice am putea
de patologia arterelor coronariene este: a) urografie intravenoasa determina nefrolitiaza:
a) Radiografia cutiei toracice b) histerosalpingografie a) uretrografie
b) Ecocardiografia transtoracică c) radiografie reno-vezicala simplă b) ultrasonofgrafie
c) Ecocardiografia transesofageană d) tomografie computerizată c) tomografie computerizată
d) Angiocoronarografie e) litotripsie d) Radiografia reno-vezicala simplă
e) SPECT (single photon emission e) scintigrafie
computed tomography) 38. Care sunt metodele imagistice in evaluarea
patologiei urologice, fara utlizarea razelor 47. Pentru diagnosticarea și evaluarea
30. Pentru investigaţia perfuziei şi a ionizante: imagistica a categoriei chistului dupa Bosniak
metabolismului miocardului putem utiliza: a) Urografie intravenoasa se indica:
a) Radiografia cutiei toracice b) Imagistica prin rezonanța a) Radiografia reno-vezicala simpla
b) Scintigrafia miocardului magnetică b) Tomografia computerizată
c) Ecocardiografia transesofageană c) Radiografia reno-vezicala simplă c) Ultrasonografia
d) Tomografia computerizată d) Uretrografia d) Scintigrafia
e) Imagistica prin rezonanța e) ultrasonografia e) Uretrografia
magnetică
39. Investigație ultrasonografică în evaluarea 48. Introducerea intravenoasă a substanței de
31. Metoda SPECT (single photon emission patologiei urologice se efectuează: contrast a permis să determine mărirea umbrei
computed tomography) în patologia a) Transvaginal renale în dimensiuni, rotirea şi împingerea
cardiovasculară este indicată în caz de: b) Transabdominal acesteia de către o formaţiune, deformarea
a) Cardiopatie ischemică c) transrectal sistemului calice-bazinet, amputarea calicelor.
b) Insuficienţa mitrală d) în ortostatism Ce metoda imagistică a fost efectuată:
c) Aneurism al aortei ascendente e) pe șezute a) Imagistica prin rezonanta magnetica
d) Hipertensiune arterială sistemică b) Urografia intravenoasă
e) Hipertensiune arterială pulmonară 40. Metoda de screening în nefrolitiaza este: c) Radiografia reno-vezicala simplă
a) tomografia computerizată fara d) Ultrasonografia
32. Scopul investigaţiei SPECT (single photon contrast e) Tomografia prin emisie de pozitroni
emission computed tomography) în cardiopatia b) Imagistica prin rezonanța magnetică
ischemică este de a determina: c) ultrasonografie 49. Angiografia în patologie urologică este
a) Gradul stenozei arterelor coronariene d) Histerosalpingografie indicată pentru:
b) Gradul calcinozei arterelor e) Tomografie prin emisie de pozitroni a) Depistarea calculilor renali
coronariene b) Depistarea stricturilor ureterale
c) Numărul arterelor afectate 41. Metoda imagistică cea mai sensibilă în c) Evaluarea vascularizării tumorilor
d) Viabilitatea miocardului în zona de detectarea nefrolitiazei este: d) Depistarea stricturilor uretrale
ischemie a) tomografia computerizată fara e) Depistarea patologiei vasculare
e) Prognozarea funcţiei VS după contrast renale
revascularizare b) Imagistica prin rezonanța magnetica
c) Histerosalpingografie 50. În rinichi se determina o formațiune
33. Indicaţii pentru SPECT (single photon d) Radiografie abdominală pe gol lichidiana, hipodensa, fără priza de contrast,
emission computed tomography) în patologia e) Tomografie prin emisie de pozitroni +15 UH, caracteristica pentru chist renal. Ce
metoda imagistică a fost aplicată: a) torsiune testiculară
a) urografie intravenoasă 58. Metoda imagistică cea mai informativă în b) cancer testicular
b) ultrasonografie efectuarea diagnosticului diferential dintre c) Aplazie testiculară
c) tomografie computerizată cu agenezie şi aplazie renala este: d) Inflamatie testiculară
substanța de contrast a) urografie intravenoasa e) Trauma testiculară
d) Tomografia prin emisie de pozitroni b) ultrasonografie
e) Imagistica prin rezonanța magnetică c) tomografie computerizată fără 66. În cazul calculilor radiotransparenți,
contrast metode imagistice cele mai informative sunt:
51. La tomografia computerizată se determină d) angiografie prin tomografie a) ultrasonografie
o formațiune rotundă, hipodensă, omogenă, cu computerizată b) urografie intravenoasă
contur net, bine delimitată, în proiectia e) scintigrafie c) tomografie computerizată
rinichiului stâng, fara priza de contrast. d) Imagistica prin rezonanța magnetică
Diagnosticul cel mai posibil: 59. Indicați semnele imagistice caracteristice e) scintigrafie
a) Calcul pentru hidrohefroză:
b) Chist renal a) bazinet micsorat in volum 67. Indicați limitările ale investigației
c) Hemoragie renală posttraumatică b) bazinet marit in volum ultrasonografice a rinichilor:
d) Tumoare renală c) calicele dilatate a) nu poate diferenţia formaţiunile
e) Diverticul renal d) calicele spasmate benigne renale de cele maligne
e) ureterele dilatate b) pot fi vizualizati calculi cu
52. Metoda imagistică cea mai informativă în dimensiuni >3-4 mm
efectuarea diagnosticului diferențial dintre 60. Metoda cea mai informativă de c) uneori nu poate diferenţia tumorile
ectopie şi ptoza renală este: diagnosticare imagistică a cancerului de maligne şi abcesele renale
a) urografie intravenoasa prostată este: d) imposibilitatea vizualizării fasciei
b) tomografie computerizată cu a) urografie intravenoasă renale
substanța de contrast b) ultrasonografia transabdominală e) posibilitatea evaluării hidronefrozei
c) ultrasonografie c) tomografie computerizată
d) Imagistica prin rezonanța magnetică d) Imagistica prin rezonanța 68. În cazul cancerului renal, urografia
e) tomografie computerizată fără magnetică intravenoasă relevă:
substanța de contrast e) ultrasonografia transrectală a) Deformarea sistemului calice-
bazinet
53. Contraindicațiile absolute ale urografiei 61. In polichistoza renală, tomografie b) Defect de umplere la nivelul
intravenoase sunt: computerizata fara substanța de contrast relevă: sistemului pielocaliceal cu contur
a) infectii uretrale a) mărirea în dimensiuni a rinichiului regulat
b) sarcina b) micșorarea în dimensiuni c) Defect de umplere la nivelul
c) nivelul creatininei în sânge ≥ 5 a rinichiului sistemului pielocaliceal cu contur
mg/dl c) dimensiunile rinichiului nemodificate neregulat
d) insuficiența renală d) afectarea renală bilaterală d) Amputarea calicelor
e) alergia la substanța de contrast e) afectarea renală unilaterală e) Sitemul calice-bazinet nedeformat
54. Care din metodele indicate, utilizate în 62. Metoda cea mai rațională de diagosticare 69. Care din metodele imagistice indicate este
evaluarea patologiei urologice, nu se referă la imagistică a hidronefrozei este: cea mai informativă în evaluarea funcției
metode radio-imagistice: a) ultrasonografia renale:
a) litotripsia b) angiografia prin tomografie a) Radiografia reno-vezicala simpla
b) urografia intravenoasa computerizată b) Tomografie prin emisie de
c) Laparoscopia c) pielografia retrogradă pozitroni prin tomografie
d) ultrasonografia d) scintigrafia computerizată
e) Tomografia prin emisie de pozitroni e) urografia intravenoasă c) tomografie computerizata fara
prin tomografie computerizată contrast
63. La investigatia radio-imagistică s-a d) Imagistica prin rezonanta magnetica
55. Indicați cele mai frecvente sedii de determinat rinichiul micsorat in dimensiuni e) uretrografia
metastazare a cancerului renal: (4.7x2.3 cm), artera renală prezentă, contururile
a) plămâni calicelor neclare, funcția excretorie întârziată. 70. Clasificarea imagistică a chisturilor renale
b) piele Diagnosticul cel mai probabil este: include următoarele variante de localizare:
c) oase a) Cancer renal a) Subcapsular
d) ficat b) Agenezie renala b) Cortical
e) colon c) Hipoplazie renala c) Intracaliceal
d) Chist renal d) Medular
56. Care modificări patologice caracteristice e) Pielonefrita cronică e) Parapelvical
traumatismului renal poate depista tomografia
computerizată cu contrast: 64. La investigatia radio-imagistică s-a 71. Metoda de elecție de diagosticare
a) aneurisme determinat dilatarea bazinetului și a calicelor imagistică a torsiunii testiculare este:
b) Extravazarea substanţei de ale rinichiului drept, atrofia parenchimului a) urografie intravenoasa
contrast renal, diminuare pronunțata a funcției renale. b) ultrasonografia Doppler
c) Tromboza arterei renale Diagnosticul cel mai probabil este: c) ultrasonografia modul 2D fără
d) Arterele renale supranumerare a) Tumoare a rinichiului Doppler
e) Indicile parenhimatos normal b) Hidronefroza d) tomografia computerizată cu contrast
c) Nefrolitiaza e) Imagistica prin rezonanța magnetică
57. Fazele tomografiei computerizate cu d) Chist renal
substanța de contrast în evaluarea patologiei e) Aplazie renală 72. Care din metodele enumerate se folosesc în
urologice sunt: diagnosticarea imagistică a traumelor:
a) nativă 65. Investigația ultrasonografică a relevat a) Radiografia standard
b) arterială testiculul stâng cu o orientare anormala și lipsa b) Tomografia computerizată
c) venoasă fluxului sanguin la examinare prin Eco- c) Imagistica prin rezonanța
d) portală Doppler, cu menținerea ecogenității testiculare magnetică
e) urografică normale. Diagnosticul cel mai probabil este: d) Ultrasonografia
e) Scintigrafia d) Osteoporoza
80. Semnul radiologic caracteristic al traumei e) Consolidarea precoce
73. Care din metodele enumerate se folosesc esofagiene este:
pentru diagnosticul radiologic al a) Defect de umplere 88. Fracturile craniului se caracterizează prin:
traumatismelor: b) Conturul esofagului estompat a) Formarea calusului osos vicios
a) Ecografia c) Esofagul mărit în volum b) Fracturi diastatice
b) Scintigrafia d) Esofagul liber, permeabil c) Fracturi depresive (infundare)
c) Radiografia standard e) Extravazarea substanţei de d) Fracturi liniare
d) Imagistica prin rezonanța magnetică contrast în zona de ruptură e) Deplasarea angulară a fragmentelor
e) Tomografia computerizată
81. În caz de traumatism renal la radiografia 89. Pentru diagnosticul luxaţiilor se vor folosi
74. Care este cea mai informativă metodă de panoramică a abdomenului se atestă: următoarele din metodele de diagnostic
diagnostic imagistic în cazul rupturilor de a) Stregerea conturului renal imagistic:
ligamente: b) Prezenţa de gaz liber în cavitatea a) Radiografia standard
a) Ecografia abdominală b) Artrografia
b) Imagistica prin rezonanța c) Stregerea conturului marginii c) Scintigrafia
magnetică muschiului psoas d) Tomografia computerizată
c) Tomografia computerizată d) Prezenţa lichidului liber în cavitatea e) Imagistica prin rezonanța
d) Radiografia standard abdominală magnetică
e) Artrografia e) Rinichi micşorat în volum
90. Fracturile mecanice radiologic se manifestă
75. Metoda de elecţie în radiodiagnosticul 82. Care din metodele imagistice vor fi prin:
traumatismului osteoarticular este: informative în caz de traumă la nivelul a) Linia de fractură
a) Ultrasonografia laringelui: b) Osteoporoză
b) Radiografia în incidența antero- a) Radiografia standard c) Structură osoasă neomogenă, cu
posterioară b) Ecografia prezenţa sectoarelor distructive
c) Radiografia standard în 2 c) Imagistica prin rezonanța magnetică d) Deplasarea fragmentelor
incidențe d) Tomografia computerizată e) Atrofie
d) Imagistica prin rezonanța magnetică e) Tomografie prin emisie de pozitroni
e) Scintigrafia prin tomografie computerizata 91. Deplasările longitudinale ale fragmentelor
pot fi prin:
76. Pentru copii sunt caracteristice fracturile: 83. Care din metodele de diagnostic imagistic a) Angrenare
a) multifragmentare se indică în cazul traumatismului cutiei b) Alunecare
b) subperiostale toracice: c) Angulare
c) în „lemn verde” a) Radiografia standard d) Îndepărtare
d) ale cartilajului de creştere b) Scintigrafia e) Decentralizare
e) cu dislocare angulară a fragmentelor c) Angiopulmonografia 92. În caz de fracturi metaepifizare la copii,
d) Ultrasonografia Doppler acestea pot fi:
77. În dependenţă de linia fracturii, acestea pot e) Tomografia computerizată a) Apofizeolize
fi: b) subperiostale
a) oblice 84. În caz de traumatism al cutiei toracice la c) în „lemn verde”
b) transversale radiografie poate să se determine: d) Multifragmentate
c) în litera „T” a) Fracturi costale e) Epifizeolize
d) laterale b) Pneumotorax
e) angulare c) Hidropneumotorax 93. Aspectul radiologic al luxaţiei capului
d) Opacități miliare bilateral osului humeral este:
78. Care din următoarele afirmații despre e) Emfizem subcutan a) Dislocarea în anterior, subcoracoid
fracturi ale coloanei vertebrale sunt corecte: b) Dislocarea în posterior
a) la nivelul primelor două vertebre 85. În caz de traumatism al arborelui c) Dislocarea laterală
cervicale, traumatismul se soldeazătraheobronșic se atestă: d) Fractura concomitentă a colului
mai frecvent cu luxatia atlasului pe a) Ruptură completă a traheii sau humerusului
axis, urmata de regulă de fractura bronşiilor cu deplasare (separare) e) Osul humeral nu se luxează
odontoidei b) Ruptură incompletă a traheii sau
b) fractura odontoidei poate fi bine bronşiilor cu separarea parţială de 94. Ce structuri anatomice pot servi drept punct
pusă in evidenţă pe radiografia de inele cartilaginoase de reper pentru determinarea localizării renale:
profil si pe cea de incidenţă c) Ruptură incompletă cu comunicare a) coastele
transbucală în structurile adicente cum ar fi b) tesuturile moi
c) fractura odontoidei nu poate fi esofagul c) mușchii psoas
depistată pe radiografia de profil și ped) Hidrotorax d) corpurile vertebrelor
cea de incidenţă transbucală e) Arborele traheobronşic nu se e) diafragma
d) fracturile ultimelor vertebre modifică în caz de traumatism
cervicale se traduc prin tasări „în 95. În aprecierea gradului de nefroptoză, ca
pană” ale corpului vertebral 86. Peste cât timp, în cazul evoluției momente de reper se consideră:
e) fracturile apofizelor se soldează de necomplicate a fracturii, putem determina a) localizarea polului inferior al
regulă cu pseudoartroze radiologic prezenţa calusului osos: rinichiului
a) 2 zile b) localizarea polului superior al
79. În caz de traumă a esofagului ca metoda b) 7 zile rinichiului
imagistică de diagnostic se va utiliza: c) 10 zile c) localizarea mărginii mediale a
a) Ultrasonografia d) 15 zile rinichiului
b) Radioscopia esofagului cu sulfat de e) >21 de zile d) localizarea mărginii mediale a
bariu rinichiului
c) Radioscopia esofagului cu 87. Complicaţiile fracturilor pot fi: e) localizarea bazinetului
substanţă de contrast hidrosolubilă a) Pseudoarticulaţia
d) Tomografia computerizată b) Osteomielita 96. Mărirea rinichiului în dimensiuni poate fi
e) Endoscopia c) Artrita traumatică determinată în caz de:
a) dezvoltarea proceselor cicatriciale e) substanța paramagneticaă b) parenhimatos (filtrație/secreție)
difuze c) excretor
b) dezvoltarea unui procesului malign 104. Din care metoda imagistică face parte d) portal
c) dezvoltarea proceselor de sclerozare investigația prin metoda Doppler: e) mixt
d) hipoplazia arterei renale a) Radiografia reno-vezicală simplă
e) dezvoltarea unui chist b) ultrasonografie 113. Radiografia standard a craniului în
c) imagistica prin rezonanța magnetică explorarea neuroimagistică ne permite
97. Ce investigație imagistică este mai rațional d) scintigrafia vizualizarea:
de efectuat la pacienți cu suspiciune la e) tomografia computerizată a) Fracturilor bazei craniului
pielonefrita acută: b) Tumorilor intracerebrale
a) pielografia retrograda 105. În cazul suspiciunii de glomerulonefrită, c) Fracturilor oaselor bolții craniene
b) ultrasonografia în primul rând se indică: d) Malformațiilor intracerebrale
c) radiografia reno-vezicală simplă a) Tomografia computerizată cu e) Plăcilor ateromatoase la nivelul
d) angiografia renală substanța de contrast arterelor cervicale
e) scintigrafia b) Scintigrafia
c) Urografia intravenoasă 114. Radiografia standard a craniului în
98. Următoarele modificări: dilatarea moderată d) Pielografia retrogradă patologia tumorală а creierului constată:
a bazinetului si a calicelor, indicele e) Ultrasonografia a) Prezența masei tumorale
parenchimatos normal, funcția secretorie intracerebrale
păstrată, sunt caracteristice mai mult pentru: 106. In cazul insuficienței renale sunt folosite b) Focare de osteodistrucție la nivelul
a) pielonefrita acută următoarele metode de investigare: oaselor craniene
b) chist renal solitar a) scintigrafia renală c) Apariția amprentelor vasculare
c) tumoare rinichiului b) ultrasonografia determinată de sporirea vaselor
d) rinichi ratatinat c) radiografia renala simplă epiploice
e) hidronefroza d) urografia intravenoasă d) Deplasarea structurilor mediane
e) ureteropielografia retrogradă e) Dehiscența suturilor
99. Examenul ultrasonografic în
glomerulonefrita cronica cel mai frecvent 107. Conturul renal în norma este: 115. Radiografia standard a coloanei vertebrale
relevă: a) regulat - în forma de curbilinii, include:
a) ecogenitate scazută convexe în afară a) Radiografia în incidența de față
b) indicele parenchimatos mărit b) regulat - în forma de curbilinii, b) Radiografia în incidența de profil
c) sistemul calice-bazinet nemodificat convexe spre coloana vertebrală c) Angiografia
d) rinichi atrofiați, relativ simetrici, c) neregulat - mamelonat d) Mielografia
având suprafața granulară d) policiclic e) Radiografia cu probele funcționale
e) dilatarea bazinetului cu micșorarea e) zimțat
indicelui parenhimatos 116. Explorarea radiologică standard a coloanei
108. Care din următoarele afirmații sunt vertebrale NU confirmă:
corecte: a) Prezența modificărilor osoase de
100. Rinichiul de dimensiuni normale, cu a) Axele mari ale rinichilor sunt situate structură de tip osteolitic sau
opacitate omogena, bazinetul moderat mărit in paralel cu diafragma osteosclerotic
dimensiuni, contururile rinichiului clar b) Polul superior al rinichiului drept este b) Prezența formațiunilor tumorale
delimitate, calicele de dimensiuni normale. situat mai sus decât cel stâng intramedulare
Tablou radiologic este caracteristic mai mult c) Polul superior al rinichiului stâng c) Modificările de ax sau curburi
pentru: este situat mai sus decât cel drept vertebrale
a) pieloectazie d) Axele mari ale rinichilor d) Existența tasărilor vertebrale
b) hipoplazie renală intersectează una cu alta sub un e) Existența anomaliilor congenitale
c) pielonefrita cronică unghi, deschis in jos vertebrale
d) tumoare renală e) Rinichii sunt situați retroperitoneal
e) tuberculoza renală 117. Indicațiile pentru angiografia clasică în
109. În nefrologie se utilizează următoarele neuroradiologie sunt:
101. În care cazuri este indicată scintigrafia metode imagistice: a) Patologia vaselor cervicale
renală: a) laparoscopia (tromboză, stenoză)
a) Cistita cronică b) ultrasonografia b) Malformații artereo-venoase
b) Anomaliile de dezvoltare ale c) cistoscopia cerebrale
rinichilor d) tomografia computerizată c) Determinarea fracturilor craniului
c) Tumorile renale e) scintigrafia d) Evidențierea neovascularizației
d) Infecții renale e) Determinarea proceselor inflamatorii
e) Traumatismul renal 110. În nefrologie se utilizează următoarele
metode de investigație radiologice: 118. Examenul Doppler cervical cuprinde
102. Ce modificări patologice pot fi a) scintigrafia studiul arterelor cu excepția:
determinate la ultrasonografie în caz de b) urografia intravenoasă a) Arterelor carotide externe
pielonefrita cronică: c) tomografia computerizată b) Arterelor subclaviculare
a) Hipoecogenitate d) ultrasonografia c) Arterelor carotide comune
b) Hiperecogenitate e) cistoscopia d) Arterelor carotide interne
c) Parenchimul renal redus e) Arterelor vertebrale
d) Sistemul calice-bazinet deformat 111. Indicați fazele de scanare la angiografia
e) Micșorarea rinichiului în prin tomografia computerizată: 119. Indicațiile examenului Doppler cervical
dimensiuni a) arterială sunt:
b) venoasă a) Stenoza arterelor cervicale
103. Pentru efectuarea scintigrafiei renale se c) urografică b) Fistule artereo-venoase
folosește: d) nativă c) Disecție carotidiană
a) sulfat de bariu e) portală d) Hipotensiune ortostatică
b) tehnețiu 99 e) Hipertensiunea arterială sistemică
c) substanța de contrast iodată 112. Indicați segmentele curbei renale:
d) substanța de contrast liposolubilă a) vascular 120. Indicați avantajele ecografiei cerebrale
transfontanelere: rinofaringelui metoda de elecție în evidențierea unei
a) Nu permite determinarea cavități intramedulare
malformațiilor congenitale 127. Tomografia computerizată în 134. Care din metodele imagistice utilizate în
b) Are caracter neinvaziv neuroimagistica este metoda de elecție în oftalmologie are acțiune ionizantă:
c) Nu folosește radiații ionizante următoarele cazuri: a) radiografia
d) Metodă rapidă a) Hemoragia cerebrală recentă b) oftalmoscopia
e) Dependentă de operator b) Hemoragii subarahnoidiene c) imagistica prin resonanța magnetică
c) Hemoragii în stadiul subacut și d) ultrasonografia
121. Ultrasonografia Doppler transcraniană cronic e) examinarea clinică
utilizează următoarele ferestre: d) Traumatism cranio-cerebral și
a) Fereastra temporală vertebral sever 135. Care din metodele de investigație
b) Fereastra orbitară e) Infarct cerebral ischemic enumerate este contraindicată pacienților cu
c) Gaura occipitală corpi străini metalici intraorbitari:
d) Prin regiunea frontală 128. Tomografia computerizată în patologia a) radiografia
e) Prin cavitatea nazală coloanei vertebrale este indicată în caz de: b) scintigrafia
122. Indicațiile Dopplerului transcranian sunt: a) Patologia traumatică c) ultrasonografia
a) Evaluarea leziunilor sifonului b) Malformații osoase congenitale d) imagistica prin rezonanța
carotidian c) Bilanțul osteoporozei magnetică
b) Bilanțul leziunilor din sistemul d) Spondilolistezisul e) tomografia computeriată
vertebro-bazilar e) Hernii de disc
c) Hipotensiunea ortostatică 136. Care din metodele indicate este cea mai
d) Evidența leziunilor arteriale 129. Injectarea substanței de contrast optimală în cazul traumatismului ocular:
cervicale și intracerebrale paramagnetice în investigație imagistică prin a) radiografia standard
e) Hipertensiunea arterială sistemică rezonanța magnetică este indicată in caz de: b) ultrasonografie
a) Patologiile tumorale cerebrale c) imagistica prin rezonanța magnetică
123. Injectarea substanței de contrast în b) Patologiile inflamatorii cerebrale d) tomografia computerizată
neiroimagistica nu se administrează în caz de: c) Patologia traumatică cerebrală e) scintigrafie
a) Hidrocefalie d) Modificările atrofice cerebrale
b) Atrofia cerebrală e) Traumatism al vertebrelor cervicale 137. Care tip de corpi străini intraorbitari
c) Traumatism cranio-cerebral prezintă contraindicații pentru investigație
d) Evaluarea unui accident vascular 130. Investigația imagistică prin rezonanța imagistică prin rezonanța magnetică:
cerebral magnetică în patologia cranio-cerebrală este a) rumeguși de lemn
e) Tumorile intracerebrale metoda de elecție în următoarele cazuri: b) rumeguși metalici
a) Hemoragiile în stadiu subacut și c) partucile din plastic
124. Referitor la tomografia computerizată cu cronic d) moloz de sticlă
substanța de contrast, sunt corecte următoarele b) Patologiile substanței albe e) particule alimentare
afirmații cu excepția: c) Ischemii
a) Bariera hemotoencefalică protejează d) Hemoragiile în stadiul acut 138. Care din metodele indicate este cea mai
structurile neurogene e) Traumatismul cranio-cerebral sever optimală pentru depistarea corpurilor străini
b) Injectarea substanței de contrast intraorbitari radiotransparenți:
modifică în mod variabil coeficientul 131. Care sunt indicații pentru investigația a) radiografia
de atenuare diferitor structuri imagistică prin rezonanța magnetică în b) scintigrafia
normale patologia cranio-cerebrală: c) ultrasonografia
c) Alterarea barierei a) Traumatism osos d) imagistica prin rezonanța
hematoencefalice nu permite b) Patologia tumorală magnetică
contrastarea unor structuri c) Afecțiunile substanței albe e) tomografia computerizată
patologice d) Malformații cranio-cerebrale
d) La administrarea substanței de e) Patologia infecțioasă 139. Care din metodele indicate este cea de
contrast crește diferența de prima intenție pentru depistarea corpurilor
vizualizare între substanța albă și 132. Care sunt indicații pentru investigația străini intraorbitari radioopaci:
cenușie imagistică prin rezonanța magnetică în a) radiografia
e) Nu sunt influențate de bariera patologia coloanei vertebrale: b) scintigrafia
hematoencefalică structurile a) Patologia disco-degenerativă c) ultrasonografia
vasculare, hipofiza, epifiza, plexurile b) Patologia inflamatorie d) imagistica prin rezonanța magnetică
coroide c) Malformațiile vertebro-medulare e) tomografia computerizată
d) Patologia tumorală
125. Pentru sindromul de masă intracranială e) Bilanțul osteoporozei 140. Care din metodele indicate este cea de
sunt caracteristice următoarele: elecție pentru evaluarea nervului optic:
a) Prezența fracturilor de vertebre a) radiografia
cervicale 133. Care din afirmații sunt corecte referilor la b) scintigrafia
b) Modificările dimensionale patologia traumatică vertebro-medulară: c) ultrasonografia
ventriculare a) Imagistica prin rezonanța d) imagistica prin rezonanța
c) Deplasările structurilor mediene magnetică este metoda de elecție în magnetică
d) Angajările intracerebrale determinarea contuziei medulare e) tomografia computerizată
e) Prezența focarelor osteodistructive b) Imagistica prin rezonanța
limitrofe magnetică este metoda de elecție în 141. Care din metodele de investigație indicate
evaluarea hematomului epidural este optimală în cazul fracturilor regiunii
126. Indicațiile pentru tomogrfia computerizată c) Tomografia computerizată este orbitale:
fără contrast în patologia cranio-cerebrală sunt: metoda de elecție în determinarea a) radiografia
a) Patologia traumatică contuziei medulare b) scintigrafia
b) Hemoragii extra- și d) Imagistica prin rezonanța c) ultrasonografia
intraparenchimatoase magnetică este metoda de elecție în d) imagistica prin rezonanța magnetică
c) Malformații arterio-venoase determinarea herniei discale e) tomografia computerizată
d) Malformații cranio-cerebrale posttraumatice
e) Patologia masivului facial și e) Tomografia computerizată este 142. Care din metodele de investigație indicate
este cea mai rapidă și informativă în cazul radiografic e) este metoda de prima intenție pentru
urgențelor oftalmologice: c) Razele X sunt perpendiculare depistarea corpurilor străini
a) radiografia filmului radiografic intraorbitari radionegativi
b) scintigrafia d) Investigația se efectuează fără
c) ultrasonografia anestezie 157. Care din afirmații despre investigație
d) imagistica prin rezonanța magnetică e) Se efectuează anestezia ochiului radiografică în oftalmologie sunt incorecte:
e) tomografia computerizată afectat a) utilizează metode Fastofski, Rese
b) utilizează metode Focht, Komberg-
143. Care din metodele indicate dă cea mai 150. Care din afirmații despre metoda Baltin, cu sonda metalică
amplă informație despre structurile globului Komberg-Baltin sunt corecte: c) Examinarea se efectuează în 3
ocular și țesuturi moi adiacente: a) Se utilizează proteza oculară proiecții standarde
a) radiografia b) Se utilizează sonda metalică d) Examinarea se efectuează în 5
b) scintigrafia c) Proteza include componente proiecții standarde
c) ultrasonografia metalice situate la nivelul de ora 3, e) Metoda nu permite efectuarea
d) imagistica prin rezonanța 6, 9, 12 altor proiecții la necesitate
magnetică d) Este o examinare ascheletică
e) tomografia computerizată e) Proteza include componente metalice 158. Care din situații patologice indicate pot fi
situate la nivelul de ora 1, 4, 7, 10 evaluate cel mai bine cu ajutorul imagisticii
144. Care din metodele imagistice indicate se prin rezonanța magnetică:
folosesc în oftalmologie: 151. Care din patologiile indicate pot fi a) rumeguși metalici intraorbitari
a) radiografia depistate cu ajutorul imagisticii prin rezonanța b) Trauma globului ocular
b) scintigrafia magnetică: c) Tumorile nervului optic
c) irigografia a) Fracturile osului nazal d) oftalmopatii de originea endocrină
d) imagistica prin rezonanța b) Patologia nervului optic e) Fracturile pereților orbitei
magnetică c) Patologia mușchilor oculomotorii
e) tomografia computerizată d) Patologia globului ocular 159. Care din afirmații despre investigație
e) Fracturile pereților orbitei imagistică prin rezonanța magnetică în
145. Investigație imagistică prin rezonanța oftalmologie sunt incorecte:
magnetică va fi indicată în caz de: 152. Care din fracturile indicate include orbita: a) Este rapidă
a) Corpi străini metalici intraorbitarii a) Le Fort I b) Permite o vizualizare perfectă a
b) Traumatism osos cu implicarea b) Le Fort II țesuturilor moi
orbitei c) Le Fort III c) Este contraindicată în caz de prezența
c) Corpi străini radiotransparenți d) De tip blow-in corpurilor străini metalici
intraorbitari e) De tip blow-out d) Nu are contraindicații
d) patologia nervului optic e) Este metoda de prima intenție în
e) patologia țesuturilor moi 153. Indicați semnele caracteristice fracturii majoritatea situațiilor patologice
blow-in:
146. Tomografia computerizată în patologie a) enoftalmia 160. Care din metodele imagistice indicate este
oftalmologică va fi indicată în caz de: b) exoftalmia cea mai informativă în evaluarea funcției
a) Corpi străini intraorbitarii c) poziția globului ocular nu se renale:
b) Traumatism osos cu implicarea modifică a) Ultrasonografia
orbitei d) fragmentul osos se deplasează în b) Tomografie prin emisie de
c) Maladia Grave interiorul orbitei pozitroni asociată cu tomografie
d) patologia corneei e) fragmentul osos se deplasează în computerizata
e) prezența de gaz în țesuturi moi afara orbitei c) tomografie computerizata fara
susbstanța de contrast
147. Care sunt proecții de bază pentru 154. Indicați semnele caracteristice fracturii d) pielografia retrogradă
investigație radiografică în cazul blow-out: e) imagistica prin rezonanța magnetică
traumatismului orbirar: a) enoftalmia
a) anterioră b) exoftalmia 161. Cancerul pulmonar central crește din:
b) posterioară c) poziția globului ocular nu se a) bronhul central
c) medială modifică b) bronhul segmentgar
d) laterală d) fragmentul osos se deplasează în c) pleura
e) superioară interiorul orbitei d) parenhimul pulmonar
e) fragmentul osos se deplasează în e) mediastin
148. Care din următoarele afirmații referitor la afara orbitei
investigație radiografică în cazul 155. La care din pacienții va fi contraindicată 162. Cancerul pulmonar periferic crește din:
traumatismului orbitar sunt corecte: investigație imagistică prin rezonanța a) bronhul central
a) Se începe cu proecție anterioară, magnetică : b) bronhul subsegmentgar
posterioară și laterală din partea a) cei cu pacemaker cardiac c) pleura
afectată b) cei cu endoproteze metalice d) parenhimul pulmonar
b) Se începe cu proecție anterioară, c) cei cu clipe vasculare metalice e) coaste
posterioară și laterală din partea d) cei cu corpi străini intraorbitali
contralaterală cele afectate radiotransparenți 163. Ultrasonografia va fi metoda de prima
c) Investigația în proiecție axială este e) cei cu patologia nervului optic intenție pentru investigație în caz de suspiciune
obligatorie de tumoare a:
d) Radiologul poate alege o altă 156. Care din afirmații despre investigație a) parenhimului pulmonar
proiecție adăugătorie la necesitate radiografică în oftalmologie sunt corecte: b) organelor parenhimatoase
e) Radiografia se efectuează numai în a) utilizează radiații ionizante abdominale
proiecție postero-anterioară b) nu utilizează radiații ionizante c) oaselor
c) poate fi efectuată în diferite d) creierului
149. Care din afirmații despre metoda Focht proiecții e) stomacului
sunt corecte: d) este metoda de prima intenție
a) Este o examinare în 2 proiecții pentru depistarea corpurilor 164. Investigația ultrasonografică este:
b) Razele X sunt paralele filmului străini intraorbitari radioopaci a) ionizantă
b) inofensivă pentru pacient este determinat de: e) pneumonia segmentară
c) contraindicată la copii a) vasele sanguine ale circuitului mic
d) foarte costisătoare b) vasele sanguine ale circuitului 182. În cazul pneumotoraxului în locul
e) relativ puțin costisătoare sistemic acumulării aerului se observă:
c) vasele limfatice a) reducerea desenului pulmonar
165. Care din planurile reale indicate pot fi d) vase sanguine și bronhii b) accentuarea desenului pulmonar
obținute prin investigația imagistică prin e) bronhii și bronhiole c) lipsa desenului pulmonar
rezonanța magnetică: d) accentuarea transparenței
a) superior 174. Care din următoarele afecțiuni radiografic câmpului pulmonar
b) inferior se manifestă prin cel mai mic tip de opacitate în e) reducerea transparenței câmpului
c) sagital câmpul pulmonar: pulmonar
d) frontal a) pneumonia lobară
e) axial b) pleurezia exudativă 183. Indicați organul ce se manifestă prin
c) pneumonia segmentară transparență în imaginea radiologică:
166. Pentru o tumoare benignă este d) focarul tuberculos a) plămânul
caracteristic: e) atelectazia pulmonară lobară b) rinichiul
a) creșterea rapidă c) cordul
b) creșterea relativ lentă 175. Care din următoarele afecțiuni radiologic d) ficatul
c) marginele bine delimitate poate să manifeste prin opacitate rotundă în e) sternul
d) invazia în organele adiacente câmpul pulmonar:
e) metastazare a) atelectazia segmentară 184. Radiografia fără substanță de contrast este
b) focarul tuberculos folosită pentru examinarea:
167. Pentru o tumoare malignă este c) pneumonia acută a) plămânilor
caracteristic: d) formațiunea tumorală benignă b) vaselor sanguine
a) creșterea rapidă e) pleurezia exudativă c) creierului
b) creșterea relativ lentă d) stomacului
c) marginele bine delimitgate 176. Unghiul costo-diafragmatic are forma de: e) oaselor
d) invazia în organele adiacente a) unghi drept
e) metastazare b) unghi ascuțit 185. Care din următoarele patologii se
c) unghi obtuz manifestă prin opacitate de intensitate maximă
168. Tomografia computerizată cu substanța de d) arc în câmpul pulmonar:
contrast include următoarele faze de scanare: e) depinde de tip constituțional a) infiltrația eozinofilică
a) arterială b) pneumonia segmentară
b) venoasă 177. Care din următoarele afecțiuni se c) cancerul pulmonar
c) tardivă manifestă mai frecvent prin opacitate liniară în d) pleurezia exudativă
d) precoce câmpul pulmonar: e) calcinatul
e) calipară a) atelectazia discoidală
b) tuberculomul 186. Care din următoarele patologii se
c) chistul aeric manifestă prin opacitate solitară în câmpul
169. În tomografia computerizată, substanța de d) pneumonia septică pulmonar:
contrast poate fi introdusă: e) formațiunea tumorală benignă a) tuberculoza miliară
a) peroral b) pneumoconioza
b) per rectum 178. Conturul superior al opacității din c) polichistoza
c) inhalator hidrotorax este: d) hemosideroza
d) intravenos a) orizontal e) cancerul pulmonar
e) intraarterial b) oblic
c) vertical 187. Care din următoarele patologii se
170. Imagistica prin rezonanța magnetică va fi d) neregulat manifestă prin opacitate inelară cu nivel hidro-
cea mei informativă pentru depistarea tumorilor e) șters aeric în câmpul pulmonar:
cu localizarea: a) chist aeric pulmonar
a) în țesut osos 179. În care din următoarele afecțiuni b) abcesul pulmonar
b) în parenhim pulmonar mediastinul este dislocat în direcția opusă c) tuberculomul
c) în ficat opacității pulmonare totale: d) cancerul pulmonar fără distrucție
d) în sistem nervos a) atelectazia pulmonară e) edemul pulmonar
e) în uter b) pleurezia exudativă
c) ciroza pulmonară 188. Care din următoarele patologii se
171. Care din următoarele afecțiuni radiografic d) pneumonia acută localizează mai frecvent în regiunile pulmonare
poate să manifeste prin opacități multiple e) edemul pulmonar superioare:
pulmonare: a) pneumonia de aspirație
a) tuberculoza 180. Care din următoarele afecțiuni se b) pneumoconioza
b) afectarea metastatică pulmonară manifestă prin opacitate în câmpul pulmonar de c) tuberculoza
c) pleurezia interlobară cele mai mari dimensiuni: d) pleurezia exudativă
d) formațiunea tumorală benignă a) fibrotoraxul după pulmonectomie e) edemul pulmonar
e) atelectazia pulmonară b) complexul tuberculos primar
c) atelectazia segmentară 189. Care din următoarele patologii se
172. În care din următoarele afecțiuni d) pneumonia acută manifestă prin opacitate inelară în câmpul
mediastinul este dislocat în direcția opacității e) pleurezia interlobară pulmonar:
pulmonare totale: a) pneumonia
a) atelectazia pulmonară 181. Care din următoarele afecțiuni se b) caverna tuberculoasă
b) pleurezia exudativă manifestă prin opacitate triunghiulară în c) atelectazia pulmonară
c) edemul pulmonar câmpul pulmonar: d) edemul pulmonar
d) pneumonia acută a) atelectazia segmentară e) chist aeric pulmonar
e) fibrotoraxul după pulmonectomie b) echinococoza
c) abcesul pulmonar 190. Tuberculoza primară este:
173. Desenul pulmonar în imaginea radiologică d) tuberculoza cavernoasă a) observată la pacienții care anterior
nu au fost expuși la M. tuberculosis a) afectează între 1% și 7% din b) spondilopatia
b) observată la pacienții anterior pacienții cu toate formele de c) afectarea parenchimului pulmonar
sensibilizați la M. tuberculosis tuberculoză d) antrenarea căilor aerice
c) cel mai frecvent întâlnită la sugari b) este opacitatea nodulară la locul e) pleurezie
și copii inițial de implicare a parenchimului
d) cel mai frecvent întâlnită la vârsta pulmonar la momentul primei infecții 202. Calcinatele în ganglionii limfatici
adultă c) se manifestă radiologic prin infiltrație intratoracici indică, că:
e) cel mai frecvent întâlnită la pulmonară intensă și omogenă a) procesul tuberculos şi-a pierdut
persoanele în vârstă d) este întâlnită la bătrâni, copii mici activitatea
și persoane imunocompromise, b) procesul tuberculos se află în faza de
191. Radiologic, tuberculoza primară se manifestându-se în primele 6 luni calcinare
manifestă prin: de la prima infecție c) tuberculoza este în stadiul cronic
a) afectarea parenchimului pulmonar e) se manifestă radiologic prin d) este necesar de precizat activitatea
b) limfadenita mediastinală multiplie opacități mici (2-3 mm) leziunilor tuberculoase
c) pleurezie difuz diseminate în câmpurile e) nu are loc procesul tuberculos
d) boala miliară pulmonare
e) antrenarea căilor aerice 203. Semne imagistice indirecte ale
196. Care din afirmații despre tuberculoza tuberculozei miliare acute pot fi:
192. Tipic, infiltrația pulmonară din secundară sunt corecte: a) prezenţa pleureziei exudative
tuberculoza primară: a) este observată la pacienții care b) emfizemul pulmonar
a) se manifestă ca opacitate intensă anterior nu au fost expuși la M. c) dilatarea moderată a hilurilor
omogenă în câmpul pulmonar tuberculosis pulmonare
b) se manifestă ca opacități nodulare b) este observată la pacienții anterior d) imaginea neclară a ramificaţiilor
difuz diseminate în câmpurile sensibilizați la M. tuberculosis arterei pulmonare de calibru
pulmonare c) este cel mai frecvent întâlnită la mediu
c) este greu de diferențiat de sugari și copii e) opacități inelare bilateral în regiunile
pneumonia bacteriană d) este cel mai frecvent întâlnită la superiioare ale plămânilor
d) se manifestă ca opacitate cu conturul vârsta adultă
superior oblic în câmpul pulmonar e) terminul se folosește pentru a 204. Dimensiunile focarelor pulmonare în
inferior desemna atât reinfectarea cât și tuberculoza miliară acută sunt:
e) poate fi diferențiată de pneumonia reactivarea tuberculozei a) mici
bacteriană prin prezența b) medii
limfadenitei în imaginea 197. Care din afirmații despre tuberculoza c) mari
radiologică și lipsa de răspuns la primară sunt corecte: d) medii și mari
antibioticele obișnuite a) este, de obicei, auto-limitată e) variate
b) este progresivă, cu cavitație
193. Focarul Ghon este: c) duce frecvent la diseminare 205. În tuberculoza pulmonară diseminată
a) combinarea opacității nodulare (la hematogenă extinsă în ambii plămâni cronică focarele pulmonare sunt preponderent:
locul inițial de implicare d) vindecarea, de obicei, survine cu a) mici
parenchimului pulmonar la momentul fibroză și calcificări b) medii
primei infecții) și a limfonodulilor e) are ca una dintre caracteristici c) mari
măriți sau calcificați limfadenita mediastinală d) variate
b) opacitatea nodulară la locul inițial e) depinde de vârsta pacientului
de implicare a parenchimului 198. Care din afirmații despre tuberculoza
pulmonar la momentul primei secundară sunt corecte: 206. Repartiţia focarelor în tuberculoza miliară
infecții a) este, de obicei, auto-limitată acută este:
c) combinarea opacității nodulare (la b) este progresivă, cu cavitație a) uniformă
locul inițial de implicare c) duce frecvent la diseminare b) neuniformă
parenchimului pulmonar la momentul hematogenă extinsă în ambii c) în grup
primei infecții) și a pleureziei plămâni d) unilaterală
d) combinarea pleureziei și a d) vindecarea, de obicei, survine cu e) cu predominarea în regiunile
limfonodulior măriți sau calcificati fibroză și calcificări sinusurilor costo-diafragmatice
e) caracteristic pentru tuberculoza e) are ca una dintre caracteristici
secundară limfadenita mediastinală 207. Repartiţia focarelor în tuberculoza
pulmonară diseminată subacută este:
194. Complexul Ranke este: 199. Care din formele de tuberculoză indicate a) uniformă
a) combinarea opacității nodulare (la este de geneză secundară: b) neuniformă
locul inițial de implicare a) complexul tuberculos primar c) în grup
parenchimului pulmonar la b) tuberculoza ganglionilor limfatici d) unilaterală
momentul primei infecții) și a intratoracici e) cu predominarea în regiunile
limfonodulilor măriți sau calcificați c) tuberculoza pulmonară infiltrativă sinusurilor costo-diafragmatice
b) opacitatea nodulară la locul inițial de d) intoxicaţia tuberculoasă
implicare a parenchimului pulmonar e) viraj tuberculinic 208. Rezolvări ale tuberculozei pulmonare
la momentul primei infecții diseminate subacute într-o dinamică favorabilă
c) combinarea opacității nodulare (la 200. Care din formele de tuberculoză indicate mai frecvent pot fi:
locul inițial de implicare este de geneză primară: a) resorbţia completă
parenchimului pulmonar la momentul a) complexul tuberculos primar b) induraţie
primei infecții) și a pleureziei b) tuberculoza ganglionilor limfatici c) calcinare
d) combinarea pleureziei și a intratoracici d) formare de alterări fibro-sclerotice
limfonodulior măriți sau calcificati c) tuberculoza pulmonară infiltrativă e) distrucția parenhimului pulmonar
e) caracteristic pentru tuberculoza d) intoxicaţia tuberculoasă
secundară e) tuberculoza pulmonară fibro-cavitară 209. Formele cu extindere mare ale
201. Radiologic, tuberculoza pulmonară poate tuberculozei pulmonare infiltrative sunt:
195. Care din afirmații despre boala miliară fi manifestată prin: a) periscisurita
sunt corecte: a) limfadenita mediastinală b) infiltratul nebulos
c) lobita d) infiltrat rotund cu diametrul peste 2 225. În cazul cărei patologii radiografic se
d) infiltratul rotund Assman cm depistează nodulul pulmonar solitar:
e) pneumonia cazeoasă e) proces extins pe un lob sau ambii cu a) granulomul
sectoare de hipertransparenţă b) hamartromul
c) carcinomul bronhial
210. Exacerbaţia tuberculozei pulmonare 218. Semne imagistice caracteristice ale d) emboli septici
diseminate cronice se caracterizează prin: infiltratului rotund sunt: e) pneumonia organizată
a) apariţia unor focare recente a) focar rotund omogen cu noduli în
b) evoluţia alterărilor inflamatorii jur 226. În cazul cărei patologii radiografic se
perifocale b) focar omogen cu contururi neregulate depistează noduli pulmonare multipli:
c) apariţia cavităţilor de distrucţie cu noduli în jur a) metastaze în plămâni
d) antrenarea în proces a laringelui şi c) focar rotund neomogen cu focare b) hamartromul
bronhiilor mari în jur c) infecția funcgică
e) resorbţia completă a focarelor d) sector eterogen cu contururi d) emboli septici
neregulate cu noduli în jur e) pneumonia organizată
211. Ce este tuberculoza fibro-cavitară: e) sector eterogen, triunghiular cu
a) o formă recentă de tuberculoză noduli în jur 227. Metode imagistice de bază în diagnosticul
b) o formă limitată de tuberculoză patologiei ORL sunt:
c) o formă extinsă de tuberculoză 219. Indicații principale pentru tomografia
d) o formă cronică de tuberculoză computerizată a cutiei toracice sunt: a) Tomografia lineară
e) o formă de tuberculoză caracteristică a) stadializarea cancerului pulmonar b) Tomografia computerizată
pentru copii b) depistarea metastazelor în plămâni c) Radioscopia
c) evaluarea bronhoectazelor d) Radiografia convențională
212. Infiltratul Redeker radiologic se prezintă d) evaluarea perfuziei miocardului în e) Termografia
ca o imagine: cardiopatia ischemică
a) rotundă cu diametru peste 2 cm e) diagnosticarea herniilor de disc la
b) ovală cu dimensiuni 1,5 x 2 cm nivelul vertebrelor toracice 228. Metode imagistice de bază în diagnosticul
c) în forma de nor patologiei ORL sunt:
d) opacitate ce ocupă un lob întreg 220. Investigația imagistică prin rezonanța
a) Ultrasonografia
e) opacitate în formă de triunghi magnetică a cutiei toracice poate fi indicată
b) Tomografia computerizată
marginal pentru:
c) Tomografia computerizată prin
a) stadializarea cancerului pulmonar
emisie de foton unic
213. Dimensiunile cavităţii de distrucţie în b) depistarea metastazelor în plămâni
d) Imagistica prin rezonanța
tuberculoza pulmonară nodulară sunt: c) evaluarea bronhoectazelor
magnetică
a) mici d) evaluarea limfoadenopatiilor și a
e) Termografia
b) medii leziunilor mediastinale
c) considerabile e) diagnosticul tromboemboliilor ale
d) de obicei, ocupă un lob arterelor pulmonare
229. Pentru evaluarea sinusurilor maxilare se
e) de obicei, ocupă un plămân
indică în primul rând:
221. Angiopulmonografia este indicată în cazul
214. Cavităţile de distrucţie în tuberculoza suspiciunii de: a) Radiografia postero-anterioară a
pulmonară nodulară se caracterizează prin: a) cancer pulmonar periferic craniului în poziția frunte-nasul
a) pereţi subţiri b) tromboembolia arterei pulmonare b) Radiografia laterală a craniului
b) pereţi îngroşaţi c) pleurezia exudativă c) Radiografia postero-anterioară a
c) pereţi relativ subţiri, însă îngroşaţi d) boala bronhoectatică craniului în poziția nasul-bărbia
neuniform e) fracturi ale coastelor d) Radiografia axială a craniului
d) prezenţa nivelului orizontal de lichid e) Ortopantotomografia
e) forma triunghiulară 222. Scintigrafia pulmonară de ventilație este
indicată în cazul suspiciunii de:
215. Infiltratul rotund Assman se prezentă a) cancer pulmonar 230. Pentru evaluarea sinusurilor frontale se
radiologic sub formă de imagine: b) tromboembolia arterei pulmonare indică în primul rând:
a) ovală cu dimensiuni 1,5 x 2 cm c) pleurezia exudativă
b) în forma de nor d) limfoadenopatii a) Radiografia postero-anterioară a
c) opacitate rotundă cu diametrul de e) fracturi ale coastelor craniului în poziția frunte-nasul
1,5-2 cm b) Radiografia laterală a craniului
d) subclavicular opacitate inelară cu 223. „Bronhograma aerică” poate fi depistată c) Radiografia antero-posterioară a
diametrul de peste 2 cm radiografic în caz de: craniului în poziția nasul-bărbia
e) în formă de triunghi marginal a) bronhopneumonia d) Radiografia axială a craniului
b) obturația bronhială parțială e) Ortopantomografia
216. Infiltratul nebulos radiologic se prezinţă: c) obturația bronhială totală cu
a) opacitate rotundă cu diametrul peste dezvoltarea atelectaziei
2 cm d) edemul alveolar 231. Pacientul acuză otorea din urechea dreaptă
b) opacitate extinsă în formă de nor e) Pneumotorax și scăderea auzului. Metoda imagistică de
c) opacitate ce ocupă un lob întreg 224. „Bronhograma aerică” radiografic se elecție pentru confirmarea diagnosticului
d) opacitate în formă de triunghi manifestă ca: preliminar este:
marginal a) bronhii cu conținut aeric care apar
e) opacitate ovală cu dimensiuni 1,5 x 2 mai transparenți pe fondalul a) Radiografia laterală a craniului
cm parenhimului pulmonar opacifiat b) Radiografia postero-anterioară a
b) colecție de aer între peretele toracic și craniului în poziția nasul-bărbia
217. Infiltratul lobar se prezentă radiologic parenhimul pulmonar c) Imagistica prin rezonanța magnetică
prin: c) colecție de lichid între peretele d) Tomografia computerizată
a) opacitate extinsă în formă de nor toracic și parenhimul pulmonar e) Ortopantomografia
b) opacitate triunghiulară d) îngroșarea septurilor interlobari
c) opacitate ce ocupă întreagă arie a e) opacitatea inelară cu conținut aeric
232. Sinusurile paranazale sunt situate în oase:
unui lob
a) Ethmoid 239. Care din afirmații sunt corecte: b) Tomografia computerizată
b) Frontal c) Radiografia convențională
c) Mandibula a) Sinusul maxilar are formă d) Radioscopia
d) Sphenoid piramidală e) IRM
e) Maxila b) Sinusul maxilar are forma cilindrică
c) Sinusul frontal este bine dezvoltat la
naștere 247. Pentru diagnosticul și aprecierea gradului
233. Radiografia postero-anterioară a craniului d) Sinusul sfenoidal este situat anterior de hipertrofie a vegetațiilor adenoizi se
în poziția nasul-bărbia cu gura deschisă este de celulele etmoidale folosește:
indicată pentru diagnosticarea: e) Sinusul sfenoidal este situat
posterior de celulele etmoidale a) Radiografia laterală a craniului
a) Fracturilor osului nazal b) Tomografia computerizată
b) Sinusitelor maxilare c) Radiografia axială a craniului
c) Otitei medii cronice 240. Sinusul maxilar normal apare la d) Radiografia postero-anterioară a
d) Ethmoiditei radiografie: craniului în poziția frunte-nas
e) Laringotraheitei acute e) Sialografia
a) Opac
b) Transparent
234. Radiografia postero-anterioară a craniului c) De structura neomogemă 248. Semnul cornetului cu înghețată la
în poziția nasul-bărbia cu gura închisă este d) Cu pereți neclari tomografia computerizată relevă:
indicată pentru diagnosticarea: e) Cu pereți clari, bine delimitați
a) Structurile normale ale urechei
a) Deviatiei de sept nazal interne
b) Sinusitei frontale 241. Sinusul frontal normal apare la b) Structurile normale ale urechei
c) Otitei medii cronice radiografie: medii
d) Ethmoiditei a) Opac c) Structurile normale ale urechei
e) Laringotraheitei acute b) Transparent externe
c) Totdeauna simetric d) Otita medie
d) Asimetric, cu variații individuale e) Mastoidita
235. Semnul radiografic al clopotniței este
caracteristic pentru: e) Cu pereți clari, bine delimitați
249. Metode imagistică de elecție pentru
a) Deviație de sept nazal diagnosticul tumorilor nervului vestibulo-
b) Sinusita maxilară 242. Opacitatea totală în sinusul maxilar poate
fi depistată în: cohlear este:
c) Otita medie cronică
d) Chist al sinusului maxilar a) Tomografia lineară
a) Rinita
e) Laringotraheita acută b) Tomografia computerizată
b) Sinusita cronică
c) Mucocele c) Ultrasonografia
d) Hematom d) Radiografia convențională
236. În otita medic cronică supurată tomografia e) Imagistica prin rezonanța
computerizată relevă următoarele modificări: e) Polip benign
magnetică
a) Diminuarea pneumatizării
celulelor aeriene din procesus 243. Opacitatea parțială parietală în sinusul
maxilar poate fi depistată în: 250. Opacifierea simultană a tuturor sinusurilor
mastoideus paranazale se numește:
b) Mărirea pneumatizării celulelor a) Rinita
aeriene din procesus mastoideus b) Sinusita cronică a) Parasinusita
c) Calcificări la nivelul structurilor c) Sinusita acută b) Pansinusita
din urechea medie d) Hematom c) Hemisinusita
d) Îngustarea de meatus acusticus e) Polip benign d) Rinita
externus e) Ethmoidita
e) Dilatarea de meatus acusticus
externus 244. Opacitatea parțială cu nivelul hido-aeric în
sinusul maxilar poate fi depistată în: 251. Ortopantomografia permite vizualizarea
următorilor structuri ORL:
237. Celulele etmoidale se vizualizează mai a) Rinita
bine la radiografie: b) Sinusita cronică în remisie a) Sinusul frontal
c) Sinusita acută b) Sinusul maxilar
a) Postero-anterioară a craniului în d) Tumoarea c) Septul nazal
poziția nas-bărbia e) Polip benign d) Sinusul etmoidal
b) Laterală a craniului e) Structurile urechei interne
c) Postero-anterioară a craniului în
poziția frunte-nas 245. Metoda de elecție în diagnosticul
d) Axială a craniului malformațiilor congenitale de urechea internă 252. Imaginea normală a structurilor urechei
e) Osului nazal este: medii în tomografia computerizată se numește
încă:
a) Tomografia lineară
238. Metode imagistice de bază în diagnosticul b) Tomografia computerizată a) Semnul cornetului cu înghețată
complicațiilor intracraniale ale sinusitelor sunt: c) Radiografia convențională b) Semnul leului de mare
d) Radioscopia c) Semnul unui ciot de măr
a) Radiografia convențională e) IRM d) Semnul unui bob de cafea
b) Ultrasonografia e) Semnul bananei
c) Tomografia computerizată
d) Imagistica prin rezonanța 246. Metoda imagistică de elecție în
magnetică diagnosticul de otita medie și mastoidita este: 253. Pentru confirmarea diagnosticului de
e) Scintigrafia sinusita acută, radiografia trebuie să fie
a) Tomografia lineară efectuată în poziția pacientului:
a) Orizontală b) Sinusului maxilar pentru cautarea litiazelor biliare postoperatorii:
b) Verticală c) Celulelor etmoidale a) Imagistica prin rezonanta magnetica
c) Decubit lateral pe partea afectată d) Sinusului sfenoidal b) Tomografie computerizata
d) Decubit lateral pe partea sănătoasă e) Structurilor urechei interne c) Colangiografia postoperatorie
e) Poziția nu are însemnătate d) Ultrasonografia
e) Scintigrafia
261. Pentru diagnosticul și aprecierea detaliilor
254. În care situație patologică investigațiile în atrezia ductului auditiv extern metoda 268. Denumiți metoda cea mai informativă în
imagistice vor fi puțin informative: imagistică de elecție va fi: aprecierea funcției motorice a duodenului:
a) Tomografie computerizata
a) Polip benign al sinusului maxilar a) Tomografia lineară b) Fibrogastroduodenoscopia
b) Pyocele b) Tomografia computerizată c) Ultrasonografia
c) Sinusita acută necomplicată, stadii c) Radiografia postero-anterioară a d) Radioscopia stomacului cu
incipiente craniului în poziția frunte-nas contrastare obișnuită
d) Sinusita cronică d) Radiografia laterală a craniului e) Imagistica prin rezonanta magnetica
e) Deviația de sept nazal e) Radiografia axială a craniului
269. Care este metoda imagistică neinvaziva
255. În sinusita acută, nivelul hidro-aeric în asociata cu o fideliatate anatomică în
262. Opacitate parțială parietală în sinusul examinarea căilor biliare și a colecistului:
sinusul poate fi: maxilar cu pereți groși poate fi semnul de: a) Tomografie computerizata
a) Orizontal b) Imagistica prin rezonanta
a) Polip în sinus
b) Convex magnetica
b) Tumoarea malignă în sinus
c) În forma de lentilă c) Sinusita acută
c) Ultrasonografia
d) Polycyclic d) Colangiografia postoperatorie
d) Rinita cronică
e) Inelar e) Radiografia abdomenului pe gol
e) Sinusita cronică
270. Stenoza la nivelul colonului cu pasajul
256. Metode imagistice de elecție în substanței baritate dereglat, imagine de ,,ciot de
263. Diminuarea pneumatizării celulelor
colesteatom sunt: măr” este caracteristic pentru:
aeriene din procesus mastoideus este semnul
de: a) Cancer infiltrativ
a) Angiografia b) Cancer vegetant
b) Tomografia computerizată c) Colita nespecifica ulceroasa
a) Otita exteră acută
c) Imagistica prin rezonanța d) Boala Khron
magnetică b) Otita medie cronică
c) Malformația congenitală de ureche e) Achalazie
d) Radiografia convențională
e) Ultrasonografia internă
d) Colesteatom 271. Anatomic sinusul gastric este situat la
e) Rinita cronică nivelul:
a) Fornixului gastric
257. Sinusul sfenoidal se vizualizează mai bine b) Curbura mica la nivelul unghiului
la radiografia craniului: 264. Sinusul paranazal este: gastric
c) Curbura mare vizavi de unghiul
a) Postero-anterioară în poziția frunte- a) O cavitate care comunică cu toate gastric
nas sinusurile din aceeași parte d) Corpul gastric
b) Postero-anterioară în poziția nas- b) O cavitate care comunică cu sinusul e) Regiunea pilorului
bărbia contralateral
c) Laterală c) O cavitate care comunică cu 272. Imagine lacunară bine delimitată cu contur
d) Oblică cavitatea nazală net și regulat la nivelul corpului gastric este
e) Axială d) Celulele aeriene asimetrice în oasele caracteristică pentru:
craniului a) Adenocarcinom in ,,farfurie’’
e) O cavitate care comunică cu urechea b) Cancer vegetant
258. Opacitate parțială parietală în sinusul internă c) Polip gastric
maxilar cu bordul superior convex este semnul d) Diverticol gastric
de: e) Ulcer gastric
265. Imagistica prin rezonanța magnetică va fi
a) Sinusita cronică o metodă de elecție în diagnosticul de:
b) Sinusita acută 273. Enumerați modificările elementare
c) Polip în sinus a) Fracturi de maxila funcționale de tonus a tractului digestiv:
d) Rinita cronică b) Otita medie cronică a) Hipotonie
e) Deviație de sept nazal c) Mucocele b) Hiperchinezie
d) Tumori ale țesuturilor moi ale c) Atonie
organelor ORL d) Spasmul
259. Opacitate parțială în sinusul maxilar cu e) Corpi străini e) Deschinezie
bordul superior în forma de lentilă poate fi
semnul de: 274. Dereglări locale de contur cu formarea
266. Un osteom în sinusul paranazal
formațiunilor sacciforme în peretele duodenului
a) Sinusita cronică în remisie radiografic apare ca:
sunt caracteristice pentru:
b) Sinusita cronică în acutizare a) Ulcer postbulbar
a) O opacitate inelară
c) Sinusita acută b) Polip duodenal
d) Rinita cronică b) O opacitate rotundă de densitate
osoasă cu contur bine delimitat c) Diverticol duodenal
e) Polip în sinus d) Duodenita
c) O opacitate totală a sinusului
d) O deformare a pereților sinusului e) Cancer
260. Radiografia axială a craniului poate fi e) O opacitate parțială cu nivelul hidro-
aeric 275. Opacitate în bandă la nivelul D3, cu
utilizată pentru evaluarea: păstrarea pliurilor duodenale sunt caracteristice
a) Sinusului frontal 267. Care este metoda imagistică de electie pentru:
a) Tumoare de duoden a) radioscopia esofagului și a b) convergența de pliuri
b) Chisturi pancreatice stomacului c) nișa
c) Ileus arterio-mezenteric b) scintigrafia esofagului d) hipertonie
d) Ulcer c) fibroesofagogastroduodenoscopia e) hiperchinezie
e) Polip d) tomografia computerizată
e) imagistica prin rezonanța magnetică 293. Prezența aerului liber sub cupolelor
276. Substanța de contrast folosită pentru diafragmale este semn de:
efectuarea unei irigoscopii este: 285. Care este cea mai utilă metoda radiologică a) ocluzie intestinală
a) Odestonul în diagnosticul sindromului Dumping: b) perforarea organelor cavitare ale
b) Gastrografinul a) fibroesofagogastroduodenoscopia tractului digestiv
c) Sulfat de bariu b) bariu în pasaj c) fistula bilio-digestivă
d) Urografin c) radioscopia stomacului d) hernie hiatală
e) Gadolinium d) irigoscopia e) stenoza esofagiană
e) tomografia computerizată
277. Numiti diverticolii care se intâlnesc la 294. Dilatarea acută a colonului se depisteaza
nivelul anselor duodenale: 286. Care din investigații imagistice va fi cea în următoarele patologii:
a) Pulsativ mai informativă în diagnosticul sindromului a) diverticuloza colonului
b) De tracțiune postcolecistectomie: b) polipoza familiară
c) Mixt a) colangiografia prin rezonanța c) rectocolita hemoragică
d) Gigant magnetică d) colita spastică
e) Compus b) colecistografia perorală e) cancer de colon
c) duodenografia relaxantă
278. Prezența nivelului orizontal în lumenul d) laparoscopia 295. Simptomul radiologic sub forma “pietrelor
unei nișe ulceroase se întâlnește în caz de: e) colangiocolecistografie intravenoasă de pavaj” poate fi depistat la bolnavii cu:
a) Ulcerele acute a) rectocolita hemoragică
b) Ulcere hemoragice 287. Semne radiologice ale sindromului b) boala Hirshprung
c) Ulcere penetrante Dumping sunt: c) maladia Crohn
d) Ulcere simptomatice a) stomac in cascada d) sindromul colonului iritat
e) Ulcere cronice b) pasaj grăbit pe intestinul subțire e) cander de colon
c) reflux duodeno-gastral
279. Multiple defecte lacunare pe relieful d) “prăbușirea” substanței de 296. Care investigație este cea mai importantă
mucoasei esofagului denotă: contrast din stomac în intestinul în diagnosticul bolii Hirshprung:
a) Cancer incipient esofagian subțire a) ultrasonografie
b) Poliposa esofagiana e) pasaj lent pe intestinul subtire b) irigoscopie
c) Varice esofagiene c) bariu în pasaj
d) Diverticoli 288. Prezența aerului liber în căile biliare la d) tomografia computerizată a colonului
e) Cancer răspândit examenul radiologic orientează diagnosticul e) investigația imagistică prin rezonanța
spre: magnetică a colonului
a) coledocolitiaza
280. Simptomul de ,,trei niveluri” în lumenul b) fistula bilo-digestiva 297. Semnele radiologice de rectocolita
bulbului este caracteristic pentru: c) diverticul duodenal hemoragică sunt:
a) Neoplasm gastric d) staza biliară a) mucoasa cu aspect neregulat și
b) Procese inflamatorii gastro- e) litiaza biliară granulos
duodenale b) scurtarea intestinului
c) Diverticol duodenal 289. Pentru confirmarea diagnosticului de ulcer c) pseudopolipi
d) Polip perforant este necesar de efectuat: d) absenta haustrelor
e) Ulcer bulbar a) fibroesofagogastroduodenoscopia e) alungirea intestinului
b) bariu în pasaj
281. Care metoda radiologică permite a c) radioscopia stomacului 298. Pentru determinarea evoluției cancerului
caracteriza modificarea stării anselor duodenale d) radiografia pe gol a cavitatii de colon se utilizează metodele:
cauzată de patologia organelor din vecinătate: abdominale în ortostatism a) colonoscopia optică
a) Colangiografia intravenoasa e) radiografia pe gol a cavitatii b) ultrasonografia abdominală
b) Duodenografia abdominale in decubit dorsal c) imagistica prin rezonanța
c) Radioscopia stomacului magnetică
d) Imagistica prin rezonanta magnetica 290. Semnele radiologice caracteristice pentru d) tomografia computerizată
e) Ultrasonografia ulcerul duodenal sunt: e) radiografia standard a cutiei
a) nișa toracice
282. Care organ va fi deplasat în primul rând în b) halou inflamator
caz de mărire în dimensiuni a pancreasului: c) convergența pliurilor 299. Semnele radiografice ale edemului
a) Diafragm d) lacuna pulmonar interstițial sunt:
b) Duoden e) nivelurie hidroaerice a) Îmbogățirea desenului pulmonar
c) Intestin gros b) Prezența liniilor Kerley
d) stomac 291. În caz de corp străin al esofagului se c) Revărsat pleural
e) intestin subtire efectuează: d) Îngustarea hilurilor pulmonare
a) radiografia laterala a regiunii e) Îngustarea arterelor pulmonare
283. Semnele radiologice ale acalaziei cardiei cervicale periferice
sunt: b) radioscopia baritata a esofagului
a) semnul “cozii de soricel” c) tomografia computerizată 300. Semnul radiografic caracteristic al
b) lipsa pungei de aer a stomaculu d) investigația imagistică prin rezonanța edemului pulmonar alveolar este:
c) prezenta refluxului gastroesofagian magnetică a) Atenuarea desenului pulmonar
d) îngustarea difuză a esofagului e) scintigrafia b) Opacități nodulare în câmpurile
e) pasaj rapid prin esofag pulmonare
292. Semnele radiologice indirecte în ulcerul c) Opacități de formă triunghiulară
284. Care din investigațiile radiologice poate gastric sunt: d) Opacifiere difuză uni- sau bilaterală
depista mai exact refluxul gastroesofagian: a) hipersecreție e) Opacitate totală sau subtotală
magnetică a coloanei vertebrale relevă:
301. Substratul anatomic al liniilor Kerley este: 308. Ce metoda de investigație imagistică se a) Discurile intervertebrale
a) Îngroșarea septurilor interlobulare indică la noi născuti în cazul suspiciunii de b) Nervii coloanei vertebrale
b) Limfangita carcinomatoasă hemoragie intraventriculara: c) Stenoza de canal vertebral
c) Pneumoconioza a) radiografia craniului d) Fracturi ale vertebrelor
d) Sarcoidoza b) ultrasonografia e) Gradul de scolioza
e) Limfom pulmonar c) scintigrafia
d) electroencefalografia 317. Indicați semnele caracteristice ale unui
302. Pentru depistarea tromboemboliei de e) angiografia calcul în imagisnea ultrasonografică:
artera pulmonară se folosește: a) Zona hiperecogenă
a) Angiopulmonografia 309. Investigația ultrasonografică a creierului la b) Zona hipoecogenă
b) Tomografia computerizată a cutiei noi născuți se efectuează: c) Zona anecogenă
toracice în regim angiotgrafic a) prin fontanela mare d) Formează con de umbră
c) Tomografia computerizată a cutiei b) prin fontanela mică e) Nu formează con de umbră
toracice fără substanța de contrast c) prin oasele parietale
d) Ultrasonografia d) prin oasele temporale 318. În cazul suspiciunii de disecție de aortă se
e) Imagistica prin rezonanța magnetică e) prin cisterna magna indică:
a) Angiografie prin tomografie
303. Care din afirmații sunt corecte: 310. In cazul suspiciunii de hemoragie acută computerizata
a) Pentru a putea fi mai uşor intracraniană se va utiliza următoarea b) Aortografie
injectată, substanţa de contrast investigație imagistică: c) Radiografie cutiei toracice de față
trebuie să aibă o vâscozitate cât a) Radiografia craniului în 2 incidențe d) Scintigrafie de perfuzie
mai mică b) Tomografia computerizată e) Tomografie plană
b) Cu cât o substanţă de contrast are c) Imagistica prin rezonanța magnetică
o concentraţie mai mare, cu atât d) Ultrasonografia 319. Scintigrafia pulmonară poate fi utilă
vâscozitatea sa este mai mare e) Scintigrafia pentru a diagnostica:
c) Substanţa de contrast trebuie a) bronhopneumonie
încălzită la temperatura corpului 311. Pentru evaluarea mediastinului posterior b) obstrucție bronșică
pentru a-i scădea vâscozitatea investigația imagistica de elecție este: c) tromboembolii ale arterelor
d) Pentru a putea fi mai uşor injectată, a) Radiografia in doua incidente pulmonare
substanţa de contrast trebuie să aibă o b) Imagistica prin rezonanța d) pleurizie exudativă
vâscozitate cât mai mare magnetică e) insuficiența ventriculară dreaptă
e) Cu cât o substanţă de contrast are o c) Tomogrfia plană
concentraţie mai mică, cu atât d) Ultrasonografia 320. Care din metodele enumerate permite
vâscozitatea sa este mai mare e) Scintigrafia mediastinului relevarea osteomielitei în stadiu precoce:
312. Radiografia abdomenului pe gol se a) imagistica prin rezonanața
304. Efectele negative ale substanțelor de efectuează pentru a determina: magnetică
contrast hiperosmolare sunt: a) Ocluzie intestinală b) scintigrafie osoasă
a) Reducerea forței de contracție a b) Perforarea unui organ cavitar c) radiografie
inimii c) Urolitiaza d) radioscopie
b) Producerea leziunilor ale d) Corpi străini radiiopaci e) tomografie plană
endoteliului vascular e) Corpi străini radiionegativi
c) Favorizează formarea de trombi 321. În ginecologie se folosesc urmatoarele
d) Iritarea locală și durere în locul 313. Investigația imagistică prin rezonanța investigații imagistice:
injectării magnetică a cutiei toracice se efectuează pentru a) Histerosalpingografie
e) Efect vasodilatator diagnosticarea urmîtoarelor patologii: b) Tomografia computerizată hibridă
a) Cancer pulmonar cu tomografie prin emisie de
305. Reacțiile minore la administrarea b) Edemul pulmonar pozitroni (PET CT)
substanțelor de contrast sunt: c) Instabilitatea corpurilor vertebrale în c) Imagistica prin rezonanața
a) Grețuri regiunea toracala magnetică
b) Gust metalic în gură d) Afectarea ganglionilor limfatici d) Urografie intravenosă
c) Senzații de căldură mediastinli e) Ultrasonografie
d) Urticaria e) Anevrisme vasculare
e) Fibrilație ventriculară 322. Uterul este un organ:
314. În tomografia computerizată a a) cavitar
306. În cazul apariției a reacțiilor minore la abdomenului cu substanța de contrast pot fi b) muscular
administrarea substanțelor de contrast se evidențiate următoarele faze de scanare: c) par
efectuează: a) arterială d) impar
a) Oprirea injectării substanței de b) urografică e) mobil
contrast timp de aproximativ 20 – c) venoasă
30 secunde d) nativă 323. În ginecologie și obstetrică investigația
b) Administrare de oxigen e) tardivă ultrasonografică se efectuează:
c) Administrare de adrenalină a) transvaginal
subcutanat 315. Metoda imagistică de elecție pentru b) transabdominal
d) Administrarea de preparate depistarea tumorilor organelor bazinului mic c) transrectal
antihistamine este: d) în ortostatism
e) Administrarea de glucocorticosteroizi a) Imagistica prin rezonanața e) în decubit ventral
magnetică cu substanța de contrast
307. Însărăcirea locală a desenului pulmonar b) Tomografia computeriată cu 324. Care metoda imagistică se utilizează
este caracteristica pentru: substanța de contrast pentru screening în ginecologie și obstetrică:
a) Trombembolia arterei pulmonare c) Histerosalpingografie a) Histerosalpingografie
b) Edemul pulmonar d) Tomografia plană b) Tomografia computerizată
c) Detresă respiratorie e) Scintigrafia c) Imagistica prin rezonanața magnetică
d) Pneumonie d) Radiografie abdominală pe gol
e) Atelectazie 316. Investigația imagistică prin rezonanța e) Ultrasonografie
asemănător endometriului
325. Pe radiografie abdominală de ansamblu c) Proces tumoral malign
pot fi determinate: d) Proces inflamator al uterului 341. În caz de făt decedat, ultrasonografic pot fi
a) Uterul e) Anomalie congenitală de dezvoltare depistate următoarele modificări:
b) Ovarele a) Absența bătăilor inimii și patului
c) Dispozitive intrauterine 334. Pentru evaluare imagistică a extensiei vascular
d) Schimbări de schelet leziunii subperitoneale in endometrioza se b) Oligohidramnios
e) Calcificări indică: c) Suprapunerea oaselor craniului
a) Histerosalpingografie d) Distorsiunea coloanei vertebrale
326. Histerosalpigografia este: b) Tomografie computerizată e) Poziția anormală a extremităților
a) Investigarea ecografica a uterului c) Scintigrafie
b) Investigație radiografică cu d) Investigație imagistică prin 342. Care din investigațiile imagistice
introducerea substanței de contrast resonanța magnetică enumărate permite stabilirea diagnosticului de
în cavitatea uterină e) Ultrasonografie sarcina extrauterină:
c) Investigație radiografică cu a) Radiografia abdominală pe gol
introducerea substanței de contrast 335. Investigația imagistică prin rezonanța b) Tomografia plană
per rectum magnetică a unei paciente în vârsta de 29 de ani c) Scintigrafia
d) Metoda neinvazivă a relevat următoarele: în secțiunea sagitală T2 d) Ultrasonografia
e) Investigația endoscopică a organelor se determină o masă hipointensă neregulată, e) Histerosalpingografia
bazinului mic care se extinde de la nivelul colului uterin
posterior inferior la fornixul vaginal. 343. Care din afirmații despre ultrasonografia
327. Indicațiile histerosalpingografiei sunt: Diagnosticul cel mai probabil este: 3D în obstetrică sunt corecte:
a) Sterilitate a) endometrioza a) generează o imagine spaţială
b) Infertilitate b) chist ovarian (tridimensională) a fătului
c) Endometrioza c) cancer de col uterin b) permite să exploreze circulaţia
d) Cancer de col uterin d) hidrosalpinx sângelui în vasele sanguine
e) Uter bicorn e) sarcina extrauterină c) este o metodă invazivă
d) dă posibilitatea de a observa
328. Histerosalpingografia este contraindicată 336. La pacientele cu chist al ovarelor este mai mişcările fatului
în caz de: raţional de efectuat: e) este utilizată pentru diagnosticarea
a) Procese inflamatori a) Radiografia abdominală pe gol precoce a unor anomalii fetale
b) Tumori b) Tomografia computerizată
c) Sarcina c) Imagistica prin rezonanța 344. Introducerea substanței de contrast în
d) Endometrioza magnetică cavitatea uterină a relevat obstrucția trompei
e) Menstruație d) Ultrasonografia uterine din stânga. Ce metoda imagistică a fost
e) Histerosalpingografie efectuată:
329. Ce substanță de contrast se folosește a) histerosalpingografia
pentru histerosalpingografie: 337. Care metoda imagistică este cea mai b) urografia intravenoasă
a) Iodată informativă pentru stadializarea carcinomului c) angiografia selectivă
b) Non-iodată de col uterin: d) irigografia
c) Paramagnetică a) Radiografia abdominală pe gol e) tomografia computerizată
d) Sulfatul de bariu b) Tomografia computerizată
e) Radionuclidul c) Imagistica prin rezonanța 345. Indicații pentru investigație imagistică
magnetică prin rezinanța magnetică în timpul sarcinii
330. În histerosalpingografie substanța de d) Ultrasonografia sunt:
contrast se alpică: e) Histerosalpingografie a) tulburări congenitale ale fătului (în
a) transvaginal cazul suspecției patologiei la
b) per rectum 338. Pentru care patologie este caracteristic ultrasonografie)
c) peroral următorul tablou imagistic: trompa uterină b) dorința pacientei
d) intravenos dilatată, plină cu lichid, tubulara, peretele c) necesitatea examinării mamei
e) subcutan trompei uterine dilatate, îngroșate: d) trimestrul I de sarcină
a) Chist ovarian e) profilaxia infecțiilor intrauterine
331. Dispozitivele intrauterine por fi b) Hidrosalpinx
determinate prin : c) Sarcina extrauterina 346. Contraindicații pentru investigație
a) Histerosalpingografie d) Cancer uterin imagistică prin rezinanța magnetică în timpul
b) Tomografie computerizată e) Endometrioza sarcinii sunt:
c) Scintigrafie a) trimestrul I de sarcină
d) Radiografie abdominală pe gol 339. Investigație ultrasonografică în obstetrică b) trimestrul II de sarcină
e) Ultrasonografie se indică cu scop de: c) trimestrul III de sarcină
a) confirmarea sarcinii d) gestoza
332. Tomografia computerizată hibridă cu b) recunoașterea sarcinilor multiple e) în caz de efectuare IRM în timpul
tomografie prin emisie de pozitroni (PET CT) c) determinarea patologiei osoase sarcinii, este contraindicată
ne poate oferi informație despre: d) biometria fetală utilizarea substanței de contrast
a) Schimbările morfo-funcționale la e) detectarea tulburărilor congenitale
nivel de organ 347. Investigația imagistică prin rezonanța
b) Circulație sanguină în bazinul mic 340. Biometria fetală este: magnetică a unei paciente a relevat
c) Limfoadenopatii loco-regionale a) Metoda de confirmare a sarcinii următoarele: în ponderația T2 se determină o
d) Sarcina extrauterină b) M etoda de detectare a malformațiilor formațiune bicamerală în hipersemnal,
e) Hipetersiune arterială cardiace congenitale omogena, contur net, bine delimitată în
c) Metoda de confirmare a vitalității proiecția ovarului pe stânga. Diagnosticul cel
333. Endometrioza este: fătului mai probabil este:
a) Hiperpalzie dishormonală a d) Metoda de evaluare a vârstei de a) chist ovarian
endometriului ectopic gestație și creșterii fetale b) cancer ovarian
b) Creştere benignă a tesutului, e) Metoda de evaluare a sarcinilor c) cancer uterin
morfologic şi funcţional multiple d) hidrosalpinx
e) endometrioza d) atelectazie 364. Care din cele enumerate sunt patologii
e) pneumothorax și renale congenitale:
349. Investigația imagistică a pacientei a pneumomediastinum a) hidronefroza
relevat o formațiune solidă, hipodensa, fara b) nefroptoza
priza de contrast (sol. iodată), -15 UH, cu 356. Care din cele enumărate este investigația c) ectopia renală
extindere difuză în uter, caracteristică pentru de prima intenție în patologia cerebrală d) hipoplazia renală
actinomicoza. Ce metoda imagistică a fost infantilă: e) rinichi în potcoavă
efectuată: a) Radiografia conventionala
a) Tomografie computerizata b) Tomografia computerizată 365. Semnul „Double bubble” pe radiografie
b) Histerosalpingografie c) Imagistica prin Rezonanta Magnetica este caracteristic pentru:
c) Radiografie abdomenului pe gol d) Neurosonografia a) atrezie duodenală
d) Scintigrafie e) Scintigrafia b) atrezie pilorică
e) Ultrasonografie c) midgut volvulus
357. Care din cele enumărate este investigația d) pancreas inelar
349. Care sunt cele mai frecvente zone de de prima intenție în patologia cerebrală e) pneumoperitoneum
metastazare la distanţă în cancerul colului infantilă:
uterin: a) Radiografia conventionala 366. Semnul „diafragmului continuu” pe
a) ficat b) Tomografia computerizată radiografie este caracteristic pentru:
b) plămâni c) Imagistica prin Rezonanta Magnetica a) pneumomediastinum, daca
c) peritoneu d) Angiografia transparența este superior de diafragm
d) pleura e) Scintigrafia b) pneumoperitoneum, daca
e) creier transparența este inferior de diafragm
358. Enterocolita necrozantă a nou-născutului c) pneumoperitoneum daca transparența
350. Pentru a delimita mai bine pereții are următoarele caracteristici: este superior de diafragm
vaginului în investigație imagistică prin a) cel mai frecvent este afectat ileonul d) pneumopericardium daca transparența
rezonanța magnetică a bazinului mic, terminal este inferior de diafragm
intravaginal se introduce: b) cel mai frecvent este afectat jejunul e) pneumopericardium daca
a) Substanta de contrast iodată c) distensia anselor intestinale transparența este superior de diafragm
b) Substanta de contrast non-iodată d) absența gazelor în ansle intestinale
c) Gel pentru ultrasonografie e) aer liber in cavitatea abdominală 367. Care din urmatoarele descrieri sunt
d) Substanța paramagnetică caracteristice pentru Osteogeneza Imperfectă:
e) Sulfat de bariu 359. Atrezia esofagiană fără fistula traheo- a) osteopenie generalizată
esofagiană are următoarele caracteristici: b) osteoscleroza epifizară
351. Care din maladiile enumărate nu pot fi a) absenta aerului in cavitatea c) coaste scurte și late
diagnosticate prin histerosalpingografie: abdominala d) fracturi longitudinale alе oaselor
a) endometrioza b) aer în vena porta sclerotice
b) hipoplazia uterului c) distensia anselor intestinale e) pseudoartroza oaselor fracturate
c) corioepiteliomul d) niveluri hidro-aerice
d) adenomioza e) aer liber în cavitatea abdominală 368. Semnul radiografic de pulmonii albi ai
e) uter bicorn nou-născutului este caracteristic pentru:
360. Complicațiile barotraumei în detresa a) tahipneea tranzitorie a nou-născutului
352. Care metoda imagistică este cea de elecție respiratore a nou născutului sunt: b) boala membranelor hialine
pentru determinarea permeabilităţii trompelor a) emfizemul interstitial pulmonar c) sindromul aspiratiei meconiale
uterine in caz de sterilitate: b) pneumomediastinum d) displazia bronhopulmonară
a) histerosalpingografie c) pneumothorax e) bronșoilita
b) ultrasonografie d) pneumopericardium
c) tomografie computerizată e) hidrotorax
d) radiografoe abdominală pe gol
e) laparoscopie 361. Semnul întârziat al enterocolitei
necrozante la nou-nascuți este:
353. Tahipneea tranzitorie la nou-nascuți a) îngrosarea pereților intestinali
radiologic se manifestă prin următoarele: b) distensia haustrelor intestinale
a) pulmoni hiperaerați c) pneumatoza intestinală
b) pulmoni hipoaerați d) aer în vena porta
c) opacități striate, perihilare, liniare e) aer liber in cavitatea abdominală
d) bronhograma aerică
e) lichid intrascizural 362. Indicați semnele caracteristice pentru
displazia congenitală de șold:
354. Sindromul de detresa respiratorie la nou- a) Micșorarea unghiului acetabular
nascuți radiologic se manifestă prin b) Deplasarea laterală a soldului
următoarele: c) Asimetria liniei Shanton
a) pulmoni hiperaerați d) Largirea unghiului acetabular
b) pulmoni hipoaerați e) Alungirea osului femoral
c) aspect de "sticla-mată" difuză sau
desen pulmonar de tip reticulo- 363. Pentru care malformații congenitale sunt
granular tipice opacitățile heterogene subtotale sau
d) bronhograma aerică totale cu deplasarea mediastinului în partea
e) hidrothorax opusă:
a) malformații congenitale chistice
355. Sindromul de aspiratie meconială la nou- adenomatoase tip I
nascuți radiologic se manifestă prin b) emfizem lobar congenital
următoarele: c) hernie diafragmala
a) Opacități diseminate d) emfizem pulmonar interstițial
b) Hidrotorax e) displazie bronhopulmonară
c) Аtеnuarea desenului pulmonar

Radio Teste

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Radio Teste

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TESTE PENTRU COLOCVIU b) Defect septal atrial a) Îngustarea arterelor pulmonare

c) Tetralogia Fallot periferice

S-ar putea să vă placă și