OCHIUL INTRODUCERE

Este important să cunoaștem structura ochiului şi funcţiile fiecărei părţi a acestuia.

Aceste cunostinţe vă vor ajuta să diagnosticaţi şi trataţi problemele ochilui, cum ar fi erorile refracţiei
necorectate şi bolile ochiului.

SCOP

Această unitate vă face cunoștința cu unele parți ale ochiului, denumirea şi funcţiile acestora.

OBIECTIVE
La sfîrşitul acestei unitaţi veţi fi capabili să:

• identificaţi şi numiţi părtile ochiului

• descrieţi funcţiile fiecărei părţi a ochiului.

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

Chapter 1-1
 Introduction to the Eye

OCHIUL INTRODUCERE

Ochiul ne permite să vedem formele, culorile şi dimensiunile obiectelor din lume. Noi folosim ochii practic în orice
activitate efectuată: citit sau scris, lucrînd la bucatărie, privind televizorul sau mersul pe bicicletă.
Uneori,oamenii nu văd bine, sau simt durere sau congestie, fapt datorat existenţei unei probleme într-o anumită
parte a ochiului. Din aceste motive este important sa se cunoască funcţia fiecărei părţi a ochiului, astfel fiind
posibilă stabilirea efectulului și a acuzelor (de asemenea, numit “simptome” ), cauzată de funcţionarea incorectă a
anumitei părti a ochilui.
Aceste informaţii va vor ajuta să decideţi care este problema şi cum trebuie să acţionaţi.
.

IMAGINEA OCHIULUI
Unele părţi ale ochiului pot fi văzute doar uitîndu-te la faţa unei persoane. Alte părţi ale ochiului sunt plasate în
interiorul acestuia şi pot fi văzute doar utilizînd instrumente speciale. Vom începe cu enimerarea părţilor ochiului
pe care le putem vedea fără a utiliza instrumente speciale . Pentru examinarea acestora ne ajuta o lumină
bună, ca o lampă sau lanternă iar în cazul lipsei acestora, putem de asemenea utiliza lumina soarelui.
Figura 1.1: Exteriorul
Ochiului

Pleoapa superioară
Pupilă (orificiu negru (acoperirea ochiului)
circular,care devine mai
mic la lumina puternică)
Sclerotica (Parte albă a
ochilului-membrană albă,
de natură conjunctivă în
jurul ochiului)
Irisul (partea
pigmentată a
ochiului) Conjunctiva
(membrană
subţire ce
acoperă
sclera)

Cornee Punct lacrimal

(membrană (orificiu foarte
anterioară, mic în pleoapă
transparentă- plasat lîngă
fereastra ochiului) Pleoapa nas)
inferioară
Limbul sclero- (acoperirea
cornean (zona ochilui)
de joncțiune între
cornee si
conjunctivă)

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

Chapter 1-2
 Introduction to the Eye

IMAGINEA OCHIULUI (cont.)

Daca am înlătura pleoapele şi am tăia în jumătate globul ocular astfel ca o portocală sau o nucă de cocos, acesta ar
arăta ca o diagramâ de mai jos.

Figura 1.2: Tăierea globului ocular

in jumătate

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

Chapter 1-3
 Introduction to the Eye

PĂRŢILE OCHIULUI

Ochiul este situat într-o cavitate osoasă în craniu numită orbită.

ORBITĂ Orbita protejează ochiul.

Filmul lacrimogen este stratul apos in partea anterioară a ochiului.

Filmul lacrimogen pastrează exteriorul ochiului umed şi furnizează substanțe
nutritive corneei. De asemenea, crează o suprafaţă netedă pentru ca lumina să
treacă prin cornee, oferind şi protecţie contra infecţiilor.

Stratul lacrimogen ajută la protejarea și nutriţia ochiului, cît şi

la intrarea cu uşurinţă a luminii în ochi.

