Teste RADIO - Nerez

MINISTERUL SNTII AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE

NICOLAE TESTEMIANU"
N.ROTARU, O. MALGA, A. OBAD, V.PRIPA, S.MARGA,

M.CRIVCEANSCHI
CULEGERI DE TESTE
Disciplina RADIOLOGIE
Pentru studenii anului III
CHIINU
CZU: 616-073.7(079)
Aprobat de Consiliul Metodic Central al USMF Nicolae Testemianu (procesverbal nr. 3 CMC din 07.02.2013)
Autori:
Natalia Rotaru ef Catedra Radiologie i Imagistic USMF Nicolae Testemianu,
dr.hab.med.,
Oxana Malga ef studii Catedra Radiologie i Imagistic USMF Nicolae Testemianu,
dr. med.,
Anatol Obad ef studii Catedra Radiologie i Imagistic USMF Nicolae Testemianu,
Valeriu Pripa ef studii Catedra Radiologie i Imagistic USMF Nicolae Testemianu,
dr. med.,
Simeon Marga asistent Catedra Radiologie i Imagistic USMF Nicolae Testemianu, dr.
med.,
Maxim Crivceanschi asistent Catedra Radiologie i Imagistic USMF Nicolae
Testemianu
Culegerile de teste sunt recomandate pentru studenii anului III facultatea

medicin.
Recenzeni:
Nicolae Nalivaico dr. med., conf., Catedra Radiologie i Imagistic a USMF Nicolae
Testemianu
Serghei Matcovschi dr. med., conf., Catedra Radiologie i Imagistic a USMF Nicolae
Testemianu
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAIONALE A CRII

Rotaru N., Malga O., Obad A., Pripa V., Marga S., Crivceanschi M.
Culegeri de teste pe disciplina Radiologie pentru studenii anului III/ N.Rotaru, O.Malga,
A.Obad, V.Pripa, S.Marga, M.Crivceanschi; Universitatea de Stat de Medicin i Farmacie
Nicolae Testemianu".
Ch.: 2013. - 220 p.50 ex.
CZU: 616-073.7(079)
ISBN
2
CUPRINS
I.
TESTE N LIMBA ROMN
II. TESTE N LIMBA RUS
110
Bibliografie
220
I. TESTE N LIMBA ROMN
1. Unitatea de msur a intensitii curentului electric este:

a) volt
b) amper
c) om
d) wat
e) amp/sec
2. Unitatea de msur a puterii curentului electric este:
a) kilovolt
b) amper
c) kilowat
d) om
e) amp/sec
3. Unitatea de msur a dozei absorbite este:
a) Roentgen
b) Kiuri
c) grei
d) sivert
e) Becquerel
4. O imagine radiografic cu un contrast mai puin pronunat are un volum de
informaii:
a) mai mare
b) mai mic
c) puin influenat
d) identic in toate situaiile
e) volumul de informaii nu depinde de contrastul imagininii
5. Cu ct sunt mai multe trepte de tonalitate intre sectorul cel mai transparent i
cel mai ntunecat al filmului, cu att imaginea radiografic este:
a) mai contrast
b) mai putin contrast
c) nemodificat
d) imaginea radiologic este similar in toate situaiile
e) spectrul de tonalitate nu reflect contrastul imaginii
6. Cu mrirea cantitii razelor secundare contrastul imaginii radiografice:
a) se micoreaz
b) se marete
c) nu se modific
d) se modific diferit in dependena de aciunea altor factori
e) contrastul imaginii depinde nesemnificativ de cantitatea razelor secundare
7. Criteriile calitii imaginii radiografice sunt:
a) contrastul imaginii
b) netitatea imaginii
c) densitatea optica a nnegrirei
d) poziia de examinare si incidena
e) dimensiunile filmului
8. Cu mrirea cmpului de iradiere numarul elementelor mici care pot fi
determinate pe imaginea radiografic:
a) se micoreaz
b) se marete
c) nu se modific
d) se modific diferit in dependena de aciunea altor factori
e) dimensiunea cmpului de iradiere nu influeneaza informativitatea imaginii
radiologice
9. Neclaritatea geometrica depinde de:
a) dimensiunile focarului optic al tubului roentgen
b) micarea obiectivului in timpul radiografiei
c) distana dintre pelicula si procesul patologic
d) distana dintre focarul tubului roentgen si filmul radiografic
e) toate rspunsuri sunt incorecte
5
10. Lungimea de und a razelor X depinde de:

a) intensitatea curentului anodic
b) diferena de potenial ntre anod si catod
c) tensiunea inalta aplicat tubului
d) timpul de expoziie
e) poriunea anatomic investigata
11. Duritatea razelor X este mai mare cnd:
a) lungimea de und este mai mare
b) lungimea de und este mai mic
c) nu depinde de lungimea de und
d) timpul de expoziie este mai lung
e) timpul de expoziie este mai scurt
12. Cantitatea de raze X care acioneaza asupra filmului radiografic este mai
mare:
a) din partea catodului
b) din partea anodului
c) este egal din ambele pari
d) depinde de tipul filmului radiologic
e) este mai mare din partea anodului in radiologia digitala
13. Folosirea razelor dure in comparatie cu cele de duritate medie aduce la o

iradiere a pielii si organelor interne:
a) mai mic
b) mai mare
c) nu are importan
d) mai mare sau mai mic in dependen de tipul constitutional al pacientului
e) mai mare sau mai mic in dependen de distana tub-film
14. Folosirea razelor mai dure ne permite sa obinem o imagine radiografic:
a) cu detalii a imaginii mai bogate
b) mai srac n detalii
c) nu influeneaz
6
d) mai mare
e) mai mic
15. La obinerea unei radiografii calitative doza de iradiere a pacientului va fi
mai mic cnd folosim:
a) raze " moi"
b) raze de duritate medie
c) raze "dure"
d) doza de iradiere nu depinde de tipul razelor X
e) distana tub-film mai mare
16. Procesul care st la baza utilizarii metodei ultrasonore de investigare este:
a) Vizualizarea organelor si esuturilor pe ecranul aparatului
b) Interaciunea ultrasunetului cu esuturile organismului
c) Recepionarea semnalelor reflectate
d) Raspndirea undelor ultrasonore
e) Toate raspunsuri sunt incorecte
17. Ultrasunetul se caracterizeaz prin frecvena mai mare de:
a) 15 kHz
b) 20000 kHz
c) 1 MHz
d) 30 Hz
e) 100 Hz
18. Viteza de propagare a ultrasunetului crete dac:
a) Se micoreaz densitatea mediului
b) Se marete elasticitatea
c) Se marete elasticitatea si densitatea
d) Densitatea se micoreaz , elasticitatea se marete
e) Se micoreaz elasticitatea si densitatea
19. Cu majorarea frecventei lungimea de unda:
a) Se micoreaz
b) Nu se modific
c) Se marete
7
d) Se modific in dependen de intensitate

e) Se modific in dependen de amplitudine
20. Viteza de propagare a ultrasunetului este maxim in:
a) Aer
b) Hidrogen
c) Apa
d) esut adipos
e) Bioxid de carbon
21. Sunetul este :
a) Unda electromagnetic
b) Particula
c) Foton
d) Unda acustic mecanic
e) Radiaie ionizant
22. Atenuarea semnalului ultrasonor include:
a) Dispersia, reflexia si absorbia
b) Reflexia
c) Absorbia
d) Dispersia si absorbia
e) Dispersia si reflexia
23. Ultrasunetul se reflect la interfaa dintre medii care se deosebesc prin:
a) Densitatea
b) Impendana acustic
c) Viteza de propagare
d) Elasticitatea
e) Diferena de densitate si impendana acustic
24. Pentru a determina distana pina la obiectul reflectat trebuie sa tim:
a) Atenuarea, viteza, densitatea
b) Atenuarea, impedana
c) Atenuarea, absorbia
d) Timpul de returnare a semnalului, viteza
e) Viteza si densitatea mediului
8
25. Intensitatea semnalului Doppler este proportionala cu:

a) Viteza fluxului
b) Unghiul de inciden
c) Densitatea hematiilor in fluxul sanguin
d) Sunt corecte toate raspunsurile
e) Viteza ultrasunetului
26. Cte seturi de mijloace de radioprotectie sunt necesare intr-un cabinet de
radiodiagnostic:
a) unul
b) doua
c) trei
d) la decizia medicului radiolog
e) nici unul
27. Din care moment necesita eliberare de la lucru la aparatul radiologic o
femeie gravid:
a) de cnd a declarat ca e gravid
b) de cnd au aparut semne vizibile de graviditate
c) din momentul confirmarii medicale a graviditatii
d) la dorinta salariatei
e) nu se elibereaz
28. Cine este responsabil de securitatea radiaionala a tuturor participanilor la
investigaia radiologic:
a) eful sectiei
b) medicul radiolog
c) tehnicianul radiolog
d) administraia instituiei medicale
e) toate persoanele menionate
29. Intensitatea iradierii pacientului in timpul radiografiei depinde de:
a) valorile kV
b) expoziie
c) grosimea pacientului
9
d) grosimea filtrului
e) nu depinde de cele enumerate
30. Capacitatea de penetrare a razelor X depinde de:
a) valorile kV
b) timpul de expunere
c) valorile curentului anodic
d) grosimea filtrului
e) nu depinde de cele enumerate
31. Unitile de msur a dozei absorbite sunt:
a) roentgen
b) grei
c) rad
d) echivalentul biologic al roentgenului (EBR)
e) sunt corecte toate raspunsurile
32. Din metode imagistice fac parte urmatoarele:
a) Radioscopia
b) Ecografia
c) Endoscopia
d) Scintigrafia
e) Laparoscopia
33. Care din urmtoarele sunt unde electromagnetice:
a) Razele X
b) Razele Gamma
c) Ultrasunetul
d) Undele radio
e) Razele infraroii
34. Care din urmtoarele sunt radiaii ionizante:
a) Razele X
b) Razele Gamma
c) Ultrasunetul
d) Undele radio
e) Razele infraroii
10
35. Care din urmtoarele metode imagistice utilizeaz razele X:

a) Scintigrafia
b) Irigoscopia
c) eco-Doppler
d) Tomografia computerizata
e) Termografia
36. Care din urmtoarele metode imagistice utilizeaz razele Gamma:
a) Scintigrafia
b) Radiografia
c) Eco-Doppler
d) Tomografia Computerizata
e) Termografia
37. Care din urmtoarele metode imagistice utilizeaz unde radio:
a) Imagistica prin Rezonanta Magnetica
b) Radioscopia
c) Eco-Doppler
e) Termografia
38. Care din urmtoarele metode imagistice utilizeaz ultrasunet:
a) Ultrasonografia
b) Irigoscopia
c) Eco-Doppler
e) Termografia
39. Care din urmtoarele metode imagistice utilizeaz unde infraroii:
a) Ultrasonografia
b) Irigoscopia
c) Eco-Doppler
e) Termografia
11
40. Sursa razelor X este:

a) Cristalul piezoelectic
b) Tubul radiologic
c) Radionuclidul
d) Magnetul
e) Corpul uman
41. Sursa razelor Gamma este:
b) Tubul radiologic
c) Radionuclidul
d) Magnetul
e) Corpul uman
42. Sursa ultrasunetului este:
b) Tubul radiologic
c) Radionuclidul
d) Magnetul
e) Corpul uman
43. Sursa undelor radio este:
b) Tubul radiologic
c) Radionuclidul
d) Antena de radiofrecven
e) Corpul uman
44. Sursa undelor infraroii este:
b) Tubul radiologic
c) Radionuclidul
d) Antena de radiofrecven
e) Corpul uman
12
45. Care din urmtoarele sunt substane de contrast radionegative:

a) Sulfatul de bariu
b) Aerul
c) Preparatul radiofarmaceutic
d) Bioxidul de carbon
e) Substanele de contrast iodate
46. Care din urmtoarele sunt substane de contrast radiopozitive:
a) Sulfatul de bariu
b) Aerul
c) Preparatul radiofarmaceutic
d) Bioxidul de carbon
e) Substanele de contrast iodate
47. Absorbia razelor X depinde de:
a) Elasticitatea structurii
b) Densitatea structurii
c) Localizarea structurii
d) Grosimea structurii
e) Cantitatea protonilor de hidrogen in tesut
48. n majoritatea cazurilor intensitatea opacitii depinde de:
a) caracterul substratului anatomic
b) localizare
c) regiunea anatomic afectat
d) tensiunea aplicat tubului radiologic
e) grosimea pacientului
49. Tomografia este
a) Imaginea unei sectiuni
b) Reconstrucia 3-dimensional a unui organ
c) Imaginea planar sumar a unei regiuni
d) Imagine endoscopic
e) Reconstrucia 4-dimensional a unui organ
13
50. Structurile cu densitate mare n imaginea radiologic se numesc:

a) Opace
b) Hiperdense
c) Hiperecogene
d) Hiperintense
e) Nici una din cele enumerate
51. Structurile cu densitate mic n imaginea radiologic se numesc:
a) Transparente
b) Hipodense
c) Hipoecogene
d) Hipointense
52. Structurile cu densitate mare n tomografia computerizat se numesc:
a) Opace
b) Hiperdense
c) Hiperecogene
d) Hiperintense
53. Structurile cu densitate mic n tomografia computerizat se numesc:
a) Transparente
b) Hipodense
c) Hipoecogene
d) Hipointense
54. Structurile cu densitate mare n ultrasonografie se numesc:
a) Opace
b) Hiperdense
c) Hiperecogene
d) Hiperintense
14
55. Structurile cu densitate mic n ultrasonografie se numesc:

a) Transparente
b) Hipodense
c) Hipoecogene
d) Hipointense
56. Contraindicaie pentru investigaia radiologic este:
a) Perioada de alaptare
b) Graviditatea
c) Prezena corpurilor strine metalice n corpul uman
d) Prezena leziunilor cutanate n aria de investigat
57. Contraindicaie pentru investigaia IRM (imagistica prin rezonanta
magnetic) este:
b) Graviditatea
58. Contraindicaie pentru investigaia CT (computer-tomografia) este:
b) Graviditatea
59. Contraindicaie pentru investigatia ultrasonografic este:
b) Graviditatea
c) Prezena corpurilor straine metalice n corpul uman
d) Toate cele enumerate
15
60. Angiorgafia este efectuata utiliznd substana de contrast:

a) Radiopozitiv insolubil
b) Radionegativ
c) Radiopozitiv hidrosolubil
d) Radiopozitiv liposolubil
e) Preparatul radiofarmaceutic
61. Investigaia radiologic a intestinului gros cu sulfat de bariu este:
a) Colonoscopia
b) Irigoscopia
c) Endoscopia
d) Radioscopia
e) Celioscopia
62. Artrografia este:
a) Investigaia ultrasonografic a arterelor
b) Investigaia radiologic cu contrast a arterelor
c) Investigaia endoscopic a articulaiilor
d) Investigaia radiologic cu contrast a articulaiilor
63. Efectele actiunii razelor X sunt:
a) biologic
b) ionizant
c) fotoefect
d) nici un efect
e) toate efectele menionate
64. Tipurile de radiaie nuclear sunt:
a) Razele infraroii
b) Particulele Alfa
c) Particulele Beta
d) Razele Gamma
e) Undele radio
16
65. Radionuclidul este:

a) Substana de contrast radiopozitiv
b) Substana de contrast radionegativ
c) Preparat radiofarmaceutic
d) Izotop radioactiv
66. Preparatul radiofarmaceutic este:
a) Substana de contrast radiopozitiv
b) Substana de contrast radionegativ
c) Molecula complex ce prezinta tropism fa de un anumit esut, marcat cu
radionuclid
d) Substana de contrast in IRM
67. Viteza de propagare a ultrasunetului este maxim in:
a) Aer
b) Ap
c) esut moale
d) Metal
e) Os
68. Unitatea de msur a activitii sursei de radiaie ionizant in Sistemul
International este:
a) Roentgen
b) Kurie
c) Beckerel
d) sivert
e) grei
69. Unitatea de msur a dozei echivalente este
a) Roentgen
b) Kurie
c) Beckerel
d) sivert
e) grei
17
70. Unitile Sistemului Internaional pentru radiaii ionizante sunt urmtoarele

a) Roentgen
b) Rad
c) Beckerel
d) sivert
e) grei
71. Grila antidifuzoare este destinat pentru
a) a emite raze "moi"
b) a absoarbe raze secundare
c) a emite raze dure
d) a proteja personalul de radiaii ionizante
e) nici una din cele enumerate
72. Metoda ecografiei Doppler este bazat pe
a) reflexia ultrasunetului de esuturi moi
b) absorbia ultrasunetului la nivelul osos
c) reflexia ultrasunetului de obiecte n micare
d) reflexia ultrasunetului de obiecte imobile
e) toate afirmaiile sunt corecte
73. Care din proprieti ale razelor X ne permite s obinem imaginea pe ecranul
radioscopului
a) aciunea chimic fotografic
b) aciunea luminescent
c) aciunea ionizant
d) rspndirea n toate direciile
74. Care din proprieti ale razelor X ne permite s obinem imaginea pe filmul
radiografic
a) aciunea chimic fotografic
b) aciunea luminescent
c) aciunea ionizant
d) rspndirea n toate direciile
18
75. Actualmente radioscopia se folosete cel mai frecvent pentru

a) explorarea morfologic a cordului
b) explorarea tubului digestiv
c) explorarea ficatului i a cilor biliare
d) ghidarea manipulaiilor invazive
76. In care esut (organ) din cele enumerate razele roentgen se absorb n
cantitate mai mic:
a) oase
b) ficat
c) esutul grsos
d) esutul muscular
e) splina
77. Care sunt prioritile radiofotografiei digitale fa de radiofotografia
tradiional:
a) micsorarea dozei de iradiere a pacientului
b) lipsa necesitatii procesului de prelucrare fotochimica
c) lipsa necesitatii filmului radiofotografic
d) marirea dozei de iradiere a pacientului
78. Tomografia linear este necesar mai degrab n diagnosticul:
a) pneumoniei acute
b) pleureziei exudative
c) cancerului pulmonar
d) afeciunilor diafragmei
e) afeciunilor cordului
79. CT este folosit cu preferin n investigaia afeciunilor:
a) mediastinului
b) pulmonilor
c) pleurei
d) vertebrelor
19
80. Simptomul de opacitate pe imaginea radiografic apare n caz de:

a) mrirea densitii
b) micorarea densitii
c) micorarea rezoluiei spaiale
d) mrirea contrastului
e) micorarea contrastului
81. Simptomul de hipertransparen pe imaginea radiografic apare n caz de:
a) mrirea densitii
b) micorarea densitii
c) micorarea rezoluiei spaiale
d) mrirea contrastului
e) micorarea contrastului
82. Care sunt msuri de protecie a pacienilor n investigaii radiologice :
a) efectuarea investigaiei strict dup indicaia medicului
b) efectuarea investigaiei la solicitarea pacientului
c) folosirea mijloacelor individuale de ecranare
d) mrirea duratei aflrii pacientului n sala de investigaie
e) micorarea duratei aflrii pacientului n sala de investigaie
83. Avantajele investigaiei prin IRM:
a) vizualizarea mai bun a esuturilor moi
b) vizualizarea mai bun a structurilor osoase
c) posibilitatea de a investiga femei gravide
d) posibilitatea de a investiga pacienii cu implante metalice
84. Avantajele investigaiei prin tomografia computerizat:
a) vizualizarea mai bun a esuturilor moi
c) posibilitatea de a investiga femei gravide
20
85. Dezavantajele investigaiei prin IRM:

a) gradul nalt de iradiere
b) imposibilitatea de a investiga pacienii cu claustrofobie
c) imposibilitatea de a investiga femei gravide
d) imposibilitatea de a investiga pacienii cu implante metalice
86. Dezavantajele investigaiei prin tomografia computerizat:
87. Angiografia vaselor craniocerebrale este cea mai informativ n:
a) hidrocefalie
b) aneurisme
c) malformaii arterio-venoase
d) traumatism cerebral
e) abces al reerului
88. Metoda imagistic cea mai informativ pentru vizualizarea fracturilor
craniului este:
a) ultrasonografia
b) rezonana magnetic nuclear
c) radiografia convenional
d) tomografia computerizat
e) angiografia
89. Dezavantajele investigaiei ultrasonografice:
b) dependenta de calificarea operatorului
21
90. Avantajele principale ale tomografiei computerizate fa de cea liniar const

in:
a) gradul mai mic de iradiere
b) vizualizarea doar a structurilor situate la nivelul sectiunii alese (fr suprapunerea
celor situate mai sus si mai jos de acest nivel)
c) mai multe trepte de contrastare naturala (scara Hounsfield)
e) posibilitatea reconstruciei tridimensionale
91. Radioscopia permite investigaia:
a) strii hilurilor pulmonari
b) desenului pulmonar
c) scizurilor interlobare
d) mobilitii diafragmei
e) mediastinului
92. Baza structurii segmentare pulmonare este ramificaia:
a) bronhiilor
b) bronhiilor i arterelor pulmonare
c) arterelor pulmonare, bronhiilor i venelor pulmonare
d) arterelor pulmonare i bronhiilor
e) arterelor i venelor bronhiale
93. Substratul anatomic al umbrei hilului pulmonar n norm sunt trunchiurile:
a) arterelor
b) arterelor i venelor
c) arterelor, venelor i bronhiilor
d) arterelor i bronhiilor
e) venelor i bronhiilor
94. Care elemente anatomice reflect hilul pulmonar:
a) limfonoduli
b) vasele limfatice
c) arterele si venele
d) bronhiile
e) sunt corecte toate rspunsurile
22
95. Cea mai mic unitate pulmonar autonom este:

a) acinusul
b) sublobulul
c) lobulul
d) segmentul
e) lobul
96. Localizarea procesului patologic n plmn este preferabil de fcut dup:
a) spaiile intercostale
b) zonele pulmonare
c) segmente
d) lobi
e) arii pulmonare
97. Cte segmente are lobul inferior al plmnului stng:
a) 2
b) 3
c) 4
d) 5
e) 6
98. Claritatea radiografiei cutiei toracice se apreciaz dup conturul:
a) mediastinului
b) diafragmei
c) vaselor magistrale
d) coastelor
e) hilului pulmonar
99. Metodele radiologice de baz in investigatia aparatului respirator sunt:
a) radioscopia
b) radiografia
c) tomografia
d) bronhografia
e) angiopulmonografia
23
100. Metodele radiologice speciale in investigatia aparatului respirator sunt:

a) radioscopia
b) radiografia
c) tomografia
d) bronhografia
e) angiopulmonografia
101. Ultrasonografia n explorarea aparatului respirator este informativ n
cazul:
a) proceselor inflamatoare
b) cancerului pulmonar
c) pleureziei exudative
d) atelecaziei
e) n toate cazurile menionate
102. Criteriile poziiei corecte a pacientului pe radiografia standard a cutiei
toracice sunt:
a) poziia claviculelor
b) poziia hilului pulmonar
c) poziia scapulelor
d) desenul pulmonar
103. Care este poziia pacientului pentru efectuarea laterografiei:
a) decubit dorsal
b) decubit ventral
c) decubit lateral
d) ortostatism lateral
e) poziia Trendelenburg
104. Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
a) lobul inferior al plmnuui stng are 5 segmente
b) lobul mediu al plmnului stng are 2 segmente
c) lobul inferior al plmnului drept are 5 segmente
d) lobul mediu este separat de cel inferior prin scizura oblic
e) lobul mediu al plmnului drept are 4 segmente
24
105. Care din urmatoarele afirmaii corespund unei imagini radiologice a cutiei
toracice in norm:
a) hilul pulmonar este situat intre coastele a II-a si a IV-a
b) cupola diafragmatic dreapt este situat mai jos cu 1-1.5cm fa de cea stng
c) desenul pulmonar este mai bogat in regiunea apical
d) desenul pulmonar este mai bogat in regiunea bazal
e) hilul pulmonar drept este situat mai sus dect cel stng
106. Opacitile pulmonare nodulare pot avea dimensiuni de:
a) 1 mm
b) 5 mm
c) 10 mm
d) 50 mm
e) 75 mm
107. Pentru diagnosticul diferenial n cazul opacitii pulmonare totale i
subtotale este necesar s apreciem
a) dimensiunile opacitii
b) poziia mediastinului
c) starea desenului pulmonar
d) poziia bulei de aer n stomac
108. Pentru diagnosticul diferenial n cazul hipertransparenei pulmonare n
primul rnd este necesar s evalum
a) Poziia mediastinului
b) Hilurile pulmonare
c) Desenul pulmonar
d) Poziia bulei de aer n stomac
109. Radiografia cutiei toracice standard se efectueaz in pozitia pacientului:
a) ortostatica
b) decubit dorsal
c) decubit lateral
25
d) cu fa spre ecran
e) cu spatele spre ecran
110. Simptomul de hipertransparena in cmpul pulmonar apare datorit:

a) densificrii esutului pulmonar
b) prezenei lichidului in cavitatea pleural
c) absenei pneumatizrii esutului pulmonar
d) creterii coninutului aeric al plmnului
e) acumulrii lichidului in alveole
111. Simptomul de opacitate n cmpul pulmonar apare datorit:
b) prezenei aerului n cavitatea pleural
c) absenei pneumatizrii esutului pulmonar
d) creterii coninutului aeric al plmnului
e) prezenei lichidului n cavitatea pleural
112. Opacitate mrginit n cmpul pulmonar inferior, omogen, cu contur
superior net orizontal pledeaz pentru:
a) prezena de lichid n cavitatea pleural
b) prezena de aer n cavitatea pleural
c) prezena simultan de aer i lichid n cavitatea pleural
d) proces inflamator pulmonar
e) densificarea esutului pulmonar
113. Care afirmatii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau
subtotala din atelectazia pulmonara:
a) omogen
b) neomogen
c) deplaseaz organele mediastinale n partea opusa opacitii
d) deplasare organele mediastinale spre opacitate
e) nu deplaseaz organele mediastinale
26
114. Care din structurile osoase menionate mai jos sunt vizibile pe radiografia
toracic dorsoventral:
a) vertebrele toracice
b) coastele
c) sternul
d) claviculele
e) mandibula
115. Opacitatea total sau subtotal care deplaseaz organele mediastinale in
partea opus este caracteristic pentru:
a) pleurezie exudativ masiv
b) hernie diafragmatic cu coninut de anse intestinale
c) atelectazie pulmonar
d) ciroza pulmonar
e) inflamatie acut a parenchimului pulmonar
116. Care afirmaii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau
subtotala din pleurezia exudativ:
a) omogen
b) neomogen
c) deplaseaz organele mediastinale n partea opus opacitaii
117. Care afirmaii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate total sau
subtotal din hernia diafragmatic cu coninut de anse intestinale:
a) omogen
b) neomogen
c) deplaseaz organele mediastinale n partea opus opacitaii
118. Opacitatea limitat in regiunea medie a cmpului pulmonar cu contur ters,
forma poligonal (triunghiular), intensitate costal este caracteristic pentru:
a) formaiune tumoral
b) proces inflamator al parenchimului pulmonar
27
c) acumulare de lichid liber in cavitatea pleural

d) pneumotorax
e) abces pulmonar
119. In cazul procesului inflamator acut al parenchimului pulmonar opacitatea
mrginit in cmpul pulmonar are urmatoarele caracteristici:
a) contur clar
b) forma poligonal (triunghiular)
c) contur ters
d) deplaseaz organele mediastinale spre partea afectat
e) deplaseaz organele mediastinale n partea opus
120. Dislocarea opacitii i schimbarea formei acesteia la schimbarea pozitiei
pacientului este caracteristic pentru:
a) acumulare de lichid incapsulat in cavitatea pleurala
b) acumulare de lichid liber in cavitatea pleurala
c) proces inflamator al parenchimului pulmonar
d) atelectazie
e) formaiune tumoral pulmonar
121. Pentru acumulare de lichid liber in cavitatea pleural este caracteristic:
a) modificarea formei si dislocarea opacitii la schimbarea poziiei pacientului
b) contur superior oblic
c) hipertransparena cmpului pulmonar
d) contur superior orizontal
122. Simptomul de opacitate rotund in cmpul pulmonar cu contur net, bine
delimitat poate fi dat de:
a) caverna tuberculoas
b) acumulare de lichid liber in cavitatea pleural
c) infiltrat eozinofilic
d) chist hidatic
e) formaiune tumoral benign
28
123. Chistul hidatic pulmonar apare pe radiografie ca:

a) opacitate total ce deplaseaz mediastinul spre opacitate
b) opacitate rotund cu contur clar, regulat
c) opacitate rotund cu contur neregulat
d) opacitate nodular unic in cmpul pulmonar
e) hipertransparenta pulmonar
124. Nivel hidroaeric apare in:
a) hidrotorax
b) pneumotorax
c) hidropneumotorax
d) abces pulmonar evacuat pe jumtate
e) pneumonie segmentar
125. Simptomul de opacitate inelar cu prezena bronhiei de drenaj este
caracteristic pentru:
a) abces pulmonar
b) cancer pulmonar periferic in faza de necrotizare
c) chist aeric
d) pneumotorax
e) hidrotorax
126. Simptomul de opacitate inelar cu pereii grosi, contur intern neregulat,
rupt, cu prezena traseului vascular" spre hil i limfonodulii hilari mrii, este
a) abces pulmonar
b) cancer pulmonar periferic
c) chist aeric
d) pneumotorax
e) hidrotorax
127. Simptomul de opacitate nodular spicular unic in cmpul pulmonar este
a) tuberculoza nodular
b) pneumoconioza
c) bronhopneumonie
d) cancer pulmonar periferic
e) chist hidatic
29
128. Opaciti nodulare difuz diseminate sunt caracteristice pentru:

a) tuberculoza miliar
b) pneumoconioza
c) pleurezie
d) hemosideroza
e) pneumonie segmentara
129. Hipertransparena cmpurilor pulmonare, dilatarea spaiilor intercostale,
aplatizarea diafragmei, limitarea excursiei respiratorii a diafragmei sunt
caracteristice pentru:
a) atelectazie pulmonara
b) ciroza pulmonara
c) emfizem pulmonar
d) tuberculoz miliara
e) hipovolemie pulmonara
130. Pentru emfizem pulmonar sunt caracteristice urmatoarele:
a) aplatizarea diafragmei
b) ascensionarea diafragmei
c) reducerea desenului pulmonar
d) cutie toracic in form de butoi
e) accentuarea desenului pulmonar
131. Opacitate in campul pulmonar apare in:
a) bronhostenoza parial
b) bronhostenoza prin supapa
c) bronhostenoza total
d) emfizem pulmonar
e) pneumotorax
132. Hipertransparena paracostal pe fondul creia lipsete desenul pulmonar
este caracteristic pentru:
a) emfizem pulmonar
b) pneumotorax
c) displazie a vaselor i bronhiilor pulmonare
30
d) cavern tuberculoas
e) hipovolemie in circuitul mic
133. Accentuarea desenului pulmonar are loc in urmtoarele stri patologice:
a) staza venoasa n circuitul mic
b) obturaie bronica prin supapa
c) hipovolemie arterial pulmonar
d) hipertensiune arterial pulmonar
e) pneumotorax
134. Deformarea desenului pulmonar are loc in urmtoarele stri patologice:
a) obturaie bronsic prin supapa
b) hipertensiune arterial pulmonar
c) boala bronsectatic
d) pneumoconioza
e) hipoventilatie
135. Pentru mrirea limfonodulilor hilului pulmonar pe radiografie este
caracteristic:
a) contur ters al hilului pulmonar
b) contur neregulat al hilului pulmonar
c) contur policiclic al hilului pulmonar
d) aspect radiologic normal
e) nici una din cele indicate
136. Radiografia standard a cutiei toracice se efectueaz in pozitia vertical a
pacientului cu scopul:
a) comoditii pacientului
b) reprezentrii fiziologice ale vaselor sanguine
c) facilitrii diagnosticului (gazul se deplaseaza cranial, iar lichidul - caudal)
d) micorarii iradierii pacientului
137. Radiografia standard a cutiei toracice efetuata calitativ trebuie sa includa:
a) oasele humerale
b) apexurile
31
c) sinusurile costo-diafragmale
d) vertebrele lombare I-II
e) toate cele enumerate
138. Lichidul din scizura oblica se evidentiaza mai bine in incidena:
a) posteroanterioar
b) oblic
c) lateral
d) sunt corecte toate rspunsurile
139. Care metoda imagistic este mai eficient in determinarea unei cantitati
minime de lichid in cavitatea pleural:
a) radioscopia
b) radiografia
c) tomografia
d) ultrasonografia
e) scintigrafia
140. Care metoda radiologic este mai eficient pentru diagnosticul
formaiunilor mici" (pn la 2 cm) rotunde din plmn:
a) radioscopia
b) radiografia
c) CT
d) bronhografia
e) IRM
141. Cte segmente are plmnul drept:
a) 7
b) 9
c) 10
d) 12
e) 15
142. Conturul inferior al lobului mediu al plmnului drept pe o radiografie n
incidena posteroanterioar se afl la nivelul:
a) arcului anterior al coastei a doua
b) arcului anterior al coastei a patra
32
c) arcului anterior al coastei a asea

d) apexului pulmonar
e) hilului pulmonar
143. Care din simptoame ne vorbesc despre localizarea intrapulmonar a

procesului patologic cnd opacitatea se determin in regiunea parietal a
plaminului:
a) forma rotund a procesului patologic
b) modificarea formei n diferite incidene
c) contururile nete ale opacitii
d) unghiurile ascuite formate de cutia toracic si opacitate
e) contur ters
144. In caz de opacitate total cu micorare in volum a pulmonului n primul
rnd are loc:
a) deplasarea mediastinului in partea opus
b) deplasarea mediastinului spre opacitate
c) pstrarea pozitiei normale a mediastinului
d) mrirea diametrului vertical al plamnului
e) deplasarea diafragmei caudal
145. Pentru metastaze in hilul pulmonar este caracteristic:
a) dilatarea hilului pulmonar
b) deplasarea cranial a hilului pulmonar
c) deplasarea caudal a hilului pulmonar
d) omogenizarea hilului pulmonar
e) ngustarea hilului pulmonar
146. Care este caracterul opacitatii lobare sau segmentare cauzate de atelectazie:
a) contur drept
b) forma triunghiulara
c) contur convex
d) contur neclar
e) nu este corect nici un raspuns
33
147. Simptomul de opacitate nodular unic n cmpul pulmonar este

a) tuberculom
b) diseminare bronhogen de origine tuberculoas
c) cancer pulmonar periferic
d) metastaze pulmonare
e) pneumoconioza
148. Investigaia de prima intentie a plmnilor este:
a) Radiografia
b) Ultrasonografia
c) Scintigrafia
e) Imagistica prin Rezonanta Magnetica
149. Pentru scintigrafia ventilaiei pulmonare:
a) substana de contrast este introdus intrabronsic
b) substana de contrast este introdus intravenos
c) substanta de contrast este introdus intraarterial
d) preparatul radiofarmaceutic este inhalat
e) preparatul radiofarmaceutic este introdus intravenos
150. Pentru scintigrafia perfuziei pulmonare:
a) substana de contrast este introdus intrabronsic
b) substana de contrast este introdus intravenos
c) substana de contrast este introdus intraarterial
d) preparatul radiofarmaceutic este inhalat
e) preparatul radiofarmaceutic este introdus intravenos
151. Scintigrafia perfuziei pulmonare permite diagnosticarea:
a) obstruciei bronice
b) trombozei arterelor pulmonare
c) cancerului pulmonar periferic
d) metastazelor
e) abcesului pulmonar
34
152. Scintigrafia ventilaiei pulmonare permite diagnosticarea:

a) obstruciei bronice
b) trombozei arterelor pulmonare
c) cancerului pulmonar periferic
d) metastazelor
e) abcesului pulmonar
153. Bronhografia permite investigaia starii:
a) parenchimului pulmonar
b) bronhiilor
c) parenchimului pulmonar i bronhiilor
d) parenchimului pulmonar, bronhiilor i pleurei
e) arterelor bronhiale
154. Arterele bronhiale care alimenteaz esutul pulmonar ncep din:
a) arterele intercostale i aorta toracica
b) aorta abdominal
c) arterele pulmonare
d) venele pulmonare
e) aorta ascendent
155. Substratul anatomic al desenului pulmonar in norm este alctuit de:
a) bronhii
b) ramificaii ale arterelor i venelor pulmonare
c) vase limfatice
d) parenchimul pulmonar
156. In pneumotorax plmnul colabat se deplaseaz:
a) superior
b) inferior
c) medial
d) lateral
e) nu se deplaseaz
35
157. Anatomic numrul zonelor ntr-un plmn este:

a) trei
b) patru
c) cinci
d) ase
e) apte
158. Intensitatea opacitii depinde de urmtoarele criterii ale substratului
morfologic:
a) Densitate i dimensiuni
b) Localizare
c) Dimensiuni
d) Dimensiuni i localizare
e) Densitate i localizare
159. Bifurcaia traheii este localizat la nivelul vertebrei toracice:
a) trei
b) patru
c) cinci-ase
d) apte
e) opt
160. Pentru efectuarea angiopulmonografiei generale substanta de contrast se
injecteaz:
a) prin cateter n ventriculul stng
b) prin cateter n una din ramurile arterei pulmonare
c) n una din venele periferice
d) prin cateter n aorta
e) n trahee
161. Pentru efectuarea angiopulmonografiei selective substana de contrast se
injecteaz:
a) prin cateter n ventriculul stng
b) prin cateter n una din ramurile arterei pulmonare
c) n una din venele periferice
d) prin cateter n aorta
e) n trahee
36
162. Pentru efectuarea bronhografiei substana de contrast se introducere:

a) ntr-o vena periferica
b) n artera pulmonar
c) n aorta ascendent
d) direct in bronhii
e) prin cateter in ventriculul stng
163. Care din urmatoarele afirmaii sunt adevarate:
a) plmnul stng are 3 lobi, iar cel drept are 2 lobi
b) lobul mediu al plmnului stng are 2 segmente
c) lobul inferior al plmnului drept are 5 segmente
d) scizura orizontala separ lobul superior de cel inferior
e) lobul mediu este separat de cel inferior prin scizura oblic
164. Simptomul de hipertransparen in cmpul pulmonar apare datorit:
b) prezenei lichidului in cavitatea pleurala
c) absenei pneumatizarii esutului pulmonar
d) cresterii coninutului aeric al plamnului
e) micorarii elementelor esutului pulmonar ntr-o unitate de volum
165. O opacitate total sau subtotal omogen ce deplaseaz organele

mediastinale spre opacitate este caracteristic pentru:
b) hernie diafragmatic cu continut de anse intestinale
d) ciroza pulmonar
e) inflamaie acut a parenchimului pulmonar
166. O opacitate total sau subtotal ce nu deplaseaz organele mediastinale este

37
d) ciroza pulmonar
167. O opacitate total sau subtotal neomogen care deplaseaz organele
mediastinale in partea opus este caracteristic pentru:
d) ciroza pulmonar
168. O opacitate total sau subtotal care deplaseaz organele mediastinale in
partea opus este caracteristic pentru:
d) ciroza pulmonar
169. O opacitate total sau subtotal omogen care deplaseaz organele

mediastinale in partea opus este caracteristic pentru:
d) ciroza pulmonar
170. O opacitate total sau subtotal neomogen ce deplaseaz organele
mediastinale spre opacitate este caracteristic pentru:
d) ciroza pulmonar
38
subtotal din atelectazia pulmonar:
a) omogen
b) neomogen
c) deplaseaz organele mediastinale in partea opus opacitatii
subtotal din ciroza pulmonar:
a) omogen
b) neomogen
subtotal din pleurezia exudativ:
a) omogen
b) neomogen
subtotal din hernia diafragmatic cu coninut de anse intestinale:
a) omogen
b) neomogen
39
175. O opacitate limitat in regiunea medie a cmpului pulmonar cu contur

ters, forma poligonal (triunghiular), intensitate costal este caracteristic
pentru:
a) formatiune tumoral
b) proces inflamator a parenchimului pulmonar
c) acumulare de lichid liber in cavitatea pleural
d) pneumotorax
176. In cazul procesului inflamator acut al parenchimului pulmonar opacitatea

mrginit n cmpul pulmonar are urmtoarele caracteristici:
a) contur clar
b) forma poligonal (triunghiular)
c) contur ters
d) deplaseaz organele mediastinale spre partea afectat
e) i schimb forma cu schimbarea poziiei pacientului
177. Dislocarea opacitii i schimbarea formei acesteia la schimbarea poziiei
pacientului este caracteristic pentru:
a) acumulare de lichid incapsulat in cavitatea pleural
c) proces inflamator al parenchimului pulmonar
d) atelectazie
e) formaiune tumoral
178. Pentru acumulare de lichid liber in cavitatea pleural este caracteristic:
a) modificarea formei si dislocarea opacitii la schimbarea poziiei pacientului
b) contur superior oblic
c) hipertransparena cmpului pulmonar
d) contur superior orizontal
e) structura neomogen
40
179. Simptomul de opacitate rotund in cmpul pulmonar cu contur net, bine

delimitat poate fi dat de:
a) caverna tuberculoas
c) infiltrat eozinofilic (inflamator)
d) chist hidatic
e) formaiune tumoral
180. Cancerul pulmonar periferic fr necrotizare poate s apar pe radiografie
ca:
e) opacitate inelar
181. Chistul hidatic pulmonar apare pe radiografie ca:
e) opacitate inelar
182. Cancerul pulmonar periferic in faza de necrotizare apare pe radiografie ca:
a) opacitate rotunda cu contur net, neregulat
b) opacitate inelara cu peretii grosi, conturul intern neregulat
c) opacitate rotunda cu contur sters
d) opacitate inelar cu opacitati nodulare in jur
e) opacitate nodulara
183. Nivelul hidroaeric apare in:
a) hidrotorax
b) pneumotorax
c) hidropneumotorax
d) abces pulmonar evacuat pe jumatate
e) cancer pulmonar periferic fara necrotizare
41
184. Simptomul de opacitate inelar cu prezena bronhiei de drenaj i opaciti

nodulare n teritoriile adiacente este caracteristic pentru:
a) abces pulmonar
c) chist aeric
d) caverna tuberculoasa
185. Simptomul de opacitate inelar cu pereii groi, contur intern neregulat,

rupt, cu prezena traseului vascular" spre hil si limfonodulii hilari marii, este
a) abces pulmonar
c) chist aeric
d) caverna tuberculoasi
186. Simptomul de opaciti inelare multiple, de dimensiuni variabile, forma

rotund sau ovalar, cu pereti subiri, cu contur net, regulat, fr coninut
lichidian, este caracteristic pentru:
a) chisturi aerice multiple (polichistoza)
b) hist hidatic
c) caverne tuberculoase
d) cancer pulmonar periferic in faza de necrotizare
187. Tendina spre confluena a opacitilor nodulare poate fi observat n:
a) bronhopneumonie acut
b) cancer pulmonar periferic
c) diseminare bronhogen de origine tuberculoas
d) metastaze pulmonare
e) pneumoconioza
42
188. Simptomul de opacitate nodular unic n cmpul pulmonar este

a) pleurizie
b) pneumoconioza
c) bronhopneumonie
d) hemosideroza
e) cancer pulmonar periferic
189. Opaciti nodulare difuz diseminate sunt caracteristice pentru:
a) tuberculoza miliar
b) pneumoconioza
c) pleurezie
d) hemosideroza
e) abces pulmonar
190. Pentru emfizemul pulmonar sunt caracteristice urmatoarele:
a) opacitate total a cmpului pulmonar
b) hipertransparena cmpului pulmonar
c) lrgirea spaiilor intercostale
d) ingustarea spaiilor intercostale
e) accentuarea desenului pulmonar
191. Hipertransparena cmpurilor pulmonare, lrgirea spaiilor intercostale,
aplatizarea diafragmei, limitarea excursiei respiratorii a diafragmei sunt
a) atelectazie pulmonar
b) ciroza pulmonara
c) emfizem pulmonar
d) tuberculoza miliar
192. Hipertransparena in cmpul pulmonar apare n:
a) bronhostenoza parial
d) revrsat pleural
43
193. Hipotransparena in cmpul pulmonar apare n:

a) bronhostenoza partial
d) emfizem pulmonar
194. Opacitate in cmpul pulmonar apare n:
a) bronhostenoza partial
d) emfizem pulmonar
195. Accentuarea desenului pulmonar are loc n:
a) staza venoas n circuitul mic
b) obturaie bronica prin supapa
c) hipovolemie arterial pulmonar
d) emfizem pulmonar
196. Deformarea desenului pulmonar are loc n:
a) obturaie bronsica prin supapa
b) hipertensiune arterial pulmonar
c) boala bronsectatic
d) pneumoconioza
e) bronita cronic
197. In staza venoas n circuitul mic are loc:
a) reducerea desenului pulmonar
b) accentuarea desenului pulmonar
c) deformarea desenului pulmonar
d) desenul pulmonar neschimbat
44
198. In hipovolemia arterial pulmonar are loc:

199. In boala bronsectatic are loc:
200. In bronita cronic are loc:
201. Pentru mrirea limfonodulilor hilului pulmonar pe radiografie este
caracteristic:
d) ngustarea hilului pulmonar
e) dilatarea hilului pulmonar
202. Pentru infiltrarea inflamatorie a hilului pulmonar pe radiografie este
caracteristic:
d) ngustarea hilului pulmonar
45
203. Direcia de deplasare a opacitii in momentul inspirului depinde de:

a) substratul anatomic al opacitii
b) localizarea opacitii
c) dimensiuni
d) relaiile cu hilul pulmonar
204. Care metoda radiologic este mai eficient in determinarea unei cantiti
mici de lichid in cavitatea pleural:
a) radioscopia
b) radiografia anterioar
c) radiografia lateral
d) laterografia
e) pneumoperitoneumul diagnostic
205. Examinarea structurilor cardiace in micare in Ecocardiografie este
efectuat prin aplicarea modului:
a) A
b) B
c) M
d) Doppler
206. Investigaia de prima intenie a cordului este:
a) Radiografia
b) Ultrasonografia
c) Scintigrafia
d) Tomografia Computerizat
e) Imagistica prin Rezonanta Magnetica
207. Ordinea corect a arcurilor cordului pe stnga n incidena posteroanterioar este:
a) butonul aortei, aorta descendent, auricula atriului stng, ventriculul stng
b) butonul aortei, conul arterei pulmonare, auricula atriului stng, ventriculul stng
c) butonul aortei, artera pulmonar, auricula atriului stng, ventricului stng
d) butonul aortei, conul arterei pulmonare, atriul stng, ventriculul stng
e) ordinea corect nu este mentionata
46
208. Ordinea corect a arcurilor cordului pe dreapta n incidena posteroanterioar este:

a) ventriculul drept, aorta descendent, vena cava superioar
b) atriul drept, aorta ascendent, vena cava superioar
c) ventriculul drept, aorta ascendent, vena cava superioar
d) ventriculul drept, atriul drept, vena cava superioar
e) ordinea corecta nu este mentionat
209. Care este direcia axului cardiac la normostenic?
a) oblic
b) orizontal
c) vertical
d) direcia axului cardiac nu este influenata de tipul constituional
e) depinde de vrst
210. Care este direcia axului cardiac la hiperstenic?
a) oblic
b) orizontal
c) vertical
e) depinde de vrst
211. Care este direcia axului cardiac la astenic?
a) oblic
b) orizontal
c) vertical
e) depinde de vrst
212. Care din metode ultrasonografice se utilizeaz pentru explorarea cordului:
a) Ecografia modul A
b) Ecografia modul M
c) Ecografia modul B
d) Doppler pulsatil
e) Doppler color
47
213. Care din metode ultrasonografice permite aprecierea gradului de stenozare

valvular:
a) Ecografia modul M
b) Ecografia modul B
c) Doppler pulsatil
d) Doppler continuu
e) Doppler color
214. Pentru aprecierea permeabilitii arterelor coronariene metoda imagistic
de elecie este :
a) Ecocardiografia
b) Radiografia cutiei toracice
c) Angiocoronarografia
d) Imagistica prin Rezonanta Magnetic
e) Termografia
215. Pentru aprecierea contractilitii miocardului (fracia de ejecie) se
folosete:
a) Ecografia modul M
b) Ecografia modul B
c) Doppler pulsatil
d) Doppler continuu
e) Doppler color
216. Culoarea roie a getului sanguin n investigaia Doppler color nseamn
a) Sngele arterial
b) Sngele venos
c) Direcia jetului sangvin spre transduser
d) Direcia jetului sangvin de la transduser
e) Jet sanguin patologic
217. Culoarea albastr a getului sanguin n investigaia Doppler color nseamn
a) Sngele arterial
b) Sngele venos
c) Direcia jetului sangvin spre transduser
d) Direcia jetului sangvin de la transduser
e) Jet sanguin patologic
48
218. Scintigrafia perfuziei miocardului este informativ n caz de:

a) Cardiopatie ischemic
b) Stenoz mitral
c) Pericardit exudativ
d) Defect septal atrial
e) Toate afeciunile menionate
219. Care poriune a cordului formeaz arcul inferior al cordului pe dreapta n
incidena antero-posterioara?
a) ventriculul drept
b) Atriul drept
c) ventriculul drept i atriul drept
d) Ventriculul stng
e) Atriul stng
220. Golful cordului este format de:
a) atriul drept
b) atriul stng
c) aorta descendent
d) artera pulmonar
e) ventriculul stng
221. Pentru configuraia triunghiular a cordului este caracteristic
a) dilatarea bilateral a umbrei cordului
b) golful cardiac pronunat
c) proeminena arcului arterei pulmonare
d) arcurile cordului terse
e) unghiul atriovasal drept deplasat caudal
222. Pentru configuraia aortal a cordului este caracteristic
a) dilatarea bilateral a umbrei cordului
b) golful cardiac pronunat
c) proeminena arcului arterei pulmonare
d) arcurile cordului terse
e) unghiul atriovasal drept deplasat caudal
49
223. Configuraia aortic este caracteristic pentru:

a) persistena canalului arterial
b) tetralogia Fallot
c) stenoza arterei pulmonare
d) coarctaie de aort
e) stenoza aortic
224. Configuraia mitral este caracteristic pentru:
a) persistena canalului arterial
c) stenoza arterei pulmonare
d) coarctaie de aort
e) hipertensiunea arterial
225. In care situaie unghiul atriovasal din dreapta este deplasat cranial:
a) stenoza mitral
b) stenoza aortal
c) insuficienta mitral
d) insuficienta aortic
e) defect de sept atrial
226. Pentru configuraia normal a cordului este caracteristic:
a) Marginea stng a cordului este situat cu 1,5-2 cm medial de linia
medioclavicular stng
b) Marginea stng a cordului este situat cu 1,5-2 cm lateral de linia
medioclavicular stng
c) Unghiul atriovasal drept este situat in mijlocul conturului drept al cordului
d) Unghiul atriovasal drept este deplasat cranial
e) Golful cordului lipsete
227. Transparena pulmonar la pacienii cu staza venoas pulmonara:
a) se marete la periferie
b) se marete pe toat suprafata
c) se micoreaz pe toat suprafata
d) se micoreaz la periferie
e) nu se modific
50
228. Insuficiena mitral se caracterizeaz prin mrirea n dimensiuni a:

a) atriului drept
b) ventricului drept
c) atriului stng
d) ventricului stng
e) aortei
229. Configuraia triunghiular a cordului este caracteristic pentru:
a) Venele pulmonare aberante
c) stenoza mitral
d) Miocardita
e) cardiomiopatie dilatativ
230. Care configuraie a cordului este caracteristic pentru pericardita exudativ
cu exudat voluminos:
a) mitral
b) aortal
c) triunghiular
d) normal
e) nu este caracteristic nici o configuraie
231. Hipertensiune arterial pulmonar se determin n caz de:
a) hipertensiune arterial sistemic
b) insuficiena mitral
c) persistena canalului arterial
d) coarctaia aortei
e) defect septal ventricular
232. n cazul crora malformaii cardiace congenitale are loc hipovolemia
pulmonar:
a) tetralogia Fallot
b) defect septal ventricular
c) atrezia de artera pulmonar
d) persistena canalului arterial
e) coarctaie aortic
51
233. Componentele tetralogiei Fallot sunt:

a) stenoza arterei pulmonare
b) defect al septului atrial
c) defect al septului ventricular
d) hipertrofia ventriculului drept
e) dextrapozitie a aortei
234. n care configuraie a cordului se observ golful cardiac pronunat, unghiul
atriovasal drept deplasat caudal, butonul aortei proeminent:
a) mitral
b) aortal
c) triunghiular
d) normal
e) nu este caracteristic pentru nici o configuratie
235. Care sarcini sinestttoare poate rezolva explorarea radiologic a tubului
digestiv fr a folosi substane de contrastare artificial:
a) depistarea corpilor strini i a calculilor
b) controlul calitii de pregtire a pacienilor pentru examinarea ulterioar cu
substana opac
c) determinarea dereglrilor de evacuare
d) determinarea gazului liber in cavitatea abdominal
e) depistarea malformaiilor congenitale ale tubului digestiv
236. Care sarcini auxiliare poate rezolva explorarea radiologic a tubului

digestiv fr a folosi substane de contrastare artificial:
a) depistarea corpilor straini si a calculilor
b) controlul calitii de pregatire a pacienilor pentru examinarea ulterioar cu
substana opac
c) determinarea dereglarilor de evacuare
d) determinarea gazului liber in cavitatea abdominal
e) depistarea malformaiilor congenitale ale tubului digestiv
52
237. Metodele de baz de examinare a tubului digestiv sunt:

a) radioscopia
b) radiografia
c) CT
d) IRM
e) USG
238. Metodele speciale de examinare a tubului digestiv sunt:
a) radioscopia
b) radiografia
c) CT
d) IRM
e) USG
239. Care din metodele enumerate ne permit sa examinm starea reliefului
mucoasei:
a) examinarea in strat subire cu sulfat de bariu
b) examinarea in faza de umplere
c) contrastarea primar dubl
d) radiografia abdominal pe gol
240. Care din metodele enumerate ne permit sa obinem informaie despre
microrelieful mucoasei gastrice (areae gastrica):
a) pneumogastrografia
b) folosirea preparatelor farmacodinamice
c) contrastarea primara dubl
d) contrastarea in strat subire
e) toare metodele enumerate
241. Care este metoda cea mai simpl de obinere a contrastrii duble a
esofagului:
a) introducerea aerului printr-o sond subire aflat in lumenul esofagului
b) nghind aer
c) nghind aer mpreun cu suspenzia baritat
d) bolnavului i se administreaz soluie de bicarbonat si acid tartric
e) introducerea aerului cu ajutorul endoscopului
53
242. Explorarea multiproiecional a tubului digestiv este:

a) o metod special de investigaie
b) o manevr suplimentar folosit n cadrul examenului de baz al tubului digestiv
c) o manevr suplimentar folosit n cadrul examenelor speciale ale tubului digestiv
d) nu este utilizat pentru investigaia tubului digestiv
e) examinare de baz a tubului digestiv
243. Pregatirea pacientului pentru examinarea radiologic a stomacului const
n:
a) examenul radiologic se face pe gol
b) in ajun clisma de curire
c) reinerea de la fumat in ziua examenului
d) n ajun administrarea unui purgativ
e) se renun la administrarea medicamentelor care modific fiziologia gastric
244. Examinarea radiologic a stomacului trebuie sa fie efectuat
a) dimineata
b) la ameaza
c) seara
d) nu are importan
e) poate fi efectuat in orice perioad a zilei
245. Metoda radiologic, care permite evidentierea peristaltismului tubului

radiologic, este:
a) radioscopia
b) radiografia
c) contrastarea primar dubl
d) parietografia
e) CT
246. Care metode radiologice din cele enumerate sunt mai efective pentru
depistarea formaiunilor vegetante:
a) radioscopia
b) contrastarea primara dubla
54
c) CT
d) USG
e) IRM
247. n bulbul duodenal pliurile sunt:
a) longitudinale
b) transversale
c) haotice
d) oblice
e) nu exist pliuri
248. Care din criterii enumerate reflecta starea morfologic a tubului digestiv:
a) forma si dimensiunile organului
b) peristaltismul
c) pozitia
d) conturul
e) relieful mucoasei
249. n ce situaie cauza abdomenului acut poate fi depistat cu ajutorul
radiografiei abdominale pe gol:
a) apendicit acut
b) perforaia unui organ cavitar
c) anexit acut
d) ocluzie intestinal
e) toate situaiile menionate
250. Pentru examinarea reliefului mucoasei in cavitatea organului examinat se

introduce substana de contrast in cantitate:
a) mic
b) mare
c) nu are importan
d) nu se introduce substana de contrast
e) se introduce apa
55
251. Ce preparate sunt folosite pentru accelerarea tranzitului tubului digestiv:

a) atropina
b) metatina
c) sorbitul
d) nitroglicerina
e) sulfatul de bariu la temperatura scazut
252. Indicaiile pentru folosirea preparatelor farmacodinamice vagotrope sunt:
a) funcie motoric gastric mrit
b) tonus gastric micorat
c) tonus sporit al sfincterului Oddi
d) in toate situaiile menionate
e) se introduce apa
253. Indicaiile pentru folosirea preparatelor simpaticomimetice sunt:
a) majorarea funciei motorice gastrice
b) micorarea tonusului gastric
c) sporirea tonusului sfincterului Oddi
d) in toate situaiile menionate
e) nici un efect menionat
254. Preparatele vagotrope:
a) mresc tonusul gastric i al intestinului
b) micoreaz tonusul gastric i al intestinului
c) accelereaz tranzitul prin intestine
d) diminueaz tranzitul prin intestine
e) nu influeneaz tonusul i viteza tranzitului intestinal
255. Metoda optimal de explorare a portiunii superioare gastrice este incidenta

postero-anterioara si laterala:
a) in faza de umplere in poziia orizontala pe spate a pacientului
b) prin contrastare primar dubl in poziie orizontal pe burt
c) in faza de umplere cu contrastarea esofagului
d) in poziia vertical a pacientului
56
256. Condiii optimale pentru examinarea poriunii cardio-esofagiene se obtin in

pozitia orizontal a pacientului. Incidena optimal este:
a) oblica anterioar stng (pe spate)
b) oblica anterioar dreapt (pe spate)
c) oblica posterioar stng (pe burta)
d) oblica posterioar dreapt (pe burta)
e) laterala pe stnga
257. Grosimea peretelui organelor tubului digestiv poate fi determinata cu
ajutorul:
a) ultrasonografiei
b) contrastarii primare duble
c) CT
d) angiografiei
e) radiografiei simple
258. Care din simptomele radiologice enumerate se ntilnesc in caz de ulceraie in
peretele organului tubului digestiv:
a) simptomul de "nia"
b) simptomul de "lacuna"
c) simptomul "valul de inflamaie"
d) simptomul "degetului arttor"
e) defectul de umplere
259. Cauzele care aduc la modificarea poziiei organelor tubului digestiv pot fi:
a) modificri in organul examinat
b) modificri in organele si esuturile din vecintatea organului examinat
c) cantitatea sporita de aer in cavitatea organului
d) nu este corect nici un raspuns
e) nu este corect nici un raspuns mentionat
260. Pentru determinarea naturii ulceraiei (benign sau malign) are
importana:
a) forma ulceraiei
b) dimensiunile
c) conturul
57
d) localizarea
261. La modificrile de evacuare a tubului digestiv pot sa aduc:
a) modificrile funcoinale a tubului digestiv
b) ngustarea lumenului
c) dilatarea lumenului cauzata de micorarea tonusului
d) dilatarea congenital a lumenului
262. Care din simptomele enumerate reflecta funcia organelor tubului digestiv:
a) forma si dimensiunile
b) peristaltica
c) poziia organului examinat
d) secreia
e) tonusul
263. In care direcii din cele enumerate se pot modifica dimensiunile organului
tubului digestiv:
a) alungire
b) scurtare
c) dilatarea lumenului
d) ngustarea lumenului
264. Pentru depistarea modificrilor de mucoas produse de formaiuni
vegetante de dimensiuni mici este necesar de folosit:
a) substana de contrast fluida
b) substana de contrast mai compacta
c) nu se foloseste substana de contrast
d) nu are importan
e) numai substane de cotrast radionegative
265. Esofagul prezinta ngustri fiziologice in numr de:
a) 2
b) 3
58
c) 4
d) 5
e) 6
266. Numrul segmentelor esofagiene dup Blombard este de:
a) 3
b) 5
c) 6
d) 7
e) 9
267. Limea medie a esofagului normal in faza de umplere nu depete:
a) 1 cm
b) 2 cm
c) 3 cm
d) 4 cm
e) 5 cm
268. Esofagul este scurtat, lumenul ngustat, tranzitul micorat, pliurile se
evidentiaz bine, sunt nguste se nalte. Tabloul este caracteristic pentru un
esofag cu tonusul:
a) normal
b) crescut
c) micorat
d) nu reflect starea tonusului esofagian
e) modificat in cazul cancerului esofagian
269. Care este tonusul unui esofag alungit, cu timpul de tranzit mrit, pliurile
aplatizate si dilatate:
a) normal
b) micorat
c) mrit
d) descrierea nu reflect starea tonusului esofagian
e) tonus modificat in cazul diverticulului esofagian
59
270. In care faza a examenului radiologic se vizualizeaz mai bine relieful

mucoasei esofagiene:
a) in repleiune (faza de umplere)
b) dup trecerea bolului baritat
c) in momentul contrastrii duble
d) la folosirea preparatelor farmacodinamice
e) in toate fazele se vizualizeaz la fel
271. Care este proiecia optimal pentru examenul poriunii distale a esofagului
in poziia vertical a pacientului:
a) anterioar
b) lateral
c) oblic anterioar dreapt
d) oblic anterioar sing
e) in toate proieciile menionate se vizualizeaz la fel
272. Poziia optimal pentru examinarea poriunii cervicale a esofagului este
incidena:
a) anterioar
b) oblic anterioar dreapt
c) oblic anterioar stng
d) n profil
e) n toate proieciile menionate se vizualizeaz la fel
273. Radiografia faringelui si a poriunii cervicale a esofagului in poziia lateral
fr contrastare artificial mai frecvent se folosete in caz de:
a) tumoare a faringelui si a esofagului
b) corp strin esofagian
c) tumoare a glandei tiroide
d) dereglri de deglutiie
e) n nici una din situaiile menionate
274. Esofagul terminal formeaz cu stomacul un unghi (unghiul Hiss) care in
norma este:
a) ascuit
b) dreptunghiular
60
c) obruz
d) variabil
e) dependent de poziia corpului
275. Esofagul prezinta 3-5 dilatari localizate si simetrice, separate de incizuri

stenozate cu localizare in treimea medie si inferioar. Se poate presupune:
a) contracii secundare esofagiene
b) contracii teriare esofagiene
c) spasme etajate
d) ahalazia cardiei
e) diverticuloza
276. Reflux-esofagita este rezultatul:

a) micorrii tonusului sfincterului inferior esofagian
b) dereglrii motorice gastrice i esofagiene
c) micorrii activittii propulsive a stomacului
d) nu este corect nici un raspuns
e) nu este corect nici un raspuns mentionat
277. Ingustarea portiunii superioare a esofagului este caracteristic pentru:

a) cancer esofagian
b) consecine ale combustiei esofagiene
c) esofagita stenozant
d) varice esofagiene
278. Ingustarea lumenului esofagului este caracteristic pentru:
a) cancer de foma endofit
b) consecinele ulcerului esofagian
c) varice esofagiene
d) tumoare benign
61
279. Dilatarea opacitii mediastinale cauzat de patologia esofagului se

ntlnete in caz de:
a) cancer a treimii medii a esofagului
b) combustii esofagiene
c) acalazie a cardiei
d) in caz de reflux esofagit
e) varice esofagiene
280. Starea pacientului este satisfctoare. Pe fondul mediastinului se determin
opacitate cu nivel orizontal. In primul rnd este necesar:
a) de examinat pacientul in lateropoziie
b) de efectuat tomografia mediastinului
c) de examinat esofagul cu substana opac
d) de efectuat radiografia cutiei toracice in 2 incidene
e) de examinat abdomenul
281. Nivel orizontal de lichid pe fondul mediastinului se poate ntlni in
urmtoarele afeciuni ale esofagului:
a) diverticul
b) spasme etajate
c) esofag scurt de origine congenital
d) acalazie a cardiei
282. La pacientii cu "stomac toracal" esofagul ca regul este:
a) dilatat
b) scurtat
c) deformat
d) alungit
e) ondulat
283. Cauzele care aduc la apariia varicelor esofagiene sunt:
a) ciroza hepatica
b) tromboza venei splenice
c) neoplasm hepatic
d) ateroscleroza
62
284. In combustiile esofagiene stenoza esofagului mai frecvent se formeaz la

nvelul:
a) treimii superioare
b) treimii medii
c) poriunii distale (abdominale)
d) ingustrilor fiziologice
e) poriunii cervicale
285. Simptomul radiologic de baz al atreziei esofagiene este:
a) ngustarea esofagului
b) dilatarea esofagului
c) determinarea unui "sac orb"
d) deformarea esofagului
e) deformarea sau alungirea esofagului
286. Portiunea abdominal a esofagului descris sub forma simptomului "coada
de soarece" este caracteristic pentru:
a) sclerodermie
b) cancer cardioesofagian
c) achalazie a cardiei
d) diverticul epifrenic
e) spasme etajate
287. Bula cu aer gastric la pacienii cu achalazie de gradul III-IV:
a) este deformat
b) lipsete
c) este micorat
d) este marit
e) nu este schimbat
288. Dup examinarea esofagului cu substan de contrast este depistat defect de
contur prin minus de umplere, lumenul ngustat, pliurile lipsesc. Concluzii
diagnostice posibile:
a) diverticul esofagului
b) formaiune tumoral malign
c) consecinele combustiei caustice
63
d) leiomiomul
e) ahalazia cardiei
289. Hernia axiala difera de hernia paraesofagiana prin:
a) lungimea esofagului
b) poziia poriunii abdominale a esofagului fa de diafragma
c) poziia cardiei fa de diafragma
d) poziia fornixului gastric
e) sunt radiologic identice
290. Ulcerul esofagian mai frecvent se ntlnete la nivelul:
a) poriunii cervicale
b) treimii superioare
c) treimii medii
d) treimii inferioare
e) apare cu frecvena egal n toate poriunile esofagiene
291. Cea mai frecventa complicatie a ulcerului esofagian este:
a) malignizarea
b) ngustarea cicatricial
c) perforaia peretelui esofagian
d) hemoragia
e) penetraia
292. Mai frecvent dintre tumorile benigne ale esofagului se intilneste:
a) adenomul
b) papilomul
c) leiomiomul
d) fibromul
e) carcinomul
293. Cancerul esofagian se localizeaz mai frecvent in poriunea:
a) superioar toracal
b) medie toracal
c) inferioar toracal
d) abdominal
e) apare cu frecventa egal n toate poriunile esofagiene
64
294. Dilatarea suprastenotic a esofagului mai frecvent se ntlnete la cancerul

esofagian cu forma de cretere:
a) endofit
b) exofit
c) nu depinde de forma de cretere
d) nu depinde de forma de cretere, depinde de forma histologic a tumorii
e) nu depinde de forma de cretere, depinde de segmentul esofagian afectat
295. Tumorile intestinului gros mai frecvent se localizeaz la nivelul:
a) rectosigmoidian
b) colonului descendent
c) colonului transvers
d) cecului si colonului ascendent
e) apare cu frecvena egal in toate poriunile ale intestinului gros
296. La tip longilin-astenic pozitia gastric se caracterizeaz prin urmatoarele:
a) unghiul ascuit la curbura mic
b) punctul decliv gastric jos situat
c) bulbul duodenal apare alungit i cu margini drepte
d) bulbul mic cu margini convexe in afara segmentului distal
e) unghiul deschis al micii curburi
297. La tip picnic si atletic poziia gastric se caracterizeaz prin urmtoarele:
a) unghiul ascuit al micii curburi
b) direcie de sus in jos a pilorului i bulbului duodenal
c) bulbul duodenal apare alungit i cu margini drepte
d) bulbul duodenal mic cu margini convexe in afara
e) unghiul deschis al micii curburi
298. Modificrile de poziie ale stomacului sunt:
a) ptoza
b) alungire
c) volvulus
d) dislocare
e) stenoza
65
299. Stomacul ortoton radoilogic se caracterizeaz prin urmtoarele:

a) se umple de sus in jos
b) bula de aer are forma rotund
c) suspensia baritat de forma prsadei cu vrful in sus
d) apare plin cu substana opac pin la fornix independent de cantitatea de continut
e) substanta opac ncet coboar n jos
300. Stomacul hipoton se ntlnete in caz de:
a) dureri abdominale
b) multiple nasteri
c) afeciuni gastrice cronice
d) vegetoneuroze
e) afeciuni endocrine
301. Stomacul hipoton radiologic se caracterizeaza prin urmtoarele:
a) se umple de sus in jos
b) camera de aer de forma oval cu diametrul mai mare vertical
c) nu apare complet plin dect dac conine o cantitate mare de substana opac
d) camera de aer de nalime mic si lat
e) se umple de jos in sus
302. Stomacul hiperton se ntlnete in caz de:
a) dureri abdominale
b) procese inflamatorii
c) afeciuni endocrine
d) vegetoneuroze
303. Stomacul hiperton se caracterizeaz prin urmtoarele:
a) stomacul se umple de sus in jos
b) bula de aer are forma rotund
c) nu apare complet plin dect dac conine o cantitate mare de substanta opac
d) camera de aer de nlime mic si lat
e) camera de aer de forma oval cu diametrul mai mare vertical
66
304. Aspectul radiologic al mucoasei gastrice depinde de:

a) tonusul gastric
b) tonusul musculaturii abdominale
c) constituia pacientului
e) nu este corect nici un rspuns menionat
305. Evacuarea gastric depinde de:
a) componena chimic a masei ngerate
b) cantitatea masei ngerate
c) starea stratului muscular gastric
d) elasticitatea peretelui segmentului piloric si a duodenului
306. Evacuarea ncetinit a stomacului se ntlnete n caz de:
a) spasm al poriunii antrale
b) gastrit cronic
c) modificri ale tonusului pilorului i duodenului (reflexa)
d) cancer subcardial, corpului pancreatic cu concreterea plexului nervos
307. In care caz este accelerata evacuarea gastric:
a) hiperaciditate gastric
b) hipoaciditate gastric
c) afeciuni gastrice si pancreatice
d) cancer gastic infiltrativ
308. Fornixul are raporturi anatomice cu:
a) colonul transvers
b) colonul descendent
c) lobul stng hepatic
d) splina
67
309. Capul pancreasului contacteaz cu:

a) bulbul duodenal
b) ramura orizontal superioar a duodenului
c) ramura descendent a duodenului
d) ramura orizontal inferioar a duodenului
310. Faa posterioar gastric are raporturi cu urmtoarele structuri in afar
de:
a) pancreasul
b) ansele intestinului gros
c) glanda suprarenal stng
d) ansele intestinului subire
311. Segmentul fix al stomacului este:
a) fornixul
b) curbura mic
c) unghiul gastric
d) antrul
e) canalul piloric
312. Aspectul radiologic al mucoasei gastrice depinde de:
a) tonusul gastric
b) tonusul musculaturii peretelui abdominal
c) constituia pacientului
d) sex (brbati, femei)
313. Atrofia pliurilor gastrice ne indic la prezena:
a) unui proces inflamator profund
b) unui proces trofic (o stare carenial)
c) unei infiltraii neoplazice a straturilor superficiale
d) unui edem a pliurilor gastrice
68
314. Pentru diferenierea modificrilor funcionale de cele morfologice in

portiunea gastro-duodenal mai efectiv este folosirea:
a) atropinei si inetatinei
b) nitroglicerinei
c) buscopanului
d) morfinei
e) nici un preparat din cele menionate nu este util
315. Deplasarea poriunii cardiace i corpului stomacului posterior i spre
stnga, iar poriunii antrale caudal se ntlnete in caz de:
a) hipertensiune portala
b) mrire n dimensiuni a lobului stng a ficatului
c) mrire n dimensiuni a pancreasului
d) mrire n dimensiuni a splinei
e) in nici una din situatiile menionate
316. Modificarile radiologice elementare de ordin functional prin tulburari la

nivelul straturilor superficiale ale stomacului sunt:
a) atonia
b) hipersecretia
c) hipertonia
d) spasmul
e) stenoza
317. Devierea pliurilor gastrice ne indic exitena:
a) unui edem al pliurilor
b) unor compresii exterioare
c) unei infiltraii prin inflamaie cronic
d) unor procese tumorale benigne
318. In cazurile cnd au loc modificri de volum ale organelor din vecintatea
stomacului, ultimul se deplaseaz:
a) spre procesul patologic
b) n partea opus procesului patologic
69
c) nu are loc deplasarea

d) spre procesul patologic, n cazul localizrii retrograstrale a procesului patologic
e) nu are loc deplasarea, n cazul localizrii laterogastrale a procesului patologic
319. La pacientul cu tabloul clinic de abdomen acut s-a determinat gaz liber in
cavitatea abdominal. Medicul radiolog trebuie s:
a) efectueze contrastarea dubl a stomacului
b) examineze stomacul cu substana opac
c) intrerup investigaia
d) suplimentar s efectueze laterografia
e) examineze intestinul gros prin irigoscopie
320. Ulcerul gastric penetrant situat pe marea curbur devine penetrant n:
a) ficat
b) pancreas
c) splina
e) nici un raspuns menionat nu este corect
321. Ulcerul gastric benign se caracterizeaza radiologic cu o ni:
a) pedicular
b) dreptunghiular
c) proeminent din contur
d) ovalar sau rotund
322. Ulcerul gastric penetrant situat in partea inferioar a micii curburi
penetreaz n:
a) ficat
b) pancreas
c) splina
70
323. Ulcerul gastric penetrant situat in partea superioar a micii curburi

