Biostat 1 Si 2

Teste curs Biostatistica și metodologia cercetării
an universitar: 2020-2021
NB! Până la 30% din întrebări nu sunt incluse în această colecție

Tip de întrebare: SQ -întrebări cu unică alegere, MQ - întrebări cu multiple alegeri
nr. tip Întrebare Răspunsuri la întrebări

1. SQ Alegeți afirmația corectă despre a) studiază aspectele cantitative ale cazurilor
statistică: individuale
b) studiază aspectele calitative ale cazurilor
individuale
c) studiază aspectele cantitative şi calitative ale
cazurilor individuale
d) studiază aspectele cantitative şi calitative ale
fenomenelor sociale de masă
e) studiază numai aspectele cantitative ale
fenomenelor sociale de masă
2. SQ Selectați obiectivul fundamental al a) rezumarea şi analiza datelor statistice
statisticii: b) cantitativă a datele statistice
c) colectarea datelor statistice
d) analiza cazurilor individuale
e) descrierea variabilității cazurilor individuale
3. MQ Etapele de evoluție a statisticii ca știință a) etapa statisticii practice
sunt: b) etapa statisticii descriptive
c) etapa aritmeticii politice
d) etapa statisticii teoretice
e) etapa statisticii moderne
4. SQ Din punct de vedere istoric, în evoluția a) etapa Calculului probabilităților precede etapa
statisticii statisticii descriptivă
b) etapa Aritmeticii politice, urmează etapei
Calculului probabilităților
c) etapa Calculului probabilităților, urmează
etapei Aritmeticii politice
d) prima etapă în evoluție a fost Statistica
descriptivă
e) etapa Modernă precede etapa Statisticii
practice
5. SQ Din punct de vedere istoric - în evoluția a) etapa de statistică descriptivă, precede etapa
cercetării statisticii practice
b) etapa Aritmeticii politice, urmează etapei
Calculului probabilităților
c) etapa de Statistică practică, precede etapa
Statisticii descriptive
d) etapa Calculului probabilităților precede
etapa Statisticii descriptivă
e) etapa Modernă precede etapa Statisticii
practice
6. SQ La ce etapă a evoluției statisticii ca a) etapa statisticii practice
știință s-a fundamentat teoria și practica b) etapa statisticii descriptive
corelației statistice, analizei factoriale și c) etapa aritmeticii politice
a experimentelor statistice: d) etapa probabilistică
e) etapa Statisticii moderne
știință s-a realizat delimitarea evidenței b) etapa Statisticii descriptive
statistice de evidența contabilă ? c) etapa aritmeticii politice
d) etapa probabilistică
8. SQ Hermann Conring, Martin Schmeitzel și a) statisticii practice
Gottfried Achenwall sunt reprezentanții b) statisticii descriptive
de seamă ai etapei: c) aritmeticii politice
d) probabilistice
e) statisticii moderne
9. SQ Cine din următoarele personalități este a) Hermann Conring
considerat părintele statisticii? b) Gottfried Achenwall
c) John Graunt
d) Wiliam Petty
e) Martin Schmeitzel
știință se poate vorbi de analiza b) etapa statisticii descriptive
statistică științifică a unor date şi c) etapa aritmeticii politice
informații acumulate în acest scop cu d) etapa probabilistică
desprinderea regularităților în evoluția e) etapa statisticii moderne
fenomenelor sociale?
11. SQ La ce etapă a evoluției statistica se a) etapa statisticii practice
îmbogățește cu noi metode matematice: b) etapa statisticii descriptive
calculul probabilității, formularea legii c) etapa aritmeticii politice
numerelor mari și alte legități statistice? d) etapa probabilistică
12. SQ La ce etapă a evoluției statistice se a) etapa statisticii practice
înființează oficiile naționale și b) etapa statisticii descriptive
internaționale de statistică, apar primele c) etapa aritmeticii politice
reviste de specialitate? d) etapa probabilistică
13. MQ Reprezentanții statisticii moderne sunt: a) F. Galton
b) K. Pearson
c) A. Ciuprov
d) C. Spearman
e) J. Bernoulli
14. MQ Selectați semnificațiile corecte ale a) metodologie statistică
termenului de statistică: b) date statistice
c) activitate practică
d) metodă statistică
e) metodă sociologică
15. SQ Selectați variantă incorectă referitor la a) este formată din elemente neomogene
colectivitatea statistică: b) este delimitată din punct de vedere al
conținutului
c) este formată din elemente, care au trăsături
esențiale comune
d) este delimitată în spațiu și timp
e) poate fi atât statică, cât şi dinamică
16. MQ Ce presupune aspectul practic al a) culegerea informațiilor despre fenomene
statisticii? b) înregistrarea fenomenelor şi informațiilor
c) prelucrarea informațiilor
d) analiza informațiilor
e) modificarea informațiilor
17. MQ Totalitatea statistică poate fi: a) totală
b) parțială
c) statică
d) dinamică
e) diversificată
18. MQ Distribuția datelor în totalitatea a) alternativă
selectivă poate fi: b) simetrică
c) de persoană
d) asimetrică
e) modală
19. MQ Unitățile de observație statistică a) elemente primare ale totalității statistice care
reprezintă: posedă caractere de evidență
b) elemente generale din care constă totalitatea
studiată
c) un număr de elemente ce determină un
complex de caractere supuse înregistrării
d) un număr de elemente ce determină scopul
studiului
e) o mulţime numărabilă de elemente ce
compun o colectivitate statistică
20. MQ Caracteristicile de bază ale totalității a) tipicitatea