Sclerotica

Limbul
STRAT LACRIMOGEN
Sclero-Cornean

Cornea

Limbul
Nervul Optic

Figura 1.3: Sectiune orizontală a ochiului

Diagrama de mai sus prezintă partea exterioară a globului ocular numită sclerotică.
Sclerotica are o culoare albă si poate fi considerată o coajă de culoare albă in jurul
ochiului.La partea exterioară a scleroticii sunt ataşaţi şase muşchi extraoculari( ce
controlează mişcările oculare), şi nevul optic (ce conectează ochiul cu creierul).
SCLEROTICA
Sclerotica este foarte puternică. Aceasta protejează structurile interioare
ale globului ocular
şi ajută ochiul să-şi menţină forma.

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

Chapter 1-4
 Introduction to the Eye

PĂRŢILE OCHIULUI (cont.)

Imaginea următoare prezintă partea exterioară a globului ocular, numită cornee.

Corneea este diferită de sclerotică, deoarece nu are o culoare albă dar este
transparentă (clară), cum ar fi sticla. Corneea este denumită şi fereastra ochiului.
Cînd privim ochiul unei persoane, observăm prin corneea clară partea colorată a
interiorului ochiului. Pentru a putea vedea, corneea trebuie să fie clară, astfel încît
lumina sa poată pătrundă liber in interiorul globului ocular.

CORNEE
cornee

Figura 1.4: Corneea

Corneea este subţire (doar 0,5 mm), dar de asemenea foarte puternică.
Orice vătămare a corneii produce durere. Acest lucru se datorează faptului că cornea
conţine multiple terminaţii nervoase ce trimit mesaje de durere creierului.
Corneea ajută la focusarea luminii ce intră în ochi. Aceasta oferă 2/RDS din puterea totală
de focalizare a ochiului.

Corneea:
•permite pătrunderea luminii în globul ocular
•ajută ochiul să focuseze lumina.

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

Chapter 1-5
 Introduction to the Eye

PĂRŢILE OCHIULUI (cont.)

Conjunctiva este stratul subţire, clar care acoperă partea exterioară a scleroticii şi
interiorul pleoapelor. Privind un ochi sănătos ,putem observa prin conjunctiva clară
sclerotica albă. Într-o conjunctivă sanatoasă se pot observa cîteva vase sangvine
mici.
Conjunctiva are două părţi: conjunctiva bulbară şi conjunctiva palpebrală.
• Conjunctiva bulbară : acoperă sclera pe partea exterioară a ochiului. Această parte
a conjunctivei acoperă o parte din scleră, dar nu și corneea.
• Conjunctiva palpebrală : acoperă interiorul pleapei superioare şi inferioare,
de asemenea, numită şi conjunctiva pleoapei.
Puteţi vedea conjunctiva pleoapei inferioare tragînd pleoapa în jos. Pentru a vedea
conjunctiva palpebrală este nevoie de a întoarce pleoapa superioară.
Deoarece conjunctiva palpebrală este clara, se poate observa pleoapa roză sub ea.

Palpebrala Fornix superior

conjunctivă

Pleoapă

Marginea
pleoapei

Conjunctiva
CONJUNCTIVA bulbară

Marginea
Pleoapei

Pleoapă

Fornix
Conjunctiva
palpebrală
inferior

Figura 1.5: Conjunctiva şi pleoapele ochiului.

Nu există corpuri străine, cum ar fi fire de nisip, bucăţi de piatră sau metal, ce ar putea
să se strecoare în spatele globului ocular. Acest lucru este datorat joncțiunii
conjunctivei bulbare şi celei palpebrale ce crează un pliu (ca un mic buzunar).
Corpurile străine nu pot patrunde mai departe de pliurile de la nivelul conjunctivei.
Aceste pliuri sunt numite: fornix superior(in partea de sus) şi inferior(în partea de jos).
Dacă există o problemă ce afectează conjunctiva, vasele de sînge conjunctivale se pot
dilata (devenind mai mari), conjunctiva aratînd roşie. Conjunctiva nu are atît de mulţi
nervi ca cornea. Prin urmare, daca există o problemă care afectează conjunctiva,
aceasta nu va fi atît de dureroasă ca una care ar afecta cornea.

Conjunctiva protejează ochiul de infecţii.

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

Chapter 1-6
 Introduction to the Eye

PĂRŢILE OCHIULUI (cont.)

Limbul sclero-cornean reprezintă o zonă de unire între cornee şi cunjunctva bulbară.

Diagramele anterioare arată de asemenea şi limbul sclero-cornean.
Atît corneea cît şi conjunctiva sunt transparente. Partea colorată a ochiului se află in
spatele corneei, iar sclera albă este in spatele conjunctivei. Cînd privim la ochiul unei
persoane, limbul este locul în care pare că partea colorată a ochiului intilneşte partea
alba a ochiului.
LIMBUL SCLERO-
CORNEAN
Limbul poate fi considerat un punct de reper al ochiului.

Partea din faţă a globului ocular poate fi acoperită sau descoperită de două pliuri
cutanate, numite pleoape. Marginea libera a pleoapelor are o porțiune ciliară unde se
inseră genele
Pleoapele si genele protejează ochii de vînt, praf, exces de lumină , corpuri străine
şi infecţii.
Pleoapele, de asemenea, raspîndesc uniform lacrimile, la fiecare clipire, ceea ce
protejează ochiul de uscare şi menţine suprafaţa frontală a ochiului netedă.

Pleoapele şi genele protejează ochii de mediul înconjurător şi de

excesul de lumină. De asemenea, raspîndesc uniform lacrimile la
fiecare clipire pentru a menţine ochiul umed.

Sprînceană
PLEOAPELE

Limbul

Gene Punct
lacrimal

Iris Piele

Figura 1.6: Exteriorul ochiului

Sprîncele sunt arcadele de păr situate deasupre fiecărui ochi.

Sprîncenele ajută la protejarea ochilor de transpiraţie şi corpi

SPRÎNCENELE
străini.

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

Chapter 1-7
 Introduction to the Eye

PĂRŢILE OCHIULUI (cont.)

Lacrimile find în permanență produse necesită o cale de evacuare. Sistemul de

drenaj prin care sunt evacuate lacrimile incepe cu punctul lacrimal, sau simplu puncta
.Aceste mici orificii de drenaj sunt situate pe marginea pleoapelor, în apropierea
colturilor interioare ale ochilor.

PUNCTUL LACRIMAL Lacrimile produse se scurg în nas prin punctele lacrimale. Acesta este motivul
curgerii nasului atunci cind plîngi.
Uneori oamenii (mai ales cei în vîrstă sau copii mici) au punctul lacrimal blocat.
Lacrimile curg peste obraji creind impresia că aceştia plîng. În asemenea cazuri
punctul lacrimal necesită să fie deschis sau deblocat.

Limbul sclero-cornean
Unghiul Corpul
ochiului Vitros

Iris Macula
Lentila
Pupila

Umoarea
apoasă
Limbul

Muşchi ciliar Retina Nervul optic

IRISUL SI PUPILA
Figura 1.7: Interiorul ochiului

Partea colorata a ochiului este numita iris.

Irisul are forma unui disc compact, rotund şi plat,avînd un orificiu în mijloc. Acesta este
situat în spatele corneei si umorii apoase, şi in faţa corpului vitros.
Irisul împarte ochiul în camera anterioară (între cornee şi iris) şi camera posterioară
(între iris şi retină).
Irisul are culori diferite, la diferite persoane. Acesta poate fi maro, verde, albastru sau gri.
În mijlocul irisului se află un orificiu mic, rotund numit pupilă. Pupila de obicei este neagră,
deoarece interiorul globului ocular este întunecat. Muşchii irisului modifică dimensiunile
pupilei, pentru a controla cantitatea de lumină primită.

La lumina puternică pupila devine mica (se îngustează), iar la lumina

slabă pupila se măreste.

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

Chapter 1-8
 Introduction to the Eye

PĂRŢILE OCHIULUI (cont.)

Camera anterioara a ochiului, spațiul cuprins între cornee şi iris, conține un lichid
apos numit umoare apoasă. Umoarea apoasă conferă porțiunii anterioare a ochiului
forma necesară.
Zona camerei anterioare unde se întîlnesc corneea şi irisul, este cunoscută ca unghiul
ochiului. Aceasta este zona de evacuare a umorii apoase din ochi.
UMOAREA APOASĂ
Cînd umoarea apoasă este produsă, ea se deplasează prin pupilă în camera
anterioară şi în cele din urmă se elimină prin unghiul ochiului. Raportul dintre
producţia şi drenajul lichidului apos determină presiunea intraoculară a ochiului
(PIO). Daca PIO este prea mare o perioadă mai lungă de timp, aceasta poate
provoca orbirea.

Figura 1.7 prezintă cristalinul, care mai este, numit lentilă. Cristalinul este situat în spatele
irisului şi pupilei. Lentila în mod normal este transparentă, ca sticla curată şi poate fi vazută
de obicei doar cu ajutorul unor instrumente speciale.
Uneori cristalinul își pierde transparenta opacifiindu-se, mai ales la persoanele în vîrstă
fenomen numit cataractă. În cazul în care cataracta este densă, lentila poate fi
observată prin pupilă, deoarece aceasta devine albă sau galbenă în loc de negru.
Lentila este suspendată în spatele pupilei de fibrele zonulare. Fibrele zonulare sunt
adesea numite pur şi simplu “Zonule”. Un capăt al zonulei este unit de lentil ă şi celelalt
CRISTALINUL capăt este fixat de muşchiul ciliar. În cazul în care muşchii ciliari s e contractă sau se
relaxează, zonulele schimbă forma lentilei, în acelaşi timp schimbînd puterea
de focalizare a lentilei.

Funcția cristalinului este de a schimba poziția focarului ochiului, ceea

ce ne permite să vedem clar obiectele aflate la diferite distanțe. Cînd
suntem tineri lentila este moale şi flexibilă, permiţînd focusarea
asupra obiectelor situate foarte aproape de ochi. Fenomen numit
acomodare.
Muşchii ciliari reprezintă un inel muscular situat în jurul lentilei. Muşchiul ciliar este
unit cu lentila prin zonule.
Muşchiul ciliar are capacitatea de a schimba forma cristalinului, astfel încît
ochiul se poate acomoda.

Atunci cînd muşchiul ciliar se contractă, lentila îsi

schimbă puterea de focalizare (schimbă focarul).

În cazul în care muşchiul ciliar se contractă, zonulele, care leagă corpul ciliar de lentilă,
MUŞCHII CILIARI
se relazează şi lentila devine mai groasă- astfel crescînd puterea de focalizare a lentilei.
Atunci cînd acest lucru se întîmpla se petrece acomodarea ochiului.
Atunci cînd muşchiul ciliar se relaxează, zonulele se întind, iar lentila devine mai
subţire, scazînd astfel puterea de focalizare a acesteia.

O modalitate bună de a reproduce zonulele este de a imagina firele

de pînză de păianjen care se întind de la muşchiul ciliar spre lentilă.

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

Chapter 1-9
 Introduction to the Eye

PĂRŢILE OCHIULUI (cont.)

Lentila devine mai

subţire
(se întinde) Fibrele
zonulare
(Intinse)

Muşchi ciliar
Lentila subtire
(relaxat)
(vedere laterală)

Figura1.8: Atunci cînd muşchiul ciliar se relaxează, el se îndepărtează

de obiectiv. In acest caz zonulele se întind şi trag lentila spre
Exterior - anterior,astfel ea devenind mai subţire.

