Teste Rezolvate

1.
Unitatea de masura a intensitatii curentului electric este:

a) [ ] volt
b) [x] amper
c) [ ] om
d) [ ] wat
e) [ ] -
2. Unitatea de masura a puterii curentului electric este:

a) [ ] kilovolt
b) [ ] amper
c) [x] kilowat
d) [ ] om
e) [ ] -
3. Unitatea de masura a dozei absorbite este:

a) [ ] Roentgen
b) [ ] Kiuri curie-
c) [x] gray
d) [ ] sievert
e) [ ] -
4. O imagine radiografica cu un contrast mai putin pronuntat are un volum de informatii:

a) [x] mai mare
b) [ ] mai mic
c) [ ] nu are importanta
d) [ ] -
e) [ ] -
5. Cu cit sunt mai multe trepte de tonalitate intre sectorul cel mai transparent si cel mai intunecat a filmului imaginea
radiografica pare:
a) [ ] mai contrasta
b) [x] mai putin contrasta
c) [ ] nu influenteaza
d) [ ] -
e) [ ] -
6. Cu marirea cantitatii razelor secundare contrastul imaginii radiografice se:

a) [x] se micsoreaza
b) [ ] se mareste
d) [ ] -
e) [ ] -
7. Criteriile calitatii imaginii radiografice sunt:

a) [x] contrastul imaginii
b) [x] netitatea imaginii
c) [x] densitatea optica a innegrirei
d) [x] pozitia de examinare si incidenta
e) [ ] dimensiunile filmului
8. Cu marirea campului de iradiere numarul elementelor mici care pot fi determinate pe imaginea radiografica se:
a) [x] se micsoreaza
b) [ ] se mareste
d) [ ] -
e) [ ] -
9. Neclaritatea geometrica depinde de:

a) [x] dimensiunile focarului optic al tubului roentgen
b) [x] miscarea obiectivului in timpul radiografiei
c) [x] distanta dintre pelicula si procesul patologic
d) [ ] distanta dintre focarul tubului roentgen si filmul radiografic
e) [ ] toate raspunsuri sunt incorecte
10. Lungimea de unda a razelor X depinde de:

b) [x] diferenta de potential intre anod si catod
c) [x] tensiunea inalta aplicata tubului
d) [ ] -
e) [ ] -
11. Duritatea razelor X este mai mare cind:

a) [ ] lungimea de unda e mai mare
1
b) [x] lungimea de unda este mai mica
c) [ ] nu depinde de lungimea de unda
d) [ ] -
e) [ ]
12. Cantitatea de raze X care actioneaza asupra filmului radiografic este mai mare:
a) [x] din partea catodului
b) [ ] din partea anodului
c) [ ] este egala din ambele parti
d) [ ] -
e) [ ] -
13. Folosirea razelor dure in comparatie cu cele de duritate medie aduce la o iradiere a pielii si organelor interne:
a) [x] mai mica
b) [ ] mai mare
d) [ ] -
e) [ ] -
14. Folosirea razelor mai dure ne permite sa obtinem o imagine radiografica:

a) [x] cu detalii a imaginii mai bogate
b) [ ] mai saraca in detalii
d) [ ] -
e) [ ] -
15. La obtinerea unei radiografii calitative doza de iradiere a pacientului va fi mai mica cind folosim:
a) [ ] raze " moi"
b) [ ] raze de duritate medie
c) [x] raze "dure"
d) [ ] -
e) [ ] -
16. Procesul care sta la baza utilizarii metodei ultrasonore de investigare este:
a) [ ] Vizualizarea organelor si tesuturilor pe ecranul aparatului
b) [x] Interactiunea ultrasunetului cu tesuturile organismului
c) [x] Receptionarea semnalelor reflectate
d) [ ] Raspindirea undelor ultrasonore
e) [ ] Toate raspunsuri sunt incorecte
17. Ultrasunetul se caracterizaza prin frecventa mai mare de:

a) [ ] 15 kHz
b) [x] 20000 kHz
c) [x] 1 MHz
d) [ ] 30 Hz
e) [ ] -
18. Viteza de propagare a ultrasunetului creste daca:

a) [ ] Se micsoreaza densitatea mediului
b) [ ] Se mareste elasticitatea
c) [x] Se mareste elasticitatea si d) [ ] Densitatea se micsoreaza , elasticitatea se mareste
e) [ ] -
19.Cu majorarea frecventei lungimea de unda:

a) [x] Se micsoreaza
b) [ ] Nu se modifica
c) [ ] Se mareste
d) [ ] -
e) [ ] -
20. Viteza de propagare a ultrasunetului este maxima in:

a) [ ] Aer
b) [ ] Hidrogen
c) [x] Apa
d) [ ] Tesut adipos
e) [ ] Os
21. Sunetul este :
a) [ ] Unda electromagnetica
b) [ ] Particula
c) [ ] Foton
d) [x] Unda acustica mecanica
e) [ ] -
2
22. Atenuarea semnalului ultrasonor include:
a) [x] Dispersia(difuzia), reflexia si absorbtia
b) [ ] Reflexia
c) [ ] Absorbtia
d) [ ] Dispersia si absorbtia
e) [ ] -
23. Ultrasunetul se reflecta la interfata dintre medii care se deosebesc prin:

a) [ ] Densitate
b) [x] Impendanta acustica
c) [ ] Viteza de propagare
d) [ ] Elasticitate
e) [ ] Diferenta de densitate si impendanta acustica
24. Pentru a determina distanta pina la obiectul reflectat trebuie sa stim:

a) [ ] Atenuarea, viteza, densitatea
b) [ ] Atenuarea, impedanta
c) [ ] Atenuarea, absorbtia
d) [x] Timpul de returnare a semnalului, viteza
e) [ ] -
25. Intensitatea semnalului Doppler este proportionala cu:

a) [ ] Viteza fluxului
b) [ ] Unghiul de incidenta
c) [x] Densitatea hematiilor in fluxul sanguin
d) [ ] Sunt corecte toate raspunsurile
e) [ ] -
26. Cite complete de mijloace de radioprotectie sunt necesare intr-un cabinet de radiodiagnostic:
a) [ ] unul
b) [x] doua
c) [ ] trei
d) [ ] la decizia medicului radiolog
e) [ ]
27. Din care moment necesita eliberare de la lucru la aparatul radiologic o femeie gravida:
a) [ ] de cind a declarat ca e gravida
b) [ ] de cind au aparut semne vizibile de graviditate
c) [x] din momentul confirmarii medicale a graviditatii
d) [ ] la dorinta salariatei
e) [ ] -
28. Cine este responsabil de securitatea radiotionala a tuturor participantilor la investigatia radiologica:
a) [ ] seful sectiei
b) [x] medicul radiolog
c) [ ] tehnicianul radiolog
d) [ ] administratia institutiei medicale
e) [ ] -
29. Intensitatea iradierii pacientului in timpul radiografiei depinde de:

a) [ ] valorile kV
b) [x] expozitie
c) [x] grosimea pacientului
d) [ ] grosimea filtrului
e) [ ] nu depinde de cele enumerate
30. Capacitatea de penetrare a razelor X depinde de:

a) [x] valorile kV
b) [ ] timpul de expunere
c) [ ] valorile curentului anodic
d) [ ] grosimea filtrului
e) [ ] nu depinde de cele enumerate
31. Unitatile de masura a dozei absorbite sunt:

a) [ ] roentgen
b) [x] grei
c) [x] rad
d) [ ] echivalentul biologic al roentgenului (EBR)
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile
32. Din metode imagistice fac parte urmatoarele:

a) [x] Radioscopia
b) [x] Ecografia
3
c) [ ] Endoscopia
d) [x] Scintigrafia
e) [ ] Laparoscopia
33. Care din urmatoarele sunt unde electromagnetice:

a) [x] Razele X
b) [x] Razele Gamma
c) [ ] Ultrasunetul
d) [x] Undele radio
e) [x] Razele infrarosii
34. Care din urmatoarele sunt radiatii ionizante:

a) [x] Razele X
b) [x] Razele Gamma
c) [ ] Ultrasunetul
d) [ ] Undele radio
e) [ ] Razele infrarosii
35. Care din urmatoarele metode imagistice utilizeaz razele X:

a) [ ] Scintigrafia
b) [x] Irigoscopia
c) [ ] eco-Doppler
d) [x] Tomografia computerizata
e) [ ] Termografia
36. Care din urmatoarele metode imagistice utilizeaza razele Gamma:

a) [x] Scintigrafia
b) [ ] Radiografia
c) [ ] Eco-Doppler
d) [ ] Tomografia Computerizata
e) [ ] Termografia
37. Care din urmatoarele metode imagistice utilizeaza unde radio:

a) [x] Imagistica prin Rezonanta Magnetica
b) [ ] Radioscopia
c) [ ] Eco-Doppler
e) [ ] Termografia
38. Care din urmtoarele metode imagistice utilizeaz ultrasunet:

a) [x] Ultrasonografia
b) [ ] Irigoscopia
c) [x] Eco-Doppler
e) [ ] Termografia
39. Care din urmatoarele metode imagistice utilizeaza unde infrarosii:

a) [ ] Ultrasonografia
b) [ ] Irigoscopia
c) [ ] Eco-Doppler
e) [x] Termografia
40. Sursa razelor X este:

a) [ ] Cristalul piezoelectic
b) [x] Tubul radiologic
c) [ ] Radionuclidul
d) [ ] Magnetul
e) [ ] Corpul uman
41. Sursa razelor Gamma este:

b) [ ] Tubul radiologic
c) [x] Radionuclidul
d) [ ] Magnetul
e) [ ] Corpul uman
42. Sursa ultrasunetului este:

a) [x] Cristalul piezoelectic
d) [ ] Magnetul
e) [ ] Corpul uman
4
43. Sursa undelor radio este:
d) [x] Antena de radiofrecvent
e) [ ] Corpul uman
44. Sursa undelor infrarosii este:

d) [ ] Antena de radiofrecventa
e) [x] Corpul uman
45. Care din urmatoarele sunt substante de contrast radionegative:

a) [ ] Sulfatul de bariu
b) [x] Aerul
c) [ ] Preparatul radiofarmaceutic
d) [x] Bioxidul de carbon
e) [ ] Substantele de contrast iodate
46. Care din urmatoarele sunt substante de contrast radiopozitive:

a) [x] Sulfatul de bariu
b) [ ] Aerul
c) [ ] Preparatul radiofarmaceutic
d) [ ] Bioxidul de carbon
e) [x] Substantele de contrast iodate
47. Absorbtia razelor X depinde de:

a) [ ] Elasticitatea structurii
b) [x] Densitatea structurii
c) [ ] Localizarea structurii
d) [x] Grosimea structurii
e) [ ] Cantitatea protonilor de hidrogen in tesut
48. n majoritatea cazurilor intensitatea opacitii depinde de:

a) [x] caracterul substratului anatomic
b) [ ] localizare
c) [ ] regiunea anatomica afectata
d) [ ] tensiunea aplicata tubului radiologic
e) [ ] grosimea pacientului
49. Tomografia este

a) [x] Imaginea unei sectiuni
b) [ ] Reconstructia 3-dimensionala a unui organ
c) [ ] Imaginea planara sumara a unei regiuni
d) [ ] -
e) [ ]
50. Structurile cu densitate mare in imaginea radiologica se numesc:

a) [x] Opace
b) [ ] Hiperdense
c) [ ] Hiperecogene
d) [ ] Hiperintense
e) [ ] Nici una din cele enumerate
51. Structurile cu densitate mica in imaginea radiologica se numesc:

a) [x] Transparente
b) [ ] Hipodense
c) [ ] Hipoecogene
d) [ ] Hipointense
52. Structurile cu densitate mare in tomografia computerizata se numesc:

a) [ ] Opace
b) [x] Hiperdense
c) [ ] Hiperecogene
d) [ ] Hiperintense
53. Structurile cu densitate mica in tomografia computerizat se numesc:

a) [ ] Transparente
5
b) [x] Hipodense
c) [ ] Hipoecogene
d) [ ] Hipointense
54. Structurile cu densitate mare in ultrasonografie se numesc:

a) [ ] Opace
b) [ ] Hiperdense
c) [x] Hiperecogene
d) [ ] Hiperintense
55. Structurile cu densitate mic in ultrasonografie se numesc:

a) [ ] Transparente
b) [ ] Hipodense
c) [x] Hipoecogene
d) [ ] Hipointense
56. Contraindicatie pentru investigatia radiologica este:

a) [ ] Perioada de alaptare
b) [x] Graviditatea
c) [ ] Prezenta corpurilor straine metalice in corpul uman
d) [ ] Prezenta leziunilor cutanate in aria de investigat
57. Contraindicatie pentru investigatia IRM (imagistica prin rezonanta magnetic) este:
b) [ ] Graviditatea
c) [x] Prezenta corpurilor straine metalice in corpul uman
58. Contraindicatie pentru investigatia CT (computer-tomografia) este:

b) [x] Graviditatea
59. Contraindicatie pentru investigatia ultrasonografica este:

b) [ ] Graviditatea
d) [ ] Toate cele enumerate
e) [x] Nici una din cele enumerate
60. Angiorgafia este efectuata utilizind substanta de contrast:

a) [ ] Radiopozitiva insolubila
b) [ ] Radionegativa
c) [x] Radiopozitiva hidrosolubila
d) [ ] Radiopozitiva liposolubila
e) [ ] Preparatul radiofarmaceutic
61. Investigatia radiologica a intestinului gros cu sulfat de bariu este:

a) [ ] Colonoscopia
b) [x] Irigoscopia
c) [ ] Endoscopia
d) [ ] Radioscopia
e) [ ] Celioscopia
62. Artrografia este:

a) [ ] Investigatia ultrasonografica a arterelor
b) [ ] Investigatia radiologica cu contrast a arterelor
c) [ ] Investigatia endoscopica a articulatiilor
d) [x] Investigatia radiologica cu contrast a articulatiilor
63. Efectele actiunii razelor X sunt:

a) [x] biologic
b) [x] ionizant
c) [x] fotoefect
d) [ ] nici un efect
6
e) [ ] -
64. Tipurile de radiatie nucleara sunt:

a) [ ] Razele infrarosii
b) [x] Particulele Alfa
c) [x] Particulele Beta
d) [x] Razele Gamma
e) [ ] Undele radio
65. Radionuclidul este:

a) [ ] Substanta de contrast radiopozitiva
b) [ ] Substanta de contrast radionegativa
c) [ ] Preparat radiofarmaceutic
d) [x] Izotop radioactiv
66. Preparatul radiofarmaceutic este:

a) [ ] Substanta de contrast radiopozitiva
b) [ ] Substanta de contrast radionegativa
c) [x] Molecula complexa ce prezinta tropism fata de un anumit tesut, marcata cu radionuclid
d) [ ] Substanta de contrast in IRM
67. Viteza de propagare a ultrasunetului este maxima in:

a) [ ] Aer
b) [ ] Ap
c) [ ] Tesut moale
d) [x] Metal
e) [ ] Os
68. Unitatea de msur a activitii sursei de radiaie ionizant in Sistemul |International este.
a) [ ] Roentgen
b) [ ] Kurie
c) [x] Beckerel
d) [ ] sivert
e) [ ] grei
69. Unitatea de msur a dozei echivalente este

a) [ ] Roentgen
b) [ ] Kurie
c) [ ] Beckerel
d) [x] sivert
e) [ ] grei
70. Unitile Sistemului Internaional pentru radiaii ionizante sunt urmtoarele

a) [ ] Roentgen
b) [ ] Rad
c) [x] Beckerel
d) [x] sivert
e) [x] grei
71. Grila antidifuzoare este destinata pentru

a) [ ] a emite raze "moi"
b) [x] a absoarbe raze secundare
c) [ ] a emite raze dure
d) [ ] a proteja personalul de radiaii ionizante
e) [ ] nici una din cele enumerate
72. Metoda ecografiei Doppler este bazat pe

a) [ ] reflexia ultrasunetului de esuturi moi
b) [ ] absorbia ultrasunetului la nivelul osos
c) [x] reflexia ultrasunetului de obiecte n micare
d) [ ] reflexia ultrasunetului de obiecte imobile
e) [ ] toate sus numite
73. Care din proprieti ale razelor X ne permite s obinem imaginea pe ecranul radioscopului
a) [ ] aciunea chimic fotografic
b) [x] aciunea luminescent
c) [ ] aciunea ionizant
d) [ ] rspndirea n toate direciile
74. Care din proprieti ale razelor X ne permite s obinem imaginea pe filmul radiografic
7
a) [x] aciunea chimic fotografic
b) [ ] aciunea luminescent
c) [ ] aciunea ionizant
d) [ ] rspndirea n toate direciile
75. Actualmente radioscopia se folosete cel mai frecvent pentru