selective sunt: b) omogenitatea
c) reprezentativitatea
d) distribuţia simetrică a caracterului
e) disponibilitatea de caracteristici esenţiale,
similar celor din cea integrală
21. SQ Totalitatea statistică este: a) o grupă mică de elemente relativ omogene a
unui caracter luate împreună în limite cunoscute
de spaţiu şi timp
b) o grupă de unităţii de observaţie neomogene
luate împreună în limite cunoscute de spaţiu,
timp şi volum
c) o grupă de unităţii de observaţie neomogene
luate împreună în limite cunoscute de spaţiu şi
volum
d) o grupă mare de elemente relativ omogene,
luate împreună în limite cunoscute de spaţiu şi
timp, care posedă caractere de asemănare şi de
diferenţă
e) o totalitate a manifestărilor (elementelor) de
aceeaşi natură şi esenţă calitativă ale unui
fenomen individualizat în limite cunoscute de
spaţiu în timp
22. SQ Totalitatea statistică este formată din: a) valori statistice
b) unităţi de observaţie
c) indici statistici
d) date statistice
e) caracteristici statistice
23. MQ Ce sunt fenomenele în masă? a) fenomenele care se produc într-un număr mare
de cazuri, prezentând anumite neregularităţi
b) fenomenele care se produc într-un număr mare
de cazuri, prezentând anumite regularităţi
c) fenomenele care se produc într-un număr
mediu de cazuri prezentând anumite regularităţi
d) prezintă proprietatea de a fi variabile ca formă
de manifestare individuală în timp, în spaţiu şi
sub raport organizatoric
e) prezintă proprietatea de a fi variabile ca formă
de manifestare individuală în timp şi spaţiu
24. MQ Caracteristicile de grup ale totalității a) distribuţia caracterului
statistice sunt: b) nivelul mediu al caracterului
c) variabilitatea caracterului
d) nominativitatea
e) numericitatea
25. MQ Caracteristicile statistice în funcție de a) cantitative
modul de exprimare pot fi: b) rezultative
c) factoriale
d) calitative
e) primare
26. MQ Unitățile de observație în funcție de a) cantitative
modul de exprimare pot fi: b) nominative
c) calitative
d) numerice
e) derivate
27. MQ Unitățile de observație în funcție de a) alternative
numărul variantelor / valorilor de b) nealternative
răspuns pot fi: c) binare
d) dihotomice
e) primare
28. MQ Unitățile de observație în funcție de a) continue
natura variației caracteristicilor b) discrete
cantitative pot fi: c) discontinue
d) numerice
e) derivate
29. MQ Unitățile de observație în funcție de a) de timp
conținutul caracterului pot fi: b) de spațiu
c) alternative
d) atributive
e) derivate
30. MQ Unitățile de observație în funcție de a) primare
modul de obținere și caracterizare a b) nominative
fenomenului pot fi: c) alternative
d) numerice
e) derivate
31. MQ Unitățile de observație în funcție de a) rezultative
modul de influență asupra fenomenului b) factoriale
pot fi: c) calitative
d) numerice
e) derivate
32. MQ Din caracterele de evidență cantitative a) salariu
face parte: b) înălțimea
c) consecințele tratamentului
d) culoarea tegumentelor
e) temperatura
33. SQ Ce tip de caracteristică statistică este a) cantitativă
starea civilă (căsătorit / necăsătorit)? b) alternativă
c) asimetrică
d) nealternativă
e) numerică
34. MQ Selectați caracteristicele statistice a) înălţimea
atributive: b) numărul zilelor de tratament
c) forma nozologică
d) culoarea tegumentelor
e) profesia
35. MQ La caracterele nominative de evidență a) vârsta
rezultativă pot fi atribuite: b) nivelul de studii
c) profesia
d) diagnosticul
e) starea sănătăţii la externare
36. MQ La caracterele numerice de evidență a) consecinţele tratamentului
factorială pot fi atribuite: b) vârsta
c) diagnosticul
d) nivelul tensiunii arteriale
e) salariu
37. SQ Unitățile de observație în funcție de modul a) de timp
de exprimare pot fi: b) factoriale
c) cantitative
d) rezultative
e) binare
38. SQ În cazul distribuției simetrice, numărul a) omogen
maximal de cazuri de observație se b) la centrul seriei
situează: c) la extremitatea dreaptă a seriei
d) la extremitățile seriei
e) la extremitatea stângă a seriei
39. SQ Când numărul maximal de cazuri de a) asimetrică de dreapta
observație se deplasează spre valoarea b) asimetrică de stânga
maximală a caracterului distribuția c) simetrică
acestuia este: d) bimodală
e) ușor asimetrică pe dreapta
40. SQ Când numărul maximal de cazuri de a) bimodală
observație se deplasează spre valoarea b) asimetrică de stânga
minimală a caracterului distribuția acestuia c) simetrică
este: d) asimetrică de dreapta
e) ușor asimetrică pe stânga
41. SQ Distribuția bimodală a caracterului ne a) omogenitatea relativă a totalității studiate
vorbește despre: b) neomogenitatea totalității studiate
c) omogenitatea parțială a totalității
d) neomogenitatea relativă a totalității
e) sporirea gradului de omogenitate
42. MQ Analiza datelor statistice se face în funcție a) de timp
de: b) de loc
c) de persoană
d) de raport
e) de proporție
43. SQ Precizați cum se numește elementul a) variabilă statistică
component al colectivități statistice: b) unitate statistică
c) model statistic
d) indicator statistic
e) populație statistică
44. SQ Selectați un tip al colectivității statistice: a) nealternativă
b) primară
c) cantitativă
d) factorială
e) dinamică
45. MQ Care sunt principalele metode de cercetare a) metoda epidemiologică
ale biostatisticii? b) metoda experimentală
c) metoda statistică
d) metoda istorică
e) metoda interculturală
46. SQ Ce metodă de cercetare a biostatisticii a) metoda epidemiologică
vizează calcularea indicatorilor relativi şi b) metoda experimentală
medii, analiza corelației şi a regresiei, c) metoda statistică
determinarea pragului de semnificație şi a d) metoda istorică
diferenței semnificative statistice? e) metoda psihologică
47. SQ Ce metodă de cercetare a biostatisticii a) metoda epidemiologică
prezintă un studiu corelativ al fenomenelor b) metoda experimentală
de sănătate publică cu factorii de risc? c) metoda statistică
d) metoda istorică
e) metoda psihologică
48. SQ Ce metodă de cercetare utilizează: a) metoda epidemiologică
intervievarea, chestionarea, observarea b) metoda experimentală
directă şi analiza surselor de informație ca c) metoda statistică
metode de colectare a datelor? d) metoda istorică
e) metoda sociologică
49. SQ Gruparea tipologică în cadrul studiului a) factoriale
statistic se efectuează conform caracterelor b) cantitative
de evidență: c) atributive
d) rezultative
e) numerice
50. SQ Gruparea variațională în cadrul studiului a) atributive
statistic se efectuează conform caracterelor b) rezultative
de evidență: c) factoriale
d) cantitative
e) calitative
51. SQ Caracter de evidenta atributiv este: a) înălțimea
b) numărul zilelor de tratament
c) forma nozologică
d) greutatea corpului
e) vârsta
52. MQ După plenitudinea cercetării, studiul a) curent
statistic poate fi: b) integral
c) tipologic
d) anamnestic
e) selectiv
53. MQ După timpul efectuării, studiul statistic a) retrospectiv
poate fi: b) aleator
c) curent
d) selectiv
e) prospectiv
54. MQ Eroare de tip metodic în cadrul analizei a) analiza calitativă incorectă
statistice reprezintă: b) matematizarea excesivă a studiului
c) determinarea incorectă a unității de
observație
d) determinarea incorectă a obiectului de
studiu
e) selecția incorectă
55. MQ Eroare de tip logic în cadrul analizei a) gruparea incorectă a caracterelor de
statistice este: evidență
b) matematizarea excesivă a studiului
c) determinarea incorectă a unității de
observație
d) determinarea incorectă a scopului de studiu
e) determinare incorectă a clasificări
56. SQ Care varianta caracterizează unitatea a) model statistic
statistică: b) informație statistică
c) variabilă statistică
d) parametru statistic
e) coeficient statistic
57. SQ Etapa de observare statistică se referă la: a) interpretarea rezultatelor
b) sistematizarea datelor statistice
c) calcularea indicatorilor statistici
d) prelucrarea datelor statistice
e) obținerea datelor şi informațiilor statistice
58. SQ Etapa de prelucrare statistică se referă la: a) obținerea datelor şi informațiilor statistice
b) calcularea indicatorilor statistici
c) formularea concluziilor
d) interpretarea rezultatelor
e) analiza primară a rezultatelor
59. MQ Selectați funcțiile indicatorului statistic: a) de comparare
b) de control
c) de planificare
d) de verificare a ipotezelor
e) de testare a semnificației
60. SQ Care variant este greșită despre scala de a) diferența dintre două numere ale scalei are
interval: semnificație precisă
b) valoarea zero nu semnifică absența
completă a caracteristicii urmărite
c) multiplicarea sau divizarea valorilor, pe
această scală, nu are sens
d) permite utilizare exclusivă a medianei
e) permite utilizarea majorității indicatorilor
statistici
61. SQ Variabilă „greutatea” să măsoară prin a) de interval
scala: b) de raport
c) ordinală
d) nominală
e) factorială
62. SQ Variabilă „culoarea ochilor” să măsoară a) ordinală
prin scala: b) factorială
c) nominală
d) de interval
e) de raport
63. MQ Selectați variantele care caracterizează a) se utilizează pentru reprezentarea
scala nominală: variabilelor calitative
b) permite determinarea medianei
c) determinarea dominantei
d) clasifică unitățile statistice în categorii
distincte
e) ordonează ierarhic unitățile statistice
64. MQ Particularitățile scalei ordinale: a) nu măsoară diferența dintre pozițiile
succesive ale scalei
b) măsoară diferența dintre pozițiile succesive
ale scalei
c) indicatorul cel mai util, în cazul tendinței
centrale, este dominanta
d) indicatorul cel mai util, în cazul tendinței
centrale, este mediana
e) clasifică unitățile statistice în categorii
distincte
65. MQ Selectați variantele corecte despre scala de a) nu măsoară diferența dintre două numere
interval: ale scalei
b) valoarea zero denotă absența completă a
caracteristicii urmărite
c) valoarea zero nu denotă absență completă a
caracteristicii urmărite
d) măsoară diferența dintre două numere ale
scalei
e) nu permite multiplicarea sau divizarea
valorilor
66. MQ Care variantele sunt corecte despre scala a) valoarea zero indică absență completă a
de raport: variabilei studiate
b) permite multiplicarea sau divizarea
valorilor
c) nu măsoară diferența dintre două numere
ale scalei
d) nu permite utilizarea tuturor metodelor
statistice
e) permite utilizarea tuturor metodelor
statistice
67. MQ Care variantele sunt corecte despre a) estimează caracteristicile unei colectivități
statistica descriptivă: b) măsoară incertitudinea rezultatelor
c) descrie caracteristicile unei colectivități
d) obține și prelucrează datele statistice
e) estimează parametrii şi testează ipotezele
68. MQ Obiectivele Biostatisticii sunt: a) evaluarea stării sănătății populației
b) aprecierea stării sănătății individuale
c) evidențierea particularităților stării sănătății
individuale
d) evaluarea eficacității metodelor de
tratament şi profilaxie
e) aplicarea metodelor statistice în cercetările
clinice şi experimentale
69. MQ Compartimentele Biostatisticii sunt: a) statistica sănătății populației
b) statistica sistemului de sănătate
c) studierea stării sănătății populației
d) statistica cercetărilor medico-biologice
e) evaluarea eficacității metodelor de
tratament
70. MQ Obiectul de studiu al Biostatisticii îl a) se produc într-un număr mare de cazuri
constituie fenomenele şi procesele ce b) se produc într-un număr mic de cazuri
reprezintă următoarele particularități: c) variază de la un caz la altul
d) sunt forme individuale de manifestare
concretă în timp, spațiu şi sub aspect
organizatoric
e) se produc într-un număr mic de cazuri şi
nu variază de la un caz la altul
71. MQ Bazele teoretice ale Biostatisticii sunt: a) dialectica materiei
b) teoria generală a statisticii
c) legitățile economice
d) legitățile politice
e) bazele medicinii sau unor ramuri ale ei
72. SQ Selectați care, din cele enumerate, reflectă a) indicatorii generali și speciali corelați ai
valoarea numerică reală a fenomenului? standardului
b) indicatorii generali și speciali standardizați
c) indicatorii generali şi speciali extensivi
d) indicatorii generali și speciali intensivi
e) mărimea relativă a fenomenului
73. MQ Selectați indicatorii care se exprimă în a) media aritmetică
unitatea de măsură a caracteristicii: b) dispersia
c) deviația standard
coeficientul de variație
e) amplitudinea
unitatea de măsură a caracteristicii: b) dispersia
c) abaterea valorilor individuale de la medie
d) abaterea maximă pozitivă
e) amplitudinea
75. MQ Media aritmetică caracterizează: a) variabilitatea caracterului
b) distribuția caracterului
c) reprezentativitatea
d) suma variabilelor împărțită la numărul de
variante
e) valoare medie, din suma valorilor
individuale din această colectivitate
76. MQ Valoarea pentru care jumătate din valorile a) media aritmetică
seriei statistice sunt inferioare sau egale, b) media aritmetică modificată
cealaltă jumătate sunt superioare sau egale c) media aritmetică ponderată
este: d) valoare cu tendința de centralitate
e) mediana
77. MQ Valoarea cu frecvența de apariție cea mai a) dominanta
mare este: b) moda
c) media geometrică
d) mediana
e) media aritmetică modificată
78. MQ Selectați indicatorii care se pot exprimă în a) raportul
promile b) media aritmetică
c) rata
d) proporția
e) mediana
79. MQ Seriile cronologice formate din valori de a) moda
tendință centrală sunt: b) ratele
c) media
d) proporții
e) mediana
80. SQ O mulțime de valori numerice dintr-un a) scala interval
interval între care există relații de ordonare b) moda
şi asupra cărora se pot efectua operații c) scala discretă
matematice (diferență, sumă, medie), d) interval mediei
pentru măsurarea variabilelor cantitative e) mediana
continue este:
81. MQ Valorile variabilelor pe care elementele a) datele statistice
eșantioanelor le i-au în cadrul unui studiu b) scalele de măsură
statistic sunt: c) informații statistice
d) scalele de interval
e) scalele numerice
82. SQ O mulțime de valori numerice, formată a) scala discretă
dintr-un număr finit între care există relații b) scala interval
de ordonare și asupra cărora se pot efectua c) scala nominală
operații matematice, utilizată pentru d) scala ordinală
măsurarea variabilelor cantitative discrete e) scala crescătoare
este:
83. MQ O mulțime formată dintr-un număr finit de a) scala discretă
valori non-numerice între care nu există b) scala interval
relații de ordonare, utilizată pentru c) nominală
măsurarea variabilelor calitative nominale d) scala ordinală
este: e) scala de măsură
84. MQ O mulțime discretă de valori între care a) scala discretă
există relații de ordonare, dar asupra lor nu b) scala interval
se pot efectua operații matematice, c) scala nominală
utilizată pentru măsurarea variabilelor d) scala ordinală
calitative ordonate e) scala de măsură
85. MQ Selectați, ce servește drept model a scale a) stare de sănătate: slabă, medie, bună
ordinale: b) stadiu tumoare: 0, I, II, III, IV
c) scor Apgar
d) gen: masculin, feminin
e) nr. naşteri
86. MQ Selectați, ce servește drept model a scale a) stare de sănătate: slabă, medie, bună
nominale: b) diabet zaharat tip: I si II
c) tip hipertensiune arterială: primară,
secundară
d) gen: masculin, feminin
e) nr. naşteri
87. MQ Selectați, ce servește drept model a scale a) nr. operaţii
discrete: b) diabet zaharat tip: I si II
c) tip hipertensiune arterială: primară,
secundară
d) stadiu tumoare: 0, I, II, III, IV
e) nr. naşteri
88. MQ La culegerea datelor în studiile statistice a) tipul studiului
se ţine cont de: b) resurse materiale, financiare şi umane
alocate
c) procedurile şi protocoalele folosite
d) datele personale ale individului
e) tipul studiului
89. SQ Un șir de observații ale uneia sau mai a) scală de măsură
multor variabile despre entitățile unui b) informație statistică
eșantion obținute într-un studiu statistic c) serie statistică
este: d) scală de interval
e) scală numerice
90. SQ Numărul de repetări ale valorii X în seria a) frecvența relativă cumulată crescătoare
S a unei valori X dintr-o serie statistică S b) frecvența relativă
este: c) frecvență absolută
d) frecvența absolută cumulată crescătoare
e) frecvența absolută cumulată descrescătoare
91. SQ Raportul dintre frecvența absolută a valorii a) frecvența relativă cumulată crescătoare
X şi talia seriei a unei valori X dintr-o serie b) frecvența relativă
statistică S este: c) frecvență absolută
92. SQ Suma frecvențelor absolute ale valorilor a) frecvența relativă cumulată crescătoare
seriei mai mici sau egale cu X a unei b) frecvența relativă
valori x dintr-o serie statistică S este: c) frecvență absolută
93. SQ Suma frecvențelor absolute ale valorilor a) frecvența relativă cumulată crescătoare
seriei mai mari sau egale cu X a unei b) frecvența relativă
valori x dintr-o serie statistică S este: c) frecvența relativă cumulată descrescătoare
94. SQ Raportul dintre frecvența absolută a) frecvența relativă cumulată crescătoare
cumulată crescătoare a valorii X şi talia b) frecvența relativă
seriei a unei valori X dintr-o serie statistică c) frecvența relativă cumulată descrescătoare
S este: d) frecvența absolută cumulată crescătoare
95. SQ Raportul dintre frecvența absolută a) frecvența relativă cumulată crescătoare
cumulată descrescătoare a valorii X şi talia b) frecvența relativă
seriei a unei valori X dintr-o serie statistică c) frecvența relativă cumulată descrescătoare
S este: d) frecvența absolută cumulată crescătoare
96. MQ În construcția unui grafic corect organizat a) să fie simplu
trebuie să fie respectate următoare principii b) să fie complex
de bază: c) să aibă titlu
d) să aibă legendă pentru variabilele
reprezentate
e) să se explice singur
97. MQ În funcție de scala folosită graficul poate a) grafic cu scală aritmetică
fi: b) graficul cu scală modală
c) graficul cu scală semi-aritmetică
d) graficul cu scală logaritmică
e) graficul cu scală medială
98. SQ Distribuția de frecvențe absolute a) histograma
reprezentată prin grafic, cât pe axa OX se b) box-plot
înscriu clasele de frecvență, iar pe axă OY c) radar
frecvențele absolute este: d) cascadă
e) diagrama prin puncte
99. MQ Principalele caracteristici ale mediei a) depinde de toate valorile seriei statistice
aritmetice sunt: b) valorile extreme conduc la deteriorarea
reprezentativității Ma ca măsură a
centralității
c) suma diferențelor dintre Ma şi valorile
seriei este ”0”
d) diferențelor dintre Ma şi valorile seriei
este ”+ 1”
e) suma diferențelor dintre Ma şi valorile
seriei este ”- 1”
100. SQ Raportul între suma produselor valorilor a) media aritmetică
seriei statistice şi a ponderilor acestora şi b) media aritmetică modificată
suma ponderilor este: c) media aritmetică ponderată
d) mediana
e) moda
101. MQ Principalele caracteristici ale medianei a) suma diferențelor dintre Ma şi valorile
(Me) sunt: seriei este ”0”
b) reprezentativă pentru seria de date, dacă
valorile se grupează în jurului ei
c) nu este influențată de valorile extreme
d) depinde de toate valorile seriei statistice
e) valorile extreme conduc la deteriorarea
reprezentativității
102. MQ Teoria probabilităților reprezintă: a) o teorie matematică ce se ocupă cu studiul
fenomenelor întâmplătoare
b) o măsură de posibilitate a apariţiei unor
fenomene întâmplătoare în condiţiile concrete
date
c) mărimea formală de măsurare a certitudinii
unui eveniment
d) o măsură a absenței fenomenului în condiții
concrete date
e) o măsură a prezenţei fenomenului în
condiții concrete date
103. SQ Selectați definiția probabilității evenimentului: a) raportul dintre numărul „m” de rezultate
favorabile producerii evenimentului şi numărul
total de „n” rezultate ale experimentului
b) raportul dintre numărul de „n” rezultate ale
experimentului şi numărul total „m” de rezultate
favorabile producerii evenimentului
c) o mărime formală de măsurare a absenței
evenimentului în totalitatea statistică
d) suma rezultatelor favorabile producerii
evenimentului „m” şi numărul total de „n”
rezultate ale experimentului
e) diferența dintre numărul „m” de rezultate
favorabile producerii evenimentului şi numărul
total de „n” rezultate ale experimentului
104. SQ Selectați formula de calcul a probabilității a) 𝑃 = 𝑚
𝑛
evenimentului „p”: 𝑛−𝑚
b) 𝑃 = 𝑛
m
c) 𝑃 = 1 − 𝑛
𝑛
d) 𝑃 = 𝑚
n
e) 𝑃 = 1 − 𝑚
105. MQ m
Selectați formula de calcul a a) q=1+ 𝑛
controbabilității evenimentului „q”: 𝑛−𝑚
b) q= 𝑛
m
c) q=1− 𝑛
𝑚
d) q= 𝑛
e) q=1−𝑃
106. SQ Selectați suma dintre probabilitatea a) 4
prezenţei evenimentului şi b) 2
contraprobabilitatea lui ce este egală cu: c) 3
d) 0
e) 1
107. SQ Selectați definiția evenimentului sigur în a) evenimentul care se produce în mod
teoria probabilităţilor: obligatoriu într-un experiment
b) evenimentul care se poate produce în
cadrul unui experiment
c) evenimentul care se poate produce în
cadrul unui experiment și poate fi repetat în
condiții identice
d) evenimentul care nu se realizează
niciodată în cadrul unui experiment.
e) evenimentul care se poate produce în
cadrul unui experiment, dar nu poate fi
repetat în condiții identice
108. SQ Selectați definiția evenimentului imposibil a) evenimentul care se produce în mod
în teoria probabilităților: obligatoriu într-un experiment
c) evenimentul care nu se realizează
niciodată în cadrul unui experiment.
d) evenimentul care se poate produce în
condiții identice
e) evenimentul care se poate produce în
cadrul unui experiment, dar nu poate fi
repetat în condiții identice
109. SQ Selectați definiția evenimentului aleator în a) evenimentul care se produce în mod
teoria probabilităților: obligatoriu într-un experiment
c) evenimentul care se produce obligatoriu în
condiții identice
d) evenimentul care nu se realizează niciodată
în cadrul unui experiment.
e) evenimentul care se produce obligatoriu în
cadrul unui experiment, dar nu poate fi repetat
în condiții identice
110. MQ Selectați formulele de calcul a a) P= m/n
probabilității evenimentului „p”: b) P= 1- (n-m)/n
c) P= 1-m/n
d) P= (n-m)/n
e) P= 1-q
111. SQ Selectați definiția noțiunii de experiment a) reprezintă realizarea unui ansamblu de
în teoria probabilităților: condiții conform unui criteriu de cercetare
b) reprezintă totalitatea evenimentelor care
pot avea loc în experiment
c) reprezintă realizarea unui ansamblu de
condiții conform mai multor criterii de
cercetare
d) este rezultatul unui eveniment sigur.
e) este rezultatul unui eveniment aleator
112. SQ Selectați tipul de eveniment al apariției a) sigur
cancerului de prostată la un subiect de gen b) aleator
feminin: c) imposibil
d) posibil
e) întâmplător
113. SQ Selectați valoarea probabilității ca un a) 0,25
subiect ales aleator să aibă grupa 0 sau A b) 0,70
este dintr-o populație în care structura c) 0,45
grupelor sanguine este: 25% - grupa 0; d) 0,75
45% - grupa A și 30% grupa AB: e) 0,30
114. SQ Selectați valoarea probabilității ca un a) 0,25
subiect ales aleator să aibă grupa A sau AB b) 0,70
dintr-o populație în care structura grupelor c) 0,45
sanguine este: 25% - grupa 0; 45% - grupa d) 0,75
A și 30% grupa AB: e) 0,30
115. SQ Frecvențele grupelor sanguine pe populația a) 0,25
unui raion se prezintă astfel: 25% - grupa b) 0,70
0; 45% - grupa A și 30% grupa AB. c) 0,55
Probabilitatea ca un subiect ales aleator din d) 0,75
populație să aibă grupa 0 sau AB este: e) 0,30
populație să nu aibă grupa 0 este: e) 0,30
populație să nu aibă grupa AB este: e) 0,30
populație să nu aibă grupa A sau AB este: e) 0,30
populație să nu aibă grupa 0 sau A este: e) 0,30
120. MQ Selectați aplicațiile pentru determinarea a) la majorarea volumului colectivității
totalităților selective conform legii cifrelor selective rezultatele obținute le reproduc pe
mari: cele din colectivitatea generală
b) în cazul unui număr suficient de mare de
cazuri de observații se evidențiază legitatea de
manifestare a fenomenului
c) la micșorarea volumului colectivității
selective rezultatele obținute le reproduc pe
cele din colectivitatea generală
d) în cazul unui număr suficient de mare de
cazuri de observații nu se evidențiază legitatea
de manifestare a fenomenului
e) la majorarea volumului colectivității
selective rezultatele obținute nu le reproduc
pe cele din colectivitatea generală
121. SQ Selectați definiția erorii reprezentative a) diferența dintre ponderea fenomenului în
(m): colectivitatea selectivă (p1) și cea din
colectivitatea generală (p)
b) suma dintre ponderea fenomenului în
colectivitatea selectivă (p1) și cea din
c) produsul dintre dintre ponderea
fenomenului în colectivitatea selectivă (p1) și
cea din colectivitatea generală (p)
d) raportul dintre ponderea fenomenului în
e) diferența dintre ponderea fenomenului în
122. SQ Cu probabilitatea de 95,45% diferența a) 3m
ponderilor (P1-P) va fi egală cu: b) 2m
c) 1m
d) 4m
e) 5m
c) 1m
d) 4m
e) 5m
c) 1m
d) 4m
e) 5m
125. MQ Selectați avantajele eșantionului: a) este mai operativ şi mai ieftin comparativ
cu observarea totală
b) erorile de înregistrare sunt mai puţin
numeroase şi mai uşor de înlăturat în faza de
verificare a datelor
c) observarea prin sondaj permite
caracterizarea mai aprofundată a fenomenelor
studiate
d) cercetarea prin sondaj este unica posibilă
atunci, când prin cercetarea totală ar putea fi
alterată populaţia statistică
e) erorile sistematice sunt mai puține și sunt
ușor de înlăturat în faza de verificare a datelor
126. SQ Selectați afirmațiile adevărate: a) eșantionarea necesită mult timp şi este mai
costisitoare comparativ cu observarea totală
b) erorile de înregistrare în cazul eșantionării
sunt mai puţin numeroase şi mai uşor de
înlăturat în faza de verificare a datelor
c) observarea prin sondaj nu permite
caracterizarea mai aprofundată a fenomenelor
studiate
d) în cercetarea prin sondaj erorile de
înregistrare sunt numeroase şi greu de
înlăturat în faza de verificare a datelor
e) în cazul eșantionării erorile sistematice
sunt mai puține și sunt ușor de înlăturat în faza
de verificare a datelor
127. MQ Selectați etapele planului cercetării prin a) delimitarea în timp şi spațiu a colectivității
sondaj: selective
b) verificarea gradului de omogenitate al
colectivității selective
c) determinarea mărimii eșantionului
d) alegerea tipului şi procedeului de selecție
e) stabilirea periodicității efectuării
sondajului
128. MQ Selectați elementele planului cercetării a) stabilirea planului observării
prin sondaj trebuie: b) stabilirea planului de prelucrare a datelor
de selecție din punct de vedere metodologic şi
organizatoric
c) analiza, interpretarea, extinderea şi
prezentarea datelor
d) delimitarea în timp şi spațiu a colectivității
generale
e) delimitarea în timp şi spațiu a colectivității
selective
129. MQ Selectați condițiile pentru asigurarea a) colectivitatea generală, din care va fi extras
reprezentativității eșantionului: eșantionul, trebuie să fie cât mai omogenă
b) unitățile ce formează eșantionul vor fi
extrase în mod subiectiv, după preferința
cercetătorului
c) eșantionul stabilit să fie mic ca să permită
redarea trăsăturilor esențiale ale colectivității
totale
d) includerea fiecărei unități în eșantion
trebuie să se facă în dependență de alte unități
e) dacă colectivitatea generală este împărțită
în grupe (straturi), eșantionul trebuie să
reproducă structura colectivității generale
130. MQ Selectați condițiile pentru asigurarea a) colectivitatea generală, din care va fi
reprezentativității eșantionului sunt: extras eșantionul, trebuie să fie eterogenă
cercetătorului
c) eșantionul stabilit să fie suficient de mic ca
să permită redarea trăsăturilor esențiale ale
colectivității totale
trebuie să se facă independent de alte unități
în grupe (straturi), eșantionul trebuie să
reproducă structura colectivității generale.
131. MQ Selectați afirmațiile adevărate cu referire la a) colectivitatea generală, din care va fi extras
condițiile reprezentativității eșantionului: eșantionul, trebuie să fie cât mai omogenă
cercetătorului
c) eșantionul stabilit să fie suficient de mic ca
să permită redarea trăsăturilor esențiale ale
colectivității totale
trebuie să se facă in dependență de alte unități
în grupe (straturi), eșantionul nu trebuie să
reproducă structura colectivității generale.
132. SQ Selectați numărul de etape ale sondajului: a) două etape
b) trei etape
c) patru etape
d) cinci etape
e) șase etape
133. MQ Selectați elementele primei etape ale a) culegerea datelor statistice de la unitățile
sondajului: incluse în eșantion
b) prelucrarea datelor statistice de la unitățile
incluse în eșantion
c) obținerea indicatorilor derivați
d) extinderea indicatorilor obținuți din
eșantion asupra întregii colectivității
e) caracterizarea colectivității din punct de
vedere statistic în baza indicatorilor derivați
134. MQ Selectați elementele etapei a doua a a) culegerea datelor statistice de la unitățile
sondajului: incluse în eșantion
b) prelucrarea datelor statistice de la unitățile
incluse în eșantion
c) obținerea indicatorilor derivați
d) extinderea indicatorilor obținuți din
eșantion asupra întregii colectivității
e) caracterizarea colectivității din punct de
vedere statistic în baza indicatorilor derivați
135. MQ În ce privește curba Gauss este adevărat că: a) în intervalul se află aproximativ 68% din
indivizii populației
b) în intervalul se află aproximativ 95% din
c) în intervalul se află aproximativ 99% din
d) în intervalul se află aproximativ 90% din
e) în intervalul se află aproximativ 68% din
136. SQ Selectați afirmația corectă privind a) eșantionul este nereprezentativ, deoarece
eșantionul selectat primii 100 de studenți ai extragerea nu s-a făcut aleator
USMF din lista alfabetică pentru a estima b) eșantionul este reprezentativ, deoarece
greutatea medie a studenților USMF: ordinea alfabetică este aleatorie din punctul
de vedere al greutății
c) eșantionul este prea mic
d) eșantionul este prea mare
e) eșantionul este nereprezentativ, deoarece
ordinea alfabetică este aleatorie din punctul
de vedere al greutății
137. MQ Selectați condițiile ce sunt binevenite sau a) să fie alcătuit din subiecți aleși aleator din
necesare pentru ca un eșantion să fie populație
reprezentativ: b) să fie cât mai voluminos
c) să fie reprezentativ
d) să fie cât mai mic
e) să fie alcătuit din subiecți aleși în mod
preferențial din populație
138. MQ Media calculată pe un eșantion de 100 de a) eşantion mai mare, înseamnă totdeauna o