Lentila devine mai

groasă Fibrele
MUŞCHII CILIARI zonulare
(se mareşte în mijloc)
(cont.)
(relaxate)

Muşchi ciliari
Lenrila
(contractaţi)
mărită
(vedere laterală)

Figura 1.9: Atunci cînd muşchiul ciliar se contractă, el se apropie de

lentiă. In acest caz zonulele devin relaxate - libere, iar lentila devine
mai groasă.

Pe măsură ce îmbătrînim, lentila devine mai puţin flexibilă şi nu îşi poate schimba forma
atît de uşor. Acest lucru înseamnă ca acomodarea nu este atît de uşor efectuată, iar
capacitatea noastra de a vedea clar obiectele de aproape scade.. Acest lucru se întîmplă de
obicei în jurul vîrstei de 45 de ani şi este numită prezbiţie. Prezbiţia poate fi corectată cu
ajutorul ochelarilor de lectură. Pe măsură ce trec anii, ochelarii pentru lectură trebuie sa
fie mai puternici deoarece lentila devine mai dură, crescînd astfel prezbiţia.

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

Chapter 1-10
 Introduction to the Eye

PĂRŢILE OCHILOR (cont.)

Interiorul ochiului este umplut cu un gel transparent sau jeleu limpede. Acesta se
numeste corp vitros, umoare vitroasă sau pur şi simplu vitros. Corpul vitros este
preponderant format3 din apă și cuprinde aproximativ 2/3 din volumul total al ochiului.

CORPUL VITROS
Corpul vitros ajută la menţinerea formei globuli ocular.

Fundul ocular (denumit uneori de practicieni fundul ochiului) este un termen general
care se referă la interiorul ochiului ce poate fi observat privind cu ajutorul unui
instrument special prin pupilă. Fundul ocular include retina, discul optic şi vasele
sanguine din spatele ochiului. În cazul în care folosim un instrument special, numit
oftalmoscop, pentru examinarea acestei părţi a ochiului , aceasta se va numi
examinarea fundului ocular.

Disc Optic
Macula
FUNDUL OCULAR

Foveea

Vase Sanguine

Retina vazută prin pupilă

Figura 1.10: Diagrama fundului ocular vizualizat printr-un oftalmoscop

Retina este stratul interior al globului ocular.

Retina este acoperită cu milioane de fotoreceptoare- la fel ca gresia pe o podea din
baie. Există doua tipuri diferite de celule şi anume celule fotoreceptoare bastonașe şi
conuri. Bastonașele sunt responsabile pentru vederea în condiţii de lumină slabă.
Conurile sunt responsabile pentru vederea culorilor şi vederea centrală. Cînd lumina
pătrunde in ochi,ea este recepționată de fotoreceptori şi transformată in mesaje
nervoase. Aceste mesaje sunt transmise creierului prin intermediul nervului optic.
RETINA Retina percepe lumina care ajunge la ochi şi o transformă în
mesaje nervoase care sunt trimise creierului.

Partea centrală a retinei este numită maculă. Aceasta este o parte mică şi extrem de
sensibilă a retinei care este responsabilă pentru vederea centrală clară. Centrul
maculei este numit fovee. Foveea ne permite vederea micilor detalii şi executarea
sarcinilor care necesită o vedere centrală bună, cum ar fi cititul sau cusutul.

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

Chapter 1-11
 Introduction to the Eye

PĂRŢILE OCHIULUI (cont.)

Nevul optic poate fi considerat un fir telephonic, care permite ochilor să vorbească cu
creierul, spunîndu-i acestuia ce vede.

Nervul optic trimite mesajele nervoase primite de la retină creierului.

NERVUL OPTIC Atunci cînd examinăm fundul ochiului prin pupilă (folosind echipament special,
precum oftalmoscopul), o parte a nervului optic poate fi vizualizat. Această parte a
nervului optic este numit disc optic. Discul optic este uneori numit şi capul nervului optic.
Discul optic nu este acoperit de retină, această parte a fundului ochiului nu este
capabilă să perceapă lumină şi nu este capabilă sa transmită mesaje vizuale
creierului. Această zonă se numeşte pată oarbă și fiecare persoană are o astfel de
pată în ambii ochi. (binocular)
Creierul este foarte inteligent în deghizarea (ascunderea) petei oarbe, astfel încît
majoritatea oamenilor nu cunosc despre existența acesteia.
Există şase muşchi fixaţi de partea exterioară a fiecărui ochi. Aceştia sunt cunoscuţi
ca muşchi extraoculari (MEO) fiind responsabili de controlul mişcărilor oculare.

Muşchii extraoculari mișcă globii oculari in diferite direcţii.

Marginea
osului

Muşchi extraocular
Strat adipos

MUŞCHII
EXTRAOCULARI

Nerv optic

Muşchi extraocular

Marginea
osului

Figura 1.11: Orbita şi nervul optic

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

Chapter 1-12
 Introduction to the Eye

CUM VEDE OCHIUL?

Abilitatea de a vedea depinde de trei lucruri:

1. Punctul lacrimal, cornea, umoarea apoasă, cristalinul şi corpul vitros trebuie să fie clar, astfel încît lumina
să poată ajunge la nivelul retinei, fară a fi întreruptă. Aceste structuri oculare se află într-o linie, de-a
lungul axei vizuale ale ochiului.

2. Lumina venită de la o imagine trebuie sa fie concentrată (focusată) de către cornee şi cristalin și să
formeze o imagine clară pe retină la fundul ochiului.

3. Nervul optic trebuie să transmită informaţiile primite de la nivelul retinei la creier, astfel încît să poată fi
transformată intr-o imagine vizuală adecvată.

TERMENI ANATOMICI DE LOCALIZARE

Termeni direcţionali ale ochiului
O persoană se adresează cu durere oculară. La examinare descoperim o bucată de metal (un “corp străin”), care
este înfiptă în ochi. Este necesar să scriem o scrisoare de recomandare către un profesionist, astfel ca acesta să
poată indeparta corpul străin metalic din ochi. În scrisoare descriem localizarea corpului străin., pentru aceasta avem
nevoie să cunostem termenii “de direcţie” corespunzători.

Anterior: În faţa la Examplu: Corneea este anterioară irisului.

Posterior: După Examplu: Retina este posterioară cristalinului.

Superior: Deasupra Examplu: Sprinceana este superioară ochiului.

Inferior: Sub (mai jos) Examplu: Gura este inferioară ochiului.

Nasal: Mai aproape de nas.Mai departe de ureche.

Temporal: Mai departe de nas. Mai aproape de ureche.

Superior
Superior

Inferior
Inferior

Temporal Nasal Nasal Temporal

Anterior Posterior

Figura 1.12: Vederea din faţă a capului Figura 1.13: Vedere laterală a capului

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

Chapter 1-13
 Introduction to the Eye

REZUMAT: PĂRŢILE OCHIULUI

ORBITA
• este o cavitate craniană osoasă care adăpostește și protegează ochiul.

STRATUL LACRIMOGEN
• Oferă substanţe nutritive şi protejează cornea, pastrînd ochiul umed.

SCLEROTICA(SCLERA)
• .Membrană albă , puternică a ochiului.
• Protejează si mentine forma ochiului.
CORNEA
• Numită şi fereastra ochiului.
• Transparentă, astefel încît permite trecerea luminii în globul ocular, fiind posibilă vederea.
• Ajută sa concentreze lumina care ajunge la ochi.
• Conţine numeroase terminatii nervoase, astfel fiind foarte sensibilă la durere.

LIMBUL
• Limbul este zona de tangenţă a corneii şi conjunctivei.

CONJUNCTIVA
• Un strat foarte subţire care este clar, cu excepţia micilor vase sangvine.
• Conjunctiva bulbară acoperă sclera anterioară, dar nu şi corneea.
→ Sclera albă poate fi vazută sub cunjunctiva bulbară.
• Conjunctiva palpebrală acoperă interiorul pleoapei superioare şi a celei inferioare .
→ Pleoapa roză poate fi vazută sub conjunctiva palpebrală.
• Conjunctiva poate arăta roşie în cazul în care există o problem ă oculară.

PLEOAPELE
• Protejează ochiul de mediul înconjurător.
• Răspîndesc lacrimile la fiecare clipire, pentru a menţine ochiul umed.

SPRÎNCENELE
• Protejează ochiul de corpi străini si transpiraţie.

PUNCT LACRIMAL
• Elimină lacrimile din ochi.

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

Chapter 1-14
 Introduction to the Eye

SUMMARY: PARTS OF THE EYE (cont.)

IRISUL ŞI PUPILA
• Partea rotundă, colorată a ochiului este numită iris.
→ Irisul are forma unui disc compact-rotund şi plat, cu un orificiu mic în mijloc.
• Orificiul negru, rotund în mijlocul irisului este numit pupilă.
→ Muşchii irisului modifică dimensiunile pupilei, reglînd astfel cantitatea de lumină care pătrunde în ochi. .

UMOAREA APOASĂ
• Prezintă un lichid apos în camera anterioară.
• Furnizează nutrienţi corneii şi cristalinului.

CRISTALINUL (LENTILA)
• Transparentă într-un ochi normal.
• Plasată în spatele pupilei.
• Işi schimbă forma permiţînd schibarea focarului retinian de la distanță la aproape.

MUŞCHI CILIARI
• Modifică capacitatea de focalizare a ochiului prin schimbarea formei lentilei.

CORPUL VÎSCOS
• Gel transparent situat între cristalin şi retină.
• Menţine forma globului ocular.

FUNDUL OCULAR (FUNDUL OCHIULUI)

• Fundul ochiului reprezintă interiorul ochiului ce poate fi văzut prin pupilă cu ajutorul unui instrument special(cum
ar fi oftalmoscopul)
• Acesta include retina, discul optic şi vasele sangvine.

RETINA
• Recepţionează lumina care vine la ochi schimbînd-o în mesaje nervoase care sunt ulterior transmise creierului.
• Porţiunea centrală a retinei este numită maculă.

NERV OPTIC
• Trimite mesajele spre creier.
• Partea vizibilă a nervului optic (cînd este privit prin pupilă) este numit disc optic.

MUŞCHI EXTRAOCULARI (MEO)

• Şase muşchi sunt ataşaţi la fiecare ochi.
• Muşchii extraoculari (MEO) mișcă globii oculari în diferite direcții.

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

Chapter 1-15
 Introduction to the Eye

REZUMAT: PĂRŢILE OCHILOR (cont.)

TREI CERINŢE CHEIE PENTRU O VEDERE BUNĂ

• Corneea, lentila şi corpul vitros trebuie sa fie transparente.
• Lumina este concentrată prin cornee şi cristalin pentru a forma o imagine clară pe retină.
• Nervul optic trimite informaţiile primite de la nivelul retinei catre creier. .

TERMENI ANATOMICI DE LOCALIZARE

• Anterior = În faţă
• Posterior = După
• Superior = Deasupra
• Inferior = De mai jos
• Nasal = Mai aproape de nas, mai departe de ureche
• Temporal = Mai departe de nas, mai aproape de ureche.

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

Chapter 1-16
 Introduction to the Eye

TESTAŢI-VĂ

1. Numiţi partile ochiului din diagramă.

…………….
……………………

……….
………………

…………… ……………..
……….. …………
………

……………..
……………
………
……………….

…………….. …………….

2. Completaţi tabela.

PĂRŢILE OCHIULUI FUNCŢIA LOR

Pleoape şi gene

Conjunctiva

Sclerotica

Corneea

Pupila

Irisul

Cristalinul

Retina

Nervul Optic

Punct lacrimal

Corp Vitros

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

Chapter 1-17
 BrienHoldenVisionlnstitute Introduction to the Eye

NOTE

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

Chapter 1-18