a) [ ] explorarea morfologic a cordului
b) [x] explorarea tubului digestiv
c) [ ] explorarea ficatului i a cilor biliare
d) [x] ghidarea manipulaiilor invazive
76. In care tesut (organ) din cele enumerate se absorb in cantitate mai mica razele roentgen:
a) [ ] oase
b) [ ] ficat
c) [x] tesutul grasos
d) [ ] tesutul muscular
e) [ ] splina
77. Care sunt prioritatile radiofotografiei digitale fata de radiofotografia traditionala:

a) [x] micsorarea dozei de iradiere a pacientului
b) [x] lipsa necesitatii procesului de prelucrare fotochimica
c) [x] lipsa necesitatii filmului radiofotografic
d) [ ] marirea dozei de iradiere a pacientului
78. Tomografia linear este necesar mai degrab n diagnosticul:

a) [ ] pneumoniei acute
b) [ ] pleureziei exudative
c) [x] cancerului pulmonar
d) [ ] afeciunilor diafragmei
79. CT este folosit cu preferin n investigaia afeciunilor:

a) [ ] mediastinului
b) [ ] pulmonilor
c) [ ] pleurei
d) [x] toate afirmaiile sunt corecte
80. Simptomul de opacitate pe imaginea radiografica apare n caz de:

a) [x] mrirea densitii
b) [ ] micorarea densitii
c) [ ] micorarea rezoluiei spaiale
d) [ ] mrirea contrastului
e) [ ] micorarea contrastului
81. Simptomul de hipertransparena pe imaginea radiografica apare n caz de:

a) [ ] mrirea densitii
b) [x] micorarea densitii
c) [ ] micorarea rezoluiei spaiale
d) [ ] mrirea contrastului
e) [ ] micorarea contrastului
82. Care sunt msuri de protecie a pacienilor n investigaii radiologice :

a) [x] efectuarea investigaiei strict dup indicaia medicului
b) [ ] efectuarea investigaiei la solicitarea pacientului
c) [x] folosirea mijloacelor individuale de ecranare
d) [ ] mrirea duratei aflrii pacientului n sala de investigaie
e) [x] micorarea duratei aflrii pacientului n sala de investigaie
83. Avantajele investigaiei prin RMN:

a) [x] vizualizarea mai bun a esuturilor moi
b) [ ] vizualizarea mai bun a structurilor osoase
c) [x] posibilitatea de a investiga femei gravide
d) [ ] posibilitatea de a investiga pacienii cu implante metalice
e) [ ] toate rspunsuri sunt incorecte
84. Avantajele investigaiei prin tomografia computerizat:

a) [ ] vizualizarea mai bun a esuturilor moi
b) [x] vizualizarea mai bun a structurilor osoase
c) [ ] posibilitatea de a investiga femei gravide
d) [x] posibilitatea de a investiga pacienii cu implante metalice
8
85. Dezavantajele investigaiei prin RMN:
a) [ ] gradul nalt de iradiere
b) [ ] imposibilitatea de a investiga pacienii cu claustrofobie
c) [ ] imposibilitatea de a investiga femei gravide
d) [x] imposibilitatea de a investiga pacienii cu implante metalice
86. Dezavantajele investigaiei prin tomografia computerizat:

a) [x] gradul nalt de iradiere
b) [ ] vizualizarea mai bun a structurilor osoase
c) [x] imposibilitatea de a investiga femei gravide
d) [ ] imposibilitatea de a investiga pacienii cu implante metalice
87. Angiografia vaselor craniocerebrale este cea mai informativ n:

a) [ ] hidrocefalie
b) [x] aneurisme
c) [x] malformaii arterio-venoase
d) [ ] traumatism cerebral
e) [ ] abces al reerului
88. Metoda imagistic cea mai informativ pentru vizualizarea fracturilor craniului este:
a) [ ] ultrasonografia
b) [ ] rezonana magnetic nuclear
c) [ ] radiografia convenional
d) [x] tomografia computerizat
e) [ ] angiografia
89. Dezavantajele investigaiei ultrasonografice:

a) [ ] gradul nalt de iradiere
b) [x] dependenta de calificarea operatorului
c) [ ] imposibilitatea de a investiga femei gravide
d) [ ] imposibilitatea de a investiga pacienii cu implante metalice
90. Avantajele principale ale tomografiei computerizate fata de cea liniara consta in:
a) [ ] gradul mai mic de iradiere
b) [x] vizualizarea doar a structurilor situate la nivelul sectiunii alese (fara suprapunerea celor situate mai sus si mai jos de acest
nivel)
c) [x] mai multe trepte de contrastare naturala (scara Haussman)
d) [ ] posibilitatea de a investiga pacienii cu implante metalice
e) [x] posibilitatea reconstructiei tridimensionale
91. Radioscopia permite investigaia:

a) [ ] strii hilurilor pulmonari
b) [ ] desenului pulmonar
c) [ ] scizurilor interlobare
d) [x] mobilitii diafragmei
e) [ ] mediastinului
92. Baza structurii segmentare pulmonare este ramificaia:

a) [ ] bronhiilor
b) [ ] bronhiilor i arterelor pulmonare
c) [ ] arterelor pulmonare, bronhiilor i venelor pulmonare
d) [x] arterelor pulmonare i bronhiilor
e) [ ] -
93. Substratul anatomic al umbrei hilului pulmonar n norm sunt trunchiurile:

a) [x] arterelor?
b) [x] arterelor i venelor
c) [ ] arterelor, venelor i bronhiilor
d) [ ] arterelor i bronhiilor
94. Care elemente anatomice reflect hilul pulmonar:

a) [ ] limfonoduli
b) [ ] vasele limfatice
c) [x] arterele si venele
d) [ ] bronhiile
95. Cea mai mic unitate pulmonar autonom este:

a) [x] acinusul
9
b) [ ] sublobulul
c) [ ] lobulul
d) [ ] segmentul
96. Localizarea procesului patologic n plmn este preferabil de fcut dup:

a) [ ] spaiile intercostale
b) [ ] zonele pulmonare
c) [x] segmente
d) [ ] lobi
97. Cte segmente are lobul inferior al plmnului stng:

a) [ ] 2
b) [ ] 3
c) [x] 4
d) [ ] 5
e) [ ]
98. Claritatea radiografiei cutiei toracice se apreciaz dup conturul:

a) [ ] mediastinului
b) [ ] diafragmei
c) [ ] vaselor magistrale
d) [x] coastelor
e) [ ] hilului pulmonar
99. Metodele radiologice de baza in investigatia aparatului respirator sunt:

a) [x] radioscopia
b) [x] radiografia
c) [ ] tomografia
d) [ ] bronhografia
e) [ ] angiopulmonografia
100. Metodele radiologice speciale in investigatia aparatului respirator sunt:

a) [ ] radioscopia
b) [ ] radiografia
c) [x] tomografia
d) [x] bronhografia
e) [x] angiopulmonografia
101. Ultrasonografia n explorarea aparatului respirator este informativ n cazul:

a) [ ] proceselor inflamatoare
b) [ ] cancerului pulmonar
c) [x] pleureziei exudative
d) [ ] atelecaziei
e) [ ] n toate sus numite
102. Criteriile poziiei corecte a pacientului pe radiografia standard a cutiei toracice sunt:
a) [x] poziia claviculelor
b) [ ] poziia hilului pulmonar
c) [x] poziia scapulelor
d) [ ] desenul pulmonar
e) [ ] nici una in cele de mai sus
103. Care este poziia pacientului pentru efectuarea laterografiei:

a) [ ] decubit dorsal
b) [ ] decubit ventral
c) [x] decubit lateral
d) [ ] ortostatism lateral
e) [ ] pozitia Trendelenburg
104. Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate:

a) [ ] lobul inferior al plamanuui stang are 5 segmente
b) [ ] lobul mediu al plmnului stng are 2 segmente
c) [x] lobul inferior al plmnului drept are 5 segmente
d) [x] lobul mediu este separat de cel inferior prin scizura oblic
e) [ ] lobul mediu al plmnului drept are 4 segmente
105. Care din urmatoarele afirmatii corespund unei imagini radiologice a cutiei toracice in norm:
a) [x] hilul pulmonar este situat intre coastele a II-a si a IV-a
b) [ ] cupola diafragmatica dreapta este situata mai jos cu 1-1.5cm fata de cea stinga
c) [ ] desenul pulmonar este mai bogat in regiunea apicala
d) [x] desenul pulmonar este mai bogat in regiunea bazala
e) [ ] hilul pulmonar drept este situat mai sus decat cel stang
10
106. Opacitile pulmonare nodulare pot avea dimensiuni de:
a) [x] 0,5 mm
b) [x] 5 mm
c) [x] 10 mm
d) [ ] 50 mm
e) [ ] 75 mm
107. Pentru diagnosticul diferencial n cazul opacitii pulmonare totale i subtotale este necesar s apreciem
a) [ ] dimensiunile opacitii
b) [x] poziia mediastinului
c) [ ] starea desenului pulmonar
d) [ ] poziia bulei de aer n stomac
108. Pentru diagnosticul diferencial n cazul hipertransparenei pulmonare n primul rnd este necesar s evalum
a) [ ] Poziia mediastinului
b) [ ] Hilurile pulmonare
c) [x] Desenul pulmonar
d) [ ] Poziia bulei de aer n stomac
e) [ ] Toate sus numite
109. Radiografia cutiei toracice standard se efectueaza in pozitia pacientului:

a) [x] ortostatica
b) [ ] decubit dorzal
c) [ ] decubit lateral
d) [x] cu partea anterioara spre ecran
e) [ ] cu spatele spre ecran
110. Simptomul de hipertransparenta in cimpul pulmonar apare datorita:

a) [ ] densificarii tesutului pulmonar
b) [ ] prezentei lichidului in cavitatea pleurala
c) [ ] absentei pneumatizarii tesutului pulmonar
d) [x] cresterii continutului aeric al plamanului
e) [ ]
111. Simptomul de opacitate n cmpul pulmonar apare datorit:

a) [x] densificrii esutului pulmonar
b) [ ] prezenei aerului n cavitatea pleural
c) [x] absenei pneumatizrii esutului pulmonar
d) [ ] creterii coninutului aeric al plmnului
e) [x] prezenei lichidului n cavitatea pleural
112. Opacitatea mrginit n cmpul pulmonar inferior, omogen, cu contur superior net orizontal permite s gndim la:
a) [ ] prezena de lichid n cavitatea pleural
b) [ ] prezena de aer n cavitatea pleural
c) [x] prezena simultan de aer i lichid n cavitatea pleural
d) [ ] proces inflamator pulmonar
e) [ ] densificarea esutului pulmonar
113. Care afirmatii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau subtotala din atelectazia pulmonara:
a) [x] omogena
b) [ ] neomogena
c) [ ] deplaseaza organele mediastinale in partea opusa opacitatii
d) [x] deplasarea opacitatii mediastinale spre opacitate
e) [ ] nu deplaseaza organele mediastinale
114. Care din structurile osoase mentionate mai jos sunt vizibile pe radiografia toracica dorzoventrala:
a) [x] vertebrele toracice
b) [x] coastele
c) [ ] sternum
d) [x] claviculele
e) [ ] mandibula
115. Opacitatea totala sau subtotala care deplaseaza organele mediastinale in partea opusa este caracteristica pentru:
a) [x] pleurezie exudativa masiva
b) [x] hernie diafragmatica cu continut de anse intestinale
c) [ ] atelectazie pulmonara
d) [ ] ciroza pulmonara
e) [ ] inflamatie acuta a parenchimului pulmonar
116. Care afirmaii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau subtotala din pleurezia exudativa:
a) [x] omogena
b) [ ] neomogena
11
c) [x] deplaseaza organele mediastinale in partea opusa opacitatii
d) [ ] deplasarea opacitatii mediastinale spre opacitate
117. Care afirmatii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau subtotala din hernia diafragmatica cu
coninut de anse intestinale:
a) [ ] omogena
b) [x] neomogena
118. Opacitatea limitata in regiunea medie a cimpului pulmonar cu contur sters, forma poligonala (triunghiulara),
intensitate costala este caracteristica pentru:
a) [ ] formatiune tumorala
b) [x] proces inflamator a parenchimului pulmonar
c) [ ] acumulare de lichid liber in cavitatea pleurala
d) [ ] pneumotorax
e) [ ] abces pulmonar
119. In cazul procesului inflamator acut al parenchimului pulmonar opacitatea marginita in campul pulmonar are
urmatoarele caracteristici:
a) [ ] contur clar
b) [x] forma poligonala (triunghiulara)
c) [x] contur sters
d) [ ] deplaseaza organele mediastinale spre partea afectata
e) [ ] deplaseaza organele mediastinale in partea opusa
120. Dislocarea opacitatii i schimbarea formei acesteia la schimbarea pozitiei pacientului este caracteristica pentru:
a) [ ] acumulare de lichid incapsulat in cavitatea pleurala
b) [x] acumulare de lichid liber in cavitatea pleurala
c) [ ] proces inflamator al parenchimului pulmonar
d) [ ] atelectazie
e) [ ] -
121. Pentru acumulare de lichid liber in cavitatea pleurala este caracteristic:

a) [x] modificarea formei si dislocarea opacittii la schimbarea poziiei pacientului
b) [x] contur superior oblic
c) [ ] hipertransparenta cimpului pulmonar
d) [ ] contur superior orizontal
e) [ ] nici una de mai sus
122. Simptomul de opacitate rotunda in cmpul pulmonar cu contur net, bine delimitat poate fi dat de:
a) [ ] caverna tuberculoasa
b) [ ] acumulare de lichid liber in cavitatea pleurala
c) [ ] infiltrat eozinofilic
d) [x] chist hidatic
e) [x] formaiune tumoral
123. Chistul hidatic pulmonar apare pe radiografie ca:

a) [ ] opacitate totala ce deplaseaza mediastinul spre opacitate
b) [x] opacitate rotunda cu contur clar, regulat
c) [ ] opacitate rotunda cu contur neregulat
d) [ ] opacitate nodulara unica in cimpul pulmonar
e) [ ] -
124. Nivel hidroaeric apare in:

a) [ ] hidrotorax
b) [ ] pneumotorax
c) [x] hidropneumotorax
d) [x] abces pulmonar evacuat pe jumatate
e) [ ] pneumonie segmentara
125. Simptomul de opacitate inelara cu prezenta bronhiei de drenaj este caracteristic pentru:
a) [x] abces pulmonar
b) [ ] cancer pulmonar periferic in faza de necrotizare
c) [ ] chist aeric
d) [ ] pneumotorax
126. Simptomul de opacitate inelara cu peretii grosi, contur intern neregulat, rupt, cu prezena traseului vascular" spre
hil i limfonodulii hilari mariti, este caracteristic pentru:
a) [ ] abces pulmonar
12
b) [x] cancer pulmonar periferic
c) [ ] chist aeric
d) [ ] pneumotorax
127. Simptomul de opacitate nodulara spiculara unica in cimpul pulmonar este caracteristic pentru:
a) [ ] tuberculoza nodulara
b) [ ] pneumoconioza
c) [ ] bronhopneumonie
d) [x] cancer pulmonar periferic
e) [ ] chist hidatic
128. Opacitati nodulare difuz diseminate sunt caracteristice pentru:

a) [x] tuberculoza miliara
b) [x] pneumoconioza
c) [ ] pleurezie
d) [x] hemosideroza
e) [ ] pneumonie segmentara
129. Hipertransparenta cimpurilor pulmonare, dilatarea spatiilor intercostale, aplatizarea diafragmei, limitarea excursiei
respiratorii a diafragmei sunt caracteristice pentru:
a) [ ] atelectazie pulmonara
b) [ ] ciroza pulmonara
c) [x] emfizem pulmonar
d) [ ] tuberculoz miliara
e) [ ] hipovolemie pulmonara
130. Pentru emfizem pulmonar sunt caracteristice urmatoarele:

a) [x] aplatizarea diafragmei
b) [ ] ascensionarea diafragmei
c) [x] reducerea desenului pulmonar
d) [x] cutie toracica in form de butoi
e) [ ] accentuarea desenului pulmonar
131. Opacitatea campului pulmonar apare in:

a) [ ] bronhostenoza pariala
b) [ ] bronhostenoza prin supapa
c) [x] bronhostenoza totala
d) [ ] nici una din cele indicate
e) [ ] -
132. Hipertransparenta paracostala pe fondul careia lipseste desenul pulmonar este caracteristica pentru:
a) [ ] emfizem pulmonar
b) [x] pneumotorax
c) [ ] displazie a vaselor i bronhiilor pulmonare
d) [ ] cavern tuberculoas
e) [ ] hipovolemia in circuitul mic
133. Accentuarea desenului pulmonar are loc in urmatoarele stari patologice:

a) [x] staza venoasa n circuitul mic
b) [ ] obturatie bronsica prin supapa
c) [ ] hipovolemie arteriala pulmonara
d) [x] hipertensiune arteriala pulmonara
e) [ ] pneumotorax
134. Deformarea desenului pulmonar are loc in urmatoarele stari patologice:

a) [ ] obturatie bronsica prin supapa
b) [ ] hipertensiune arteriala pulmonara
c) [x] boala bronsectatica
d) [x] pneumoconioza
e) [ ] hipoventilatie
135. Pentru marirea limfonodulilor hilului pulmonar pe radiografie este caracteristic:

a) [ ] contur sters al hilului pulmonar
b) [ ] contur neregulat al hilului pulmonar
c) [x] contur policiclic al hilului pulmonar
e) [ ] -
136. Radiografia standard a cutiei toracice se efectueaza in pozitia verticala a pacientului cu scopul:
a) [ ] comoditatii pacientului
b) [x] reprezentarii fiziologice ale vaselor sanguine
c) [x] facilitarii diagnosticului (gaz se deplaseaza cranial iar lichid - caudal)
13
d) [ ] micsorarii iradierii pacientului
e) [ ] nici una din cele indicate
137. Radiografia standard a cutiei toracice efetuata calitativ trebuie sa includa:

a) [ ] oasele humerale
b) [x] apexurile
c) [x] sinusurile costo-diafragmale
d) [ ] vertebrele lombare I-II
e) [ ] toate cele enumerate
138. Lichidul din scizura oblica se evidentiaza mai bine in incidenta:

a) [ ] posteroanterioara
b) [ ] oblica
c) [x] laterala
d) [ ] sunt corecte toate raspunsurile
e) [ ] -
139. Care metoda imagistica este mai eficienta in determinarea unei cantitati minime de lichid in cavitatea pleurala:
a) [ ] radioscopia
b) [ ] radiografia
c) [ ] tomografia
d) [x] USG
e) [ ] -
140. Care metoda radiologica este mai eficienta pentru diagnosticul formatiunilor mici" (pn la 2 cm) rotunde din
plaman:
a) [ ] radioscopia
b) [ ] radiografia
c) [x] CT
d) [ ] bronhografia
e) [ ] -
141. Cte segmente are plaminul drept:

a) [ ] 7
b) [ ] 9
c) [x] 10
d) [ ] 12
e) [ ] -
142. Conturul inferior al lobului mediu al plaminului drept pe o radiografie n incidenta posteroanterioara se afla la
nivelul:
a) [ ] arcului anterior al coastei a doua
b) [ ] arcului anterior al coastei a patra
c) [x] arcului anterior al coastei a asea
d) [ ] apexul pulmonar
e) [ ] -
143. Care din simptome ne vorbesc despre localizarea intrapulmonara a procesului patologic cind opacitatea se determin
in regiunea parietala a plaminului:
a) [ ] forma rotunda a procesului patologic
b) [ ] modificarea formei n diferite incidente
c) [ ] contururile nete ale opacitatii
d) [x] unghiurile ascutite formate de cutia toracica si opacitate
e) [ ] -
144. In caz de opacitate totala cu micorare in volum a pulmonului in primul rind are loc:
a) [ ] deplasarea mediastinului in partea opusa
b) [x] deplasarea mediastinului spre opacitate
c) [ ] deplasarea diafragmei caudal
d) [ ] micsorarea diametrului vertical al plaminului
e) [ ] -
145. Pentru metastaze in hilul pulmonar este caracteristic:

a) [x] dilatarea hilului pulmonar
b) [ ] deplasarea cranial a hilului pulmonar
c) [ ] deplasarea caudala a hilului pulmonar
d) [x] omogenizarea hilului pulmonar
e) [ ] ingustarea hilului pulmonar
146. Care este caracterul conturului opacitatii lobare sau segmentare cauzate de atelectazie:
a) [ ] drept
b) [x] triunghiular
c) [ ] convex
14
d) [ ] neclar
e) [ ] nu este corect nici un raspuns
147. Simptomul de opacitate nodular unic n cimpul pulmonar este caracteristic pentru:
a) [x] Tuberculomul
b) [ ] diseminare bronhogen de origine tuberculoas
c) [x] cancer pulmonar periferic
d) [ ] metastaze pulmonare
e) [ ] pneumoconioze
148. Investigatia de prima intentie a plamanilor este:

a) [x] Radiografia
b) [ ] Ultrasonografia
c) [ ] Scintigrafia
e) [ ] Rezonanta magnetica nucleara
149. Pentru scintigrafia ventilatiei pulmonare:

a) [ ] substanta de contrast este introdusa intrabronsic
b) [ ] substanta de contrast este introdusa intravenos
c) [ ] preparatul radiofarmaceutic este introdus intravenos
d) [x] preparatul radiofarmaceutic este inhalat
e) [ ] -
150. Pentru scintigrafia perfuziei pulmonare:

a) [ ] substanta de contrast este introdus intrabronsic
b) [ ] substanta de contrast este introdusa intravenos
c) [x] preparatul radiofarmaceutic este introdus intravenos
d) [ ] preparatul radiofarmaceutic este inhalat
e) [ ]
151. Scintigrafia de perfuzie permite diagnosticarea:

a) [ ] obstructiei bronsice
b) [x] trombozei arterelor pulmonare
c) [ ] cancerului pulmonar periferic
d) [ ] metastazelor
e) [ ] abcesului pulmonar
152. Scintigrafia de ventilatie permite diagnosticarea:

a) [x] obstructiei bronsice
b) [ ] trombozei arterelor pulmonare
c) [ ] cancerului pulmonar periferic
d) [ ] metastazelor
e) [ ] abcesului pulmonar
153. Bronhografia permite investigatia starii:

a) [ ] parenchimului pulmonar
b) [x] bronhiilor
c) [ ] parenchimului pulmonar si bronhiilor
d) [ ] parenchimului pulmonar, bronhiilor si pleurei
e) [ ] arterelor bronhiale
154. Arterele bronhiale care alimenteaza tesutul pulmonar incep din:

a) [x] arterele intercostale si aorta toracica
b) [ ] aorta abdominala
c) [ ] arterele pulmonare
d) [ ] venele pulmonare
e) [ ] aorta ascendenta
155. Substratul anatomic al desenului pulmonar in norma este alcatuit de:

a) [ ] bronhii
b) [x] ramificatii ale arterelor si venelor pulmonare
c) [ ] vase limfatice
d) [ ] parenchimul pulmonar
156. In pneumotorax plamanul colabat se deplaseaza:

a) [ ] superior
b) [ ] inferior
c) [x] medial
d) [ ] lateral
e) [ ] nu se deplaseaza
15
157. Anatomic numarul zonelor intr-un plamin este:
a) [ ] Trei
b) [x] patru
c) [ ] cinci
d) [ ] sase
e) [ ] sapte
158. Intensitatea opacitatii depinde de urmatoarele criterii ale substratului morfologic:

a) [x] Densitate si dimensiuni
b) [ ] Localizare
c) [ ] Dimensiuni
d) [ ] Dimensiuni si localizare
e) [ ] Densitate si localizare
159. Bifurcatia traheii este localizata la nivelul vertebrei toracice:

a) [ ] trei
b) [ ] patru
c) [x] cinci-sase
d) [ ] sapte
e) [ ]
160. Pentru efectuarea angiopulmonografiei generale substanta de contrast se injecteaza:

a) [ ] prin cateter in ventriculul stang
b) [ ] prin cateter in una din ramurile arterei pulmonare
c) [x] in una din venele periferice
d) [ ] prin cateter in aorta
e) [ ] -
161. Pentru efectuarea angiopulmonografiei selective substanta de contrast se injecteaza:

a) [ ] prin cateter in ventriculul stang
b) [x] prin cateter in una din ramurile arterei pulmonare
c) [ ] in una din venele periferice
d) [ ] prin cateter in aorta
e) [ ] -
162. Pentru efectuarea bronhografiei substanta de contrast se introducere:

a) [ ] intr-o vena periferica
b) [ ] in artera pulmonara
c) [ ] aorta ascendenta
d) [x] direct in bronhii
e) [ ] in trahea
163. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a) [ ] plamanul stang are 3 lobi, iar cel drept are 2 lobi
b) [ ] lobul mediu al plamanului stang are 2 segmente
c) [x] lobul inferior al plamanului drept are 5 segmente
d) [ ] scizura orizontala separa lobul superior de cel inferior
e) [x] lobul mediu este separat de cel inferior prin scizura oblic
164. Simptomul de hipertransparenta in campul pulmonar apare datorita:

a) [ ] densificarii tesutului pulmonar
b) [ ] prezentei lichidului in cavitatea pleurala
c) [ ] absentei pneumatizarii tesutului pulmonar
d) [x] cresterii continutului aeric al plaminului
e) [x] micsorarii elementelor tesutului pulmonar intr-o unitate de volum
165. O opacitate totala sau subtotala omogena ce deplaseaza organele mediastinale spre opacitate este caracteristic
pentru:
a) [ ] pleurezie exudativa masiva
b) [ ] hernie diafragmatica cu continut de anse intestinale
c) [x] atelectazie pulmonara
166. O opacitate totala sau subtotala ce nu deplaseaza organele mediastinale este caracteristica pentru:
e) [x] inflamatie acuta a parenchimului pulmonar
167. O opacitate totala sau subtotala neomogena care deplaseaza organele mediastinale in partea opusa este caracteristica
pentru:
16
168. O opacitate totala sau subtotala care deplaseaza organele mediastinale in partea opusa este caracteristica pentru:
169. O opacitate totala sau subtotala omogena care deplaseaza organele mediastinale in partea opusa este caracteristica
pentru:
170. O opacitate totala sau subtotala neomogena ce deplaseaza organele mediastinale spre opacitate este caracteristica
pentru:
d) [x] ciroza pulmonara
171. Care afirmatii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau subtotala din atelectazia pulmonara:
a) [x] omogena
b) [ ] neomogena
172. Care afirmatii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau subtotala din ciroza pulmonara:
a) [ ] omogena
b) [x] neomogena
173. Care afirmatii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau subtotala din pleurezia exudativa:
a) [ ] neomogena
b) [x] omogena
174. Care afirmatii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau subtotala din hernia diafragmatica cu
continut de anse intestinale:
a) [ ] omogena
b) [x] neomogena
175. O opacitate limitata in regiunea medie a cimpului pulmonar cu contur sters, forma poligonala (triunghiulara),
intensitate costala este caracteristic pentru:
a) [ ] formatiune tumorala
b) [x] proces inflamator a parenchimului pulmonar
c) [ ] acumulare de lichid liber in cavitatea pleurala
d) [ ] pneumotorax
176. In cazul procesului inflamator acut al parenchimului pulmonar opacitatea marginita in campul pulmonar are
urmatoarele caracteristici:
a) [ ] contur clar
b) [x] forma poligonala (triunghiulara)
c) [x] contur sters
d) [ ] deplaseaza organele mediastinale spre partea afectata
e) [ ] isi schimba forma cu schimbarea pozitiei pacientului
17
177. Dislocarea opacitatii i schimbarea formei acesteia la schimbarea pozitiei pacientului este caracteristica pentru:
a) [ ] acumulare de lichid incapsulat in cavitatea pleurala
b) [x] acumulare de lichid liber in cavitatea pleurala
c) [ ] proces inflamator al parenchimului pulmonar
d) [ ] atelectazie
e) [ ] formatiune tumorala
178. Pentru acumulare de lichid liber in cavitatea pleural este caracteristic:

a) [x] modificarea formei si dislocarea opacitatii la schimbarea pozitiei pacientului
b) [x] contur superior oblic
c) [ ] hipertransparenta cimpului pulmonar
d) [ ] contur superior orizontal
e) [ ] structura neomogena
179. Simptomul de opacitate rotunda in cimpul pulmonar cu contur net, bine delimitat poate fi dat de:
a) [ ] caverna tuberculoasa
b) [ ] acumulare de lichid liber in cavitatea pleurala
c) [ ] infiltrat eozinofilic (inflamator)
d) [x] chist hidatic
e) [x] formatiune tumorala
180. Cancerul pulmonar periferic fara necrotizare poate sa apara pe radiografie ca:
a) [ ] opacitate totala ce deplaseaz mediastinul spre opacitate
b) [ ] opacitate rotunda cu contur clar, regulat
c) [x] opacitate rotunda cu contur neregulat
d) [x] opacitate nodulara unica in cimpul pulmonar
e) [ ] opacitate inelara
181. Chistul hidatic pulmonar apare pe radiografie ca:

a) [ ] opacitate totala ce deplaseaza mediastinul spre opacitate
b) [x] opacitate rotunda cu contur clar, regulat
c) [ ] opacitate rotunda cu contur neregulat
d) [ ] Transparenta in cimpul pulmonar
e) [ ] opacitate inelara
182. Cancerul pulmonar periferic in faza de necrotizare apare pe radiografie ca:

a) [ ] opacitate rotunda cu contur net, neregulat
b) [x] opacitate inelara cu peretii grosi, conturul intern neregulat
c) [ ] opacitate rotunda cu contur sters
d) [ ] opacitate inelar cu opacitati nodulare in jur
e) [ ] opacitate nodulara
183. Nivelul hidroaeric apare in:

a) [ ] hidrotorax
b) [ ] pneumotorax
c) [x] hidropneumotorax
d) [x] abces pulmonar evacuat pe jumatate
e) [ ] cancer pulmonar periferic fara necrotizare
184. Simptomul de opacitate inelara cu prezenta bronhiei de drenaj si opacitati nodulare in teritoriile adiacente este
caracteristic pentru:
b) [ ] cancer pulmonar periferic in faza de necrotizare
c) [ ] chist aeric
d) [x] caverna tuberculoasa
185. Simptomul de opacitate inelara cu peretii grosi, contur intern neregulat, rupt, cu prezena traseului vascular" spre
hil si limfonodulii hilari mariti, este caracteristic pentru:
b) [x] cancer pulmonar periferic in faza de necrotizare
c) [ ] chist aeric
d) [ ] caverna tuberculoasi
186. Simptomul de opacitati inelare multiple, de dimensiuni variabile, forma rotunda sau ovalara, cu pereti subtiri, cu
contur net, regulat, fara continut lichidian, este caracteristic pentru:
a) [x] chisturi aerice multiple (polichistoza)
b) [ ] hist hidatic
c) [ ] caverne tuberculoase
d) [ ] cancer pulmonar periferic in faza de necrotizare
18
187. Tendinta spre confluenta a opacitatilor nodulare poate fi observata in:
a) [x] bronhopneumonie acuta
b) [ ] cancer pulmonar periferic
c) [x] diseminare bronhogena de origine tuberculoasa
d) [ ] metastaze pulmonare
e) [ ] pneumoconioze
188. Simptomul de opacitate nodulara unica in cimpul pulmonar este caracteristic pentru:
a) [ ] pleurizie
b) [ ] pneumoconioza
c) [ ] bronhopneumonie
d) [ ] hemosideroza
e) [x] cancer pulmonar periferic
189. Opacitati nodulare difuz diseminate sunt caracteristice pentru:

a) [x] tuberculoza miliara
b) [x] pneumoconioza
c) [ ] pleurezie
d) [x] hemosideroza
e) [ ] abces pulmonar
190. Pentru emfizemul pulmonar sunt caracteristice urmatoarele:

a) [ ] opacitate totala a cimpului pulmonar
b) [x] hipertransparenta campului pulmonar
c) [x] largirea spatiilor intercostale
d) [ ] ingustarea spatiilor intercostale
e) [ ] accentuarea desenului pulmonar
191. Hipertransparenta campurilor pulmonare, largirea spatiilor intercostale, aplatizarea diafragmei, limitarea excursiei
respiratorii a diafragmei sunt caracteristice pentru:
a) [ ] atelectazie pulmonara
b) [ ] ciroza pulmonara
c) [x] emfizem pulmonar
d) [ ] tuberculoza miliara
192. Hipertransparenta in campul pulmonar apare in:

a) [ ] brohostenoza partiala
b) [x] bronhostenoza prin supapa
c) [ ] bronhostenoza totala
d) [ ] nici una de mai sus
193. Hipotransparenta in campul pulmonar apare in:

a) [x] bronhostenoza partiala
c) [ ] bronhostenoza total
194. Opacitate in campului pulmonar apare in:

a) [ ] bronhostenoza partiala
c) [x] bronhostenoza totala
195. Accentuarea desenului pulmonar are loc in:

a) [x] staza venoasa in circuitul mic
b) [ ] obturatie bronsica prin supapa
c) [ ] hipovolemie arteriala pulmonara
d) [ ] boala bronsectatica
196. Deformarea desenului pulmonar are loc in:

a) [ ] obturatie bronsica prin supapa
b) [ ] hipertensiune arteriala pulmonara
c) [x] boala bronsectatica
d) [x] pneumoconioza
e) [x] bronsita cronica
197. In staza venoasa in circuitul mic are loc:

a) [ ] reducerea desenului pulmonar
b) [x] accentuarea desenului pulmonar
c) [ ] deformarea desenului pulmonar
19
d) [ ] desenul pulmonar neschimbat
198. In hipovolemia arteriala pulmonara are loc:

a) [x] reducerea desenului pulmonar
b) [ ] accentuarea desenului pulmonar
c) [ ] deformarea desenului pulmonar
199. In boala bronsectatica are loc:

c) [x] deformarea desenului pulmonar
200. In bronsita cronica are loc:

c) [x] deformarea desenului pulmonar
201. Pentru marirea limfonodulilor hilului pulmonar pe radiografie este caracteristic:

a) [ ] contur sters al hilului pulmonar
c) [x] contur policiclic al hilului pulmonar
d) [ ] ingustarea hilului pulmonar
e) [x] dilatarea hilului pulmonar
202. Pentru infiltrarea inflamatorie a hilului pulmonar pe radiografie este caracteristic:

a) [x] contur sters al hilului pulmonar
c) [ ] contur policiclic al hilului pulmonar
d) [ ] ingustarea hilului pulmonar
203. Directia de deplasare a opacitatii in momentul inspirului depinde de:

a) [ ] substratul anatomic al opacitatii
b) [x] localizarea opacitatii
c) [ ] dimensiuni
d) [ ] relaiile cu hilul pulmonar
204. Care metoda radiologica este mai eficient in determinarea unei cantitati mici de lichid in cavitatea pleurala:
a) [ ] radioscopia
b) [ ] radiografia
c) [ ] tomografia
d) [x] laterografia
e) [ ] pneumoperitoneumul diagnostic
205. Examinarea structurilor cardiace in miscare in Ecocardiografie este efectuata prin aplicarea modului:
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [x] M
d) [ ] Doppler
206. Investigatia de prima intentie a cordului este:

a) [ ] Radiografia
b) [x] Ultrasonografia
c) [ ] Scintigrafia
e) [ ] Rezonanta magnetica
207. Ordinea corecta a arcurilor cordului pe stinga in incidenta posterioara-antero este:

a) [ ] butonul aortei, aorta descendenta, arcurilor atriului sting, ventriculul sting
b) [ ] butonul aortei, conul arterei pulmonare, auricula atriului sting, ventriculul sting
c) [x] butonul aortei, artera pulmonara, auricula atriului sting, ventricului sting
d) [ ] butonul aortei, conul arterei pulmonare, atriul sting, ventriculul sting
e) [ ] -
20
208. Ordinea corecta a arcurilor cordului pe dreapta in incidenta antero-posterioara este:
a) [ ] ventriculul drept, aorta ascendenta, vena cava superioara
b) [x] atriul drept, aorta ascendenta, vena cava superioara
c) [ ] ventriculul drept, aorta ascendenta, vena cava superioara
d) [ ] ventriculul drept, atriul drept, vena cava superioara
e) [ ] -
209. Care este directia axului cardiac la normostenic?

