1.

Care sunt componentele principale ale aparatului de raze X:

A. tubul emiţător de raze X

B. transformatoarele

C. kenotroanele

D. stativul

2. Anodul tubului de raze X este:

A. un bloc cilindric masiv de cupru, în care este încorporată o

pastilă de tungsten
B. trebuie să aibă duritate mare

C. polul negativ

D. polul pozitiv

3. Duritatea razelor X :

A. depinde de diferenţa de potenţial dintre catod şi anod

B. este influentata de temperatura filamentului de tungsten

C. este dată de transformatorul de înaltă tensiune

D. este diferenţa de potenţial care imprimă fasciculului de

electroni energia cinetică

4. Sunt proprietati fizice ale razelor X urmatoarele:

A. Penetrabilitatea (duritatea) razelor X

B. Impresionarea placii fotografice

C. Absorbtia razelor X

D. Fragmentarea nucleului celulei iradiat

5. Formarea imaginii radiografice are la baza:

A. proprietatea razelor X de a se propaga în linie dreaptă

B. absorbtia razelor X in mod egal in toate tesuturile

C. impresionarea filmul radiografic

D. proprietatea razelor X de a pătrunde şi a fi absorbite de organe

şi ţesuturi

6. Urmatoarele sunt adevarate:

A. oasele au o structură densă şi absorb o cantitate mai mare de

raze X
B. muşchii si tendoanele absorb o cantitate mai mică de raze X

decât oasele
C. pe filmul radiografic, aerul va fi reprezentat prin nuante de alb

D. aerul şi gazele contribuie la contrastarea organelor pe care le

mărginesc

7. Urmatoarele sunt legi ale opticii radiologice:

A. legea proiecţiei conice
B. legea sumaţiei şi substracţiei planurilor
C. legea incidenţelor tangenţiale şi a celor ortograde
D. legea proiectiei paralele a fascilulelor

8. Marimea imaginii radiologice:

A. este dependentă de situaţia obiectului faţă de sursa de raze X şi

faţă de ecran
 B. cu cat apropiem obiectul de tubul de raze X cu atat proiectia lui

va fi mai mica
C. dacă dorim ca imaginea obiectului să aibă dimensiuni cât mai

reale, il apropiem de ecran

D. proiecţia cea mai apropiata de realitate se obţine la distanţă de

2-3 m

9. Care din urmatoarele sunt adevarate:

A. pentru a obţine date cât mai apropiate de realitate, în ceea ce

priveşte forma şi poziţia unor constituente normale şi

patologice din organism este nevoie să se efectueze două
radiografii în incidenţe perpendiculare una pe alta
B. pentru a obţine date cât mai apropiate de realitate, în ceea ce

priveşte forma şi poziţia unor constituente normale şi

patologice din organism este nevoie să se efectueze radiografii
in toate incidentele posibile
C. pentru a obţine date cât mai apropiate de realitate, în ceea ce

priveşte forma şi poziţia unor constituente normale şi

patologice din organism este nevoie să se efectueze radiografii
intr-o singura incidenta, considerata cea mai adecvata
D. pentru a obţine date cât mai apropiate de realitate, în ceea ce

priveşte forma şi poziţia unor constituente normale şi

patologice din organism este nevoie să se efectueze radiografii
cu angularea tubului emitator de raze X

10.Care sunt adevarat in ceea ce priveste sumatia:

 A. corespondentul radiografic al traheii la nivelul mediastinului

superior, reprezinta un exemplu de sumatie

B. reprezintă fenomenul de disociere a elementelor unei imagini

pe o anumita incidenta
C. opacitatea mediastinala pe radiografia in incidenta postero-

anterioara reprezinta un exemplu de sumatie

D. elementele unei imagini sumate pot fi disociate prin fenomenul

de paralaxa

11.Legea incidentelor tangentiale:

A. explică de ce pe imaginea radiografică pot apărea linii opace

nete – dungi sau contururi precise – în cazul în care raza

incidentă atinge tangenţial suprafaţa unui obiect opac la razele
X
B. scizura orizontală dreaptă se vede pe radiografia în incidență de

față atunci când raza incidentă este tangentă la planul scizural

C. în regiunea în care, în calea fasciculului de raze X, se află

organe opace şi corpuri transparente, acestea din urmă

micşorează intensitatea umbrei cauzate de primele prin legea
incidenţelor tangenţiale
D. imaginea radiografică a mediastinului explică legea incidenţelor

tangenţiale

12.Dozimetria:
A. este un factor fundamental în studiul fenomenelor biologice

produse de radiaţii
 B. măsurătorile dozimetrice permit concepţia planurilor
radioterapeutice cu care se vor iradia focarele patologice
C. doza absorbită corespunde cantităţii de energie absorbită de un

corp expus la radiaţii şi este exprimată în rad sau după SI în Gy

(gray)
D. un Gy este egal cu 1000 razi

13.Care din următoarele sunt adevărate:

A. radiografia este metoda de explorare radiologică care se

bazează pe proprietatea razelor X de a impresiona emulsia

filmelor radiografice
B. imaginea radiografică este negativul imaginii radioscopice

C. elementele opace pentru razele X apar luminoase (albe) pe

radiografii
D. elementele transparente dau o imagine albă pe radiografii

14.Avantajele radiografiei:
A. este o metodă subiectivă

B. reprezintă un document, care să se poată compara cu alte

imagini
C. iradierea bolnavului este mai mare decât la radioscopie

D. nu necesită filme radiografice

15.Dezavantajele radiografiei:
A. este mai costisitoare ca radioscopia

B. este o metodă obiectivă

C. iradierea bolnavului este mai mică decât la radioscopie

 D. nu are valoare de document

16.Filmul radiografic:
A. alcătuit dintr-un suport central de celuloză

B. sunt păstrate în cutii bine închise, ferite de acţiunea luminii

C. sunt utilizate în radioscopie

D. au diverse dimensiuni: 13/18, 18/24, 24/30, 30/40, 35/35

17.Tomografia computerizată:
A. metodă de investigaţie care se bazează pe utilizarea razelor X

B. se poate realiza cu sau/ şi fără substanţă de contrast

C. are valoare în examinarea patologiei pulmonare

D. iradierea pacientului este inferioară radiografiei

18. Care dintre afirmaţii cu privire la ultrasonografie sunt false:

A. se bazează pe utilizarea ultrasunetelor

B. formarea ultrasunetelor se bazează pe efectul piezoelectric

C. se formează şi sunt recepţionate la nivelul transducerului

D. nu există transducere liniare

19.Imagistica prin rezonanţă magnetică:

A. se bazează pe fenomenul fizic al rotaţiei moleculelor de apă din

corp în jurul axului propriu

B. mişcarea de mai sus poartă numele de spin

C. în stare de repaus, protonii de H din corpul omenesc sunt

orientaţi anarhic
 D. în stare de repaus, protonii de H din corpul omenesc sunt

orientaţi într-un anumit sens

20.Radioscopia toracelui:
A. ne ajută la examinarea funcţiei şi modificărilor morfologice ale

aparatului respirator
B. poate pune în evidenţă detalii fine ale unor leziuni

C. doza de iradiere este inferioară radiografiei

D. utilizează filme radiografice

21.Radiografia toracică:
A. reprezintă transpunerea pe film radiografic a imaginii
radioscopice
B. se fac pentru a avea documente comparative ale evoluţiei

leziunilor ce dorim să le urmărim

C. trebuie să se vadă desenul pulmonar dat de ramificaţia vaselor

pulmonare, de la hil până aproape de periferia câmpurilor

pulmonare
D. iradiază mai mult decât tomografia computerizată

22.Pentru poziţionarea pe negatoscop a radiogarfiei toracice, semnele

pentru partea stângă a pacientului sunt:
A. arcul aortei

B. bula de gaz a stomacului

C. vârful cordului

D. hemidiafragmul stâng mai ascensionat, în mod normal

23.Care dintre afirmaţii sunt false cu privire la radiografia toracică în
incidenţă de faţă:
A. sternul poate fi distins datorită sumaţiei cu structurile
mediastinale
B. se pot analiza omoplaţii

C. traheea exemplifică substracţia la nivelul mediastinului inferior

D. desenul vascular pulmonar nu se evidenţiază la nivelul mantalei

pulmonare

24.Care din următoarele reprezintă regiuni pulmonare:

A. apicală

B. retrocardiacă

C. hilară

D. intercleido-hilară

25.Care dintre următoarele sunt adevărate:

A. vârful plămânului cuprinde porţiunea supraclaviculară şi
subclaviculară
B. vârful plămânului cuprinde porţiunea apicală

C. vârful plămânului cuprinde porţiunea supraclaviculară şi

intercleidohilară
D. vârful plămânului cuprinde porţiunea supraclaviculară

26. Care dintre următoarele sunt adevarate:

A. regiunea medie pulmonară este delimitată superior de o linie

orizontală, care trece prin partea superioară a hilului şi inferior

 tot de o linie orizontală, care trece prin partea inferioară a
hilului
B. regiunea bazală este delimitată superior de o linie orizontală ce

trece prin partea inferioară a hilului, iar inferior de diafragm

C. vârful plămânului = apex

D. unghiurile pe care le face diafragmul cu coastele reprezintă

sinusurile costo-diafragmatice

27.Opacităţilor pulmonare li se descriu următoarele caractere:

A. număr

B. localizare

C. grad de transparenţă

D. localizare pe lobi pulmonari pe radiografia incidenţă de faţă

28.Leziunile pulmonare se descriu radiografic ca:

A. imagini transparente

B. imagini cu plus de substanţă de contrast

C. imagini hidro-aerice

D. formaţiuni hidro-aerice

29.Care din următoarele sunt false:

A. intensitatea subcostală – este intensitatea acelei opacităţi, care

apare ca un voal fin, prin care încă se mai vede desenul

pulmonar al regiunii respective
B. intensitatea supracostală – este intensitatea acelei opacităţi, care

nu se aseamănă cu opacitatea mediastinală

C. imaginile cavitare sunt imagini cu exces de transparenţă
 D. emfizemul pulmonar se caracterizează prin imagini opace

diseminate

30.Sechestraţia pulmonară:
A. reprezintă o anomalie congenitală

B. un segment pulmonar este lipsit de vascularizaţie funcţională

C. un segment pulmonar este lipsit de vascularizaţie nutritivă

D. radiografic apare ca opacitate triunghiulară cu vârful la hil şi

baza la grilajul costal

31.Sechestraţia pulmonară:
A. este o afecţiune dobândită

B. apare ca o opacitate rotundă sau ovalară

C. intră în diagnostic diferenţial cu pneumonia pneumococică

D. se mai numeşte şi infarct pulmonar

32.Pneumatocelele:
A. caracterizează emfizemul pulmonar

B. apar în pneumonia stafilococică

C. au caracter fugace

D. intră în diagnostic diferenţial cu chistele pulmonare aerice

33.Atelectazia pulmonară:
A. constă în dispariţia aerului din alveole, colabarea lor,
micşorarea segmentului pulmonar interesat, cu păstrarea
circulaţiei sanguine
B. este doar congenitală
 C. este doar dobândită

D. se poate datora unui corp străin intrabronşic

34.*Atelectazia pulmonară:
A. are caracter retractil

B. diagnosticul diferenţial se poate face cu: infractul pulmonar,

sechestraţia pulmonară, abcesul pulmonar

C. diagnosticul diferenţial se poate face cu: infractul pulmonar,

pneumonia pneumococică, tuberculomul

D. diagnosticul diferenţial se poate face cu: infractul pulmonar,

pneumonia pneumococică, bronho-pneumonia

35.Atelectazia pulmonară:
A. constă într-o opacitate omogenă însoţită de micşorarea
volumului pulmonar
B. la radioscopie, se observă în timpul inspiraţiei, pendularea

mediastinului către atelectazie

C. în stadiul iniţial, atelectazia spastică este reversibilă

D. se poate datora unei tumori intra-bronşice

36.Pneumonia tipică:
A. este reprezentată de o opacitate omogenă (în faza constituită),

de obicei unică
B. intensitatea este subcostală/costală

C. intră în diagnostic diferenţial cu pneumonia stafilococică

D. intră în diagnostic diferenţial cu lobita TBC (în faza de

resorbţie)
37.Pneumonia tipică:
A. aspect radiografic de opacitate triunghiulară cu vârful al hil

B. aspectul computer tomografic tipic este de zonă de consolidare

(hiperdensă faţă de parenchimul pulmonar indemn din jur), cu

bronhogramă aerică prezentă
C. poate fi insoţită doar de pleurezie închistată adiacentă leziunii

pneumonice
D. se poate complica cu abcedare

38.Pneumonia tipică intră în diagnostic diferenţial cu:

A. atelectazia

B. lobita cazeoasă

C. bronho-pneumonia

D. infarctul pulmonar

39.Bronho-pneumonia:
A. apare radiografic,de obicei , ca opacităţi de dimensiuni variate,

mai frecvent macronodulare, multiple, localizate bilateral

B. interesează mai ales regiunile perihilare şi bazale

C. conturul opacităţilor este,de obicei , net (leziuni inflamatorii)

D. tendinţă la confluare

40.Bronho-pneumonia:
A. determină modificări de vecinătate: reacţii pleurale (scizurite,

pleurezii), mărirea hilurilor (prin adenopatie), aderenţe pleuro-

diafragmatice
 B. bronho-pneumonai miliară intră în diagnostic diferenţial
radiografic cu hemosideroza
C. CT, opacităţile pot deveni foarte neomogene și nu prezintă de

regulă priză de substanță de contrast

D. caracteristică este lipsa de confluenţă a opacităţilor

41.Bronho-pneumonia intră în diagnostic diferenţial cu:

A. bronho-pneumonia TBC

B. edemul pulmonar acut

C. pneumonia tipică

D. metastazele miliare

42.Pneumonia interstiţială:
A. aspectul CT depinde de stadiul evolutiv

B. aspectul C.T. evidenţiază zone heterogene hiperdense (atenuare

crescută faţă de a parenchimului pulmonar normal, din jur)

C. aspect CT de „pom înmugurit” datorită impactării bronşice

D. aspectul C.T. poate avea o evoluţie spre arii de consolidare

pulmonară

43.Abcesul pulmonar:
A. poate fi doar primitiv

B. poate fi doar secundar

C. există o fază pneumonică

D. există o fază de vomică

44. Abcesul pulmonar:
A. faza constituită se caracterizează radiografic prin opacitate

rotunjită
B. pe C.T. se va urmări apariţia unei imagini hipertransparente în

blocul opac, care nu trebuie confundată cu o bulă de emfizem

C. după vomică, apare o imagine hidroaerică

D. intră în diagnostic diferenţial cu chistul hidatic parţial evacuat

45.Radiografic, diferenţierea abcesului pulmonar în faza de vomică se

poate face cu:
A. chistul hidatic parţial evacuat

B. caverna în chenar

C. caverna TBC parţial umplută

D. cancerul pulmonar exobronşic

46.Fac parte din complexul primar TBC:

A. afectul primar

B. tuberculomul

C. caverna TBC

D. limfangita

47.Nu fac parte din complexul primar TBC:

A. adenopatia hilară

B. abcesul primar

C. bronhopneumonia TBC

D. tuberculomul
48.Modalităţi de evoluţie pentru afectul primar TBC:
A. restitutio ad integrum

B. cavernă primară

C. epituberculoză

D. malignizare

49.Care afirmaţii sunt adevărate în legătură cu afectul primar:

A. reprezintă o alveolită

B. predomină în 1/3 superioară a plămânului

C. mai frecvent localizat la nivelul plămînului drept

D. radiografic – opacitate rotundă, de obicei unică, de intensitate

supracostală la debut

50.Imaginea radiografică a limfangitei TBC (primar):

A. benzi opace cu contur la început şters, cu direcţie hilifugă

B. în timp, procesul se resoarbe sau se fibrozează intensitatea

benzilor creşte, iar conturul devine net

C. dificil de diagnosticat radiogarfic datorită imaginilor vasculare

pulmonare
D. persistă toată viaţa

51.Imaginea radiografică a adenopatiei TBC:

A. opacitate rotundă sau ovalară, de dimensiuni variate

B. contur net, policiclic în cazul afectării mai multor ganglioni

C. nu se fibrozează niciodată, dar pot persista toată viaţa

D. nu se pot confunda radiografic cu vasele hilare

52.Modalităţi de diseminare ale TBC:
A. bronhogenă

B. hematogenă

C. limfatică

D. pe cale aerică

53.Care afirmaţii sunt false în legătură cu diseminarea bronhogenă a

TBC:
A. diseminare a TBC, atât în stadiul primar, cât şi în cel secundar

B. la copil, această diseminare se produce în special după

instalarea fistulei adenobronhice

C. aspectul radiografic este de bronho-pneumonie TBC

D. opacităţi nodulare mici şi mijlocii difuz conturate, localizate de

obicei în ambele câmpuri pulmonare, mai frecvent în cele două

treimi inferioare

54. Forme clinice de ftizie:

A. tuberculoza în focare nodulare apicale

B. tuberculoza infiltrativă

C. tuberculoza fibro-cazeoasă cavitară

D. tuberculozele fibroase

55. Infiltratul pneumonic segmentar:

A. se prezintă ca o opacifitate ce cuprinde intotdeauna un intreg lob
B. delimitare netă pe scizură
C. evoluţia este favorabila indiferent de reactivitatea organismului şi de
tratamentul aplicat
D. in cazul unui tratament precoce, eficace, leziunile infiltrative se resorb
în întregime, cu restitutio ad integrum.

56. Tuberculoza fibro-cazeoasă cavitară

A. reprezintă o etapă mai avansată, când TBC infiltrativă a ajuns în

faza de cazeificare şi lichefiere
B. este forma obişnuită (comună) a tuberculozei adultului
C. elementul cardinal al acestei forme este caverna
D. caverna nu se poate asocia cu infiltrate, stenoze bronşice, zone
de atelectazie, emfizem, bronşiectazii, modificări pleurale.

57. Expresia radiologică a diverselor stadii evolutive ale unei caverne

cuprinde:

A. caverne fibroase (gradul III) al căror inel opac apare mai gros (3-4
mm), mai dens, cu o arie transparentă mai voluminoasă în interior,
uneori cu nivel orizontal
B. se pot manifesta ca si opacitati imprecis delimitate, neomogene, cu
caracter retractil
C. caverne elastice (gradul II) cu aspect de inel opac cu grosime egală
(1-2 mm) cu contur regulat, ce delimitează o arie transparentă în
interior
D. caverne recente (gradul I) caracterizate prin zone transparente
neregulate, în cuprinsul unor opacităţi rău delimitate
 58.În diagnosticul diferential al cavernei TBC intra:
A. caverna în chenar
B. chist hidatic complet evacuat
C. abces pulmonar necomplicat
D. bulă de emfizem

59.Aspectul radiografic al tuberculomului cuprinde:

A. opacitate triunghiulară calcificată
B. localizată predominant în lobul superior apico-dorsal, conţinând
calcificări în interior
C. tuberculomul constituit este inactiv, dar se poate reactiva
D. când devine activ, conturul se estompează

60. Procesul micotic se poate localiza la nivelul:

A. traheei
B. bronhii mari
C. orofaringe
D. sistemul bronho-alveolar

61. Aspectul radiologic al micozelor pulmonare poate fi de:

A. bronhopneumopatii acute
B. aspectul este intotdeauna specific
C. imagini tipice de aspergilom
D. imagini cavitare şi adenopatii

62. Aspectul radiologic al aspergilomului este:

A. apariţia maselor miceliene în vecinatatea cavităţii
 B. în decubit dorsal sau lateral, micetomul umple neomogen cavitatea,
menajând o zonă aerică semilunară la polul ei superior
C. opacitate de intensitate costală, omogenă, cu contururi nete sau
mamelonate în interiorul cavernei
D. caracteristica principală a aspergilomului este mobilitatea lui în
cavităţi

63. Chistul hidatic pulmonar poate avea urmatoarele aspecte radiologice:

A. opacitate de forma rotundă sau ovalară , cu structura omogena
B. conturul este bine delimitat de parenchimul pulmonar
C. intensitatea opacitatii este supracostala
D. opacitate de obicei unica, dar in 16% din cazuri se pot constata
localizari multiple

64. Chistul hidatic complicat: se prezintă sub următoarele forme:

A. când pătrunde aerul, se observă o transparenţă la polul superior al

opacităţii chistului, sub formă de semilună
B. când se produce o ruptură a chistului cu apariţia vomicii, apare
imaginea hidroaerică tipică
C. aspectul radiologic de “membrană plutitoare” apare la chistul plin
cu continut
D. uneori chisturile corticale se rup în cavitatea pleurală ducând la
apariţia unei pleurezii

65. Diagnosticul diferential al chistului hidatic pulmonar se face cu:

A. chistul hidatic plin trebuie diferenţiat de toate opacităţile rotunde

sau ovalare
B. nu intră în diagnosticul diferenţial tumorile maligne

C. chistele hidatice multiple trebuie diferenţiate de toate opacităţile

rotunde multiple
 D. chistul hidatic evacuat în totalitate – diagnosticul diferenţial se face
cu : caverna tuberculoasă, chistul aeric, bula de emfizem, abcesul
pulmonar evacuat în totalitate

66. Aspectul C.T. al chistului hidatic pulmonar este:

A. imagine rotund ovalară, cu pereți subțiri, conținut lichidian

B. imagine rotunda cu densitate de parenchim pulmonar
C. cand o parte din conținut este eliminat prin vomică, vom avea o
imagine cu nivel hidro-aeric, cu membrana proligeră parțial
colabată
D. localizarea va fi intotdeauna limitata la un hemitorace

67. Pneumopatia cu Pneumocystis Carinii:

A. afecteaza cu predilecţie pacienţii imunocompromişi şi copiii

B. raiologic se observă infiltrate pneumonice, cel mai frecvent de tip
interstiţial
C. patologia predomina la nivelul lobilor superiori, bilateral
D. aspectul C.T. este de„stică de geam mat„ cu distribuție difuză,
bilaterală, mai accentuate perihilar

68. Silicoza poate avea următoarele aspecte radiografice:

A. stadiul presilicotic: constă în accentuarea opacităţilor hilare, de la

care pleacă trabecule fibroase groase, plămânul având aspect de
„arbore de iarnă”
B. stadiul I : apar nodulii silicotici tipici, de 1 mm, diseminaţi în jurul
hilurilor, cu aspect de “arbore de primavara”
C. stadiul II: se caracterizează prin diseminări nodulare pe ambele arii
pulmonare. Nodulii au dimensiuni de la 2-3 mm până 1cm,
asemănătoare „fulgilor de zăpadă în furtună”
D. stadiul III: se caracterizeaza prin confluenţa nodulilor cu aparitia
de opacitati nodulare , ovoidale sau neregulate,confluate, cu aspect
pseudotumoral
69. Tumorile benigne bronho-pulmonare pot fi:

A. hamartomul,
B. lipomul,
C. fibromul
D. Leiomiomul

70. Aspectul radiologic al tumorilor benigne pulmonare poate fi:

A. opacitati rotund-ovalare
B. opacitati cu contur net, de cele mai multe ori omogene
C. opacitati imprecis delimitate
D. opacitati cu dinamică foarte lentă

71. Diagnosticul diferenţial al tumorilor bronşice benigne se face cu:

A. metastazele hematogene unice

B. granulomul de corp străin
C. chistul hidatic.
D. Bloc de condensare pulmonara

72. Cancerul bronho-pulmonar este :

A. tumoră malignă primitivă cu punct de plecare de la nivelul

epiteliului bronhiilor mari sau de la bronhiile periferice
B. cu dezvoltare exclusiv endobronsica
C. cea mai frecventă tumoră intratoracică, reprezentând peste 90% din
totalul tumorilor maligne pulmonare
D. când pleacă din mucoasa bronhiilor mici, se dezvoltă periferic, ca
un nodul solitar

73. Aspectul C.T. al cancerului pulmonar central endobronsic este:

A. bloc triunghiular de condensare pulmonara

B. masă nodulară endobronsica bine conturată
C. atelectazie de formă triunghiulară, localizată în dreptul bronhiei
obstruate de tumoră
D. ingustarea pana la disparitie a lumenului bronsic
74. Radio-imagistic, cancerul pulmonar central cu evoluţie exobronşică
poate avea urmatoarele aspecte:

A. conturul medial este pierdut în mediastin, dar conturul lateral poate

fi net şi arciform
B. nu poate produce tractionarea hemidiafragmelor
C. din opacitatea hilara se desprind opacităţi liniare care radiază
divergent spre periferia hemitoracelului
D. opacitate nodulară, de dimensiuni variabile care se localizează în
hil şi este intim unita cu umbra mediastinului

75. Urmatoarele sunt tipuri de cancer bronhopulmonar forma centrala:

A. cancerul de apex pulmonar

B. cancerul bronhogen ramificat
C. cancerul lobar şi pneumonia canceroasă
D. limfangita carcinomatoasa

76. Limfangita carcinomatoasa, aspect radiologic:

A. opacităţi liniare, orientate în sensul desenului vascular

B. trabecule care pleacă de la hil şi radiază spre periferia toracelui
C. in lungul opacităţilor liniare se pot vedea, pe alocuri, noduli
canceroşi
D. se explică prin blocarea ganglionilor limfatici, fenomen ce produce
stază pe teritoriul limfatic

77. Cancerul bronhopulmonar periferic are urmatoarele aspecte radiologice:

 A. o opacitate de formă rotundă, mărime variabilă
B. situat în plin parenchim pulmonar, la distanţă de hil
C. are contact direct cu hilul
D. in hil şi mediastin ganglionii sunt măriţi, realizand imagine de
complex bipolar

78. Aspectul C.T. al cancerului bronhopulmonar periferic este:

A. nodul bine delimitat

B. margini imprecis delimitate cu spiculi
C. poate varia de la aspectul de nodul bine delimitat la leziuni ce au
aspect caracteristic malign
D. opacitate de dimensiuni variabile, cu bronhograma aerica prezenta

79. Cancerul vârfului pulmonar descris de PANCOAST şi TOBIAS are

urmatoarele caractericti ci radio-imagistice:

A. tumora are tendinţa la dezvoltare pleuro-parietală în zona

sulcusului
B. invazia şi distrugerea arcului posterior al coastei 1 şi 2 sau
apofizelor transverse ale vertebrelor T1-T2
C. se însoţeşte de simptome neurologice caracteristice
D. produce tulburări ale simpaticului cervical (sindromul Claude-
Bernard-Horner)

80. Caverna canceroasa are urmatoarele caracteristici:

A. se formeaza in urma necrozei unei porţiuni din tumoră
B. are conturul interior anfractuos datorită mugurilor care tind să o
umple
C. are peretele gros, contur extern infiltrativ
D. transparenţa ei este omogenă
81. Diagnosticul diferenţial al limfangitei carcinomatoase se face cu :

A. staza pulmonară
B. edem pulmonar acut
C. virozele cu determinări pulmonare
D. fibroza pulmonară sistematizată

82. Diagnosticul diferential al lobitei canceroase se face cu :

A. pneumonia franca lobară
B. atelectazia pulmonară
C. infarctul pulmonar
D. tuberculomul

83. Diagnosticul diferential al cancerului bronsic periferic escavat se face cu:

A. emfizemul pulmonar
B. tumori pulmonare benigne escavate
C. caverna TB parţial umplută.
D. abcesul golit

84. Diagnosticul pulmonar al cancerului bronşic central cu/sau fără

adenopatie hilară se face cu:
A. boala Hodgkin
B. chistul hidatic mediastinal
C. adenopatia TBC
D. pleurezia inchistata
85. Tumorile pulmonare secundare (metastazele) pot disemina pe cale:
A. bronhogena
B. pe cale portala
C. prin vena cava
D. diseminare directa pulmonara
86. În raport cu forma lor, în plămân pot apărea următoarele tipuri de
metastaze:
A. forma nodulară
B. forma miliară
C. forma de limfangită carcinomatoasă
D. forma atelectatica

87. Aspectul radiologic al metastazelor pulmonare, forma nodulara, include:

A. opacităţi multiple
B. imaginea “in haltera”
C. mărimea variabilă de la câţiva milimetri la câţiva centimetri
D. pot avea tendinta la confluare

88. Pleurezia libera in cavitate, are urmatoarele caracteristici:

A. radiolografic, opacitate omogena, net delimitata superior
B. pozitionarea pacientului in Trendelemburg favorizeaza migrarea
colectiei inspre apexul pulmonar
C. nu poate fi net delimitata de o scizura
D. aspect C.T. – colectie lichidiana semilunara localizata postero-
bazal, ce urmareste peretele toracic
89. Pleurezia cu cantitate medie de lichid:
A. apare la o cantitate de lichid de 1000-1500 ml
B. opacifiaza complet baza hemitoracelui
C. are tendinţa de a urca anterior, lateral şi posterior
D. produce aspectul de pleurezie in casca

90. Imaginea radiografică în pleurezie se caracterizează prin:

A. este omogenă, de intensitate costală
B. limită superioară netă, concavă în sus
C. nu are efect de “împingere” a structurilor liniei mediane
controlateral
D. diagnostic diferenţial cu abcesul pulomar neevacuat

91. Care sunt adevărate :

A. aspectul radiografic este de opacitate „în manta” în pleurezia cu
acelaşi nume
B. nu este adevărat că diagnosticul diferenţial al pleureziei libere se
face cu atelectazia
C. nu este adevărat că diagnosticul diferenţial al pleureziei libere se
face cu caverna
D. este adevărat că diagnosticul diferenţial al pleureziei libere se face
cu atelectazia

92. Pleureziile pot fi:

A. închistate parietal
B. închistate diafragmatic
C. închistate pericardic
 D. închistate mediastinal

93. Pleurezia închistată parietal:

A. dă opacitate pleuretică net şi liniar delimitată spre câmpul
pulmonar
B. opacitate de obicei fuziformă, emisferică, cu baza la peretele costal
C. intră în diagnostic diferenţial cu mezoteliomul pleural
D. nu poate fi localizată decât la nivel apical

94. Pleurezia închistată diafragmatic:

A. în dreapta, conturul diafragmului drept este mult ridicat, iar
mişcările reduse sau absente, dar niciodată paradoxale
B. în stânga, pleurezia diafragmatică închistată comportă mai puţine
dificultăţi datorită prezenţei bulei de gaz a stomacului
C. se observă radiografic ca opacitate “în bandă” paracardiac bilateral
D. în dreapta, conturul diafragmului drept este mult ridicat, iar
mişcările reduse sau absente şi paradoxale

95. Care afirmaţii referitoare la pleureziile închistate mediastinal sunt false:

A. pot fi totale sau parţiale
B. pleurezia totală realizează o opacitate în bandă care depăşeşte
opacitatea mediastinală lateral fiind net şi liniar conturată spre plămân
C. pleurezia totală nu are niciodată aspect de “ceas de nisip”
D. pleureziile parţiale mediastinale inferioare – dau opacitate
triunghiulară cu vârful la grilajul costal
96. Diagnosticul diferenţial al pleureziilor mediastinale trebuie făcut cu alte
afecţiuni mediastinale:
A. mediastinite
B. abcese
C. anevrisme
D. deplasări de organe mediastinale

97. Care afirmaţii sunt adevărate în legătură cu mezoteliomul pleural:

A. poate fi localizat sau difuz
B. mezoteliomul localizat apare radiografic ca opacitate largă,
omogenă, circumscrisă
C. mezoteliomul localizat pe convexitate, apare ca o tumoră solitară,
sesilă sau pediculată racordată în unghi obtuz la perete
D. nu intră în diagnostic diferenţial cu tumorile pulmonare

98. Diagnosticul diferenţial între tumora pulmonară şi tumora pleurală ţine

cont de:
A. în tumorile pleurale unghiul cu peretele costal este obtuz indiferent
de incidenţa radiografică efectuată
B. în tumorile pleurale unghiul cu peretele costal este ascuţit
indiferent de incidenţa radiografică efectuată
C. în tumorile de parenchim pulmonar, adiacente grilajului costal,
unghiul cu peretele costal este ascuţit indiferent de incidenţa
radiografică efectuată
D. în tumorile de parenchim pulmonar, adiacente grilajului costal,
unghiul cu peretele costal este obtuz indiferent de incidenţa
radiografică efectuată
99. Radiografic, în pneumotorax avem:
A. zonă de transparenţă crescută cu sediul parietal
B. lipsa desenului pulmonar la acest nivel
C. plămânul colabat la hil are transparenţa scăzută
D. delimitarea între plămânul colabat şi colecţia aerică pleurală se
face de către pleura viscerală care apare ca o dungă fină continuă

100. Care din următoarele afirmaţii despre pneumotorax sunt adevărate:

A. poate fi total sau parţial
B. când se asociază cu lichid apare radiografic o imagine mixtă de
hidro-pneumotorax
C. pe secţiunile CT axiale se evidenţiază cu precizie pneumotoraxul
închistat
D. nu poate fi spontan

101. Pahipleurita:
A. reprezinta faza de vindecare, prin resorbţie şi cicatrizare, a
modificărilor exudative şi proliferative
B. este o opacitate triunghiulară ce seamănă cu pleurezia, dar este
neomogenă si de intensitate mai crescută
C. este mai frecventă localizarea apicala
D. retractă peretele toracic si micşorează spaţiile intercostale

102. Calcificările pleurale sunt:

A. opacitati rotund ovalare
B. opacităţi multiple cu contur dinţat
 C. pot conflua în placarde ce dau opacităţi intense sub formă de scut,
platoşă sau în „fier de lance”
D. apar după revărsate pleurale

103. Mediastinul este:

A. spaţiul anatomic situat în regiunea mediană a toracelui

B. limitat lateral de cele două regiuni pleuropulmonare, anterior de
stern, posterior de coloana vertebrală şi şanţurile costovertebrale
C. proximal se continua prin deschiderea superioară a toracelui, cu
orofaringele
D. organe din mediastin sunt incluse într-o masă de ţesut conjunctiv
care se continuă cu ţesutul conjunctiv al organelor şi regiunilor
învecinate

104. Pe imaginea radiologică de profil, mediastinul contine:

A. compartimentul anterior conţine glanda tiroida şi ganglionii
limfatici anteriori
B. compartimentul mijlociu conţine traheea şi bronhiile primitive,
cordul cu pericardul, vasele mari de la baza cordului, grupele
ganglionare limfatice paratraheale şi traheobronşice, nervii frenici şi
porţiunea superioară a nervilor vagi
C. compartimentul posterior conţine aorta toracală descendentă,
esofagul, ductul toracic, porţiunea inferioară a nervilor vagi, grupul
posterior al ganglionilor mediastinali
 D. regiunea se împarte în trei compartimente: anterior, mijlociu şi
posterior delimitate de două planuri convenţionale care trec pe faţa
anterioară respectiv posterioară a traheei

105. Mediastinitele acute pot fi cauzate de:

A. perforaţii esofagiene
B. soluţii de continuitate traheobronşice
C. traheobronsita
D. infecţiile şi supuraţiile acute ale plamanilor

106. Aspectul radiografic al mediastinitelor acute este:

A. lărgirea opacităţii mediastinale cantonată mai ales în etajul superior
B. poate interesa întreg mediastinul, avand contur bine delimitat
C. opacitate omogenă sau neomogenă prin pătrunderea aerului în caz
de ruptură a esofagului sau a traheei
D. examinarea esofagului in mediastinita se face cu pasta baritata

107. Tumorile mediastinale:

A. formaţiuni mediastinale care realizează opacităţi radiologice
rotunjite, ovalare sau policiclice
B. pot fi tumori adevărate – benigne sau maligne
C. pot fi dilataţii anevrismale, adenopatii, hernii, chisturi hidatice
D. clasificarea acestor tumori nu se poate face în funcţie de localizarea
lor

108. Tumorile de compartiment mediastinal mijlociu, pot cuprinde:

A. tumori tiroidine
 B. tumori ale traheei
C. dilataţii ale aortei
D. tumori nervoase

109. Radiografic, hipertrofia de timus a sugarului are urmatoarele aspecte:

A. opacitate la nivelul mediastinului superior
B. opacitate în butoi, trapezoidală, dreptunghiulară
C. situată de profil în mediastinul mijlociu
D. diagnosticul diferenţial trebuie făcut cu: pleurezia mediastinală
închistată, adenopatia mediastinală, atelectazia segmentară,
pneumonia, malformaţiile

110. Tumorile maligne ale timusului pot avea urmatoarele caracteristici:

A. se dezvoltă foarte rar la copil
B. radiografic, o opacitate, cel mai frecvent simetrică
C. opacitate localizata in mediastinul anterior, in spaţiul retrosternal
D. opacitatea deplasează traheea înapoi sau lateral

111. Urmatoarele aspecte se regasesc in diagnosticul radiografic al gusei

tiroidiene:
A. opacifiere omogenă net conturată, care ocupă partea internă a
vârfurilor pulmonare
B. opacitate care se continuă în sus cu opacifiere caracteristică de la
nivel cervical
C. guşa împinge trahea şi esofagul în direcție caudală
D. tiroida intratoracică se poate calcifica, evidențiindu-se ca o
opacitate intensă, calcară
112. Gușa intratoracică are următoarele caracteristici radiolografice:
A. opacitate de obicei de formă ovalară sau de trapez
B. opacitate cu baza mare superioară, cu marginile net conturate
C. opacitate care împinge traheea înapoi, la dreapta sau la stânga
D. opacifiere neomogenă, imprecis conturată

113. Următoarele afirmații despre aspectul C.T. al tumorilor maligne de

tiroidă sunt adevarate:
A. opacitate cu contur difuz, situată în regiunea toracică superioară, cu
o dezvoltare rapidă
B. după administrarea de substanță de contrast, țesutul tiroidian
devine hipodens
C. degenerările maligne nu pot fi diagnosticate cu ajutorul semnelor
secundare, respectiv evidențierea modificărilor inflamatorii și
hipertrofie ganglionară.
D. C.T.-ul este util pentru precizarea raportului tumorii cu elementele
anatomice din jur, pentru decelarea adenopatiilor şi a metastazelor

114. Chisturile mediastinale pot avea următoarele aspecte radiografice:

A. chistul dermoid se dezvoltă în mediastinul anterior, în faţa
pediculului vascular
B. opacităţi de formă rotundă sau ovalară
C. opacităţi omogene, de diferite mărimi
D. chistul pleuro-pericardic se dezvoltă la nivelul sinusurilor
costodiafragmatice anterioare
115. Următoarele caracteristici radiografice aparțin limfogranulomatozei
maligne, sau boala Hodgkin:
A. hipotrofia maselor ganglionare mediastinale și abdominale
B. în mediastin, se constată o adenopatie de obicei bilaterală, care
lărgeşte opacitatea mediastinală
C. infiltrarea unei bronhii mari poate realiza obstrucţii totale cu
atelectazie
D. infiltrarea parenchimului pulmonar are aspect tipic de opacitate
triunghiulară

116. Aspectul C.T. al limfomului Hodgkin cuprinde:

A. localizare cu predilecție în mediastinul posterior
B. extensia se face de la un grup ganglionar la următorul
C. atelectazia poate rezulta în urma obstrucției unei bronhii
D. pericardita indică de obicei invazie tumorală directă

117. Radiografic, adenopatia mediastinala are urmatoarele caracteristici:

A. opacitate rotundă, ovalară sau policiclică
B. unilaterală, neomogenă
C. tumorile pulmonare periferice realizează împreună cu adenopatia
imaginea de halteră
D. extensia rapidă, neregularitatea contururilor şi apariţia de noi
adenopatii , pledează pentru malignitate

118. Urmatoarele afirmatii despre Neurinom şi Schwanom sunt false :

A. apartin patologiei mediastinului mijlociu
 B. sunt situate intratoracic având ca punct de plecare nervii
intercostali
C. radiografic- o opacitate de obicei unică, rotundă, omogenă, cu
contururi bine delimitate, localizată în şanţul costovertebral
D.tumora osteolizează şi lărgeşte gaura de conjugare şi coastele

119. Care din urmatoarele afectiuni sunt localizate in mediastinul posterior:

A. schwanomul
B. afecţiunile esofagului
C. gusa tiroidiana
D. chistul pericardic
120. Care din urmatoarele afectiuni nu apartin mediastinului posterior:
A. timomul
B. diverticulul esofagian
C. chistul pericadic
D. neurinomul
121. Anevrismul de aorta :
A. opacitate care poate depăşi marginile mediastinale, cu caracter
pulsatil
B. se diagnostichează prin C.T., angio C.T., angio IRM
C. la marginea dreaptă a mediastinului – anevrism de aortă ascendentă
D. la marginea stanga a mediastinului – anevrism de aortă ascendentă

122. Rolul C.T. in diagnosticarea afectiunilor mediastinale:

 A. precizează localizarea şi apartenenţa formaţiunii la unul din
organele mediastinale
B. precizeaza raportul cu celelalte organe mediastinale
C. stadializează tumorile mediastino-pulmonare
D. stabileste cu certitudine tipul tumorilor mediastinale

123. Urmatoarele sunt metode radioimagistice de evaluare ale cordului:

A. radioscopia
B. aortografia toracica
C. computer tomografia
D. ultrasonografia

124. Radioscopia reprezinta:

A. este cea mai simplă metodă radiologică de explorare a aparatului
cardiovascular
B. furnizează date atât asupra aspectului morfologic, cât şi asupra
aspectelor funcţionale
C. permite efectuarea examinării intr-o singura pozitie
D. permite evaluarea amplitudinii bătăilor cordului

125. Ultrasonografia cordului :

A. metodă ieftină, la îndemână, îmbunătăţit substanţial diagnosticul
afecţiunilor cardiovasculare
B. permite evaluarea grosimii pereţilor cavităţilor cardiace şi a
mărimii lor
C. este o metodă de diagnostic invazivă
 D. nu permite evidentierea prezenţei lichidului în sacul pericardic şi
evaluarea lui cantitativă

126. Aortografia toracică :

A. se face prin cateterism pe calea humerală, axilară, subclaviculară
sau pe cale femurală după tehnica Seldinger
B. constă în injectarea substanţei de contrast în aorta toracică
C. permite efectuarea explorări ale ramurilor aortei, realizând
arteriografiile selective
D. cea mai folosită este tehnica Seldinger, care se efectuează prin
punctionarea arterei humerale în triunghiul Scarpa

127. Imaginea radiolografica a cordului poate fi achizitionata in urmatoarele

incidente:
A. posteroanterioare
B. craniocaudale
C. anteroposterioare
D. oblică anterioară dreaptă

128. Urmatoarele afirmatii referitoare la anatomia cordului sunt adevarate:

A. cordul şi vasele mari sunt situate în regiunea mediastinală, având o
poziţie oblică de sus în jos, de la dreapta la stânga şi dinnainte înapoi
B. se sprijină pe diafragm prin ventriculul drept, care constituie partea
anterioară a cordului
C. ventriculul stâng are o situaţie posterioară şi delimitează marginea
stângă a cordului
 D. Atriul drept constituie marginea dreaptă inferioară a opacitatii
cardiace

129. Imaginea radiologică a cordului şi vaselor mari în poziţia

posteroanterioară cuprinde:
A. marginile opacităţii cardiovasculare sunt reprezentate de trei arcuri
în partea stângă, două arcuri în partea dreaptă
B. în poziţia posteroanterioară se observa o opacitate de formă
triunghiulară cu baza la mediastin şi vârful în sus
C. arcul superior drept este reprezentat de atriul drept
D. arcul mijlociu stang este delimitat de ventricolul stang

130. Urmatoarele sunt variante anatomice de opacitati cardiace:

A. cordul verticalizat – se întâlneşte la astenici
B. cordul in carafa – se intalneste la hipertensivi
C. cordul orizontalizat – se întâlneşte la obezi
D. cordul în picătură

131. Urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate in descrierea cordului

orizontalizat:
A. se intalneste la astenici
B. axul longiudinal al cordului este orizontalizat
C. cordul este culcat pe diafragm
D. cordul se desfăşoară în sens transversal spre dreapta

132. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in descrierea cordului verticalizat:

A. se întâlneşte la astenici
 B. are axul longitudinal aproape orizontal
C. arcul inferior stâng şi drept simetrice
D. vârful cordului apropiat de linia mediană

133. Radiolografic/radioscopic dilataţia ventriculului stâng este caracterizată

prin:
A. alungirea arcului inferior stâng cu mărirea diametrului transversal
B. scăderea pulsaţiilor la nivelul ventriculului stang
C. configuraţie mitrala tipică
D. micsorarea arcului inferior stang

134. Urmatoarele sunt configuratii cardiolovasculare patologice:

A. configuratia mitrala
B. configuratia pericarditica
C. configuratia cordului in picatura
D. configuratia miocarditica

135. Modificările siluetei cordului ce realizeaza configuraţia mitral

stenotică se caracterizată prin:
A. micşorarea butonului aortic – datorită reducerii debitului sanguin în
aortă, a rotaţiei cordului spre stânga şi dilatării arterei pulmonare
B. rectitudinea sau bombarea arcului mijlociu
C. bombarea arcului inferior stâng
D. dilatarea atriului stâng – se evidenţiază prin examinarea în poziţie
OAD, mărimea spaţiului retrocardiac Holzknecht
136. Modificarile patologice cardiopulmonare in patologia mitrala a cordului
pot include:
A. hiluri de stază, care pot fi de tip venos sau arterial
B. bombarea arcului inferior stang
C. adancirea arcului mijlociu stang
D. mărirea unghiului de bifurcaţie al traheii

137. Insuficienţa mitrală este caracterizata radiografic prin:

A. mărirea ventriculului stâng
B. adancirea arcului mijlociu stang
C. atriul stâng dilatat, precum şi dilatarea moderată a arterei
pulmonare
D. micsorarea ventriculului stang

138. Modificările radiografice în insuficienţa aortică se caracterizeaza prin:

A. lărgirea pediculului vascular prin dilatarea aortei ascendente şi
accentuarea importantă a butonului aortic
B. radioscopic, se evidenţiază pulsaţii ample la nivelul arcului inferior
stâng, a aortei ascendente şi butonului aortic
C. mărirea arcului inferior stâng prin hipertrofia şi dilatarea
ventriculului stâng
D. adâncirea arcului mijlociu stang

139. Urmatoarele aspecte radiografice nu sunt evidentiabile in stenoza

aortica:
A. micsorarea arcului inferior stang
B. micşorarea butonului aortic
 C. dilatarea aortei ascendente
D. radioscopic, pulsaţii mici la nivelul aortei ascendente

140. Stenoza arterei pulmonare:

A. poate fi congenitală sau dobândită (endocarditică)
B. radiografic se poate observa accentuarea desenului pulmonar
C. este caracterizată prin configuraţia mitrală a cordului cu aspectul
normal al atriului stâng
D. radiografic se poate observa diminuarea desenului pulmonar

141. Semnele radiografice ale miocarditelor sunt:

A. hilul este ingustat in portiunea superioara
B. mărirea diametrelor cardiace cu realizarea unui cord de formă
triunghiulară ce se modifică cu inspiraţia
C. culcat pe diafragm, cu arcurile foarte puţin evidente
D. hilurile sunt mari datorită stazei.

142. Revărsatul pericardic are urmatoarele caracteristici radiografice:

A. umbra cardiacă este mărită bilateral, mai ales spre stânga, având un
aspect triunghiular
B. raportul cardio-toracic e pastrat
C. cele două margini ale opacităţii cardiace descriu arcuri mari,
convexe spre diafragm
D. limitele dintre arcurile marginilor cordului sunt pastrate
143. Urmatoarele caracteristici apartin revărsatelor pericardice închistate:
A. opacităţi de intensitate costală
B. opacitati ovalare făcând corp comun cu opacitatea cardiacă
C. opacitati de intensitate supracostală
D. se alungesc în inspiraţie profundă

144. Simfiza pericardică se poate prezenta sub urmatoarele aspecte:

A. concretio cordis
B. simfiza foiţelor pericardice parietale cu pleura mediastinală şi
fascia endotoracică
C. simfiza foiţelor pericardice între ele cu îngroşarea lor
D. acretio cordis

145. Examenul radiographic in pericardita evidenţiază:

A. cord de mărime normală sau discret mărit cu contururile neregulate
în acretio cordis
B.pedicol vascular largit in portiunea superioara, cu hiluri pulmonare
marite
C. in concretio cordis se observă absenţa pulsaţiilor cardiace, având
însă mobilitatea păstrată, dar forma invariabilă cu poziţia
D. se pot produce depozite calcare care înconjoară complet inima –
realizând aspectul de cord în cuirasă (panzerherz)

146. Pneumopericardul reprezinta:

A. prezenţa de lichid în cavitatea pericardică
B: prezenţa de aer în cavitatea pericardică
C. contururile cardiace se pastrează
 D. atunci când este asociată cu lichid, realizează hidro-
pneumopericardul

147. Care afirmaţii sunt adevărate în legătură cu imaginea radiografică a

cordului:

A. opacitate de formă triunghiulară cu baza pe diafragm şi vârful în

sus
B. marginile opacităţii cardiovasculare sunt reprezentate de 2 arcuri în
partea stângă
C. marginile opacităţii cardiovasculare sunt reprezentate 2 arcuri în
partea dreaptă
D. proiecţia radiografică a atriului stang se face în posterior pe
radiografia în incidenţă de faţă

148. Marginea dreaptă a cordului este constituită din două arcuri:

A. arcul inferior drept format de atriul drept este concav

B. arcul superior drept format de vena cavă superior
C. arcul superior drept format de aorta ascendentă
D. golful cardiac sau arcul mijlociu

149. Marginea stângă a cordului este reprezentată de trei arcuri:

A. arcul superior, convex – format de butonul aortic

B. arcul mijlociu, concav – format doar de artera pulmonară
C. arcul mijlociu format şi de urechiuşa stângă
 D. arcul inferior, convex – format de ventricolul stâng

150. Marginea dreaptă a cordului este constituită din două arcuri:

A. arcul inferior drept format de ventricolul drept este convex
B. arcul superior drept format de atriul drept
C. arcul superior drept format de aorta ascendentă
D. arcul inferior drept format de ventricolul drept este concave

151. Marginea stângă a cordului este reprezentată de trei arcuri:

A. arcul superior, convex – format de butonul aortic
B. arcul mijlociu, concav – format doar de atriul stâng
C. arcul mijlociu format şi de urechiuşa stângă
D. arcul inferior, convex – format de ventricolul stâng

152. Aspecte radiografice ale “cordului în picătură”:

A. are axul longitudinal aproape vertical
B. vârful cordului apropiat de linia median
C. arcul inferior stâng şi drept simetrice
D. conturul inferior al cordului este separat, în inspir, de diafragm
printr-o zonă clară

153. Caracteristici radiografice ale configuraţiei mitrale:

A. formă triunghiulară a cordului cu baza pe diaphragm
B. aspect rectiliniu al marginii stângi
C. falsa adâncire de golf cardiac
D. bombare de golf cardiac
154. Caracteristici radiografice ale configuraţiei aortice:
A. există o accentuare a butonului aortic
B. există o accentuare a arcului inferior stâng
C. adâncirea concavităţii golfului cardiac
D. diagnostic diferenţial cu configuraţia mitrală

155. Care afirmaţii sunt adevărate în legătură cu persistenţa de canal arterial:

A. hilurile şi desenul pulmonar sunt slab reprezentate
B. cu şunt din aortă în pulmonară, încărcare ventriculară dreaptă şi a
circulaţiei pulmonare
C. radiografic, inima poate fi mărită
D. malformaţie mai frecventă la femei

156. Care afirmaţii sunt adevărate în legătură cu persistenţa de canal arterial:

A. „gold standard-ul” diagnostic este aortografia
B. se produce încărcarea circulaţiei pulmonare
C. hilurile şi desenul pulmonar accentuate
D. cu şunt din aortă în pulmonară

157. Tetralogia Fallot se caracterizează prin:

A. defect septal interventricular
B. defect septal interatrial
C. dilatare şi hipertrofia ventriculului stâng
D. dilatarea şi hipertrofia ventriculului drept
158. Tetralogia Fallot se caracterizează prin:
A. defect septal interatrial
B. dextro-poziţia aortei
C. stenoză subvalvulară sau infundibulară a arterei pulmonare
D. dilatare şi hipertrofia ventriculului drept

159. Radiografic în tetralogia Fallot se identifică:

A. aspect de “cord în carafă”
B. aspect de „cord în sabot”
C. hilurile şi desenul pulmonar slab reprezentate
D. adândirea golfului pulmonarei

160. Afirmaţii adevărate cu privire la complexul Eisenmenger:

A. asociază defect septal interventricular, dextropoziţia aortei,
dilatarea cordului drept
B. asociază defect septal interventricular, dextropoziţia aortei,
dilatarea cordului drept
C. hilurile şi desenul pulmonar sunt accentuate
D. radiographic, inima este mărită transversal

161. Trilogia Fallot se caracterizează prin:

A. stenoza arterei vertebrale, defect septal atrial, dilatare şi hipertrofie
ventriculară dreaptă
B. radiologic: aspectul cordului seamănă cu cel din stenoza pulmonară
pură, la care se adaugă o mărire a atriului drept
 C. stenoza arterei pulmonare, defect septal atrial, dilatare şi hipertrofie
ventriculară dreaptă
D. radiologic: aspectul cordului seamănă cu cel din stenoza pulmonară
pură, la care se adaugă o mărire a atriului stâng

162. Aspectul radiografic al anevrismelor de aortă toracică se caracterizează

prin:
A. opacitate cu contur şters
B. opacitate situată în partea dreaptă a opacităţii mediastinale în cazul
situaţiei pe aorta descendentă
C. opacitate situată în partea stângă a opacităţii mediastinale în cazul
situaţiei pe aorta ascendentă
D. opacitate de formă ovală, de mărime variabilă, care face corp
comun cu aorta

163. Care afirmaţii sunt adevărate în legătură cu anevrismele de aortă

toracică:
A. apar radiografic ca opacitate cu contur de obicei şters
B. apar radiografic ca opacitate cu contur de obicei net
C. de obicei, opacitate omogenă şi pulsatilă
D. în caz de tromboză – aspect neomogen

164. Care din afirmaţii sunt adevărate:

A. tromboangeita obliterantă sau boala Burger – afecţiune
inflamatorie care apare la tineri, afectează arterele mari
B. în arteriopatia aterosclerotică se întâlnesc ateroame calcificate
C. în arterite, arteriografia evidenţiază artere cu contur neregulat
 D. în arterite, arteriografia evidenţiază prezenţa circulaţiei colaterale

165. Aspectul radiografic al sindromului posttrombotic se caracterizează

prin:
A. nu este evidentă circulaţia colaterală
B. repermeabilizarea cheagului se produce foarte rar
C. perforantele au calibru normal
D. sângele trece din sistemul profund în cel superficial

166. Aspectul radiografic al sindromului posttrombotic se caracterizează

prin:
A. staza venoasă produce creşterea în volum a părţilor moi
B. apar varicele
C. zone de întrerupere a opacifierii sistemului venos profund
D. circulaţie colaterală evidentă

167. Modificările radiografice ale siluetei cardiace în stenoza mitrală:

A. micşorarea arcului superior stâng
B. rectitudinea sau bombarea arcului mijlociu este produsă şi prin
micşorarea arterei pulmonare
C. rectitudinea sau bombarea arcului mijlociu este produsă şi prin
dilatarea arterei pulmonare
D. mărirea arcului inferior stâng

168. Modificările radiografice ale siluetei cardiace în stenoza mitrală:

A. micşorarea arcului superior stâng
 B. rectitudinea sau bombarea arcului mijlociu este produsă şi prin
rotaţia cordului spre stânga
C. rectitudinea sau bombarea arcului mijlociu este produsă şi prin
dilatarea arterei pulmonare
D. mărirea arcului inferior stâng

169. Care dintre afirmaţii referitoare la configuraţia mitrală sunt adevărate:

A. dilatarea atriului stâng – se evidenţiază prin examinarea în poziţie
OAD
B. în poziţie posteroanterioară se evidenţiază dilatările cele mai
importante ale atriului stâng
C. în poziţie posteroanterioară se evidenţiază toate gradele de dilatare
ale atriului stâng
D. uneori atriul stâng apare în interiorul siluetei cardiace constituind
conturul dublu concentric

170. Care dintre afirmaţii referitoare la configuraţia mitrală sunt adevărate:

A. când dilatare atriului drept depăşeşte conturul stâng al cordului,
poate forma conturul dublu festonat
B. pe marginea dreaptă a cordului pot exista 3 arcuri toate convexe
spre plămân
C. pe marginea dreaptă a cordului pot exista 3 arcuri, cel mijlociu
concav spre plămîn
D. în stenoza mitrală, prin dilatarea atriului stâng se măreşte unghiul
de bifurcare al traheei
171. Modificările radiografice ale conturului drept al cordului în stenoza
mitrală cuprind:
A. apariţie celui de-al treilea arc concav spre plămân
B. apariţie celui de-al treilea arc convex spre plămân
C. 2 arcuri cu dublarea arcului inferior = dublul contur inversat sau
dublul contur concentric
D. dublul contur festonat

172. Modificările pulmonare în stenoza mitrală cuprind:

A. modificări ale hilurilor – aşa numitele hiluri de stază
B. hiluri de tip venos – sunt hilurile mari, de tip stufos cu prelungiri
spre parenchim
C. hiluri de tip arterial - imaginea arterelor pulmonare separate printr-
o zonă transparentă de opacitatea cardiacă, luând aspectul „în toartă
de amforă”
D. în stadii avansate – edem pulmonar acut

173. Afirmaţii adevărate în legătură cu aspectul radiografic al insuficienţei

mitrale sunt:
A. mărirea ventriculului stâng
B. aplatizarea golfului cardiac
C. caracteristică este dispariţia “semnului regurgitaţiei sistolice”
D. se asociază frecvent cu stenoza

174. Insuficienţa aortică se caracterizează radiografic prin:

A. îngustarea pediculului vascular
B. lărgirea pediculului vascular prin dilatarea aortei ascendente
 C. accentuarea butonului aortic
D. aplatizarea arcului mijlociu

175. Insuficienţa aortică se caracterizează radiografic prin:

A. aspect de „cord în sabot”
B. mărirea arcului inferior stâng prin hipertrofia şi dilatarea
ventriculului stâng
C. lărgirea pedicolului vascular
D. aparenta adâncire a golfului cardiac

176. Care afirmaţii sunt adevărate în legătură cu “mitralizarea inimii” în

insuficienţa aortică:
A. nu se ajunge în evoluţie la dilatarea cordului drept
B. dilatarea pronunţată ventriculară stângă duce la lărgirea orificiului
mitral cu apariţia insuficienţei mitrale funcţionale
C. modificarea configuraţiei de bază prin adâncirea golfului cardiac
D. apare sindromul Bernheim
177. Care afirmaţii sunt adevărate în legătură cu configuraţia miocarditică:
A. imagine radiografică de “cord în carafă”
B. hiluri mările
C. pot apărea anevrisme cardiace
D. cord cu arcuri mai putin evidente

178. Care afirmaţii sunt adevărate în legătură cu configuraţia miocarditică:

A. hilurile sunt mari datorită stazei
B. mărirea diametrelor cardiace
C. cord cu aspect triunghiular, “culcat” pe diafragm
 D. unghi cardio-frenic obtuz

179. Care aspecte caracterizează radiografic configuraţia pericarditică

exudativă:
A. umbra cardiacă este mărită bilateral, mai ales spre stânga
B. imagine radiografică de “cord în carafă”
C. pediculul vascular este îngust
D. sunt evidente radiografic 2 arcuri – stâng şi drept

180. Care aspecte caracterizează configuraţia pericarditică exudativă:

A. limitele dintre arcurile marginilor cordului sunt mai evidente
B. raportul cardio-toracic e inversat
C. spaţiile retrocardiac şi presternal sunt mărite
D. unghi cardio-frenic obtuz

181. Care aspecte caracterizează configuraţia pericarditică exudativă:

A. limitele dintre arcurile marginilor cordului sunt şterse
B. raportul cardio-toracic e inversat
C. spaţiul retrocardiac este micşorat
D. unghi cardio-frenic ascuţit

182. Diagnosticul diferenţial radiografic între configuraţia miocarditică şi

pericarditică exudativă ţine cont de :
A. forma siluetei cardiace
B. dimensiunile atriului stâng
C. unghiul cardio-frenic
D. pulsaţiile cordului urmările radioscopic
183. Care afirmaţii sunt adevărate în legătură cu diagnosticul diferenţial
radiografic între configuraţia miocarditică şi pericarditică exudativă:
A. unghi cardio-frenic ascuţit în miocardită şi obtuz în pericardită
exudativă
B. unghi cardio-frenic obtuz în miocardită şi obtuz în pericardită
exudativă
C. unghiul cardio-frenic nu face diferenţa
D. unghi cardio-frenic obtuz în miocardită şi ascuţit în pericardită
exudativă

184. Care afirmaţii sunt adevărate în legătură cu diagnosticul diferenţial

radiografic între configuraţia miocarditică şi pericarditică exudativă:
A. unghi cardio-frenic ascuţit în miocardită şi obtuz în pericardită
exudativă
B. 2 arcuri cardiace evidente în miocardită şi arcuri şterse în
pericardita exudativă
C. pedicul vascular îngust în pericardita exudativă şi normal sau lărgit
în miocardită
D. pedicul vascular îngust în ambele configuraţii

185. Afirmaţii adevărate în legătură cu simfizele pericardice:

A. concretio cordis – reprezintă simfiza foiţelor pleurale între ele cu
îngroşarea lor
B. acretio cordis – reprezintă simfiza foiţelor pericardice parietale cu
pleura mediastinală şi fascia endotoracică
 C. cord de mărime normală sau discret mărit cu contururile neregulate
în acretio cordis şi cu imobilitatea inimii la modificările de poziţie
D. cord de mărime normală sau discret mărit cu contururile neregulate
în concretio cordis şi cu imobilitatea inimii la modificările de poziţie

186. Aspectul radiografic în pneumopericard:

A. poate fi închistat apical
B. limita laterală este dată de foiţele pericardului îngroşate
C. asociat cu lichid determină hidro-pneumopericardul
D. aspectul unui triunghi transparent de ambele părţi ale opacităţii
cardiace

187. Malformaţii cardiace cu şunt stânga-dreapta (necianogene) sunt :

A. tetralogia Fallot
B. trunchiul arterial comun
C. persistenţa canalului arterial
D. anomalia Epstein
188. Aspectul radiografic în stenoza de istm aortic:
A. în stenozele moderate, se realizează configuraţia aortică a cordului
B. apare doar la adult
C. dezvoltarea circulaţiei colaterale intercostale duce la apariţia de
eroziuni pe marginea inferioară a coastelor (semnul lui Rossler)
D. circulaţia segmentelor substenotice se realizează prin anastomozele
vaselor brahiocefalice cu ramurile aortei descendente (mamare –
intercostale)

189. Aspectul radiografic în defectul de sept atrial:

 A. inima apare mărită transversal prin dilatarea cavităţilor stângi
B. inima apare mărită transversal prin dilatarea cavităţilor drepte
C. cord de aspect mitral
D. hilurile sunt slab reprezentate

190. Care afirmaţii sunt adevărate în legătură cu stenozele bronşice:

A. diagnosticul se poate pune bronhoscopic, bronhografic şi
bronhoscopic virtual (CT)
B. diagnosticul se pune în mod curent prin bronhografie
C. orice formaţiune endobronşică se comportă ca o supapă cu ventil
expirator
D. poate fi produsă de o formaţiune endobronşică

191. Care afirmaţii sunt adevărate în legătură cu stenozele bronşice:

A. poate fi produsă de o formaţiune endobronşică
B. în cazul supapei cu ventil expirator, aerul nu intră în teritoriul
pulmonar tributar bronşiei
C. orice formaţiune endobronşică se comportă ca o supapă cu ventil
expirator sau inspirator
D. în cazul supapei cu ventil expirator, radiografic apare imaginea de
atelectazie

192. Care afirmaţii sunt adevărate în legătură cu stenozele bronşice:

A. când se instalează mecanismul cu supapă inspiratorie, aerul
pătrunde cu dificultate în teritoriul pulmonar, expirul fiind şi el afectat
B. când se instalează mecanismul cu supapă inspiratorie, aerul
pătrunde cu dificultate în teritoriul pulmonar, expirul fiind normal
 C. când se instalează mecanismul cu supapă inspiratorie, radiografic
apare imaginea de atelectazie
D. când se instalează mecanismul cu supapă inspiratorie, radiografic
apare imaginea de emfizem localizat

193. Diagnosticul diferenţial al opacităţilor pulmonare diseminate bilateral,

multiple, miliare se face cu :
A. sarcoidoza
B. echinococoză multiplă
C. pneumonia stafilococică
D. silicoza stadiul 2

194. Diagnosticul diferenţial al unei opacităţi pulmonare triunghiulare cu

baza la grilajul costal se poate face cu:
A. lobectomie
B. colapsul pulmonar
C. lobita TBC
D. pneumonia pneumococică

195. Diagnosticul diferenţial al unei imagini pulmonare mixte, rotund-

ovalare:
A. chist hidatic necomplicat
B. chist hidatic complicat
C. caverna în chenar
D. caverna
196. Care afirmaţii sunt adevărate în legătură cu lobul venei azygos:
 A. este determinat de scizura accesorie care porneşte de la diafragm
spre hil
B. este localizat deasupra bronşiei principale drepte
C. se asociază cu hipoplazia plămânului
D. se numeşte şi sechestraţie pulmonară

197. Variante de malformaţii costale evidente radiogarfic:

A. coaste cervicale
B. fisuri costale
C. sinechii costale
D. rezecţii costale

198. Care dintre imaginile enumerate se descriu radiografic ca opacităţi de

intensitate supracostală:
A. fire de cerclaj post-sternotomie
B. proteze valvulare mecanice
C. pasta baritată la nivel diverticular
D. proteze esofagiene artificiale

199. Pacient de 60 ani, prezintă pe radiografia de torace incidenţă PA o

opacitate ovalară de aprox. 6/5 cm, omogenă, intensitate costală, bine
delimitată, localizată în 1/3 superioară a plămânului drept, care nu
influenţează radiografic structurile din jur. Adiţional, hemidiafragmul de
aceeaşi parte apare multi-boselat. Cel mai probabil diagnostic este:
A. pneumonie tipică
B. chist hidatic
C. tuberculom
 D. pneumonie stafilococică

200. Diagnosticul diferenţial al opacităţilor multiple, macronodulare,

imprecis delimitate, diseminare pe ambele arii pulmonare se poate face cu:
A. metastazele pulmonare
B. chistele hidatice multiple
C. bronhopneumonia
D. EPA