penetreaz n:
a) ficat
b) pancreas
c) splina
324. Principalele criterii ale modificrilor periulceroase ale ulceraiilor benigne
sunt:
a) digul ulceros
b) linia Hampton
c) relief periulceros anarhic
d) pliuri ngroate in forma de maciuc
e) nu este corect nici un rspuns
325. Pentru ulcerul gastric spre deosebire de cancerul ulcerat este caracteristic:
a) predominana profunzimii pierderii de esut fa de ntinderea n suprafa a leziunii
b) predominana ntinderii n suprafa a lezunii fa de profunzimea pierderii de tesut
c) ocolirea zonei afecteate de ctre pliurile gastrice
d) sunt corecte toate rspunsurile menionate
e) nici un rspuns menionat nu este corect
326. Ulcerul gastric penetrant situat pe fata posterioara a stomacului devine
penetrant n:
a) ficat
b) pancreas
c) splina
e) nici un rspuns menionat nu este corect
327. Simptomele morfologice ale ulcerului gastric sunt:
a) nia
b) defectul de umplere
c) convergena pliurilor
d) valul de inflamaie
e) lacuna
71
328. Cantitatea minimal de gaz liber din cavitatea abdominala care poate fi
depistat radiologic este de:
a) 1 cm3
b) 10 cm3
c) 50 cm3
d) 100 cm3
e) 25 cm3
329. In caz de suspecie de perforaie a ulcerului gastric sau duodenal este
necesar de efectuat n primul rnd:
a) examinarea cavitii abdominale fr contrastare artificiala
b) contrastarea primar dubl a stomacului
c) examinarea stomacului cu substana de contrast iodat
d) examinarea stomacului dup insuflare suplimentar de aer n stomac
e) poate fi efectuat oricare din metodele de investigaie menionate
330. Principalele criterii ale modificarilor periulceroase ale ulceraiilor gastrice
maligne sunt:
a) digul ulcerului
b) linia Hampton
c) relief periulceros anarhic
d) pliuri ingroate in forma de maciuc
331. Pentru un proces gastric malign proliferativ este caracteristic nia:
a) pediculat
b) dreptunghiular
c) proeminent din contur
d) n platou
332. Cancerul gastric timpuriu este o noiune:
a) radiologic
b) endoscopic
c) chirurgical
72
d) morfologic
e) nici una din cele menionate
333. Modificri evidente de imobilitate a diafragmei se ntlnesc in caz de:
a) pancreatit
b) ocluzie intestinal mecanic
c) colecistit
d) abces subdiafragmatic al ficatului
e) ulcer gastric
334. Mrirea in dimensiuni a splinei aduce n primul rnd la deplasarea:
a) diafragmei
b) stomacului
c) intestinului gros
d) duodenului
e) jejunului
335. Simptomul direct al abcesului n cavitatea abdominala este:
a) opacitatea mrginita a cavitii abdominale
b) deplasarea organelor din vecintatea opacitii
c) pareza local a anselor intestinale
d) nivel orizontal de lichid ntr-o cavitate mrginit
e) prezena aerului liber n cavitatea abdominal
336. Metoda radiologic, care concretizeaz modificrile duodenului cauzate de
procesele patologice a organelor din vecinatate este:
a) examinarea stomacului si a intestinului cu sulfat de bariu
b) duodenografia
c) colangiografia intravenoas
d) CT
e) irigoscpia
337. Unghiul lui Treitz se afla la trecerea:
a) esofagului n stomac
b) duodenului n jejun
c) jejunului n ileon
73
d) ileonului n cec
e) colonului descendent n cel sigmoid
338. Relieful mucoasei este mai bine pronuntat n:
a) jejun
b) ileon
c) duoden
d) toate segmentele enumerate
e) in toate segmentele enumerate la fel
339. Ansele apar radiologic in repleiune, contururile prezint falduri de

mucoas rare si reduse ca nlime, tranzitul este lent. Tabloul radiologic este
a) duoden
b) jejun
c) ileon
d) colon transvers
e) esofag
340. In condiii normale tranzitul substanei opace prin intestinul subtire este in
limitele de:
a) 1 ora
b) 2 ore
c) 3 ore
d) 4 ore
e) 5 ore
341. Funcia principal a ileonului este:
a) rezorbia coninutului
b) accelerarea tranzitului
c) reducerea tranzitului
d) nu este corect nici un rspuns
e) nu este corect nici un rspuns menionat
74
342. Pregtirea pacientului pentru examinarea radiologica a intestinului gros

const in urmtoarele:
a) n preziua examenului regim alimentar fr celuloza
b) n ajun clisma de curire
c) n ziua examenului radiologic pacientul nu ia masa de dimineaa
d) a doua clisma cu 2 ore nainte de examen
e) nu necesit pregterea
343. In care portiune a intestinului gros se observ mai bine haustrele:
a) colonul ascendent
b) colonul transvers
c) colonul descendent
d) colonul sigmoid
e) n toate la fel
344. La inroducerea peroral a substanei de contrast in condiii normale de
tranzit intestinul gros este contrastat complet inclusiv i rectul in limitele de:
a) 1 ora
b) 6 ore
c) 12 ore
d) 20-24 ore
e) 36 ore
345. Locul de amplasare a apendicelui este:
a) mai sus de valvula ileo-cecala
b) mai jos de valvula ileo-cecala
c) la nivelul valvulei ileo-cecale
d) la nivelul unghiului hepatic
e) la nivelul unghiului splenic
346. Pentru mezenterul comun al intestinului subtire si colonului este
caracteristic:
a) lipsa flexurii duodeno-jejunale
b) ansele jejunale localizate n dreapta cavitii abdominale
c) ansele jejunale localizate n stnga cavitii abdominale
d) cecul localizat la mijlocul cavitii abdominale
75
347. Functia valvulei ileo-cecale este:

a) prevenirea trecerii nainte de timp a coninutului din intestinul subire n cec
b) prevenirea ptrunderii retrograde a coninutului din cec n intestinul subire
c) favorizarea trecerii coninutului din cec n intestinul subire
d) toate funciile menionate
348. Simptomul radiologic determinant in obstrucia mecanic a intestinului
gros este:
a) niveluri orizontale de lichid limea crora este mai mare dect nlimea gazului
b) niveluri orizontale de lichid limea crora este mai mica dect nlimea gazului
c) acumularea gazului in intestinul gros
d) cantitate sporit de gaz n intestinul subire i gros
e) nici un simptom radiologic menionat
349. Metodele imagistice de baz de examinare a tubului digestiv sunt:
a) radioscopia
b) radiografia
c) Fibrogastroscopia
d) Laparoscopia
e) ultrasonografia
350. Explorarea radiologic a tubului digestiv fr substana de contrast poate
depista urmtoarele:
a) corpi strini metalici i calculi
b) ulcerul gastric
c) diverticulul esofagian
d) gaz liber in cavitatea abdominal
e) colita spastic
351. Pregtirea pacientului pentru examinarea radiologic a stomacului include:
a) aplicarea clismei de curire
b) excluderea alimentrii in dimineaa zilei de investigaie
c) administrarea unui purgativ
d) excluderea fumatului in dimineata zilei de investigaie
e) folosirea lichidelor dimineaa inainte de investigaie
76
352. Irigoscopia este:

a) Examinarea radiologic a intestinului subire
b) Examinarea radiologic a intestinului gros
c) Examinarea radiologic a duodenului
d) Examinarea radiologic a stomacului
e) Nici una din cele menionate
353. Administrarea oral a lichidelor reci:
a) Accelereaz tranzitul intestinal
b) ncetinete tranzitul intestinal
c) Nu influenteaz viteza tranzitului intestinal
d) Este folosit n investigaia radiologic a perforaiei ulcerului gastric
e) Este folosit n investigaia radiologic a penetraiei ulcerului gastric
354. Administrarea oral a lichidelor calde:
a) Accelereaz tranzitul intestinal
b) ncetinete tranzitul intestinal
c) Nu influenteaz viteza tranzitului intestinal
d) Este folosit n investigaia radiologic a perforaiei ulcerului gastric
e) Este folosit n investigaia radiologic a penetraiei ulcerului gastric
355. Evacuarea coninutului gastric este favorizat mai mult de:
a) Lateropozitia pe dreapta
b) Lateropozitia pe stnga
c) Decubit dorsal
d) Ortostatism
356. Pregtirea pacientului pentru irigoscopie const in:
a) aplicarea clismelor de curare
b) evitarea alimentrii pentru 24 ore
c) administrarea medicatiei hipotone
d) nu necesita o pregtire speciala
e) folosirea oricrei din metodele menionate
77
357. Pentru depistarea corpurilor strine metalice se indic:

a) radioscopia cu bariu sulfat
b) duodenografia hipotona
c) irigoscopia
d) radiografia simpl (de ansamblu) a abdomenului
e) laparoscopia
358. Care din urmtoarele sunt modificri functionale ale tubului digestiv:
a) atonia
b) stenoza
c) spasmul
d) hipersecreia
e) atrofia
359. Care din urmtoarele sunt modificri morfologice ale tubului digestiv:
a) atonia
b) stenoza
c) spasmul
d) hipersecreia
e) atrofia
360. Pentru achalazie sunt caracteristice urmtoarele:
a) ngustare in treimea toracica medie a esofagului
b) ngustarea cardiei
c) Dilatarea difuz suprasenotic a esofagului
d) Dilatarea stomacului
361. Complicaiile diverticulului sunt:
a) Diverticulita
b) Hemoragia
c) Diverticuloza
d) Perforatia
e) Toate rspunsurile menionate
78
362. In combustiile esofagiene ingustarea esofagului se ntlnete mai frecvent

la nivelul:
a) treimii toracice superioare
b) treimii toracice medii
c) Poriunii distale (abdominale)
d) Ingustrilor fiziologice
e) Poriunii cervicale
363. Semnele radiologice morfologice ale ulcerului gastric sunt:
a) nia
b) incizura
c) valul de inflamaie
d) convergena pliurilor
e) amprenta
364. Semnul radiologic al polipului gastric este:
a) nia
b) lacuna
c) valul de inflamaie
d) convergena pliurilor
e) Simptomul "degetului aratator"
365. Devierea pliurilor gastrice este caracteristic pentru:
a) Ulcer gastric cronic
b) Formaiune tumoral benign
c) Formaiune tumoral malign
d) Polip gastric
e) Toate cele enumerate
366. Intreruperea pliurilor gastrice este caracteristic pentru:
d) Polip gastric
79
367. Convergena pliurilor gastrice este caracteristic pentru:

d) Polip gastric
368. Modificarea funcional prin tulburri la nivelul mucoasei stomacului este:
a) atonia
b) hipersecreia
c) hipertonia
d) spasmul
e) atrofia
369. In caz de suspecie a perforaiei ulcerului gastric sau duodenal pacientul
este investigat prin:
a) Examinarea cavitii abdominale fr contrastare artificial
b) Contrastarea primar dubl a stomacului
c) Duodenografia hipoton
d) Examinarea stomacului cu bariu sulfat
370. Simptomul radiologic al perforaiei ulcerului gastric este:
a) Nia
b) Pneumoperitoneul
c) Valul de inflamaie
d) Convergena pliurilor
e) Pneumotoraxul
371. Simptomul radiologic determinant la pacientul cu ocluzie e a intestinului
subtire este:
a) Nivele hidroaerice dispuse central in regiunea abdominal
b) Nivele hidroaerice dispuse central in regiunea abdominal
c) Pneumoperitoneul
d) pneumotoraxul
80
372. Simptomul radiologic determinant la pacientul cu ocluzie e a intestinului

gros este:
a) Nivele hidroaerice dispuse central in regiunea abdominala
b) Nivele hidroaerice dispuse in cadru, periferic in regiunea abdominala
c) Pneumoperitoneul
d) Pneumotoraxul
373. Semnul radiologic de nivele hidroaerice dispuse central in regiunea
abdominala sunt caracteristice pentru:
a) Ulcer gastric perforat
b) Ulcer gastric penetrant
c) Ocluzie a intestinului subire
d) Ocluzie a intestinului gros
374. Semnul radiologic de nivele hidroaerice dispuse in cadru, periferic in
regiunea abdominal sunt caracteristice pentru:
a) Ulcer gastric perforat
b) Ulcer gastric penetrant
c) Ocluzie a intestinului subire
d) Ocluzie a intestinului gros
375. Semnele radiologice ale cancerului de colon sunt:
a) Stenoza concentric cu contur neregulat
b) Stenoza difuz
c) Nia
d) Lipsa peristaltismului n segmentul afectat
e) Toate rspunsurile menionate
376. Pentru care patologia este caracteristic simptom de mr mucat":
a) ulcer duodenal
b) ulcer gastric
c) cancer de colon
81
d) colita ulceroas
377. Disparitia haustrilor si ndreptarea peretelui intestinului gros sunt
a) diverticuloza
b) ulcer gastric
c) cancer de colon
d) proces inflamator al colonului
378. Metodele mai informative pentru depistarea formaiunilor de volum a

pancreasului sunt:
a) Ultrasonografia
b) CT
c) IRM
d) Colangiopancreatografia Retrograd Endoscopic
e) Radiografia abdominal de ansamblu
379. Metoda de examinare de prima intenie a sistemului biliar la pacienii cu
concremente ale sistemului biliar este:
a) Radiografia abdominal de ansamblu
b) Ultrasonografia
c) Colangiopancreatografia Retrograd Endoscopic
d) CT
e) IRM
380. Metoda cea mai informativ n depistarea modificrilor splinei este:
a) Radiografia abdominal de ansamblu
b) Retropneumoperitoneumul diagnostic
c) Ultrasonografia
d) Angiografia
e) Scintigrafia
82
381. Scintigrafia hepatic este o metod, in care sunt folosite substane:

a) radioactive
b) iodate solubile
c) iodate insolubile
d) sulfat de bariu
e) radionegative
382. Explorare hepatic ecografic este o metod:
a) paliativ
b) invaziv
c) radioactiv
d) neinvaziv
e) ionizant
383. Imaginea ecografic a ficatului la subiecii normali este:
a) omogen
b) neomogen
c) micronodular
d) mixt
e) macronodular
384. Dimensiunile minime ale unui concrement depistat ecografic sunt:
a) 1 mm
b) 2 mm
c) 4 mm
d) 6 mm
e) 10 mm
385. Investigaia de prima intenie a ficatului este:
a) Radiografia
b) Ultrasonografia
c) Scintigrafia
e) Imagistica prin Rezonanta Magnetic
83
386. Colecistografia peroral:

a) Permite vizualizarea vezicii biliare
b) Permite vizualizarea vezicii biliare i cilor biliare
c) Este efectuat la 15 de minute de la introducerea substanei de contrast
d) Este efectuat la 12 ore de la introducerea substanei de contrast
e) Se efectuat la 2 ore de la introducerea preparatului radiofarmaceutic
387. Colangiocolecistografia intravenoas:
a) Permite vizualizarea vezicii biliare
b) Permite vizualizarea vezicii biliare si cailor biliare
c) Este efectuat la 15 de minute de la introducerea substanei de contrast
d) Este efectuat la 12 ore de la introducerea substanei de contrast
e) Este efectuat la 2 ore de la introducerea preparatului radiofarmaceutic
388. Pentru scintigrafia hepatic:
a) Substana de contrast este introdus peroral
b) Substana de contrast este introdus intravenos
c) Preparatul radiofarmaceutic este introdus peroral
d) Preparatul radiofarmaceutic este introdus intravenos
e) Substana de contrast este introdus direct prin punctie n ficat
389. Simptomul radiologic direct al calculului biliar colesterolic este:
a) nia
b) lacuna
c) dilatarea cilor biliare
d) stenoza cilor biliare
e) opacitate
390. Ultrasonografia hepatic este metoda care permite a evalua:
a) morfologia ficatului
b) funcia ficatului
c) starea morfo-funcionala a ficatului
d) funcia hepatocilelor
e) funcia celulelor Kupffer
84
391. Scintigrafia ficatului este metoda:

a) morfologica
b) funcionala
c) morfo-funcionala
d) de depistare a calculilor biliari
392. Tomografia computerizat a ficatului este metoda:
a) morfologic
b) funcional
c) morfo-funcional
d) de evaluare a funciei hepatocitelor
e) de evaluare a funciei celulelor Kupffer
393. Care din urmtoarele sunt afeciuni hepatice de focar:
a) hepatita
b) cancerul hepatic
c) abcesul hepatic
d) ciroza hepatic
e) chistul hepatic
394. Care din urmtoarele sunt afeciuni hepatice difuze:
a) hepatita
b) cancerul hepatic
c) abcesul hepatic
d) ciroza hepatic
e) chistul hepatic
395. In imaginea ultrasonografic un calcul biliar apare:
a) opac
b) hiperdens
c) hiperecogen
d) hiperintens
e) transparent
85
396. In imaginea de tomografie computerizat un calcul biliar apare:

a) opac
b) hiperdens
c) hiperecogen
d) hiperintens
e) hipointens
397. Ficatul prezinta:
a) 2 lobi
b) 3 lobi
c) 4 lobi
d) 5 lobi
e) 6 lobi
398. Metoda radiologic de baz n explorarea oaselor:
a) radiofotografia medical
b) tomografia liniar
c) radiografia
d) artrografia
e) scintigrafia
399. Radiologic osteoscleroza oaselor tubulare se manifest prin:
a) ingrosarea osului
b) ingustarea canalului medular
c) ingrosarea compactelor
d) subierea osului
e) deformarea osului
400. In osteoporoza apar modificri ale:
a) masei i structurii osoase
b) densitatii esutului osos
c) dimensiunii osului
d) formei osului
e) periostului
86
401. Osteodistrucia este un fenomenul de:

a) distrucie osoas far substituire cu produs patologic
b) distrucie osoas i substituire cu produs patologic
c) distrucie osoas i substituire cu esut fibros
d) distrucie osoas nsoit de sechestrare
e) rarifiere a esutului osos
402. Osteoliza este fenomenul de:
a) densificare a esutului osos
b) rezorbie osoas i substituire cu produs patologic
c) rezorbie osoas i substituire cu esut fibros
d) rezorbie osoas insoit de sechestrare
e) rarifiere a esutului osos
403. Modificrile patologice dimensionale osoase sunt:
a) Hiperostoza
b) Scoliostoza
c) Atrofia
d) Osteoporoza
e) Osteodestrucia
404. Pentru care faza a procesului patologic este caracteristic prezena
periostitei liniare detaate n imaginea radiologic:
a) ncipienta
b) acutizare
c) cronizare
d) remisie
e) malignizare
405. Pentru care faza a procesului patologic este caracteristic prezena
periostitei dantelate (manon) in imaginea radiologica:
a) incipienta
b) progresare
c) remisie
d) malignizare
e) cronizare
87
406. Reactia periostala acicular prezint un simptom patognomnic pentru:

a) procese inflamatorii
b) tumori benigne
c) tumori maligne
d) progresarea inflamaiei specifice
407. Reactia periostala, forma "cozoroc", este patognomic pentru:
a) procese inflamatorii
b) tumori benigne
c) tumori maligne
d) progresarea inflamaiei specifice
e) nici una din cele mentonate
408. Simptoamele radiologice ale anchilozei sunt:
a) lipsa spaiului articular
b) prelungirea trabeculelor de la os la os
c) reducerea spaiului articular
d) sechestre
e) deformarea suprafetelor articulare
409. Osteonecroza poate fi cauzat de:
a) tromboze
b) embolii
c) hemoragii intramedulare (osoase)
d) osteodistructie
410. Osteonecroza radiologic se manifest prin:
a) rarefierea osului
b) creterea densitii fragmentului osos afectat
c) intreruperea continuitii trabeculare
d) lizarea osului
e) distrucia osului
88
411. Sindromul inflamator al esutului osos n faza acut radiologic se manifest

prin:
a) osteoporoza locala
b) periostita
c) osteoscleroza
d) hiperostoza
e) scoliostoza
412. Sindromul inflamator al esutului osos n faza de remisie se caracterizeaz
prin:
a) asimilarea straturilor periostale
b) osteoscleroza esutului spongios
c) delimitarea focarelor destructive
d) osteoporoza sistemic
e) osteoliza
413. Sindromul inflamator al esutului osos in faze cronice se caracterizeaz
prin:
a) hiperostoza
b) sechestrare
c) osteoscleroza
d) atrofie
e) osteoliza
414. Simptoamele de baz ale fracturii mecanice n imagine radiologic sunt:
a) hiperostoza
b) atrofia
c) linia fracturarii
d) dislocarea fragmentelor
e) distrucia osoasa
415. Explorarea radiologic n traumatisme se efectueaz obligatoriu n
incidene:
a) lateral
b) oblic
c) anterioar si lateral
89
d) anterioar
e) lateral si oblic
416. Dislocri longitudinale ale fragmentelor pot fi prin:
a) alunecare
b) indepartare (diastaza)
c) angrenare
d) dislocare perpendiculara pe axul osos
e) alungire
417. Oasele tubulare la copii cresc n lungime prin intermediul:
a) epifizelor
b) metafizelor
c) periostului
d) zonelor intermetaepifizare
e) tuturor regiunilor menionate
418. Capacitatea pastrat de a creste n lungime a oaselor la copii este
determinat prin studierea:
a) diafizelor
b) periostului
c) zonelor intermetaepizare
d) endostului
e) tuturor regiunilor menionate
419. La copii, ca particulariti de vrst ale fracturilor oaselor tubulare sunt

tipurile (de fracturi):
a) multifragmentare
b) transversale
c) subperiostale
d) intraarticulare
e) oblice
90
420. La copii, ca particulariti de vrst ale fracturilor cu localizare

metaepifizar sunt tipurile:
a) subperiostale
b) epifizeolize
c) apofizeolize
d) multifragmentare
e) nu exist astfel de particulariti
421. Calusul osos, n norma, apare vizibil n imagine radiologic:
a) dup 10 zile
b) dup 20 zile
c) dup 25-30 zile
d) dup 2-3 luni
e) dup 6 luni
422. Ca particulariti ale fracturilor la persoane n vrst sunt tipurile (de
fracturi):
a) Multifragmentare, cu margini ascuite
b) n lemn verde"
c) Cu durata consolidrii mrit
d) Cu deplasare unghiular
e) Intraarticulare
423. Restabilirea complet a structurii osului tubular dup fractur se produce
n timp de:
a) 2-3 zile
b) 2-3 sptmni
c) 3-4 sptmni
d) 6-8 luni
e) 1,5-2 ani
424. Pentru fracturile patologice este caracteristic, c ele pot fi produse n caz de:
a) Aciune a unei fore excesive
b) Aciune a unui agent traumatic de mica intensitate
c) Solicitare mecanic de durat
d) Proces infecios viral
e) Toate rspunsuri sunt corecte
91
425. Pentru fracturile de oboseala" este caracteristic, c ele pot fi produse n

caz de:
a) Aciune a unei fore excesive
b) Aciune a unui agent traumatic de mica intensitate
c) Solicitare mecanic de durat
d) Proces infecios viral
e) Toate rspunsuri sunt corecte
426. Fracturile craniului, de regul, sunt:
a) Multifragmentare
b) Incomplete
c) Complete
d) Prin infundare
e) Cu deplasare lateral a fragmentelor
427. Fracturile coloanei vertebrale de regul sunt:
a) Multifragmentare
b) n lemn verde"
c) Cu deplasare angular a fragmentelor
d) Prin tasare
e) Cu deplasare lateral a fragmentelor
428. Pentru tabloul radiologic al luxaiei este caracteristic:
a) Lipsa complet a congruenei suprafeelor articulare
b) Lipsa parial a congruenei suprafeelor articulare
c) Spaiul intraarticular ngustat
d) Suprafeele articulare zimate
e) Toate raspunsurile mentionate
429. Spaiul radiologic articular se poate studia efectiv folosind incidena:
a) lateral
b) anterioar
c) oblic stng
d) oblic dreapt
e) toate cele menionate
92
430. Numii metodele mai sensibile in diagnosticul timpuriu al osteomielitei

acute:
a) radiografia
b) tomografia computerizat
c) scintigrafia
d) rezonana magnetic
e) ultrasonografia
431. Osteonecroza epifizelor oaselor tubulare poate fi determinat n faze
timpurii efectiv aplicnd:
a) scintigrafia
b) IRM (rezonanaa magnetic)
c) radiografia
d) tomografia liniar
e) ultrasonografia
432. Ingustarea spaiului radiologic articular este provocat de distructia:
a) suprafeelor articulare
b) cartilajului articular
c) aparatului ligamentar
d) sinoviei
e) epifizelor
433. Scintigrafia scheletului pentru depistarea tumorilor primare si secundare se
face cu PRF:
a) 67 Ca
b) 99m Tc pirofosfat
c) 198 Au
d) 32 P
e) 133 Xe
434. Sindromul inflamator al esutului osos in faza de remisie se caracterizaz
prin:
a) asimilarea straturilor periostale
b) osteoscleroza esutului spongios
93
c) dilimitarea focarelor destructive

d) osteoporoza sistemic
e) osteoliza
435. Sindromul inflamator al esutului osos in faze cronice se caracterizaz prin:
a) hiperostoza
b) sechestrare
c) osteoscleroza
d) atrofie
e) osteoliza
436. "Fracturi intraarticulare" se numesc situaiile cnd linia fracturrii este:
a) in forma literei T
b) in forma literei V
c) localizata in poriunea metaepifizar
d) localizata in poriunea diafizar
e) transversal
437. "Fracturi simultane" se numesc:
a) cele multifragmentare
b) fracturile diferitor oase produse in acelasi timp
c) fracturile multiple ale unui os
d) fracturile in combinaie cu luxaii
e) fracturile in combinaie cu leziunea organelor parenhimatoase
438. Metoda imagistic de baz in explorarea oaselor si articulatiilor:
a) radiofotografia medical
b) tomografia liniar
c) radiografia
d) artrografia
e) ultrasonografia
439. Artrografia este:
a) Examinarea radiologic a arterelor fr substan de contrast
b) Examinarea radiologic a articulatiilor fr substan de contrast
c) Examinarea radiologic a arterelor cu substan de contrast
94
d) Examinarea radiologic a articulatiilor cu substan de contrast

e) Examinarea scintigrafic a arterelor
440. Scintigrafia scheletului este indicat cel mai frecvent pentru depistarea:
a) Fracturilor
b) Metastazelor canceroase
c) Osteomielitei
d) Anomaliilor de dezvoltare a scheletului
e) Vrstei biologice a pacientului
441. Care din urmtoarele metode permite o mai bun vizualizare a structurilor
osoase:
a) Scintigrafia osoasa
b) Ultrasonografia
c) Tomografia Computerizat (CT)
d) Imagistica prin Rezonanta Magnetic (IRM)
e) Radiografia
442. Spaiul radiologic articular in norma este prezentat de:
a) Spaiul anatomic articular
b) Grosimea cartilajului articular
c) Grosimea stratului de lichidul articular
d) Grosimea cartilajului de cretere
e) Grosimea stratului de lichidul articular si cartilajului de cretere
443. Extremitile osului tubular se numesc:
a) epifize
b) diafize
c) metafize
d) apofize
e) metastaze
444. Care sunt simptomele radiologice de baz ale fracturii:
a) Deformarea osului
b) Linia de fractura
c) Dislocarea fragmentelor
95
d) Sechestrul osos
e) Toate raspunsurile sunt corecte
445. Linia de fractura poate fi:
a) Longitudinala
b) Laterala
c) Transversala
d) Angulara
e) Oblica
446. In cazul unei fracturi, raportul examenului radiografic trebuie sa includ
informaia despre:
a) localizarea fracturii
b) linia de fractur
c) dislocarea fragmentelor
d) vechimea fracturii
e) cauza fracturii
447. In cazul traumatismului osos, radiografia regiunii afectate standard se
efectueaza in proiecia:
a) de fa
b) lateral
c) de fa si lateral
d) oblic
e) depinde de localizare
448. Fractura n lemn verde" este:
a) Particularitate de vrst a fracturilor la copii
b) Particularitate de vrst a fracturilor la vrstnici
c) Particularitate de localizare a fracturilor la nivelul oaselor tubulare
d) Particularitate a fracturilor la sportivi
449. Care din urmtoarele afirmaii sunt adevarate:
a) Calusul osos apare naintea calusului conjunctiv
b) Calusul osos apare dup calusul conjunctiv
c) Calusul osos apare vizibil radiologic dup 15 zile
96
d) Calusul osos apare vizibil radiologic dup 25-30 zile

e) Pseudartoza este o etap normal in procesul de vindecare a fracturii
450. Scoliostoza este:
a) Curbarea colocanei vertebrale in plan frontal
b) Curbarea coloanei vertebrale in plan sagital
c) tergerea curburilor coloanei vertebrale
d) Curbarea osului tubular
451. Osteoporoza este:
a) Demineralizarea matriei osoase
b) Creterea mineralizrii matriei osoase
c) Deformarea osoas
d) Resorbia osoas
e) Curbarea osoas
452. Osteoscleroza este:
b) Cresterea mineralizarii matriei osoase
c) Deformarea osoas
d) Rezorbia osoas
e) Secvestrarea osoas
453. Osteodestructia este:
b) Resorbia esutului osos i nlocuirea acestuia cu esut fibros
c) Distrucia esutului osos i nlocuirea acestuia cu esut patologic
d) Procesul de formare a sechestrului osos
454. Osteoliza este:
b) Resorbia esutului osos i nlocuirea acestuia cu esut fibros
c) Distrucia esutului osos i nlocuirea acestuia cu esut patologic
d) Procesul de formare a sechestrului osos
97
455. Osteonecroza este:

b) Creterea mineralizarii matriei osoase
c) Resorbia esutului osos i nlocuirea acestuia cu esut fibros
d) Distrucia esutului osos i nlocuirea acestuia cu esut patologic
456. Scolioza este:
a) Curbarea colocanei vertebrale n plan frontal
b) Curbarea coloanei vertebrale n plan sagital
c) tergerea curburilor coloanei vertebrale
d) Curbarea osului tubular
457. Formarea unui sechvestru osos este rezultat al:
a) osteoporozei
b) osteolizei
c) osteodestruciei
d) osteonecrozei
e) osteosclerozei
458. Osteoliza poate fi cauzat de:
a) Proces inflamator
b) Tumoare
c) Dereglri trofice
d) Vrsta naintat
459. Lipsa spaiului intraarticular este caracteristic pentru:
a) artrita
b) artroza
c) anchiloza
d) osteomielita
98
460. Eroziunea suprafeelor articulare este caracteristic pentru:

a) artrita
b) artroza
c) anchiloza
d) osteomielita
461. Metoda imagistic cea mai informativ n investigaia coloanei vertebrale
este:
a) ultrasonografia
b) tomografia computerizat
c) radiografia
d) termografia
e) angiografia
462. Ce poate servi drept punct de reper pentru determinarea localizarii
rinichilor:
a) tesuturile moi
b) coastele
c) corpurile vertebrale
d) corpul gastric
463. Rinichii sunt situati:
a) n cavitatea abdominal
b) n cavitatea toracic
c) retroperitoneal
d) n cavitatea peritoneal
e) in bazinul mic
464. Care nivel de poziie a bazinetului poate fi considerat ca nefroptoz:
a) vertebra toracala XII
b) vertebra lombara I
c) vertebra lombara II
d) vertebra lombara II
e) vertebra lombara IV
99
465. Cu cit mai jos este situat in norma polul superior a rinichiului drept in
comparaie cu cel stng:
a) cu 1,5-2 cm
b) cu 3-4 cm
c) cu 5-6 cm
d) cu 10 cm
e) cu 15 cm
466. La ce nivel sunt situai rinichii in norma:
a) la nivelul vertebrelor ThVII -ThX
b) la nivelul vertebrelor ThXII - L1-LII
c) la nivelul vertebrelor L1-LV
d) la nivelul vertebrelor ThX - ThXII
e) la nivelul vertebrelor ThVII LV
467. Caracteristica conturului renal in norma:
a) regulat - in forma de curbilinii, convexe in afara
b) neregulat - mamelonat
c) policiclic
d) zimat
e) sters
468. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a) polul superior renal drept este situat mai sus ca cel sting
b) polul superior sting este situat mai sus decit cel drept
c) polulii superiori ai ambilor rinichi sunt situati la acelasi nivel
d) polul superior este mai sus de diafragm
e) toate situatiile mentionate sunt considerate normale
469. Axele mari a rinichilor in norma sunt:
a) paralele coloanei vertebrale
b) intersecteaz una cu alta sub un unghi, deschis n jos
c) intersecteaz una cu alta sub un unghi, deschis n sus
d) paralel cu diafragmul
e) toate situaiile menionate sunt considerate normale
100
470. Caracteristica opacitii renale n norma la urografia intravenoasa:

a) structura umbrei renale este omogen
b) pe fondul umbrei se evideniaz incluziuni dense
c) pe fondul umbrei se evideniaz transparene
d) structura rinichiului este invizibil
471. Pentru investigarea radiologic renal se folosesc urmatoarele metode:
a) cistografia
b) CT
c) urografia intravenoasa
d) ultrasonografia
e) scintigrafia
472. Pentru investigarea radiologic a ureterelor se folosesc urmatoarele
metode:
a) cistografia
b) pielografia retrograd
c) urografia intravenoas
d) aortografia
e) CT
473. Pentru investigarea radiologica a vezicii urinare se utilizeaza urmatoarele
metode:
a) cistografia
c) urografia
d) CT
e) radiografia abdominal pe gol
474. Pe cliseul panoramic nativ al cilor urinare opacitatea vezicii urinare se
vizualizeaz:
a) foarte rar
b) totdeauna
c) niciodat
101
d) totdeauna, dar cu o intensitate variabil

e) frecvent
475. Ce substane de contrast sunt utilizate pentru investigarea radiologic

renal:
a) sulfatul de bariu
b) produsele de contrast iodate hidrosolubile ionice
c) produsele de contrast iodate hidrosolubile neionice
d) gazoase
e) produsele de contrast liposoluibile
476. Care din elementele de colectare renal se determin n norma la
pielografie:
a) calicele secundare
b) calicele principale
c) bazinetul
d) vezica urinar
e) uretra
477. Care din elemente de baz caracterizeaz opacitatea renal, vizibil pe
cliseul radiologic:
a) numarul, sediul
b) forma, structura
c) contururile
d) structura, raspindirea
e) dimensiunile
478. Indicati, dac mrirea rinichiului n dimensiuni explic:
a) dezvoltarea n el a procesului malign
b) dezvoltarea n el a unui chist
c) dezvoltarea proceselor cicatriciale difuze
d) dezvoltarea proceselor de sclerozare
e) hipoplazia renal
102
479. Ce elemente de baz se studiaz la urografia intravenoas:

a) rinichiul
b) ureterul
c) vezica urinara
d) uretra
e) toate cele indicate
480. Cum se contrasteaz ureterele cu substana de contrast la urografia
intravenoas n norm:
a) pe tot parcursul
b) pe poriuni
c) nu se contrasteaz
d) se contrasteaz numai la compresie
481. Despre care modificri ne vorbete lipsa contrastrii unui rinichi la
urografia intravenoas:
a) modificri ale funciei excretorii renale
b) administrarea unei cantiti majore a substanei de contrast, cauznd o toxicitate
renal
c) modificri acute de tranzit (sindromul obstructiv)
d) accelerarea funciei de excreie
e) proces inflamator
482. Semnele caracteristice pentru distopia renal sunt:
a) sediul jos al rinichiului
b) ureter scurt
c) ureter incovoiat
d) hidronefroza
e) ureter alungit
483. Consecina majorrii presiunii n bazinet este:
a) lipsa de contrastare a cilor urinare superioare
b) lipsa nefrogramei
c) contrastarea ntirziat a bazinetului i calicelor
d) dilatarea bazinetului
e) dilatarea vezicii urinare
103
484. Polichistoza renal se caracterizeaz prin:

a) mrirea n dimensiuni a rinichiului
b) micorarea n volum a rinichiului
c) dimensiunile nu sunt modificate
d) deformarea rinichiului
e) toate cele indicate
485. Importana major n diferencierea distopiei i nefroptozei o are:
a) localizarea bazinetului
b) lungimea ureterului
c) nivelul originii arterei renale
d) forma vezicii urinare
e) dimensiunile rinichiului
486. Majorarea tonusului cilor urinare poate fi cauzat de:
a) vrsta senil
b) hipertensiunea arterial
c) proces inflamator acut renal i al cilor urinare
d) obstacol la nivelul cilor urinare superioare
e) anomalia de dezvoltare
487. Concluzia de "lipsa a functiei" renale poate fi facut in caz de:
a) lipsa de contrastare a bazinetului i calicelor
b) lipsa nefrogramei
c) absena a modificrilor a sistemului bazinet-calice la pielografia retrograd
d) pat vascular renal fr modificri
e) mrire n dimensiuni a rinichiului
488. La pacientii cu hidronefroza investigatia primar este:
a) urografia excretorie
b) angiografia
c) pielografia retrograd
d) ultrasonografia
e) scintigrafia
104
489. Micorarea rinichiului n dimensiuni, deformarea bazinetului i calicelor,

contururile neclare ale calicelor mici, obliterarea vaselor mici n stratul cortical
sunt caracteristice mai mult pentru:
a) tuberculoza renala
b) rinichi ratatinat
c) hipoplazie renala
d) tumoare renala
e) pielonefrita
490. Dilatarea bazinetului i a calicelor, atrofia parenchimului renal, diminuare
pronunat a funciei renale sunt caracteristice mai mult pentru:
a) chist renal solitar
b) tumoare renal
c) hidronefroza
d) pielonefrita cronic
e) rinichi ratatinat
491. Ureterul si bazinetul sunt dislocai, calicele sunt comprimate si dislocate,

angiografic se determin zona avascular. Ultrasonografic se determin zona
econegativ i defect n parenchimul renal cu contururi clar delimitate.
Modificrile depistate sunt mai mult caracteristice pentru:
a) tumoare renal
b) pielonefrita cronic
c) chist renal solitar
d) hidronefroza
e) tuberculoza renal
492. Rinichiul de dimensiuni normale, cu opacitate omogen, bazinetul moderat
mrit n dimensiuni, contururile rinichiului clar delimitate, calicele de
dimensiuni normale. Tabloul radiologic este caracteristic mai mult pentru:
a) hipoplazie renal
b) pielonefrita cronic
c) pieloectazie
d) tumoare renal
e) tuberculoza renal
105
493. Pentru depistarea nefroptozei metoda principal de radiodiagnostic este:

a) ultrasonografia n pozitie vertical a pacientului
b) urografia excretorie
c) pielografia retrograd
d) pielografia anterograd
e) radiografia abdominal pe gol
494. Care din urmtoarele metode este mai eficient n depistarea hipoplaziei
renale:
a) ultrasonografia
c) pielografia retrograda
d) arteriografia
e) scintigrafia
495. Informaie veridic despre o aplazie renal ne ofer:
a) radiografia panoramic
c) arteriografia
d) ultrasonografia
e) scintigrafia
496. Indicai semnele caracteristice nefroptozei:
a) sediul jos a rinichiului
b) ureter scurt
c) ureter incovoiat
d) hidronefroza
e) rinichi micorat n dimensiuni
497. Indicai semnele caracteristice hidronefrozei:
a) bazinet mrit n volum
b) bazinet micorat n volum
c) calice dilatate
d) calice spasmate
e) ureter incovoiat
106
498. Este oare posibil, in caz de tuberculoz, aprecierea afectrii calicelor

renale pe o radiografie standard:
a) este posibil
b) nu este posibil
c) uneori este posibil
d) n majoritatea cazurilor este posibil
e) depinde de constituia pacientului
499. Pe o radiografie panoramic rinichiul mrit n dimensiuni, opacitatea
renal neomogen, cu contururi neregulate, cu defect de umplere, dilatare sau
"amputare" calicelor la pielografia retrograd, defect de umplere cu contururi
neclare a bazinetului, sunt caracteristice mai mult pentru:
a) chist renal solitar
b) hidronefroza
c) tumoare renal
d) tuberculoza renal
500. Care din metodele radiologice pot fi utilizate cu scopul aprecierii strii
bazinetului i calicelor n cazul unui rinichi mut n hidronefroza:
a) urografia
b) CT
c) pielografia anterograd
d) radiografia panoramic abdominal pe gol
e) cistografia
501. n ce poziie se efectueaz urografia intravenoas, cnd se suspect o
nefroptoz:
a) vertical
b) n decubit lateral
c) n decubit ventral
d) n pozitia Trendelenburg
e) n decubit dorsal
107
502. Care din simptome sunt caracteristice pentru cancerul renal la urografia
intravenoas:
a) rinichi mrit n dimensiuni
b) rinichi de dimensiuni mici, cu sistemul bazinet-calice nemodificat
c) deformarea bazinetului, calicelor
d) lipsa omogenitii opacitii renale n faza parenchimatoas
e) rinichi cobort
503. Pentru depistarea concrementelor radionegative n cile urinare superioare
mai informativ este metoda:
a) urografia excretorie
b) radiografia panoramic
c) tomografia liniar
d) examinarea ultrasonografic
e) scintigrafia
504. Pentru determinarea strii bazinetului i calicelor n caz de "rinichi mut" se
recomand de folosit una din urmtoarele metode:
a) urografie prin infuzie
c) radiografia panoramic
d) tomografia compuetrizat
e) scintigrafia
505. Umbra coastei a XII intersecteaz rinichiul drept la nivelul:
a) hilul renal
b) la hotarul treimii superioare i medii
c) la hotarul treimii medii i inferioare
d) coasta a XII trece deasupra rinichiului drept
506. Care din cele enumerate sunt patologii renale congenitale:
a) hidronefroza
b) ectopia rinichiului
c) dedublarea rinichiului
d) nefroptoza
e) rinichi n forma de potcoav
108
507. Care din cele enumerate sunt patologii renale dobndite:

a) hidronefroza
b) ectopia rinichiului
c) dedublarea rinichiului
d) nefroptoza
e) rinichi n forma de potcoav
508. Calculul renal poate fi detectat folosind:
a) radiografia abdominal pe gol
b) ultrasonografia
c) tomografia computerizat
d) scintigrafia renal
e) uretrografia
509. Care din metode imagistice este cea mai informativ n depistarea
traumatismului renal:
a) radiografia abdominal pe gol
b) ultrasonografia
c) tomografia computerizat
d) scintigrafia renal
e) toate rspunsuri sunt corecte
510. Investigatia de prima intenie a rinichilor este:
a) Radiografia
b) Ultrasonografia
c) Scintigrafia
e) Imagistica prin Rezonanta Magnetic
109
II. TESTE N LIMBA RUS
1. :
a)
b)
c)
d)
e)
2. :
a)
b)
c)
d)
e)
3. :
a)
b)
c)
d)
e)
4.
:
a)
b)
c) -
d)
e)
110
5. K :
a)
b)
c) -
d)
e)
6.
:
a) -
b)
c) -
d)
e)
7.
:
a)
b)
c) -
d)
e)
8.
:
a)
b)
c) -
d)
e)
9. :
a)
b)
c)
111
d)
e)
10. - :
a)
b)
c)
d)
e)
11. :
a)
b)
c)
d)
e)
12. :
a)
b)
c)
d)
e)
13. :
a)
b)
c)
d)
e)
14. :
a)
b)
c)
112
d)
e)
15. :
a)
b)
c)
d)
e)
16. :
a)
b)
c)
d)
e)
17. :
a)
b)
c)
d)
e)
18.
:
a)
b)
c)
d)
e)
113
19.
:
a)
b)
c)
d)
e)
20.
:
a)
b)
c)
d)
e)
21.
:
a)
b)
c)
d)
e)
22. :
a)
b)
c)
d)
e)
23. :
a)
b)
c)
114
d)
e)
24. :
a)
b)
c)
d)
e)
25. (- )
:
a)
b)
c)
d)
e)
26. () :
a)
b)
c)
d)
e)
27. :
a)
b)
c)
d)
e)
28. :
a)
b)
c)
115
d)
e)
29.
:
a)
b)
c)
d)
e)
30. - :
a)
b)
c)
d)
e)
31. ():
a)
b)
c)
d)
e) -,
32. - :
a)
b) -
c) -
d) -
e)
116
33. - :
a)
b)
c)
d)
e)
34. - :
a)
b)
c) , ,

d) ,
e)
35.
:
a)
b)
c)
d)
e)
36. :
a)
b)
c)
d)
e) /
37. :
a)
b)
c)
d)
e) /
117
38.
:
a)
b)
c)
d)
e)
39. :
a)
b)
c)
d)
e)
40. ,
, :
a)
b)
c)
d)
e) ,

41.
, :
a)
b)
c)
d)
e)
118
42.
:
a)
b)
c)
d) ,
e)

43. :
a)
b)
c)
d)
e)
44. ,
:
a)
b)
c)
d) ,
e)
45. :
a)
b)
c)
46. :
a)
b)
c)
119
d)
e)
47. :
a)
b)
c) ,
d)
e)
48. :
a)
b)
c)
d)
e)
49. ,
:
a)
b)
c)
d)
e)
50. ,
,
:
a)
b)
c)
d)
e)
120
51.
:
a)
b)
c)
d)
e)
52. ,
:
a)
b)
c)
d)
e) -
53. :
a)
b)
c)
d)
e)
54. :
a) 15 kHz
b) 20000 kHz
c) 1 MHz
d) 30 Hz
e) 100 MHz
55. :
a)
b)
c)
d) ,
e)
121
56. :
a)
b)
c)
d)
e)
57. :
a)
b)
c)
d)
e)
58. :
a)
b)
c)
d)
e)
59. :
a) ,
b)
c)
d)
e)
60. ,
:
a)
b)
c)
d)
e)
122
61. , ,
:
a) , ,
b) ,
c) ,
d) ,
e) ,
62. :
a)
b)
c)
d)
e)
63.
:
a)
b)
c)
d) -
e)
64.
:
a)
b)
c)
d)
e)
65.
:
a)
b)
123
c)
d)
e) ,
66.
:
a) kV
b)
c)
d)
e)
67. :
a) kV
b)
c)
d)
e)
68. :
a)
b)
c)
d) ()
e)
69.
:
a)
b)
c)
d)
e)
124
70.
a)
b)
c)
d)
e)
71. :
a)
b)
c)
d)
e)
72. :
a)
b)
c)
d)
e)
73. :
a)
b)
c)
d)
e)
74.
:
a)
b)
c)
d)
e)
125
75.
:
a)
b)
c)
d)
e)
76.
:
a)
b) -
c)
d)
e)
77. ()
:
a)
b)
c)
d)
e)
78. :
a)
b)
c)
d)
e)
79. :
a)
b)
c)
126
d)
e)
80.
:
a)
b)
c)
d)
e)
81. :
a)
b)
c)
d)
e)
82. :
a)
b)
c)
d)
e)
83.
:
a)
b)
c)
d)
e)
84. - :
a)
b)
c)
127
d)
e)
85. :
a)
b)
c)
d)
e)
86. - :
a)
b)
c)
d)
e)
87. :
a)
b)
c)
d)
e)
88.
a)
b)
c)
d)
e)
89. :
a)
b)
c) -
128
d)
e)
90. :
a)
b)
c)
d)
e)
91. :
a)
b)
c)
d)
e)
92.
:
a)
b)
c)
d)
e)
93.
:
a) , , , ,
b) , , , ,
c) , , , ,
d) , , , ,
e) , , , ,
129
94. :
a)
b)
c)
d)
e) -
95. :
a)
b)
c)
d)
e)
96.
:
a)
b)
c)
d)
e)
97. :
a)
b)
c)
d)
e)
98. :
a)
b)
c)
d)
e)
130
99. :
a)
b)
c)
d) ,
e)
100. , ,
:
a)
b)
c)
d)
e)
101.
:
a)
b)
c)
d)
e)
102. :
a)
b)
c)
d)
e)
103. :
a)
b)
c)
d)
e)
131
104. , :
a)
b)
c)
d)
e)
105. - :
a)
b)
c)
d)
e)
106.
:
a)
b)
c)
d)
e)
107.
:
a)
b)
c)
d)
e)
108. :
a)
b)
c) -
d)
e)
132
109.
:
a)
b)
c)
d)
e)
110.
:
a)
b)
c)
d)
e)
111. :
a)
b)
c)
d)
e)
112.
:
a)
b)
c)
d)
e)
113. :
a)
b)
c)
133
d)
e)
114. :
a) 3 , 2
b) 2
c) 5
d)
e)
115.
:
a) II IV
b) 1-1,5
c)
d)
e)
116. :
a)
b)
c)
d)
e)
117. :
a)
b)
c)
d)
e)
118.
:
a)
b)
134
c)
d)
e)
119.
:
a)
b)
c)
d)
e)
120.
, ,
:
a)
b)
c)
d)
e)
121.
, ,
:
a)
b)
c)
d)
e)
122.
:
a)
b)
c)
d)
e)
135
123.
:
a)
b)
c)
d)
e)
124.
:
a)
b)
c)
d)
e)
125.
:
a)
b)
c)
d)
e)
126.

:
a)
b)
c)
d)
e)
136
127. ,
() ,
:
a)
b)
c)
d)
e)
128.
:
a)
b) ()
c)
d)
e)
129.
:
a)
b)
c)
d)
e)
130.
:
a)
b)
c)
d)
e)
137
131.
:
a)
b)
c) ()
d)
e)
132.
:
a)
b)
c)
d)
e)
133. :
a)
b)
c)
d)
e)
134.
:
a)
b)
c)
d)
e)
135. :
a)
b)
c)
d)
e)
138
136.
:
a)
b)
c)
d)
e)
137. , ,
,
:
a)
b)
c)
d)
e)
138. ,
, , ,
, :
a) ()
b)
c)
d)
e)
139. :
a)
b)
c)
d)
e)
140. :
a)
b)
139
c)
d)
e)
141.
:
a)
b)
c)
d)
e)
142. :
a)
b)
c)
d)
e)
143. :
a)
b)
c)
d)
e)
144. ,
, ,
:
a)
b)
c)
d)
e)
140
145. :
a)
b)
c)
d)
e)
146. :
a)
b)
c)
d)
e)
147. :
a)
b)
c)
d)
e)
148. ,
, :
a)
b)
c)
d)
e)
149. :
a)
b)
c)
d)
e)
141
150. :
a)
b)
c)
d)
e)
151. :
a)
b)
c)
d)
e)
152. :
a)
b)
c)
d)
e)
153. :
a)
b)
c)
d)
e)
154. :
a)
b)
c)
d)
e)
142
155.
:
a)
b)
c)
d)
e)
156.
:
a)
b)
c)
d)
e)
157. :
a)
b)
c)
d)
e)
158. :
a) 2
b) 3
c) 4
d) 5
e) 6
159.
:
a)
b)
c)
d)
e)
143
160.
:
a)
b)
c)
d)
e)
161.
- :
a)
b)
c)
d)
e)
162. :
a)
b)
c) ,
d)
e)
163.
:
a)
b)
c) ,
d)
e)
164. :
a)
b)
144
c)
d)
e)
165. :
a)
b)
c)
d)
e)
166. :
a)
b)
c)
d)
e)
167.
, ,
:
a)
b)
c)
d)
e)
168.
:
a)
b)
c)
d)
e)
145
169.
:
a)
b)
c)
d)
e)
170. ,
, ,
:
a)
b)
c)
d)
e)
171. :
a)
b)
c)
d)
e)
172. :
a)
b)
c)
d)
e)
173.
:
a)
b)
c)
146
d)
e)
174.
( 2 ) :
a)
b)
c)
d)
e)
175.
a) 7
b) 9
c) 10
d) 12
e) 8
176.
:
a)
b)
c)
d)
e)
177. ,
:
a)
b)
c)
d)
e)
147
178.
:
a)
b)
c)
d)
e)
179. :
a)
b)
c)
d)
e)
180. ,
:
a)
b)
c)
d)
e)
181.
:
a)
b)
c)
d)
e)
182. :
a)
b)
c)
d)
e)
148
183. () :
a) 2
b) 5
c) 10
d) 50
e) 75
184.

:
a)
b)
c)
d)
e)
185.

a)
b)
c)
d)
e)
186.

a)
b)
c)
d)
e)
149
187.
:
a)
b)
c)
d)
e)
188.
:
a)
b)
c)
d)
e)
189.
:
a)
b)
c) ( , - )
d)
e)
190.
:
a)
b)
c) -
d) I-II
e)
191.
:
a)
b)
150
c)
d)
e)
192. :
a)
b)
c)
d)
e)
193. :
a)
b)
c)
d)
e)
194. :
a) 2 , 3
b) 2
c) 4
d)
e) 10
195.
:
a)
b)
c)
d)
e)
151
196.

:
a)
b)
c)
d)
e)
197.

a)
b)
c)
d)
e)
198.

:
a)
b)
c)
d)
e)
199. :
a)
b)
c)
d)
e)
152
200.
a)
b)
c)
d)
e)
201.
a)
b)
c)
d)
e)
202.
a)
b)
c)
d)
e)
203.

a)
b)
c)
d)
e)
204. :
a)
b)
c)
d)
e)
153
205.
:
a) A-
b) -
c)
d)
e)
206.

a) -
b)
c)
d)
e)
207. :
a)
b)
c)
d) -
e)
208. ( )
:
a) -
b)
c)
d)
e)
154
209. ( )

a)
b)
c)
d)
e)
210. ( )

a)
b)
c)
d)
e)
211. :
a)
b)
c)
d)
e)
212.
:
a) A
b) B
c) M
d)
e)
213. :
a)
b)
c)
d)
e) -
155
214.
:
a) , , ,
b) , , ,

c) , , ,
d) , , ,
e) , , ,
215.
:
a) , ,
b) , ,
c) , ,
d) , ,
e) , , ,
216. :
a)
b)
c)
d)
e)
217. :
a)
b)
c)
d)
e)
156
218. :
a)
b)
c)
d)
e)
219.
:
a)
b)
c)
d)
e)
220. :
a)
b)
c)
d)
e)
221. :
a)
b)
c)
d)
e)
222. :
a) 1,5-2

b) 1,5-2

c)

157
d)
e)
223.
:
a)
b)
c)
d)
e)
224.
:
a)
b)
c)
d)
e)
225.
:
a)
b)
c)
d)
e)
226. ,
, :
a)
b)
c)
d)
e)
158
227. :
a)
b)
c)
d)
e)
228.
- :
a)
b)
c)
d)
e)
229.
:
a)
b)
c)
d)
e)
230.
:
a)
b)
c)
d)
e)
231.

:
a)
b)
159
c)
d)
e)
232.
- :
a)
b)

c)
d)
e) -
233.
- :
a)
b)

c)
d)
e) -
234. -
:
a)
b)
c)
d)
e)
235. :
a)
b)
c)
d)
e)
160
236.
:
a)
b)
c)
d)
e)
237.
():
a)
b)
c)
d)
e)
238.
:
a)
b)
c)
d)
e)
239. - :
a)
b) ,
-
c) ,
-
d)
e) -
161
240.
:
a)
b)
c)
d)
e) ,
241. ,
, - :
a)
b)
c)
d)
e)
242.

() :
a)
b)
c)
d)
e)
243. ,

:
a)
b)
c)
d)
e)
162
244. :
a)
b)
c)
d)
e)
245.
:
a)
b)
c)
d)
e)
246. :
a)
b)
c)
d)
e)
247. :
a)
b)
c)
d)
e)
248.
:
a)
b)
c)
d)
e)
163
249. -
. :
a) ( )
b) ( )
c) ( )
d) ( )
e) -
250. -
:
a)
b)
c)
d)
e)
251.
- :
a) ""
b) ""
c) " "
d) " "
e)
252. -
:
a)
b) ,
c)
d)
e)
164
253. (
) :
a)
b)
c)
d)
e)
254. :
a) -
b)
c)
d)
e)
255.
- :
a)
b)
c)
d)
e)
256.
- :
a)
b)
c)
d)
e)
257.
- :
a)
b)
165
c)
d)
e)
258.
()
:
a)
b)
c)
d)
e)
259. :
a) 2
b) 3
c) 4
d) 5
e) 6
260. :
a) 3
b) 5
c) 7
d) 9
e) 11
261.
:
a) 1 c
b) 2 c
c) 3 c
d) 4 c
e) 5 c
166
262. :
, , , , ,
:
a)
b)
c)
d)
e)
263. :
, , ,
:
a)
b)
c)
d)
e)
264.
:
a)
b)
c)
d)
e)
265.
:
a)
b)
c)
d)
e)
167
266.
:
a)
b)
c)
d)
e)
267.
:
a)
b)
c)
d)
e)
268. ( ),
:
a)
b)
c)
d)
e)
269. 3-5 ,

. :
a)
b)
c)
d)
e)
270. - :
a)
b)
168
c)
d)
e)
271. :
a)
b)
c)
d)
e)
272. :
a)
b)
c)
d)
e)
273.
:
a)
b)
c)
d)
e)
274.
:
a)
b)
c)
d)
e)
169
275.

:
a) 1
b) 2-3
c) 7-8
d) 10-12
e)
276.
:
a)
b)
c) a
d) -
e)
277. .
.
:
a)
b)
c)
d) 2
e)
278.
:
a)
b)
c)
d)
e)
170
279. " "

:
a)
b)
c)
d)
e)
280. :
a)
b)
c)
d)
e)
281.
:
a)
b)
c) ()
d)
e)
282. :
a)
b)
c) " "
d)
e)
283. " "
:
a)
b)
c)
d)
e)
171
284. III-IV :
a)
b)
c)
d)
e)
285.
:
a)
b)
c)
d)
e)
286. :
a)
b)
c)
d)
e)
287. :
a)
b)
c)
d)
e)
288.
:
a)
b)
c)
d)
e)
172
289. :
a)
b)
c)
d)
e)
290.
:
a)
b)
c)
d) ,
e) ,
291. :
a)
b)
c)
d)
e)
292.
:
a)
b)
c)

d)
e)
293.
:
a)
b)
173

c)

d)
e)
294. - :
a)
b)
c)
d)
e)
295.
:
a)
b)
c)
d)
e)
296. :
a)
b)
c)
d)
e)
297.
:
a)
b)
c)

d)
e)
174
298. :
a)
b)
c)
d)
e)
299.
:
a)
b)
c)

d)
e)
300. :
a)
b)
c)
d)
e)
301. :
a)
b)
c)
d)
e)
302. :
a)
b)
c)
175

d) ,
e)
303. :
a)
b)
c)
d)
e)
304. :
a)
b)
c)
d)
e)
305. :
a)
b)
c)
d)
e)
306. :
a)
b)
c)
d)
e)
307. - :
a)
b)
176
c)
d)
e)
308. :
a)
b)
c)
d)
e)
309. :
a)
b) ( )
c)
d)
e)
310. :
a)
b)
c) ,
d)
e)
311.
- :
a)
b)
c)
d)
e)
177
312. ,
:
a)
b)
c)
d)
e)
313.
:
a)
b)
c)
d)
e)
314. , :
a)
b)
c)
d) ,

e) ,

315.

. :
a)
b)
c)
d)
e)
178
316.
:
a)
b)
c)
d)
e)
317.
:
a)
b)
c)
d)
e)
318.
, , .
:
a)
b)
c)
d)
e)
319. :
a)
b)
c)
d)
e)
320.
-
a)
b)
179
c)
d)
e)
321.
:
a)
b)
c)
d)
e)
322. , ,
:
a)
b)
c)
d)
e)
323. ,
, :
a)
b)
c)
d)
e)
324.
:
a)
b)
c)
d)
e)
180
325. ,
- :
a)
b)
c)
d)
e)
326. , :
a)
b)
c)
d)
e)
327. ,
, :
a)
b)
c)
d)
e)
328. :
a)
b)
c)
d)
e)
329. ,
:
a) 1 c3
b) 10 c3
c) 50 c3
d) 100 c3
e) 25 c3
181
330.
:
a)
b)
c) -
d)
e)
331. ,
- :
a)
b)
c)
d)
e)
332.
:
a)
b)
c)
d)
e)
333. - :
a)
b)
c)
d)
e)
334. :
a)
b)
c)
182
d)
e)
335.
:
a)
b)
c)
d)
e)
336. :
a)
b)
c)
d)
e)
337. ,
, :
a)
b)
c)
d)
e)
338. :
a)
b)
c)
d)
e)
339. :
a)
b)
183
c)
d)
e)
340.
: ,
, :
a)
b)
c)
d)
e)
341.
- :
a) 1
b) 2
c) 3
d) 4
e) 5
342. - :
a)
b)
c)
d)
e)
343.
:
a)
b)
c)
d) ,
e) ,
184
344.
:
a)
b)
c)
d) 2
e)
345. :
a)
b)
c)
d)
e)
346. :
a)
b)
c)
d)
e)
347. :
a) -
b)
c)
d)
e)
348. :
a)

b)
c)
d)
e)
185
349.
:
a) ,
b) ,
c)
d)
e)
350. :
a)
b)
c)
d)
e)
351. :
a)
b)
c)
d)
e)
352. :
a)
b)
c)
d)
e)
353.
:
a)
b)
c)
186
d)
e)
354.
:
a)
b)
c)
d)
e)
355. -
:
a)
b)
c)
d)
e)
356. :
a)
b)
c)
d)
e)
357. :
a)
b)
c)
d)
e)
187
358. :
a)
b)
c)
d)
e)
359. -
:
a)
b)
c)
d)
e)
360. -
:
a)
b)
c)
d)
e)
361. :
a)
b)
c)
d)
e)
362. :
a)
b)
c)
d)
e)
188
363. :
a)
b)
c)
d)
e)
364. ,
- :
a)
b)
c)
d)
e)
365. :
a)
b)
c)
d)
e)
366. :
a)
b)
c)
d)
e)
367. :
a)
b)
c)
d)
e)
189
368. :
a)
b)
c)
d)
e)
369. :
a)
b)
c)
d)
e)
370. :
a)
b)
c)
d)
e)
371.
:
a) 1
b) 6
c) 12
d) 20-24
e) 36
372. :
a)
b) 24
c)
d)
e)
190
373. :
a)
b)
c)
d)
e)
374. :
a)
b)
c)
d)
e) -
375.
- :
a)
b)
c)
d)
e)
376.
- :
a)
b)
c)
d)
e)
377. :
a)
b)
c)
d)
e) -
191
378. :
a)
b)
c)
d)
e)
379. :
a)
b)
c)
d)
e)
380. ,
:
a) 1
b) 2
c) 4
d) 5
e) 6
381.
:
a)
b)
c)
d)
e)
382. :
a)
b)
c) 15
d) 12
e) 2
192
383. :
a)
b)
c) 15
d) 12
e) 2
384. :
a)
b)
c)
d)
e)
385.
:
a)
b)
c)
d)
e)
386. :
a)
b)
c)
d)
e)
387. :
a)
b)
c)
d)
e)
193
388. :
a)
b)
c) -
d)
e)
389. :
a)
b)
c) -
d)
e)
390.
:
a)
b)
c) -
d)
e)
391.
:
a)
b)
c)
d)
e)
392.
:
a)
b)
c)
194
d)
e)
393. :
a) 2
b) 3
c) 4
d) 5
e) 6
394. :
a)
b)
c)
d)
e)
395. :
a)
b)
c)
d)
e)
396.
:
a) 2-3
b) 2-3
c) 3-4
d) 6-8
e) 1,5-2
397.
a)
b)
c)
195
d)
e)
398. :
a)
b)
c)
d)
e)
399. :
a)
b)
c)
d)
e)
400. :
a)
b)
c)
d)
e)
401. :
a)
b)
c)
d)
e)
402. :
a)
b)
c)
d)
e)
196
403. :
a)
b)
c)
d)
e)
404. :
a)
b)
c)
d)
e)
405. :
a)
b)
c)
d)
e)
406. :
a)
b)
c)
d)
e)
407. :
a)
b)
c)
d)
e)
197
408. :
a)
b)
c)
d)
e)
409. :
a)
b)
c)
d)
e)
410.
:
a)
b)
c)
d)
e)
411. () :
a)
b)
c)
d)
e)
412. :
a)
b)
c)
d)
e)
198
413. "" :
a)
b)
c)
d)
e)
414. :
a)
b)
c)
d)
e)
415. :
a)
b)
c)
d)
e)
416. :
a)
b)
c)
d)
e)
417.
:
a)
b)
c)
d)
e)
199
418.
:
a)
b)
c)
d)
e)
419. :
a)
b)
c)
d)
e)
420. :
a)
b)
c)
d)
e)
421.
:
a)
b)
c)
d)
e)
422. " " ,
:
a)
b) V
c)
d)
e)
200
423. :
a)
b) ()
c)
d)
e)
424. :
a)
b)
c)
d)
e)
425. :
a)
b)
c)
d)
e)
426. :
a)
b)
c)
d)
e)
427.
:
a)
b)
c)
d)
e)
201
428. :
a) 10
b) 2
c) 20-30
d) 2-3
e)
429.
:
a)
b)
c)
d)
e)
430.
:
a)
b)
c)
d)
e)
431.
:
a)
b)
c)
d)
e)
432.
:
a)
b)
202
c)
d)
e)
433.
:
a) 67 Ca
b) 99m Tc
c) 198 Au
d) 32 P
e) 133 Xe
434.
:
a)
b)
c)
d)
e)
435.
:
a)
b) -
c)
d)
e)
436. :
a)
b)
c)
d)
e)
203
437. :
a)
b)
c)
d)
e)
438. :
a)
b)
c)
d)
e)
439. :
a)
b)
c)
d)
e)
440. :
a)
b)
c) 15
d) 20-30
e)
441. - :
a)
b)
c)
d)
e)
204
442. - :
a)
b)
c)
d)
e)
443. - :
a)
b)
c)
d)
e)
444. :
a)
b)
c)
d)
e)
445. - :
a)
b)
c)
d)
e)
446. - :
a)
b)
c)
d)
e)
205
447. - :
a)
b)
c)
d)
e)
448. :
a)
b)
c) (, )
d) ()
e)
449. - :
a)
b)
c)
d)
e)
450. :
a)
b)
c)
d)
e)
451.
:
a)
b)
c)
d)
e)
206
452.
:
a)
b)
c)
d)
e)
453. - :
a)
b)
c)
d)
e)
454. :
a)
b)
c)
d)
e)
455. "" :
a)
b)
c)
d)
e)
456. :
a)
b)
207
c)
d)
e)
457.
:
a)
b)
c)
d)
e)
458. :
a)
b)
c)
d)
e)
459. :
a)
b)
c)
d)
e) -
460.
:
a)
b)
c)
d)
e)
208
461. :
a)
b)
c)
d)
e)
462. :
a) I
b) II
c) III
d) IV
e) XII
463.
:
a) 1-2 c
b) 3-4 c
c) 5-6 c
d) 10
e) 15
464. :
a) ThVII -ThX
b) ThXII - L1-LII
c) L1-LV
d) ThX - ThXII
e) ThVII -LV
465. :
a) ,
b) ,
c)
d)
e)
209
466. :
a)
b)
c)
d)
e)
467. :
a)
b) , ,
c) , ,
d)
e)
468.
:
a)
b)
c)
d)
e)
469.
:
a)
b)
c)
d)
e)
470.
:
a)
b)
c)
d)
e)
210
471.
:
a)
b)
c)
d)
e)
472.
:
a)
b)
c)
d) ,
e)
473.
:
a)
b)
c)
d)
e)
474.
:
a)
b)
c)
d)
e)
211
475.
:
a) ,
b) ,
c) ,
d) ,
e)
476. :
a)
b)
c)
d)
e)
477.
:
a)
b)
c)
d)
e)
478. :
a)
b)
c)
d)
e)
479.
:
a)
b)
c) ( )
212
d)
e)
480. :
a)
b)
c)
d)
e)
481. :
a)
b)
c)
d)
e)
482. :
a)
b)
c)
d)
e)
483.
:
a)
b)
c)
d)
e)
484. :
a)
b)
c)
213
d)
e)
485. " " :
a)
b)
c) -
d)
e)
486. :
a)
b)
c)
d)
e)
487. :
, ,
,
:
a)
b)
c)
d)
e)
488. , ,
:
a)
b)
c)
d)
e)
214
489. :
, ,
;
:
a)
b)
c)
d)
e)
490. :
, , ,
, :
a)
b)
c)
d)
e)
491. ,
:
a)
b)
c)
d)
e)
492. :
a)
b)
c)
d)
e)
215
493. :
a)
b)
c)
d)
e)
494. :
a)
b)
c)
d)
e)
495. :
a)
b)
c)
d)
e)
496.
:
a)
b)
c)
d)
e)
497. :
, ,
, ,
,
:
a)
b)
216
c)
d)
e)
498.
-
:
a)
b)
c)
d)
e)
499.
:
a)
b)
c)
d)
e)
500.
:
a)
b) , -
c) ,
d)
e)
501.
:
a)
b)
c)
d)
e)
217
502.
:
a)
b)
c)
d)
e)
503. XII :
a)
b)
c)
d)
e)
504. :
a)
b)
c)
d)
e)
505. :
a)
b)
c)
d)
e)
506. :
a)
b)
c)
d)
e)
218
507.
:
a)
b)
c)
d)
e)
219
Bibliografia
a. Obligatorie
1.
2.
3.
4.
Georgescu . Radiologie i imagistic medical. Bucureti 2009.

Volneanschi V. i coautorii. Radiodiagnostic i radioterapie. Chisinau 2000.
.. .. M
2004.
Materialele cursului Radiologie a catedrei Radiologie i imagistic.
b. Suplimentar :
1.
2.
3.
4.
5.
David Sutton. Textbook of radiology and imaging, 7th edition.

Otto H. Wegener Whole body computed tomagraphy.
Buruian M. Tratat de tomografie computerizat, Ed. University Press, 2006.
Buruian M. Radiologie Manual practic Oradea 1998.
Badea R., Dudea S., Mircea P., Stamatian F. Tratat de ultrasonografie clinic,
Vol.I, Ed. Medical Bucureti, 2000.
220

Limbă

Teste RADIO - Nerez

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste RADIO - Nerez

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL SNTII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE

N.ROTARU, O. MALGA, A. OBAD, V.PRIPA, S.MARGA,

Pentru studenii anului III

Culegerile de teste sunt recomandate pentru studenii anului III facultatea

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAIONALE A CRII

TESTE N LIMBA ROMN

II. TESTE N LIMBA RUS

I. TESTE N LIMBA ROMN

1. Unitatea de msur a intensitii curentului electric este:

10. Lungimea de und a razelor X depinde de:

13. Folosirea razelor dure in comparatie cu cele de duritate medie aduce la o

d) Se modific in dependen de intensitate

25. Intensitatea semnalului Doppler este proportionala cu:

35. Care din urmtoarele metode imagistice utilizeaz razele X:

40. Sursa razelor X este:

45. Care din urmtoarele sunt substane de contrast radionegative:

50. Structurile cu densitate mare n imaginea radiologic se numesc:

55. Structurile cu densitate mic n ultrasonografie se numesc:

60. Angiorgafia este efectuata utiliznd substana de contrast:

65. Radionuclidul este:

70. Unitile Sistemului Internaional pentru radiaii ionizante sunt urmtoarele

75. Actualmente radioscopia se folosete cel mai frecvent pentru

80. Simptomul de opacitate pe imaginea radiografic apare n caz de:

85. Dezavantajele investigaiei prin IRM:

90. Avantajele principale ale tomografiei computerizate fa de cea liniar const

95. Cea mai mic unitate pulmonar autonom este:

100. Metodele radiologice speciale in investigatia aparatului respirator sunt:

110. Simptomul de hipertransparena in cmpul pulmonar apare datorit:

c) acumulare de lichid liber in cavitatea pleural

123. Chistul hidatic pulmonar apare pe radiografie ca:

128. Opaciti nodulare difuz diseminate sunt caracteristice pentru:

c) arcului anterior al coastei a asea

143. Care din simptoame ne vorbesc despre localizarea intrapulmonar a

147. Simptomul de opacitate nodular unic n cmpul pulmonar este

152. Scintigrafia ventilaiei pulmonare permite diagnosticarea:

157. Anatomic numrul zonelor ntr-un plmn este:

162. Pentru efectuarea bronhografiei substana de contrast se introducere:

165. O opacitate total sau subtotal omogen ce deplaseaz organele

166. O opacitate total sau subtotal ce nu deplaseaz organele mediastinale este

169. O opacitate total sau subtotal omogen care deplaseaz organele

175. O opacitate limitat in regiunea medie a cmpului pulmonar cu contur

176. In cazul procesului inflamator acut al parenchimului pulmonar opacitatea

179. Simptomul de opacitate rotund in cmpul pulmonar cu contur net, bine

184. Simptomul de opacitate inelar cu prezena bronhiei de drenaj i opaciti

185. Simptomul de opacitate inelar cu pereii groi, contur intern neregulat,

186. Simptomul de opaciti inelare multiple, de dimensiuni variabile, forma

188. Simptomul de opacitate nodular unic n cmpul pulmonar este

193. Hipotransparena in cmpul pulmonar apare n:

198. In hipovolemia arterial pulmonar are loc:

203. Direcia de deplasare a opacitii in momentul inspirului depinde de:

208. Ordinea corect a arcurilor cordului pe dreapta n incidena posteroanterioar este:

213. Care din metode ultrasonografice permite aprecierea gradului de stenozare

218. Scintigrafia perfuziei miocardului este informativ n caz de:

223. Configuraia aortic este caracteristic pentru:

228. Insuficiena mitral se caracterizeaz prin mrirea n dimensiuni a:

233. Componentele tetralogiei Fallot sunt:

236. Care sarcini auxiliare poate rezolva explorarea radiologic a tubului

237. Metodele de baz de examinare a tubului digestiv sunt:

242. Explorarea multiproiecional a tubului digestiv este:

245. Metoda radiologic, care permite evidentierea peristaltismului tubului

250. Pentru examinarea reliefului mucoasei in cavitatea organului examinat se