a) [x] oblica
b) [ ] orizontala
c) [ ] verticala
d) [ ] -
e) [ ] -
210. Care este directia axului cardiac la hiperstenic?

a) [ ] oblica
b) [x] orizontala
c) [ ] verticala
d) [ ] -
e) [ ] -
211. Care este directia axului cardiac la astenic?

a) [ ] oblica
b) [ ] orizontala
c) [x] verticala
d) [ ] -
e) [ ]
212. Care din metode ultrasonografice se utilizeaz pentru explorarea cordului:

a) [ ] Ecografia modul A
b) [x] Ecografia modul M
c) [x] Ecografia modul B
d) [x] Doppler pulsatil
e) [x ] Doppler color
213. Care din metode ultrasonografice permite aprecierea gradului de stenozare valvular:
a) [ ] Ecografia modul M
b) [ ] Ecografia modul B
c) [ ] Doppler pulsatil
d) [x] Doppler continuu
e) [ ] Doppler color
214. Pentru aprecierea permeabilitii arterelor coronariene metoda imagistic de elecie este :
a) [ ] Ecocardiografia
b) [ ] Radiografia cutiei toracice
c) [x] Angiocoronarografia
d) [ ] Rezonana magnetic nuclear
e) [ ] Termografia
215. Pentru aprecierea contractilitii miocardului (fracia de ejecie) se folosete:

a) [x] Ecografia modul M
b) [ ] Ecografia modul B
c) [ ] Doppler pulsatil
d) [ ] Doppler continuu
e) [ ] Doppler color
216. Culoarea roie a getului sanguin n investigaia Doppler color nseamn

a) [ ] Sngele arterial
b) [ ] Sngele venos
c) [x] Direcia getului sangvin spre transduser
d) [ ] Direcia getului sangvin de la transduser
e) [ ] Jet sanguin patologic
217. Culoarea albastr a getului sanguin n investigaia Doppler color nseamn

a) [ ] Sngele arterial
b) [ ] Sngele venos
c) [ ] Direcia getului sangvin spre transduser
d) [x] Direcia getului sangvin de la transduser
e) [ ] Jet sanguin patologic
218. Scintigrafia miocardului este informativ n caz de

a) [x] Cardiopatie ischemic
b) [ ] Stenoz mitral
21
c) [ ] Pericardit exudativ
d) [ ] Defect septal atrial
219. Care portiunea cordului formeaza arcul inferior al cordului pe dreapta in incidenta antero-posterioara?
a) [ ] ventriculul drept
b) [x] Atriul drept
c) [ ] ventriculul drept si atriul drept
d) [ ] Ventriculul sting
e) [ ] Atriul sting
220. Golful cordului este format de:

a) [ ] atriul drept
b) [x] atriul sting
c) [ ] aorta descendenta
d) [x] artera pulmonara
e) [ ] ventriculul sting
221. Pentru configuraia triunghiular a cordului este caracteristic

a) [x] dilatarea bilateral a umbrei cordului
b) [ ] golful cardiac pronunat
c) [ ] proeminena arcului arterei pulmonare
d) [x] arcurile cordului terse
e) [ ] unghiul atriovasal drept deplasat caudal
222. Pentru configuraia aortal a cordului este caracteristic

a) [ ] dilatarea bilateral a umbrei cordului
b) [x] golful cardiac pronunat
c) [ ] proeminena arcului arterei pulmonare
d) [ ] arcurile cordului terse
e) [x] unghiul atriovasal drept deplasat caudal
223. Configuratia aortica este caracteristica pentru:

a) [ ] persistenta canalului arterial
b) [x] tetralogia Fallot
c) [ ] stenoza arterei pulmonare
d) [x] coarctatie de aorta
e) [x] stenoza aortica
224. Configuratia mitrala este caracteristica pentru:

a) [x] persistenta canalului arterial
b) [ ] tetralogia Fallot
c) [x] stenoza arterei pulmonare
d) [ ] coarctatie de aorta
e) [ ] hipertensiunea arteriala
225. In care situatie unghiul atriovasal din dreapta este deplasat cranial:
a) [x] stenoza mitrala
b) [ ] stenoza aortala
c) [x] insuficienta mitrala
d) [ ] insuficienta aortica
e) [x] defect de sept atrial
226. Transparenta pulmonara la pacientii cu staza venoasa pulmonara:

a) [ ] se mareste la periferie
b) [ ] se mareste pe toata suprafata
c) [x] se micsoreaza pe toata suprafata
d) [ ] se micsoreaza la periferie
e) [ ] nu se modifica
227. Insuficienta mitrala se caracterizeaza prin marirea in dimensiuni a:

a) [ ] atriului drept
b) [ ] ventricului drept
c) [x] atriului sting
d) [x] ventricului sting
e) [ ] aortei
228. Configuratia triunghiulara a cordului este caracteristica pentru:

a) [ ] Anomalie de implantare a venelor pulmonare
b) [ ] tetralogia Fallot
c) [ ] stenoza mitrala
d) [x] Miocardita
e) [x] cardiomiopatie dilatativa
22
229. Care configuratia cordului este caracteristica pentru pericardita exudativa cu exudat voluminos:
a) [ ] mitrala
b) [ ] aortala
c) [x] triunghiulara
d) [ ] normala
e) [ ] -
230. Hipertensiune arteriala pulmonara se determina in caz de:

a) [ ] hipetensie arteriala sistemic
b) [ ] insuficienta mitrala
c) [x] persistenta canalului arterial
d) [ ] coarctatia aortei
e) [x] defect septal ventricular
231. n cazul crora malformaii cardiace congenitale are loc hipovolemia pulmonar:
a) [x] tetralogia Fallot
b) [ ] defect septal ventricular
c) [x] atrezia de artera pulmonar
d) [ ] persistenta canalului arterial
e) [ ] coarctaie aortic
232. Componentele tetralogiei Fallot sunt:

a) [x] stenoza arterei pulmonare
b) [ ] defect al septului atrial
c) [x] defect al septului ventricular
d) [x] hipertrofia ventricului drept
e) [x] dextrapozitie a aortei
233. In care configuratie a cordului se observa golful cardiac pronuntat, unghiul atriovasal drept deplasat caudal, butonul
aortei proeminent:
a) [ ] mitrala
b) [x] aortala
c) [ ] triunghiulara
d) [ ] normala
e) [ ] -
234. Pentru configuratia normala a cordului este caracteristic:

a) [x] Marginea stanga inferioara a cordului este situata cu 1,2-2 cm medial de linia medioclaviculara stanga
b) [ ] Marginea stanga inferioara a cordului este situata cu 1,2-2 cm lateral de linia medioclaviculara stanga
c) [x] unghiul atriovasal drept este situat in mijlocul bordului drept al cordului
d) [ ] unghiul atriovasal drept este deplasat cranial
e) [ ] golful cordului lipseste
235. Care sarcini sinestatatoare poate rezolva explorarea radiologica a tubului digestiv fara a folosi substante de
contrastare artificiala:
a) [x] depistarea corpilor straini si a calculilor
b) [ ] controlul calitatii de pregatire a pacientilor pentru examinarea ulterioara cu substanta opaca
c) [ ] determinarea dereglarilor de evacuare
d) [x] determinarea gazului liber in cavitatea abdominala
e) [ ] -
236. Care sarcini auxiliare poate rezolva explorarea radiologica a tubului digestiv fara a folosi substante de contrastare
artificiala:
a) [ ] depistarea corpilor straini si a calculilor
b) [x] controlul calitatii de pregatire a pacientilor pentru examinarea ulterioara cu substanta opaca
c) [ ] determinarea dereglarilor de evacuare
d) [ ] determinarea gazului liber in cavitatea abdominala
e) [ ] -
237. Metodele de baza de examinare a tubului digestiv sunt:

a) [x] radioscopia
b) [x] radiografia
c) [ ] parietografia
d) [ ] contrastarea primara dubla
e) [ ] poligrafia
238. Metodele speciale de examinare a tubului digestiv sunt:

a) [ ] radioscopia
b) [ ] radiografia
c) [x] CT
d) [x] IRM
e) [ ] USG
23
239. Care din metodele enumerate ne permit sa examinam starea reliefului mucoasei:
a) [x] examinarea in strat subtire cu sulfat de bariu
b) [ ] examinarea in faza de umplere
c) [x] contrastarea primara dubla
d) [ ] radiografia abdominala pe gol
240. Care din metodele enumerate ne permit sa obtinem informatie despre microrelieful mucoasei gastrice (areae
gastrica):
a) [ ] pneumogastrografia
b) [ ] folosirea preparatelor farmacodinamice
c) [x] contrastarea primara dubla
d) [ ] contrastarea in strat subtire
e) [ ] toare metodele enumerate
241. Care este metoda cea mai simpla de obtinere a contrastarii duble a esofagului:
a) [ ] introducerea aerului printr-o sonda subtire aflata in lumenul esofagului
b) [ ] inghitind aer
c) [x] inghitind aer impreuna cu suspensa baritata
d) [ ] bolnavului i se administreaza solutie de bicarbonat si acid tartric
e) [ ] -
242. Explorarea multiproiectionala a tubului digestiv este:

a) [ ] metoda speciala de investigatie
b) [x] o manevra suplimentara folosita in cadrul examenului de baza a tubului digestiv
c) [x] o manevra suplimentara folosita in cadrul examenelor speciale ale tubului digestiv
e) [ ] -
243. Pregatirea pacientului pentru examinarea radiologica a stomacului consta in:

a) [x] examenul radiologic se face pe gol
b) [ ] in ajun clisma de curatire
c) [x] retinerea de la fumat in ziua examenului
d) [ ] in ajun administrarea unui purgativ
e) [x] se renunta la administrarea medicamentelor care modifica fiziologia gastrica
244. Examinarea radiologica a stomacului trebuie sa fie efectuata

a) [x] dimineata
b) [ ] la ameaza
c) [ ] seara
d) [ ] nu are importanta
e) [ ]
245. Metodele radiologice care ne dau informatie despre peristaltismul sunt:

a) [x] radioscopia
b) [ ] radiografia
c) [ ] contrastarea primara dubla
d) [ ] parietografia
e) [ ] CT
246. Care metode radiologice din cele enumerate sunt mai efective pentru depistarea formatiunilor vegetante:
a) [ ] radioscopia
b) [x] contrastarea primara dubla
c) [x] CT
d) [ ] USG
247. n bulbul duodenal pliurile sunt:

a) [x] longitudinale
b) [ ] transversale
c) [ ] haotice
d) [ ] -
e) [ ] -
248. Care din simptomele enumerate reflecta starea morfologic a tubului digestiv:
a) [x] forma si dimensiunile organului
b) [ ] peristaltismul
c) [x] pozitia
d) [x] conturul
e) [x] relieful mucoasei
249. n care caz cauza abdomenului acut poate fi depistat cu ajutorul radiografiei abdominale pe gol:
a) [ ] apendicit acut
24
b) [x] perforaia unui organ cavitar
c) [ ] adnexit acut
d) [x] ocluzie intestinal
250. Pentru examinarea reliefului mucoasei in cavitatea organului examinat se introduce substanta de contrast in
cantitate:
a) [x] mica
b) [ ] mare
d) [ ] -
e) [ ] -
251. Ce preparate sunt folosite pentru accelerarea tranzitului tubului digestiv:

a) [ ] atropina
b) [ ] metatina
c) [x] sorbitul
d) [ ] nitroglicerina
e) [x] sulfatul de bariu la temperatura scazuta
252. Indicatiile pentru folosirea preparatelor farmacodinamice vagotrope sunt:

a) [x] functie motorica gastrica marita
b) [ ] tonus gastric micsorat
c) [x] tonus sporit al sfincterului Oddi
e) [ ] -
253. Indicatiile pentru folosirea preparatelor simpaticomimetice sunt:

a) [ ] majorarea functiei motorice gastrice
b) [x] micsorarea tonusului gastric
c) [ ] sporirea tonusului sfincterului Oddi
e) [ ] -
254. Preparatele vagotrope:

a) [x] maresc tonusul gastric si al intestinului
b) [ ] micsoreaza tonusul gastric si al intestinului
c) [x] accelereaza tranzitul prin intestine
d) [ ] diminueaza tranzitul prin intestine
e) [ ] -
255. Metoda optimala de explorare a portiunii superioare gastrice este incidenta postero-anterioara si laterala:
a) [ ] in faza de umplere in pozitia orizontala pe spate a pacientului
b) [ ] prin contrastare primara dubla in pozitie orizontala pe burta
c) [ ] in faza de umplere cu contrastarea esofagului
d) [x] in pozitia verticala a pacientului
e) [ ] nici una din cele enumerate
256. Conditii optimale pentru examinarea portiunii cardio-esofagiene se obtin in pozitia orizontala a pacientului.
Incidenta optimala este:
a) [ ] oblica anterioara stinga (pe spate)
b) [ ] oblica anterioara dreapta (pe spate)
c) [ ] oblica posterioara stinga (pe burta)
d) [x] oblica posterioara dreapta (pe burta)
257. Grosimea peretelui organelor tubului digestiv se poate determina cu ajutorul:

a) [x] ultrasonografiei
b) [ ] contrastarii primare duble
c) [x] CT
d) [ ] angiografiei
e) [ ] -
258. Care din simptomele radiologice enumerate se intilnesc in caz de ulceratie in peretele organului tubului digestiv:
a) [x] simptomul de "nisa"
b) [ ] simptomul de "lacuna"
c) [x] simptomul "valul de inflamatie"
d) [x] simptomul "degetului aratator"
e) [ ] -
259. Cauzele care aduc la modificarea pozitiei organelor tubului digestiv pot fi:
a) [x] modificari in organul examinat
b) [x] modificari in organele si tesuturile din vecinatatea organului examinat
c) [x] cantitatea sporita de aer in cavitatea organului
25
d) [ ] nu este corect nici un raspuns
e) [ ] -
260. Pentru determinarea naturii ulceratiei (benigna sau maligna) are importanta:
a) [x] forma ulceratiei
b) [x] dimensiunile
c) [x] conturul
d) [x] localizarea
261. La modificarile de evacuare a tubului digestiv pot sa aduca:

a) [x] modificarile functoinale a tubului digestiv
b) [x] ingustarea lumenului
c) [x] dilatarea lumenului cauzata de micsorarea tonusului
d) [x] dilatarea congenitala a lumenului
262. Care din simptomele enumerate reflecta functia organelor tubului digestiv:
a) [ ] forma si dimensiunile
b) [x] peristaltica
c) [ ] pozitia organului examinat
d) [x] secretia
e) [x] tonusul
263. In care directii din cele enumerate se pot modifica dimensiunile organului tubului digestiv:
a) [x] alungire
b) [x] scurtare
c) [x] dilatarea lumenului
d) [x] ingustarea lumenului
264. Pentru depistarea modificarilor de mucoasa produse de formatiuni vegetante de dimensiuni mici este necesar de
folosit:
a) [x] substanta de contrast fluida
b) [ ] substanta de contrast mai compacta
d) [ ] -
e) [ ] -
265. La esofag se intilnesc ingustari fiziologice in numar de:

a) [ ] 2
b) [ ] 3
c) [x] 4
d) [ ] 5
e) [ ] 6
266. Numarul segmentelor esofagiene dupa Blombard este de:

a) [ ] 3
b) [ ] 5
c) [ ] 7
d) [ ] 6
e) [x] 9
267. Latimea medie a esofagului normal in faza de umplere nu depaseste:

a) [ ] 1 cm
b) [ ] 2 cm
c) [x] 3 cm
d) [ ] 4 cm
e) [ ] 5 cm
268. Esofagul este scurtat, lumenul ingustat, tranzitul micsorat, pliurile se evidentiaza bine, sunt inguste se inalte. Tabloul
este caracteristic pentru un esofag cu tonusul:
a) [ ] normal
b) [x] crescut
c) [ ] micsorat
d) [ ] -
e) [ ] -
269. Care este tonusul unui esofag alungit, cu timpul de tranzit marit, pliurile aplatizate si dilatate:
a) [ ] normal
b) [x] micsorat
c) [ ] marit
d) [ ] -
26
e) [ ] -
270. In care faza a examenului radiologic mai optimal se obtine relieful mucoasei esofagiene:
a) [ ] in repletiune (faza de umplere)
b) [x] dupa trecerea bolului baritat
c) [ ] in momentul contrastarii duble
d) [ ] la folosirea preparatelor farmacodinamice
e) [ ] -
271. Care este proiectia otimala pentru examenul portiunii distale a esofagului in pozitia verticala a pacientului:
a) [ ] anterioara
b) [ ] laterala
c) [ ] oblica anterioara dreapta
d) [x] oblica anterioara stinga
e) [ ] -
272. Pozitia optimala pentru examinarea portiunii cervicale a esofagului este incidenta:
a) [ ] anterioara
b) [ ] oblica anterioara dreapta
c) [ ] oblica anterioara stinga
d) [x] in profil
e) [ ] -
273. Radiografia faringelui si a portiunii cervicale a esofagului in pozitia laterala fara contrastare artificiala mai frecvent
se foloseste in caz de:
a) [ ] tumoare a faringelui si a esofagului
b) [x] corp strain esofagian
c) [ ] tumoare a glandei tiroide
d) [ ] dereglari de deglutitie
e) [ ] -
274. Esofagul terminal formeaza cu stomacul un unghi (unghiul Hiss) care in norma este:
a) [x] ascutit
b) [ ] dreptunghiular
c) [ ] obruz
d) [ ] -
e) [ ] -
275. Esofagul prezinta 3-5 dilatari localizate si simetrice, separate de incizuri stenozate cu localizare in treimea medie si
inferioara. Se poate presupune:
a) [ ] contractii secundare esofagiene
b) [ ] contractii tertiare esofagiene
c) [x] spasme etajate
d) [ ] ahalazia cardiei
e) [ ] diverticuloza
276. Reflux-esofagita este rezultatul:

a) [x] micsorarea tonusului sfincterului inferior esofagian
b) [x] dereglari motorice gastrice si esofagiene
c) [x] micsorarea activitatii propulsive a stomacului
e) [ ] -
277. Ingustarea portiunii superioare a esofagului este caracteristica pentru:

a) [x] cancer esofagian
b) [x] consecinte ale combustiei esofagiene
c) [ ] esofagita stenozanta
d) [ ] varice esofagiene
278. Ingustarea lumenului esofagului este caracteristica pentru:

a) [x] cancer de foma endofita
b) [x] consecintele ulcerului esofagian
c) [ ] varice esofagiene
d) [x] tumoare benigna
279. Dilatarea opacitatii mediastinale cauzata de patologia esofagului se intilneste in caz de:
a) [ ] cancer a treimii medii a esofagului
b) [ ] combustii esofagiene
c) [x] acalazie a cardiei
d) [ ] in caz de reflux esofagita
e) [ ] varice esofagiene
27
280. Starea pacientului este satisfacatoare. Pe fondul mediastinului se determina opacitate cu nivel orizontal. In primul
rind este necesar:
a) [ ] de examinat pacientul in lateropozitie
b) [ ] de efectuat tomografia mediastinului
c) [x] de examinat esofagul cu substanta opaca
d) [ ] de efectuat radiografia cutiei toracice in 2 incidente
e) [ ] -
281. Nivel orizintal de lichid pe fondul mediastinului se poate intilni in urmatoarele afectiuni ale esofagului:
a) [x] diverticul
b) [ ] spasme etajate
c) [ ] esofag scurt de origine congenitala
d) [x] acalazie a cardiei
282. La pacientii cu "stomac toracal" esofagul ca regula este:

a) [ ] dilatat
b) [x] scurtat
c) [ ] deformat
d) [ ] alungit si ondulat
e) [ ] -
283. Cauzele care aduc la aparitia varicelor esofagiene sunt:

a) [x] ciroza hepatica
b) [x] tromboza venei splenice
c) [x] neoplasm hepatic
d) [ ] ateroscleroza
284. In combustiile esofagiene ingustarea esofagului mai frecvent se intilneste la nvelul:

a) [ ] treimii superioare
b) [ ] treimii medii
c) [ ] portiunii distale (abdominale)
d) [x] ingustarilor fiziologice
e) [ ] portiunii cervicale
285. Simptomul radiologic de baza a atreziei esofagiene este:

a) [ ] ingustarea esofagului
b) [ ] dilatarea esofagului
c) [x] determinarea unui "sac orb"
d) [ ] deformarea esofagului
e) [ ] deformarea so alungirea esofagului
286. Portiunea abdominala a esofagului descrisa sub forma simptomului "coada de soarece" este caracteristica pentru:
a) [ ] sclerodermie
b) [ ] cancer cardioesofagian
c) [x] achalazie a cardiei
d) [ ] diverticul epifrenic
e) [ ] spasme etajate
287. Bula cu aer gastrica la pacientii cu achalazie de gradul III-IV:

a) [ ] este deformata
b) [x] lipseste
c) [ ] este micsorata
d) [ ] este marita
e) [ ] nu este schimbata
288. Dup examinarea esofagului cu substan de contrast este depistat defect de contur prin minus de umplere, lumenul
ngustat, pliurile lipsesc. Concluzii diagnostice posibile:
a) [ ] diverticul esofagului
b) [x] formaiune tumoral malign
c) [x] consecinele combustiei caustice
d) [ ] leiomiomul
e) [ ] ahalazia cardiei
289. Hernia axiala difera de hernia paraesofagiana prin:

a) [ ] lulngimea esofagului
b) [x] pozitia portiunii abdominale a esofagului fata de diafragma
c) [x] pozitia cardiei fata de diafragma
d) [ ] pozitia fornixului gastric
e) [ ] -
28
290. Ulcerul esofagian mai frecvent se intilneste la nivelul:
a) [ ] portiunii cervicale
b) [ ] treimii superioare
c) [ ] treimii medii
d) [x] treimii inferioare
e) [ ] -
291. Cea mai frecventa complicatie a ulcerului esofagian este:

a) [ ] malignizarea
b) [x] ingustarea cicatriciala
c) [ ] perforatia peretelui esofagian
d) [ ] hemoragia
e) [ ] -
292. Mai frecvent dintre tumorile benigne ale esofagului se intilneste:

a) [ ] adenomul
b) [ ] papilomul
c) [x] leiomiomul
d) [ ] fibromul
e) [ ] -
293. Cancerul esofagian se localizeaza mai frecvent in portiunea:

a) [ ] superioara toracala
b) [ ] medie toracala
c) [ ] inferioara toracala
d) [x] abdominala
e) [ ] -
294. Dilatarea suprastenotica a esofagului mai frecvent se intilneste la cancerul esofagian cu forma de crestere:
a) [x] endofita
b) [ ] exofita
c) [ ] nu depinde de forma de crestere
d) [ ] -
e) [ ] -
295. Tumorile intestinului gros mai frecvent se localizeaza la nivelul:

a) [x] rectosigmoidian
b) [ ] colonului descendent
c) [ ] colonului transvers
d) [ ] colonului transvers
e) [x] cecoascendentului
296. La tip longilin-astenic pozitia gastrica se caracterizeaza prin urmatoarele:

a) [ ] unghi deschis la curbura mica
b) [x] punctul decliv gastric jos situat
c) [x] bulbul duodenal apare alungit si cu margini drepte
d) [ ] bulbul mic cu margini convexe in afara segmentului distal
e) [ ] directie predominant verticala a segmentului distal
297. La tip picnic si atletic pozitia gastrica se caracterizeaza prin urmatoarele:

a) [ ] unghiul ascutit al micii curburi
b) [x] directie de sus in jos a pilorului si bulbului duodenal
c) [ ] bulbul duodenal apare alungit si cu margini drepte
d) [x] bulb duodenal mic cu margini convexe in afara
e) [x] unghi deschis la curbura mica
298. Modificarile de pozitie sau dimensiuni ale stomacului sunt:

a) [x] ptoza
b) [x] alungirea
c) [x] volvulus
d) [x] deplasarea
299. Stomacul ortoton radoilogic se caracterizeaza prin urmatoarele:

a) [x] se umple de sus in jos
b) [x] bula de aer are forma rotunda
c) [ ] suspensia baritata de forma prasadei cu virful in sus
d) [x] apare plin cu substanta opaca pina la fornix independent de cantitatea de cintinut
e) [ ] substanta opaca incet coboara in jos
300. Stomacul hipoton se intilneste in caz de:

a) [ ] dureri abdominale
b) [x] multiple nasteri
29
c) [x] afectiuni gastrice cronice
d) [ ] vegetoneuroze
e) [ ] afectiuni endocrine
301. Stomacul hipoton radiologic se caracterizeaza prin urmatoarele:

a) [ ] se umple de sus in jos
b) [x] camera de aer de forma ovala cu diametrul mai mare vertical
c) [x] nu apare complet plin decit daca contine o cantitate mare de substanta opaca
d) [ ] camera de aer surta si lata
e) [x] se umple de jos in sus
302. Stomacul hiperton se intilneste in caz de:

a) [x] dureri abdominale
b) [x] procese inflamatorii
c) [x] afectiuni endocrine
d) [x] vegetoneuroze
e) [ ] nu este corec nici un raspuns
303. Stomacul hiperton se caracterizeaza prin urmatoarele:

a) [x] stomacul se umple de sus in jos
b) [ ] bula de aer are forma rotunda
c) [ ] nu apare complet plin decit daca contine o cantitate mare de substanta opaca
d) [x] camera de aer scurta si lata
e) [ ] camera de aei de forma ovala cu diametrul mai mare vertical
304. Aspectul radiologic al mucoasei gastrice depinde de:

a) [x] tonusul gastric
b) [x] tonusul musculaturii abdominale
c) [x] constitutiua pacientului
e) [ ] -
305. Evacuarea gastrica depinde de:

a) [x] componenta chimica a masei ingerate
b) [x] cantitatea masei ingerate
c) [x] starea stratului muscular gastric
d) [x] elasticitatea peretelui segmentului piloric si a duodenului
306. Evacuarea incetinita a stomacului se intilneste in caz de:

a) [x] spasm a portiunii antrale
b) [ ] gastrita cronica
c) [x] modificari a tonusului pilorului si duodenului (reflexa)
d) [x] cancer subcardial, corpului pancreatic cu concresterea plexului nervos
307. In care caz este accelerata evacuarea gastrica:

a) [ ] hiperaciditate gastrica
b) [x] hipoaciditate gastrica
c) [x] afectiuni gastrice si pancreatice
d) [x] cancer gastic infiltrativ
308. Fornixul are raporturi anatomice cu:

a) [x] colonul transvers
b) [x] colonul descendent
c) [x] lobul sting hepatic
d) [x] splina
e) [ ] sunt corecte "a" si "b"
309. Capul pancreasului contacteaza cu:

a) [x] bulbul duodenal
b) [ ] ramura orizontala superioara a duodenului
c) [x] ramura descendenta a duodenului
d) [x] ramura orizontala inferioara a duodenului
310. Fata posterioara gastrica are raporturi cu:

a) [ ] pancreasul
b) [ ] ansele intestinului gros
c) [ ] glanda suprarenala stinga
d) [x] ansele intestinului subtire
30
311. Segmentul fix al stomacului este:
a) [x] fornixul
b) [ ] curbura mica
c) [ ] unghiul gastric
d) [ ] antrul
e) [ ] canalul pyloric
312. Aspectul radiologic al mucoasei gastrice depinde de:

a) [x] tonusul gastric
b) [x] tonusul musculaturii peretelui abdominal
c) [x] constitutia pacientului
d) [x] sex (barbati, femei)
313. Atrofia pliurilor gastrice ne indica la prezenta:

a) [x] unui proces inflamator profund
b) [x] unui proces trofic (o stare carentiala)
c) [ ] unei infiltratii neoplazice a straturilor superficiale
d) [ ] unui edem a pliurilor gastrice
314. Pentru diferentierea modificarilor functionale de cele morfologice in portiunea gastro-duodenala mai efectiv este
folosirea:
a) [ ] atropinei si inetatinei
b) [x] nitroglicerinei
c) [ ] buscopanului
d) [ ] morfinei
e) [ ] -
315. Deplasarea portiunii cardiace si corpului stomacului posterior si spre stinga, iar portiunii antrale caudal se intilneste
in caz de:
a) [ ] hipertensiune portala
b) [x] marire in dimensiuni a lobului sting a ficatului
c) [ ] marire in dimensiuni a pancreasului
d) [ ] marire in dimensiuni a splinei
e) [ ] -
316. Modificarile radiologice elementare de ordin functional prin tulburari la nivelul straturilor superficiale ale
stomacului sunt:
a) [ ] atonia
b) [x] hipersecretia
c) [ ] hipertonia
d) [ ] spasmul
e) [ ] -
317. Devierea pliurilor gastrice ne indica exitenta:

a) [ ] unui edem al pliurilor
b) [x] unor compresii exterioare
c) [ ] unei infiltratii prin inflamatie cronica
d) [x] unor procese tumorale benigne
318. In cazurile cind au loc modificari de volum a organelor din vecinatatea stomacului, ultimul se deplaseaza:
a) [ ] spre procesul patologic
b) [x] in partea opusa a procesului patologic
c) [ ] nu are loc deplasarea
d) [ ] -
e) [ ] -
319. La pacientul cu tabloul clinic de abdomen acut s-a determinat gaz liber in cavitatea abdominala, medicul radiolog
trepuie sa:
a) [ ] efectueze contrastarea dubla a stomacului
b) [ ] examineze stomacul cu substanta opaca
c) [x] termine investigatia
d) [ ] suplimentar sa efectueze laterografia
e) [ ]
320. Ulcerul gastric penetrant situat pe marea curbura devine penetrant in:
a) [ ] ficat
b) [ ] pancreas
c) [x] splina
31
e) [ ] -
321. Ulcerul gastric benign se caracterizeaza radiologic cu o nisa:

a) [x] pediculara
b) [x] dreptunghiulara
c) [x] proeminenta din contur
d) [x] ovalara sau rotunda
e) [ ] ovalara sau rotunda
322. Ulcerul gastric penetrant situat in partea inferioara a micii curburi penetreaza in:
a) [x] ficat
b) [x] pancreas
c) [ ] splina
e) [ ] -
323. Ulcerul gastric penetrant situat in partea superioara a micii curburi penetreaza in:
a) [x] ficat
b) [ ] pancreas
c) [ ] splina
e) [ ] -
324. Principalele criterii ale modificarilor periulceroase ale ulceratiilor benigne sunt:
a) [x] digul ulceros
b) [x] linia Hampton
c) [ ] relief periulceros anarhic
d) [ ] pliuri ingrosate in forma de maciuca
e) [ ] -
325. Pentru ulcerul gastric spre deosebire de cancerul ulcerat este caracteristic:
a) [x] predominanta profunzimii pierderii de tesut fata de intinderea in suprafata a leziunii
b) [ ] predominanta intinderii in suprafata a lezunii fata de profunzimea pierderii de tesut
c) [ ] -
d) [ ] -
e) [ ] -
326. Ulcerul gastric penetrant situat pe fata posterioara a stomacului devine penetrant in:
a) [ ] ficat
b) [x] pancreas
c) [ ] splina
e) [ ] -
327. Simptomele morfologice ale ulcerului gastric sunt:

a) [x] nisa
b) [ ] defectul de umplere
c) [x] convergenta pliurilor
d) [x] valul de inflamatie
328. Cantitatea minimala de gaz liber din cavitatea abdominala care poate fi depistata radiologic este de:
a) [x] 1 cm3
b) [ ] 10 cm3
c) [ ] 50 cm3
d) [ ] 100 cm3
e) [ ] 25 cm3
329. In caz de suspectie de perforatie a ulcerului gastric sau duodenal este necesar de efectuat in primul rind:
a) [x] examinarea cavitatii abdominale fara contrastare artificiala
b) [ ] contrastarea primara dubla a stomacului
c) [ ] examinarea stomacului cu substanta de contrast iodata
d) [ ] examinarea stomacului dupa insuflare suplimentara de aer in stomac
e) [ ] -
330. Principalele criterii ale modificarilor periulceroase ale ulceratiilor gastrice maligne sunt:
a) [ ] digul ulcerului
b) [ ] linia Hampton
c) [ ] relief periulceros anarhic
d) [x] pliuri ingrosate in forma de maciuca
e) [ ] -
331. Pentru un proces gastric malign proliferativ este caracteristica nisa:

a) [ ] pediculata
32
b) [ ] dreptunghiulara
c) [ ] proeminenta din contur
d) [x] in plator
e) [ ] -
332. Cancerul gastric timpuriu este o notiune:

a) [ ] radiologica
b) [ ] endoscopica
c) [ ] chirurgicala
d) [x] morfologica
e) [ ] -
333. Modificari evidente de mobilitate a diafragmei se intiltesc in caz de:

a) [x] pancreatita
b) [ ] ocluzie intestinala mecanica
c) [x] colecistita
d) [x] abces subdiafragmatic al ficatului
e) [ ] ulcer gastric
334. Marirea in dimensiuni a splinei aduce in primul rind la deplasarea:

a) [ ] diafragmei
b) [ ] stomacului
c) [x] intestinului gros
d) [ ] duodenului
e) [ ] jejunului
335. Simptomul direct al abcesului in cavitatea abdominala este:

a) [ ] opacitatea marginita a cavitatii abdominale
b) [ ] deplasarea organelor din vecinatatea opacitatii
c) [ ] pareza locala a anselor intestinale
d) [x] nivel orizontal de lichid intr-o cavitate marginita
e) [ ] prezenta aerului liber in cavitatea abdominala
336. Metoda radiologica, care concretizeaza modificarile duodenului cauzate de procesele patologice a organelor din
vecinatate este:
a) [ ] examinarea stomacului si a intestinului cu sulfat de bariu
b) [x] duodenografia
c) [ ] colangiografia intravenoasa
d) [x] CT
e) [ ] irigoscpia
337. Unghiul lui Treitz se afla la trecerea:

a) [ ] esofagului in stomac
b) [x] duodenului in jejun
c) [ ] jejunului in ileon
d) [ ] ileonului in cec
e) [ ] colonului descendent in cel sigmoid
338. Relieful mucoasei este mai bine pronuntat in:

a) [x] jejun
b) [ ] ileon
c) [ ] duoden
d) [ ] toate segmentele enumerate
e) [ ] -
339. Ansele apar radiologic in repletiune, contururile prezinta falduri de mucoasa rare si reduse ca inaltime, tranzitul este
lent. Tabloul radiologic este caracteristic pentru:
a) [ ] duoden
b) [ ] jejun
c) [x] ileon
d) [ ] colonul transvers
e) [ ] -
340. In conditii normale tranzitul substantei opace prin intestinul subtire este in limitele de:
a) [ ] 1 ora
b) [ ] 2 ore
c) [x] 3 ore
d) [ ] 4 ore
e) [ ] 5 ore
341. Functia principala a ileonului este:

a) [x] rezorbtia continutului
b) [ ] accelerarea tranzitului
33
c) [x] reducerea tranzitului
e) [ ]
342. Pregatirea pacientului pentru examinarea radiologica a intestinului gros consta in urmatoarele:
a) [x] in preziua examenului regim alimentar fara celuloza
b) [x] in ajun clisma de curatire
c) [ ] in ziua examenului radiologic pacientul nu ia masa de dimineata
d) [x] a doua clisma cu 2 ore inainte de examen
e) [ ] nu necesita pregaterea
343. In care portiune a intestinului gros se observa mai bine haustrele:

a) [ ] colonul ascendent
b) [ ] colonul transvers
c) [x] colonul descendent
d) [ ] colonul sigmoid
e) [ ]
344. La inroducerea perorala a substantei de contrast in conditii normale de tranzit intestinul gros este contrastat complet
inclusiv si rectum in limitele de:
a) [ ] 1 ora
b) [ ] 6 ore
c) [ ] 12 ore
d) [x] 20-24 ore
e) [ ] 36 ore
345. Locul de amplasare a apendicelui este:

a) [ ] mai sus de valvula ileo-cecala
b) [x] mai jos de valvula ileo-cecala
c) [ ] -
d) [ ] -
e) [ ] -
346. Pentru mezenterul comun al intestinului subtire si colonului este caracteristic:

a) [x] lipsa flexurii duodeno-jejunale
b) [x] ansele jejunale localizate in dreapta cavitatii abdominale
c) [ ] ansele jejunale localizate in stinga cavitatii abdominale
d) [x] cecul localizat la mijlocul cavitatii abdominale
e) [ ] -
347. Functia valvulei ileo-cecale este:

a) [x] prevenirea trecerii inainte de timp a continutului din intestinul subtire in cec
b) [x] prevenirea patrunderii retrograde a continutului din cec in intestinul subtire
c) [ ] nu este corect nici un raspuns
d) [ ] -
e) [ ] -
348. Simptomul radiologic determinant in obstructia mecanica a intestinului gros este:

a) [ ] niveluri orizontale de lichid latimea carora este mai mare de cit inaltimea gazului
b) [x] niveluri orizontale de lichid latimea carora este mai mica de cit inaltimea gazului
c) [ ] acumularea gazului in intestinul gros
d) [ ] cantitate sporita de gaz in intestinul subtire si gros
e) [ ]
349. Metodele imagistice de baza de examinare a tubului digestiv sunt:

a) [x] radioscopia
b) [x] radiografia
c) [ ] Fibrogastroscopia
d) [ ] Laparoscopia
e) [ ] ultrasonografia
350. Explorarea radiologica a tubului digestiv fara substanta de contrast poate depista urmatoarele:
a) [x] corpi straini metalici si calculi
b) [ ] Ulcerul gastric
c) [ ] Diverticulul esofagian
d) [x] gaz liber in cavitatea abdominala
e) [ ] colita spastica
351. Pregtirea pacientului pentru examinarea radiologica a stomacului include:

a) [ ] aplicarea clismei de curatire
b) [x] excluderea alimentarii in dimineata zilei de investigatie
c) [ ] administrarea unui purgativ
d) [x] excluderea fumatului in dimineata zilei de investigatie
34
e) [ ] folosirea lichidelor dimineata inainte de investigatie
352. Irigoscopia este:

a) [ ] Examinarea radiologica a intestinului subtire
b) [x] Examinarea radiologica a intestinului gros
c) [ ] Examinarea radiologica a duodenului
d) [ ] Examinarea radiologica a stomacului
e) [ ] ici una de mai sus
353. Administrarea orala a lichidelor reci:

a) [x] Accelereaza tranzitul intestinal
b) [ ] incetinete tranzitul intestinal
c) [ ] Nu influenteaz viteza tranzitului intestinal
d) [ ] -
e) [ ] -
354. Administrarea orala a lichidelor calde:

a) [ ] Accelereaza tranzitul intestinal
b) [x] incetineste tranzitul intestinal
c) [ ] Nu influenteaz viteza tranzitului intestinal
d) [ ] -
e) [ ] -
355. Evacuarea continutului gastric este favorizata mai mult de:

a) [x] Lateropozitia pe dreapta
b) [ ] Lateropozitia pe stanga
c) [ ] Decubit dorsal
d) [ ] ortostatism
e) [ ] Nici una de mai sus
356. Pregatirea pacientului pentru irigoscopie const in:

a) [x] aplicarea clismelor de curatare
b) [ ] Evitarea alimentarii pentru 24 ore
c) [ ] Administrarea medicatiei hipotone
d) [ ] nu necesita o pregatire speciala
e) [ ] -
357. Administrarea medicatiei hipotone:

a) [ ] radioscopia cu bariu sulfat
b) [ ] duodenografia hipotona
c) [ ] irigoscopia
d) [x] radiografia simpla (ansamblu)a abdomenului
e) [ ] laparoscopia
358. Care din urmatoarele sunt modificari functionale ale tubului digestiv:
a) [x] atonia
b) [ ] stenoza
c) [x] spasmul
d) [x] hipersecretia
e) [ ] atrofia
359. Care din urmatoarele sunt modificari morfologice ale tubului digestiv:
a) [ ] atonia
b) [x] stenoza
c) [ ] spasmul
d) [ ] hipersecretia
e) [x] atrofia
360. Pentru achalazie sunt caracteristice urmatoarele:

a) [ ] Ingustare in treimea toracica medie a esofagului
b) [x] ingustarea cardiei
c) [x] Dilatarea difuza suprasenotica a esofagului
d) [ ] Dilatarea stomacului
361. Complicatiile diverticulului sunt:

a) [x] Diverticulita
b) [x] Hemoragia
c) [ ] Diverticuloza
d) [x] Perforatia
e) [ ] toate de mai sus
362. In combustiile esofagiene ingustarea esofagului se intilneste mai frecvent la nivelul:

35
a) [ ] treimii toracice superioare
b) [ ] treimii toracice medii
c) [ ] Portiunii distale (abdominale)
d) [x] Ingustarilor fiziologice
e) [ ] Portiunii cervicale
363. Semnele radiologice morfologice ale ulcerului gastric sunt:

a) [x] nisa
b) [ ] incizura
c) [x] valul de inflamatie
d) [x] convergenta pliurilor
e) [ ] amprenta
364. Semnul radiologic al polipului gastric este:

a) [ ] nisa
b) [x] lacuna
c) [ ] valul de inflamatie
d) [ ] convergenta pliurilor
e) [ ] Simptomul "degetului aratator"
365. Devierea pliurilor gastrice este caracteristica pentru:

a) [ ] Ulcer gastric cronic
b) [x] Formatiune tumorala benigna
c) [ ] Formatiune tumorala maligna
d) [ ] polip gastric
366. Intreruperea pliurilor gastrice este caracteristica pentru:

a) [ ] Ulcer gastric cronic
b) [ ] Formatiune tumorala benigna
c) [x] Formatiune tumorala maligna
367. Convergenta pliurilor gastrice este caracteristica pentru:

a) [x] Ulcer gastric cronic
b) [ ] Formatiune tumorala benigna
c) [ ] Formatiune tumorala maligna
368. Modificarea functionala prin tulburari la nivelul mucoasei stomacului este:

a) [ ] atonia
b) [x] hipersecretia
c) [ ] hipertonia
d) [ ] spasmul
e) [ ] atrofia
369. In caz de suspectie a perforatiei ulcerului gastric sau duodenal pacientul este investigat prin:
a) [x] Examinarea cavitatii abdominale fara contrastare artificiala
b) [ ] Contrastarea primara dubla a stomacului
c) [ ] Duodenografia hipotona
d) [ ] Examinarea stomacului cu bariu sulfat
370. Simptomul radiologic al perforatiei ulcerului gastric este:

a) [ ] nisa
b) [x] Pneumoperitoneul
c) [ ] Valul de inflamatie
d) [ ] convergenta pliurilor
e) [ ] Pneumotoraxul
371. Simptomul radiologic determinant la pacientul cu ocluzie e a intestinului subtire este:

a) [x] Nivele hidroaerice dispuse central in regiunea abdominala
b) [ ] Nivele hidroaerice dispuse central in regiunea abdominala
c) [ ] Pneumoperitoneul
d) [ ] pneumotoraxul
372. Simptomul radiologic determinant la pacientul cu ocluzie e a intestinului gros este:

a) [ ] Nivele hidroaerice dispuse central in regiunea abdominala
b) [x] Nivele hidroaerice dispuse in cadru, periferic in regiunea abdominala
c) [ ] Pneumoperitoneul
36
d) [ ] Pneumotoraxul
373. Semnul radiologic de nivele hidroaerice dispuse central in regiunea abdominala sunt caracteristice pentru:
a) [ ] Ulcer gastric perforat
b) [ ] Ulcer gastric penetrant
c) [x] Ocluzie a intestinului subtire
d) [ ] Ocluzie a intestinului gros
374. Semnul radiologic de nivele hidroaerice dispuse in cadru, periferic in regiunea abdominala sunt caracteristice
pentru:
a) [ ] Ulcer gastric perforat
b) [ ] Ulcer gastric penetrant
c) [ ] Ocluzie a intestinului subtire
d) [x] ocluzie a intestinului gros
375. Semnele radiologice ale cancerului de colon sunt:

a) [x] Stenoza concentrica cu contur neregulat
b) [ ] stenoza difuza
c) [ ] nisa
d) [x] Lipsa peristaltismului in segmentul afectat
e) [ ] toate de mai sus
376. Pentru care patologia este caracteristic simptom de mr mucat:

a) [ ] ulcer duodenal
b) [ ] ulcer gastric
c) [x] cancer de colon
d) [ ] colit ulceroas
e) [ ] sunt corecte toate rspunsurile
377. Disparitia haustrilor si indreptarea peretelui intestinului gros sunt caracteristice pentru:
a) [ ] diverticuloza
b) [ ] ulcer gastric
c) [ ] cancer de colon
d) [x] proces inflamator al colonului
e) [ ] sunt corecte toate rspunsurile
378. Metodele mai informative pentru depistarea formatiunilor de volum a pancreasului sunt:
a) [x] ultrasonografia
b) [x] CT
c) [x] IRM
d) [ ] pancreatografia retrograda
e) [ ] -
379. Cea mai informativa metoda de examinare a sistemului biliar la pacientii cu concremente ale sistemului biliar este:
a) [ ] colangiucolecistografia retrograda
b) [x] ultrasonografia
c) [ ] colangiucolecistografia retrograda
d) [ ] colangiucolecistografia prin invuzie
e) [ ] scintigrafia ficatului
380. Metoda cea mai informativa in depistarea modificarilor splinei este:

a) [ ] radiografia de ansamblu a cavitatii abdominale
b) [ ] retropneumoperitoneumul
c) [x] ultrasonografia
d) [ ] angiografia
e) [ ] scintigrafia
381. Scintigrafia hepatica este o metoda, in care sunt folosite substante:

a) [x] radioactive
b) [ ] iodate solubile
c) [ ] iodate insolubile
d) [ ] sulfat de bariu
e) [ ] radionegative
382. Explorare hepatica ecografica este o metoda:

a) [ ] paliativa
b) [ ] invaziva
c) [ ] radioactiva
d) [x] neinvaziva
e) [ ] -
37
383. Imaginea ecografica a ficatului la subiectii normali este:
a) [x] omogena
b) [ ] neomogena
c) [x] micronodulara
d) [ ] mixta
e) [ ] macronodulara
384. Dimensiunile minime ale unui concrement depistat ecografic sint:

a) [ ] 1 mm
b) [ ] 2 mm
c) [x] 4 mm
d) [ ] 6 mm
e) [ ] 10 mm
385. Investigatia de prima intentie a ficatului este:

a) [ ] Radiografia
c) [ ] Scintigrafia
386. Colecistografia perorala:

a) [x] Permite vizualizarea vezicii biliare
b) [ ] Permite vizualizarea vezicii biliare si cailor biliare
c) [ ] Este efectuata la 15 de minute de la introducerea substantei de contrast
d) [x] Este efectuata la 12 ore de la introducerea substantei de contrast
e) [ ] se efectuata la 2 ore de la introducerea preparatului radiofarmaceutic
387. Colangiocolecistografia intravenoasa:

a) [ ] Permite vizualizarea vezicii biliare
b) [x] Permite vizualizarea vezicii biliare si cailor biliare
c) [x] Este efectuata la 15 de minute de la introducerea substantei de contrast
d) [ ] Este efectuata la 12 ore de la introducerea substantei de contrast
e) [ ] Este efectuata la 2 ore de la introducerea preparatului radiofarmaceutic
388. Pentru scintigrafia hepatica:

a) [ ] Substanta de contrast este introdusa peroral
b) [ ] Substanta de contrast este introdusa intravenos
c) [ ] Preparatul radiofarmaceutic este introdus peroral
d) [x] Preparatul radiofarmaceutic este introdus peroral
e) [ ] Substanta de contrast este introdusa direct prin punctie n ficat
389. Simptomul radiologic direct al calculului biliar colesterolic este:

a) [ ] nisa
b) [x] lacuna
c) [ ] dilatarea cailor biliare
d) [ ] stenoza cailor biliare
e) [ ] opacitate
390. Ultrasonografia hepatica este metoda care permite a evalua:

a) [x] morfologia ficatului
b) [ ] functia
c) [ ] starea morfo-functionala
d) [ ] -
e) [ ] -
391. Scintigrafia ficatului este metoda:

a) [ ] morfologica
b) [ ] funcionala
c) [x] morfo-functionala
d) [ ] -
e) [ ] -
392. Tomografia computerizata a ficatului este metoda:

a) [x] morfologica
b) [ ] functionala
c) [ ] morfo-functionala
d) [ ] -
e) [ ] -
393. Care din urmatoarele sunt afeciuni hepatice de focar:

a) [ ] hepatita
38
b) [x] cancerul hepatic
c) [x] abcesul hepatic
d) [ ] ciroza hepatica
e) [x] chistul hepatic
394. Care din urmatoarele sunt afectiuni hepatice difuze:

a) [x] hepatita
b) [ ] cancerul hepatic
c) [ ] abcesul hepatic
d) [x] ciroza hepatica
e) [ ] chistul hepatic
395. In imaginea ultrasonografica un calcul biliar apare:

a) [ ] opac
b) [ ] hiperdens
c) [x] hiperecogen
d) [ ] hiperintens
396. In imaginea de tomografie computerizata un calcul biliar apare:

a) [ ] opac
b) [ ] hiperdens
c) [x] hiperecogen
d) [ ] hiperintens
397. Ficatul prezinta:

a) [ ] 2lobi
b) [ ] 3lobi
c) [x] 4 lobi
d) [ ] 5 lobi
e) [ ] -
398. Metoda radiologica de baza in explorarea oaselor:

a) [ ] radiofotografia medicala
b) [ ] tomografia liniara
c) [x] radiografia
d) [ ] artrografia
e) [ ] -
399. Radiologic osteoscleroza oaselor tubulare se manifesta prin:

a) [ ] ingrosarea osului
b) [x] ingustarea canalului medular
c) [x] ingrosarea compactelor
d) [ ] subtierea osului
e) [ ] -
400. Modificarile la osteoporoza oaselor se refera la:

a) [x] masa structurii
b) [x] densitatea
c) [ ] dimensiuni
d) [ ] forma
e) [ ] -
401. Destructia osului este un fenomen de:

a) [ ] destrugere a osului
b) [x] destrugere cu substituire de substrat patologic
c) [ ] rarifiere
d) [ ] densificare
e) [ ] -
402. Osteoliza este conditionata de:

a) [ ] rezorbtie totala fara substituire de product patologic
b) [ ] rezorbtie totala cu substituire de product patologic
c) [x] rezorbtie totala cu substituire de tesut fibros
d) [ ] rezorbtie totala insotita de sechestrare
e) [ ]
403. Modificrile patologice a dimensiunii osului sunt

a) [x] Hiperplasia
b) [ ] Scoliostoza
c) [x] Aplazia
d) [ ] Hiperostoza
39
e) [ ] Osteodestrucia
404. Prezenta periostitei liniare detasate radiologic ne vorbeste de faza:

a) [x] incipienta
b) [x] acutizare
c) [ ] cronmizarea procesului
d) [ ] remisie
e) [ ] -
405. Periostita dantelata (manson) caracterizaza:

a) [x] progresarea
b) [ ] remisia
c) [ ] malignizarea
d) [ ] cronizarea procesului
e) [ ] -
406. Periostita (periostoza) aciculara prezint un simptom patognomnic pentru:

a) [ ] procese inflamatorii
b) [ ] tumori benigne
c) [x] tumori maligne
d) [ ] progresarea inflamatiei specifice
e) [ ] -
407. Periostoza - forma "cozoroc" este patognomica pentru:

a) [ ] procese inflamatorii
b) [ ] tumori benigne
c) [x] tumori maligne
d) [ ] progresarea inflamatiei specifice
e) [ ] -
408. Simptoamele radiologice ale anchilozei:

a) [x] lipsa spatiului articular
b) [x] trecerea trabeculilor de la os la os
c) [ ] cavitati sechestrale
d) [ ] sechestre
e) [ ] -
409. Osteonecroza poate fi cauzata de:

a) [x] tromboze
b) [x] embolii
c) [x] hemoragii intramedulare
d) [x] osteodestructie
410. Osteonecroza radiologic se manifesta prin:

a) [ ] rarifierea osului
b) [x] avansarea densitatii structurii afectate
c) [x] intreruperea continuitatii trabeculare
d) [ ] lizarea osului
e) [ ] -
411. Sindromul inflamator al tesutului osos (faza acuta) radiologic se manifesta prin:
a) [x] osteoporoza locala
b) [x] periostita
c) [ ] osteoscleroza
d) [ ] hiperostoza
412. Sindromul inflamator al tesutului osos in faza de remisie se caracterizaza prin:

a) [x] asimilarea straturilor periostale
b) [x] osteoscleroza tesutului spongios
c) [x] dilimitarea focarelor destructive
d) [ ] osteoporoza locala
e) [ ] -
413. Sindromul inflamator al tesutului osos in faze cronice se caracterizaza prin:

a) [x] hiperostoza
b) [x] sechestrare
c) [x] osteoscleroza
d) [ ] osteoscleroza
e) [ ] -
414. Simptoamele de baza ale fracturii mecanice in imagine radiologica sunt:

a) [ ] hiperostoza
40
b) [ ] atrofia
c) [x] linia fracturarii
d) [x] dislocarea fragmentelor
e) [ ] -
415. Explorarea radiologica la traumatisme se efectueaza obligatoriu in incidentae:

a) [ ] laterala
b) [ ] oblica
c) [x] anterioara si laterala
d) [ ] anterioara
e) [ ] -
416. Dislocari longitudinale ale fragmentelor pot fi prin:

a) [x] alunecare
b) [x] indepartare (diastaza)
c) [x] angrenare
d) [ ] periferie
e) [ ] -
417. Oasele tubulare la copii cresc in lungime pe contul:

a) [ ] epifizelor
b) [ ] metafizelor
c) [ ] periostului
d) [x] zonelor intermetaepifizare
e) [ ] -
418. Determinam capacitatea pastrata de a creste in lungime a oaselor la copii prin studierea:
a) [ ] diafizelor
b) [ ] periostului
c) [x] zonelor intermetaepizare
d) [ ] endostului
e) [ ] -
419. Particularitati de virsta a fracturilor oaselor tubulare la copii:

a) [ ] multifragmentare
b) [ ] liniare
c) [x] subperiostale
d) [ ] intraarticulare
e) [ ] -
420. Particularitati de virsta a fracturilor la copii cu localizare metaepifizara:

a) [ ] subperiostale
b) [x] epifizeolize
c) [x] apofizeolize
d) [ ] multifragmentare
e) [ ] -
421. Calusul osos poate fi constatat in imagine radiologica:

a) [ ] dupa 10 zile
b) [ ] dupa 20 zile
c) [x] dupa 25-30 zile
d) [ ] nu se vizualizeaza
e) [ ]
422. Particularitile fracturilor la persoane de vrsta naintat:

a) [x] Multifragmentare, cu margine ascuite
b) [ ] n lemn verde
c) [x] Cu durata consolidrii mrit
d) [ ] Deplasarea unghiular
e) [ ] Intraarticulare
423. Restabilirea complet a structurii osului tubular dup fractur se produce n timp de:
a) [ ] 2-3 zile
b) [ ] 2-3 sptmni
c) [ ] 3-4 sptmni
d) [ ] 6-8 luni
e) [x] 1,5-2 ani
424. Pentru fracturile patologice este caracteristic c ele pot fi produse n caz de:
a) [ ] Aciune unei fore excesive
b) [x] Aciune unui agent traumatic de mica intensitate
c) [ ] Solicitare mecanic de durat
d) [ ] Proces infecios virulent
41
e) [ ] Toate rspunsuri sunt corecte
425. Pentru fracturile de oboseala este caracteristic c ele pot fi produse n caz de:
a) [ ] Aciune unei fore excesive
b) [ ] Aciune unui agent traumatic de mica intensitate
c) [x] Solicitare mecanic de durat
d) [ ] Proces infecios virulent
e) [ ] Toate rspunsuri sunt corecte
426. Fracturile craniului de regul sunt:

a) [ ] Multifragmentare
b) [x] Incomplete
c) [ ] Complete
d) [x] Prin infundare
e) [ ] Cu deplasare lateral a fragmentelor
427. Fracturile coloanei vertebrale de regul sunt:

a) [ ] Multifragmentare
b) [ ] In lemn verde
c) [ ] Prin infundare
d) [x] Prin tasare
e) [ ] Cu deplasare lateral a fragmentelor
428. Pentru tabloul radiologic al luxaiei este caracteristic:

a) [x] Lipsa complet a congruenei suprafeelor articulare
b) [ ] Lipsa parial a congruenei suprafeelor articulare
c) [ ] Spaiul intraarticular ngustat
d) [ ] Suprafeele articulare zimate
429. Spatiul radiologic articular se poate studia efectiv folosind incidenta:

a) [ ] laterala
b) [x] anterioara
c) [ ] oblica stinga
d) [ ] oblica dreapta
e) [ ] -
430. Numiti metodele mai sensibile in diagnosticul timpuriu a osteomielitei acute:

a) [ ] radiografia
b) [ ] computer tomografia
c) [x] scintigrafia
d) [x] rezonanta magnetica
431. Osteonecroza epifizelor oaselor tubulare poate fi determinata in faze timpurii efectiv aplicind:
a) [x] scintigrafia
b) [x] RM (rezonanata magnetica)
c) [ ] radiografia
d) [ ] tomografia liniara
432. Ingustarea spatiului radiologic articular este motivat de destructia:

a) [ ] suprafetelor articulare
b) [x] cartilajului articular
c) [ ] aparatului ligamentar
d) [ ] sinoviei
e) [ ] epifizelor
433. Scintigrafia scheletului cu tel de constatare a tumorilor primare si secundare se infaptuieste cu PRF:
a) [ ] 67 Ca
b) [x] 99m Tc pirofosfat
c) [ ] 198 Au
d) [ ] 32 P
434. Sindromul inflamator al tesutului osos in faza de remisie se caracterizaza prin:

a) [x] asimilarea straturilor periostale
b) [x] osteoscleroza tesutului spongios
c) [x] dilimitarea focarelor destructive
d) [ ] osteoporoza locala
e) [ ] -
435. Sindromul inflamator al tesutului osos in faze cronice se caracterizaza prin:

a) [x] hiperostoza
42
b) [x] sechestrare
c) [x] osteoscleroza
d) [ ] osteoporoza
e) [ ]
436. "Fracturi intraarticulare" se numesc situatiile cind linia fracturarii poarta forma de:
a) [ ] litera T
b) [ ] litera V
c) [x] oblica metaepifizara
d) [ ] transversala
e) [ ]
437. "Fracturi simultane" se numesc:

a) [ ] cele multifragmentare
b) [x] fracturile diferitor oase produse in acelas timp
c) [ ] fracturile multiple ale unui si acelas os
d) [ ] fracturile in combinatie cu luxatii
e) [ ] fracturile in combinatie cu leziunea organelor parenhimatoase
438. Metoda imagistica de baza in explorarea oaselor si articulatiilor:

a) [ ] radiofotografia medicala
b) [ ] tomografia liniara
c) [x] radiografia
d) [ ] artrografia
439. Artrografia este:

a) [ ] Examinarea radiologica a arterelor fara substanta de contrast
b) [ ] Examinarea radiologica a articulatiilor fara substanta de contrast
c) [ ] Examinarea radiologica a arterelor cu substanta de contrast
d) [x] Examinarea radiologica a articulatiilor cu substant de contrast
e) [ ] -
440. Scintigrafia scheletului este indicata cel mai frecvent pentru depistarea:
a) [ ] fracturilor
b) [x] Metastazelor canceroase
c) [ ] osteomielitei
d) [ ] Anomaliilor de dezvoltare a scheletului
e) [ ] Varstei biologice a pacientului
441. Care din urmatoarele metode permite o mai buna vizualizare a structurilor osoase:
a) [ ] Scintigrafia osoasa
b) [ ] Ultrasonografia
c) [x] Tomografia Computerizata (CT)
d) [ ] Imagistica prin Rezonanta Magnetica (IRM)
e) [ ] artrografia
442. Spatiul radiologic articular in norma este prezentat de:

a) [ ] Spatiul anatomic articular
b) [x] Grosimea cartilajului articular
c) [ ] Grosimea stratului de lichidul articular
d) [ ] Grosimea cartilajului de cretere
e) [ ] -
443. Extremitatile osului tubular se numes:

a) [x] epifize
b) [ ] diafize
c) [ ] metafize
d) [ ] apofize
e) [ ] -
444. Care sunt simptomele radiologice de baza ale fracturii:

a) [ ] Deformarea osului
b) [x] Linia de fractura
c) [x] Dislocarea fragmentelor
d) [ ] Sechestrul osos
e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte
445. Linia de fractura poate fi:

a) [x] Longitudinala
b) [ ] Laterala
c) [x] Transversala
d) [ ] Angulara
43
e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte
446. In cazul unei fracturi, raportul examenului radiografic trebuie sa includa informatia despre:
a) [ ] tipul fracturii
b) [x] linia de fractura
c) [x] dislocarea fragmentelor
d) [x] vechimea fracturii
e) [ ] cauza fracturii
447. In cazul traumatismului osos, radiografia regiunii afectate standard se efectueaza in proiectia:
a) [ ] de fata
b) [ ] laterala
c) [x] de fata si laterala
d) [ ] oblica
e) [ ] depinde de localizarea
448. Fractura in lemn verde" este:

a) [x] Particularitate de varst a fracturilor la copii
b) [ ] Particularitate de varst a fracturilor la varstnici
c) [ ] Particularitate de localizare a fracturilor la nivelul oaselor tubulare
d) [ ] Particularitate a fracturilor la sportivi
449. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a) [ ] Aparitia calusului osos precede aparitia calusului conjunctiv
b) [ ] Aparitia calusului osos urmeaza aparitia calusului conjunctiv
c) [ ] Calusul osos apare vizibil radiologic dup 15 zile
d) [x] Calusul osos apare vizibil radiologic dup 25-30 zile
e) [ ] Pseudartoza este o etap normal in procesul de de vindecare a fracturii
450. Scoliostoza este:

a) [ ] Curbarea colocanei vertebrale in plan frontal
b) [ ] Curbarea coloanei in plan sagital
c) [ ] stergerea curburilor coloanei vertebrale
d) [x] Curbarea osului tubular
451. Osteoporoza este:

a) [x] Demineralizarea matritei osoase
b) [ ] cresterea mineralizrii matritei osoase
c) [ ] Deformarea osoasa
d) [ ] Resorbtia osoasa
e) [ ] curbarea osoasa
452. Osteoscleroza este:

a) [ ] Demineralizarea matritei osoase
b) [x] Cresterea mineralizarii matriei osoase
c) [ ] deformarea osoasa
d) [ ] rezorbtia osoasa
e) [ ] secvestrarea osoasa
453. Osteodestructia este:

b) [ ] Resorbtia tesutului osos si inlocuirea acestuia cu tesut fibros
c) [x] Distructia tesutului osos si inlocuirea acestuia cu tesut patologic
d) [ ] Procesul de formare a sechestrului osos
454. Osteoliza este:

b) [x] Resorbtia tesutului osos si tnlocuirea acestuia cu tesut fibros
c) [ ] Distructia tesutului osos si inlocuirea acestuia cu tesut patologic
d) [ ] Procesul de formare a sechestrului osos
455. Osteonecroza este:

b) [ ] Cresterea mineralizarii matritei osoase
c) [ ] Resorbtia tesutului osos si inlocuirea acestuia cu tesut fibros
d) [ ] Distructia tesutului osos si inlocuirea acestuia cu tesut patologic
e) [x] Nici una de mai sus
456. Scolioza este:

44
a) [x] Curbarea colocanei vertebrale
b) [ ] Cresterea mineralizarii matritei osoase
c) [ ] stergerea curburilor coloanei vertebrale
d) [ ] Curbarea osului tubular
457. Formarea unui sechvestru osos este rezultat al:

a) [ ] osteoporozei
b) [ ] osteolizei
c) [ ] osteodestruciei
d) [x] osteonecrozei
e) [ ] osteosclerozei
458. Osteoliza poate fi cauzat de:

a) [ ] Proces inflamator
b) [ ] Tumoare
c) [x] dereglri trofice
d) [ ] toate rspunsuri sunt corecte
459. Lipsa spaiului intraarticular este caracteristic pentru:

a) [ ] Artrita
b) [ ] artroza
c) [x] anchiloza
d) [ ] osteomielita
e) [ ] toate rspunsuri sunt corecte
460. Eroziunea suprafeelor articulare este caracteristic pentru:

a) [x] Artrita
b) [ ] artroza
c) [ ] anchiloza
d) [ ] osteomielita
461. Metoda imagistic cea mai informativ n investigaia coloanei vertebrale este:
b) [x] rezonana magnetic nuclear
c) [ ] radiografia convenional
d) [ ] termografia
e) [ ] angiografia
462. Ce pot servi drept punct de reper pentru determinarea localizarii renale:
a) [ ] tesuturile moi
b) [x] coastele
c) [x] corpul vertebral
d) [ ] corpul gastric
e) [ ] -
463. Rinichii sunt situati:

a) [ ] in cavitatea abdominala
b) [ ] in cavitatea toracica
c) [x] retroperitoneal
d) [ ] n cavitatea peritoneala
e) [ ] in bazinul mic
464. Care nivel de pozitie a bazinetului poate fi considerat ca nefroptoza:

a) [ ] vertebra lombara I
b) [ ] vertebra lombara II
c) [ ] vertebra lombara III
d) [x] vertebra lombara IV
e) [ ] -
465. Cu cit mai jos este situat in norma polul superior a rinichiului drept in comparatie cu cel sting:
a) [x] cu 1-2 cm
b) [ ] cu 3-4 cm
c) [ ] cu 5-6 cm
d) [ ] cu 10 cm
e) [ ] -
466. La ce nivel sunt situati rinichii in norma:

a) [ ] la nivelul vertebrelor ThVII -ThX
b) [x] la nivelul vertebrelor ThXII - L1-LII
c) [ ] la nivelul vertebrelor L1-LV
45
d) [ ] la nivelul vertebrelor ThX - ThXII
e) [ ] -
467. Caracteristica conturului renal in norma:

a) [x] regulat - in forma de curbilinii, convexe in afara
b) [ ] neregulat - mamelonat
c) [ ] policiclic
d) [ ] zimat
e) [ ] -
468. La ce nivel se afla polul superior renal in norma:

a) [ ] polul superior renal drept este situat mai sus ca cel sting
b) [x] polul superior sting este situat mai jos decit cel drept
c) [x] polul superior al ambilor rinichi sunt situati la acelasi nivel
d) [ ] polul superior este mai sus de diafragm
e) [ ] -
469. Axele mari a rinichilor in norma sunt:

a) [ ] paralele coloanei vertebrale
b) [x] intersecteaza una cu alta sub un unghi, deschis in jos
c) [ ] intersecteaza una cu alta sub un unghi, deschis in sus
d) [ ] paralel cu diafragmul
e) [ ] -
470. Caracteristica opacitatii renale in norma la urografia intravenoasa:

a) [x] structura umbrei omogena
b) [ ] pe fondul umbrei se efectueaza incluziuni dense
c) [ ] pe fondul umbrei se evidentiaza transparente
d) [ ] structura rinichiului este invizibila
e) [ ] -
471. Pentru investigarea radiologica renala se folosesc urmatoarele metode:

a) [ ] cistografia
b) [x] CT
c) [x] urografia intravenoasa
d) [ ] USG
e) [ ] scintigrafia
472. Pentru investigarea radiologica a ureterelor se folosesc urmatoarele metode:

a) [ ] cistografia
b) [x] pielografia retrograda
c) [x] urografia
d) [ ] aortografia
e) [ ] CT
473. Pentru investigarea radiologica a vezicii urinare se utilizeaza urmatoarele metode:

a) [x] cistografia
b) [ ] pielografia retrograda
c) [x] urografia
d) [x] CT
e) [ ] radiografia abdominala pe gol
474. Pe cliseul panoramic nativ a cailor urinare opacitatea vezicii urinare se vizualizeaza:
a) [x] foarte rar
b) [ ] totdeauna
c) [ ] niciodata
d) [ ] totdeauna, dar cu o intensitate variabila
e) [ ] -
475. Ce substante de contrast sunt utilizate pentru investigarea radiologica renala:

a) [ ] sulfatul de bariu
b) [x] produsele de contrast iodate
c) [x] produsele neionice
d) [ ] gazoase
e) [ ] produsele de contrast liposoluibile
476. Care din elementele de colectare renala se determina in norma la pielografie:

a) [x] calicele secundare
b) [x] calicele principale
c) [x] bazinetul
d) [ ] vezica urinara
e) [ ] -
46
477. Care din elemente de baza caracterizaza opacitatea renala, vizibila pe cliseul radiologic:
a) [x] numarul, sediul
b) [x] forma, structura
c) [x] contururile, dimensiunile
d) [ ] structura, raspindirea
e) [ ] -
478. Indicati, daca marirea rinichiului in dimensiuni explica:

a) [x] dezvoltarea in el a procesului malign
b) [x] dezvoltarea in el a unui chist
c) [ ] dezvoltarea a proceselor cicatriciale difuze
d) [ ] dezvoltarea a proceselor de sclerozare
e) [ ] -
479. Ce elemente de baza se studiaza la urografia intravenoasa:

a) [x] rinichiul
b) [x] ureterul
c) [x] vezica urinara
d) [ ] uretra
e) [ ] toate cele indicate
480. Cum se contrasteaza ureterele cu substanta de contrast la urografia intravenoasa in norma:

a) [ ] pe tot parcursul
b) [x] pe portiuni
c) [ ] nu se contrasteaza
d) [ ] se contrasteaza numai la compresie
481. Despre care modificari ne vorbesate lipsa contrastarii unui rinichi la urografia intravenoasa:
a) [ ] modificari a functiei excretorii renale
b) [ ] administrarii unei conditii majore a substantei de contrast, cauzind o toxicitate renala
c) [x] modificari acute de tranzit (sindromul obstructiv)
d) [ ] accelerarea functiei de excretie
e) [ ] proces inflamator
482. Semnele caracteristice pentru distopiei pelviene renale sunt:

a) [x] sediul jos a rinichiului
b) [x] ureter scurt
c) [ ] ureter incovoiat
d) [ ] hidronefroza
e) [ ] ureter alungit
483. Consecinta majorarii presiunii in bazinet este:

a) [ ] lipsa de contrastare a cailor urinare superioare
b) [ ] lipsa nefrogramei
c) [ ] contrastarea intirziata a bazinetului si calicelor
d) [x] dilatatia bazinetului
e) [ ] dilatarea vezicii urinare
484. Polichistoza renala se caracterizaza cu:

a) [x] marirea in dimensiuni a rinichiului
b) [ ] micsorarea in volum a rinichiului
c) [ ] dimensiunile nu sunt modificate
d) [x] deformatia rinichiului
e) [ ] toate cele indicate
485. Importanta majora in diferencierea distopiei si nefroptozei o are:

a) [ ] nivelul bazinetului
b) [x] lungimea ureterului
c) [x] nivelul de pornire a arterei renale
d) [ ] amplasarea ureterului
e) [ ] dimensiunile rinichiului
486. Majorarea tonusului cailor urinare poate fi cauzata de:

a) [ ] virsta senila
b) [x] hipertensiunea arteriala
c) [ ] proces inflamator acut renal si a cailor urinare
d) [ ] obstacol la nivelul cailor urinare superioare
e) [ ] anomalia de dezvoltare
487. Concluzia de "lipsa a functiei" renale se poate de facut in caz de:

a) [ ] lipsa de contrastare a bazinetului si calicelir
b) [x] lipsa nefrogramei
47
c) [ ] la pielografia retrograda sistemul bazinet-calice fara modificari
d) [ ] patul vascular renal fara modificari
e) [ ] marirea in dimensiuni a rinichiului
488. La pacientii cu hidronefroza mai rational este de efectuat investigatia:

a) [ ] urografia excretorie
b) [ ] angiografia
c) [ ] pielografia retrograda
d) [x] ultrasonografia
e) [ ] scintigrafia
489. Rinichiul micsorat in dimensiuni, bazinetul si calicele deformate, contururile calicelor mici neclare, obliteratia
vaselor mici in stratul cortical sunt caracteristice mai mult pentru:
a) [ ] tuberculoza renala
b) [x] rinichi ratatinat
c) [ ] hipoplazie renala
d) [ ] tumoare renala
e) [ ] pielonefrita
490. Dilatarea bazinetului si a calicelor, atrofia parenchimului renal, deminuare pronuntata a functiei renale este
caracteristic mai mult pentru:
a) [ ] chist renal solitar
b) [ ] tumoare renala
c) [x] hidronefroza
d) [ ] pielonefrita cronica
e) [ ] rinichi ratatinat
491. Ureterul si bazinetul deplasati, calicele comprimate si deplasate, angiografic se determina zona avasculara.
Ultrasonografic se determina zona econegativa si defect in parenchimul renal cu contururi clar delimitate. Modificarile
depistate sunt mai mult caracteristice pentru:
a) [ ] tumoare renala
b) [ ] pielonefrita cronica
c) [x] chist renal solitar
d) [ ] hidronefroza
e) [ ] tuberculoza renala
492. Rinichiul de dimensiuni normale, cu opacitate omogena, bazinetul moderat marit in dimensiuni, contururile
rinichiului clar delimitate, calicele de dimensiuni normale. Tablou radiologic caracteristic mai mult pentru:
a) [ ] hipoplazie renala
b) [ ] pielonefrita cronica
c) [x] pieloectazie
d) [ ] tumoare renala
e) [ ] tuberculoza renala
493. Pentru depistarea nefroptozei metoda principala de radiodiagnostic este:

a) [ ] ultrasonografia in pozitie verticala a pacientului
b) [x] urografia excretorie
d) [ ] pielografia retrograda
e) [ ] radiografia abdominala pe gol
494. Pentru depistarea hipoplaziei renale mai efectiva metoda, din cele enumerate este:
b) [ ] urografia excretorie
d) [x] arteriografia
495. Informatie veridicta despre o aplazie renala ne indica:

a) [ ] radiografia panoramica
b) [ ] urografia excretorie
c) [x] arteriografia
d) [ ] ultrasonografia
e) [ ] -
496. Indicati semnele caracteristice nefroptozei:

a) [x] sediul jos a rinichiului
b) [ ] ureter scurt
c) [x] ureter incovoiat
d) [ ] hidronefroza
e) [ ] rinichi micsorat in dimensiuni
497. Indicati semnele caracteristice hidronefrozei:

a) [x] bazinet marit in volum
48
b) [ ] bazinet micsorat in volum
c) [x] calicii dilatate
d) [ ] calicii spasmate
e) [ ] ureter incovoiat
498. Este posibil in caz de tuberculoza de a evidentia pe radiografia standard afectarea calicelor renale:
a) [ ] este posibil
b) [x] nu este posibil
c) [ ] uneori este posibil
d) [ ] in majoritatea cazurilor
e) [ ] -
499. Pe radiografie panoramica rinichiul marit in dimensiuni, opacitatea renala neomogena, cu contururi neregulate,
defect de umplere, dilatare sau "amplutatia" calicelui la pielografia retrograda, defect de umplere cu contruri neclare a
bazinetului este caracteristic mai mult pentru:
a) [ ] chist renal solitar
b) [ ] hidronefroza
c) [x] tumoare renala
d) [ ] tuberculoza renala
500. Care din metodele radiologice pot fi utilizate cu scopul aprecierii starii bazinetului si calicelor in cazul unui rinichi
mut la hidronefroza:
a) [ ] urografia
b) [x] CT
c) [ ] pielografia anterograda
d) [ ] radiografia panoramica abdominala pe gol
e) [ ] cistografia
501. In ce pozitie se efectueaza urografia intravenoasa, cind se suspecta o nefroptoza;

a) [x] verticala
b) [ ] in decubit lateral
c) [ ] orizontala
d) [ ] in pozitia Trendelenburg
e) [ ] in decubit dorsal
502. Care din simptoame sunt caracteristice pentru cancerul renal la urografia intravenoasa:
a) [x] rinichi marit in dimensiuni
b) [ ] rinichi de dimensiuni mici, cu sistemul bazinet calice ne modificat
c) [ ] deformarea bazinetului, calicelor
d) [x] lipsa omogenitatii opacitatii renale in faza parenchimatoasa
e) [ ] -
503. Pentru depistarea concrementelor radionegative in caile urinare superioare mai informativa este metoda:
a) [ ] urografia excretorie
b) [ ] radiografia panoramica
c) [ ] tomografia liniara
d) [x] examinarea ultrasonografica
e) [ ] scintigrafia
504. Pentru determinarea starii bazinetului si calicelor in caz de "rinichi mut" se recomanda de folosit una din metodele
enumerate:
a) [ ] urografie prin infuzie
b) [ ] pielografia retrograda
c) [ ] radiografia panoramica
d) [x] tomografia compuetrizata
505. Umbra coastei XII intersecteaza rinichiul drept la nivelul:

a) [ ] hilul renal
b) [x] la hotarul treimei superioare si medii
c) [ ] la hotarul treimei medii si inferioare
506. Care din cele enumerate sunt patologii renale congenitale:

a) [ ] hidronefroza
b) [x] ectopia rinichiului
c) [x] dedublarea rinichiului
d) [ ] nefroptoza
e) [x] rinichi n forma de potcoava
507. Care din cele enumerate sunt patologii renale dobndite:

a) [x] hidronefroza
b) [ ] ectopia rinichiului
c) [ ] dedublarea rinichiului
49
d) [x] nefroptoza
e) [ ] rinichi n forma de potcoava
508. Calculul renal poate fi detectat folosind:

a) [x] radiografia abdominal pe gol
b) [x] ultrasonografia
c) [x] tomografia computerizat
d) [ ] scintigrafia renal
509. Care din metode imagistice este cea mai informativ n depistarea traumatismului renal:
a) [ ] radiografia abdominal pe gol
b) [ ] ultrasonografia
c) [x] tomografia computerizat
d) [ ] scintigrafia renal
510. Investigatia de prima intentie a rinichilor este:

a) [ ] Radiografia
c) [ ] Scintigrafia
50

Teste Rezolvate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Rezolvate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Unitatea de masura a intensitatii curentului electric este:

2. Unitatea de masura a puterii curentului electric este:

3. Unitatea de masura a dozei absorbite este:

4. O imagine radiografica cu un contrast mai putin pronuntat are un volum de informatii:

6. Cu marirea cantitatii razelor secundare contrastul imaginii radiografice se:

7. Criteriile calitatii imaginii radiografice sunt:

9. Neclaritatea geometrica depinde de:

10. Lungimea de unda a razelor X depinde de:

11. Duritatea razelor X este mai mare cind:

14. Folosirea razelor mai dure ne permite sa obtinem o imagine radiografica:

17. Ultrasunetul se caracterizaza prin frecventa mai mare de:

18. Viteza de propagare a ultrasunetului creste daca:

19.Cu majorarea frecventei lungimea de unda:

20. Viteza de propagare a ultrasunetului este maxima in:

23. Ultrasunetul se reflecta la interfata dintre medii care se deosebesc prin:

24. Pentru a determina distanta pina la obiectul reflectat trebuie sa stim:

25. Intensitatea semnalului Doppler este proportionala cu:

29. Intensitatea iradierii pacientului in timpul radiografiei depinde de:

30. Capacitatea de penetrare a razelor X depinde de:

31. Unitatile de masura a dozei absorbite sunt:

32. Din metode imagistice fac parte urmatoarele:

33. Care din urmatoarele sunt unde electromagnetice:

34. Care din urmatoarele sunt radiatii ionizante:

35. Care din urmatoarele metode imagistice utilizeaz razele X:

36. Care din urmatoarele metode imagistice utilizeaza razele Gamma:

37. Care din urmatoarele metode imagistice utilizeaza unde radio:

38. Care din urmtoarele metode imagistice utilizeaz ultrasunet:

39. Care din urmatoarele metode imagistice utilizeaza unde infrarosii:

40. Sursa razelor X este:

41. Sursa razelor Gamma este:

42. Sursa ultrasunetului este:

44. Sursa undelor infrarosii este:

45. Care din urmatoarele sunt substante de contrast radionegative:

46. Care din urmatoarele sunt substante de contrast radiopozitive:

47. Absorbtia razelor X depinde de:

48. n majoritatea cazurilor intensitatea opacitii depinde de:

49. Tomografia este

50. Structurile cu densitate mare in imaginea radiologica se numesc:

51. Structurile cu densitate mica in imaginea radiologica se numesc:

52. Structurile cu densitate mare in tomografia computerizata se numesc:

53. Structurile cu densitate mica in tomografia computerizat se numesc:

54. Structurile cu densitate mare in ultrasonografie se numesc:

55. Structurile cu densitate mic in ultrasonografie se numesc:

56. Contraindicatie pentru investigatia radiologica este:

58. Contraindicatie pentru investigatia CT (computer-tomografia) este:

59. Contraindicatie pentru investigatia ultrasonografica este:

60. Angiorgafia este efectuata utilizind substanta de contrast:

61. Investigatia radiologica a intestinului gros cu sulfat de bariu este:

62. Artrografia este:

63. Efectele actiunii razelor X sunt:

64. Tipurile de radiatie nucleara sunt:

65. Radionuclidul este:

66. Preparatul radiofarmaceutic este:

67. Viteza de propagare a ultrasunetului este maxima in:

69. Unitatea de msur a dozei echivalente este

70. Unitile Sistemului Internaional pentru radiaii ionizante sunt urmtoarele

71. Grila antidifuzoare este destinata pentru

72. Metoda ecografiei Doppler este bazat pe

75. Actualmente radioscopia se folosete cel mai frecvent pentru

77. Care sunt prioritatile radiofotografiei digitale fata de radiofotografia traditionala:

78. Tomografia linear este necesar mai degrab n diagnosticul:

79. CT este folosit cu preferin n investigaia afeciunilor:

80. Simptomul de opacitate pe imaginea radiografica apare n caz de: