Sindromul Korsakov sau psihoza Korsakov este o tulburare amnestică ce apare cel mai frecvent datorită

consumului de alcool. Patologia apare consecutiv deficitului de vitamine ce se instalează ȋn urma consumului

cronic de alcool.
 
A fost descris pentru prima dată la sfȃrşitul secolului XIX de către Sergei Korsakov, un neuropsihiatru rus.
Acesta a observat ȋn timpul unei călătorii cu trenul la Moscova prezenţa simptomatologiei specifice la un fost
veteran de război care, pe durata ȋntregii călătorii, a povestiti ȋn mod repetitiv aceeaşi povestire, acesta uitȃnd
datorită amneziei caracteristice că deja o relatase.
 
Ȋn afara tulburării amnestice se mai pot asocia şi:
- Neuropatia perifierică;
- Ataxia cerebeloasă;
-  Miopatia.
Deficienţa vitaminică ce determină instalarea sindromului este deficienţa de tiamină, sindromul apărȃnd cel
mai frecvent ȋn urma unui episod acut de encefalopatie Wernicke.

Factorii etiologici implicaţi ȋn apariţia sindromului Korsakov sunt reprezentaţi de:

-  Alcoolismul  cronic;
- Intoxicaţiile acute- ȋn special cu monoxid de carbon;
- Infecţiile cronice;
- Infecţia cu  HIV;
- Malnutriţia;
- Traumatismele cranio-cerebrale;
- Tumori ale hipotalamusului;
- Demenţa senilă.

Manifestările apar cel mai frecvent la persoane consumatoare cronice de alcool, de obicei de sex masculin, cu
vȃrsta peste 40 de ani

Ȋn cazul deficitului de tiamină, aceasta nu mai reuşeşte să ȋşi ȋndeplinească funcţia şi anume să catalizeze

reacţiile implicate ȋn obţinerea energiei din glucoză. Datorită scăderii nivelului de glucoză, celulele nervoase
nu mai produc suficientă energie astfel ȋncȃt să ȋşi poată desfăşura funcţia ȋn mod eficient.

Tabloul clinic al sindromului Korsakov apare consecutiv deficitului de tiamină (vitamina B1),

comportamentul pacientului fiind unul normal la prima vedere. Discuţiile pe care acesta le poartă sunt absolut
normale, fiind implicat ȋn activităţi zilnice obişnuite. Trăsătura definitorie a sindromului apare ȋnsă numai
după o anumită perioadă, de obicei după o discuţie mai ȋndelungată cȃnd interlocutorul identifică amnezia de
fixare. Această amnezie se manifestă prin faptul că pacientul nu ȋşi mai aminteşte ce a discutat cu
interlocutorul, uneori ȋncepȃnd să povestească din nou aceleaşi evenimente. La amnezia
anterogradă (incapacitatea pacientului de a-şi aminti evenimentele desfăşurate după debutul bolii) se poate
asocia şi o amnezie retrogradă (incapacitatea pacientului de a-şi aminti evenimentele desfăşurate ȋnaintea
debutului bolii), pacientul fiind deseori dezorientat temporo-spaţial.

La tabloul clinic descris anterior se pot asocia şi confabulaţiile (pacientul inventează fără să vrea povestiri ce
nu au avut loc niciodată - el chiar crede ca aşa s-au desfăşurat evenimentele), acestea apărȃnd cu scopul de a
umple golurile de memorie, dar şi halucinaţiile.

La examenul clinic se pot identifica următoarele modificări:

-  Tahicardie  (creşterea frecvenţei cardiace);
- Hipotensiune arterială;
- Hipotermie;
- Tulburări de mers şi coordonare;
- Mişcări anormale ale globilor oculari;
- Areflexie sau hiporeflexie osteotendinoasă;
- Hipotrofie sau atrofie musculară.

Starea de nutriţie la aceste persoane este deseori afectată, ţesutul celular subcutanat fiind slab
reprezentat, cu un indice de masă corporală scăzut. Ȋn această situaţie pot fi realizate următoarele investigaţii
paraclinice ce pot orienta diagnosticul:
- Proteine totale;
- Albumină serică;
- Vitamina B1;
- Funcţia hepatică: TGP, TGO, gamaglutamiltranspeptidaza.

Complicaţiile cele mai frecvente sunt reprezentate de:

- Delirium tremens;
- Perturbarea interacţiunii sociale;
- Traumatisme;
-  Neuropatie alcoolică;
- Amnezie permanentă.

Diagnosticul diferenţial al psihozei Korsakov se face cu:

-  Epilepsia  lobului temporal;
- Infarctul cerebral;
- Traumatismul cranio-cerebral;
- Demenţa cu corpi Lewy;
- Encefalopatia anoxică;
- Boala Alzheimer;
- Infecţia cerebrală cu virusul herpers simplex;
- Tumoră cu localizare la nivelul ventriculului III.

Tratamentul presupune ȋn primul rȃnd profilaxia apariţiei bolii datorită caracterului invalidant al acesteia. Ȋn

primul rȃnd, cea mai bună soluţie ar fi renunţarea la consumul de alcool. Ȋn cazul ȋn care consumul de
alcool se menţine, se poate recomanda administrarea de tiamină ca supliment alimentar, prevenindu-se astfel
instalarea deficienţei.
De asemenea, pentru marea majoritate a cazurilor la care sindromul apare după encefalopatia
Wernicke, tratamentul corespunzător al encefalopatiei previnde apariţia complicaţiilor (printre care şi
sindromul Korsakov).

Un tratament propriu-zis pentru sindromul Korsakov nu există, medicaţia administrată ȋmpiedicȃnd

agravarea simptomatologiei deja instalate. Se administrează:
- Tiamină intramuscular sau intravenos - ameliorează simptome precum: confuzie, Delir, tulburări de vedere,
de coordonare, ȋnsă fără nici un efect asupra tulburărilor de memorie;
-  Oprirea consumului de alcool;
- O dietă hipercalorică echilibrată.