subiecți este totdeauna mai apropiată de precizie mai bună
media reală decât cea calculată pe un b) eşantion mai mic, înseamnă totdeauna o
eșantion de 60 de subiecți, deoarece: precizie mai bună
c) media pe eşantionul de 100, este mai
probabil să fie mai apropiată de media reală
d) eşantion mai mare, înseamnă totdeauna o
precizie mai slabă
e) media pe eşantionul de 60, este mai
probabil să fie mai apropiată de media reală
139. SQ Selectați afirmația adevărată privind a) intervalul de 99% este mai larg decât cel
diferența între Intervalul de încredere cu de 95%
probabilitatea de 99% față de cel de 95%: b) intervalul de 95% este mai larg decât cel
de 99%
c) intervalul de 99% şi cel de 95% sunt la fel
de largi
d) nu putem să știm dinainte care din cele
două intervale este mai larg
e) nu există diferență între cele două
intervale de încredere
140. MQ Selectați avantajele eșantionării: a) grad de operativitate mai înalt
b) efort redus
c) cost mai mic
d) probabilitatea este întotdeauna mai mare
ca 1
e) datele pot fi extrapolate la populaţia țintă
141. MQ Selectați dezavantajele eșantionării: a) probabilitatea este întotdeauna mai mică ca
1
b) apar diverse erori
c) cost mare
d) datele nu pot fi extrapolate la populaţia
ținta
e) efort ridicat
142. MQ Selectați erorile de înregistrare după modul a) întâmplătoare
de producere: b) sistematice
c) greșeli
d) erori ale anchetatorului
e) erori ale obiectului observat
143. MQ Selectați tipul erorilor de înregistrare după a) erori sistematice
sursă: b) erori ale anchetatorului
c) erori ale mijloacelor de înregistrare
d) erori datorate metodelor utilizate
e) erori datorate condițiilor externe
144. MQ Selectați erorile reprezentative: a) sistematice
b) întâmplătoare
c) greșeli
d) erori ale obiectului observat
e) erori ale anchetatorului
145. MQ Selectați cauzele producerii erorilor a) respectarea principiilor teoriei selecţiei
sistematice: b) nerespectarea principiilor teoriei selecţiei
c) atunci când fiecare unitate a colectivităţii
generale are şanse egale de a pătrunde în
eşantion
d) atunci când fiecare unitate a colectivităţii
generale nu are şanse egale de a pătrunde în
eşantion
e) atunci când fiecare unitate a colectivităţii
generale are şanse diferite de zero de a
pătrunde în eşantion
146. MQ Erorile sistematice sunt determinate de: a) alegerea preferenţială, din comoditate sau
interes a unităților din eşantion
b) alegerea la nimereală a unităţilor
c) alegerea voită a aşa - ziselor unităţi
“reprezentative”
d) alegerea obiectivă, conform principiilor
teoriei selecției a unităților din eșantion
e) alegerea calculată a unităţilor
147. MQ Selectați afirmațiile corecte: a) erorile întâmplătoare se pot înlătura
b) erorile întâmplătoare nu se pot înlătura
c) erorile întâmplătoare se pot calcula
d) erorile întâmplătoare se pot anticipa şi
limita
e) erorile întâmplătoare nu se pot calcula,
anticipa şi limita
148. MQ În cazul selecţiei randomizate simple: a) se aplică tehnica loteriei sau tragerii la sorţi
b) se utilizează tabelul cu numere
întâmplătoare
c) elementele sunt selectate aplicând un pas
fix de la punctul de plecare random
d) se aplică metoda voluntariatului
e) se aplică metoda itinerariilor (traseelor)
149. MQ În cazul selecției dirijate, eșantionare pe a) metoda voluntariatului;
cote vizează: b) metoda eșantionării la față locului
c) metoda itinerariilor(traseelor)
d) metoda tabelului cu numere întâmplătoare
e) tehnica loteriei sau tragerii la sorţi
150. MQ Selectați răspunsul sau răspunsurile: a) Prob (A) = Prob(B)
Evenimentele A și B sunt contrare. Atunci b) A si B sunt mutual exclusive
întotdeauna: c) Prob (A si B) = 0
d) Prob(A si B) = Prob (A) Prob(B)
e) Prob(A)+Prob(B)=1
151. SQ Pentru n > 30 şi p= 95,5%, diferenţa dintre a) 2 m
rezultatele obţinute în totalitatea selectivă b) 1 m
şi cea generală va fi egală cu: c) 3 m
d) 5 m
e) ≥2m
152. SQ Pentru n > 30 şi p= 99,7% diferenţa dintre a) 1 m
rezultatele obţinute în totalitatea selectivă b) 3 m
şi cea generală va fi egală cu: c) 2 m
d) 4 m
e) ≥4m
153. MQ Selectați avantajele eşantionării: a) cost scăzut
b) operativitate
c) efort mai mare
d) siguranţă deplină
e) datele nu pot fi generalizate
154. SQ Selecţia aleatorie a totalităţii selective se a) în baza cazurilor de evidenţă care sunt puse
efectuează: în ordine alfabetică sau localităţile sunt
aranjate după hartă şi se selectează fiecare a 4-
a, a 6-a sau a 10-a;
b) prin extrageri din liste, în care sunt
înregistrate toate cazurile individuale, fără nici
o grupare prealabilă
c) prin selectarea seriilor (microzone),
localităţi sau familii care sunt examinate în
întregime;
d) prin gruparea după anumite semne în
grupuri tipice (de exemplu: vârstă, sex sau
după frecvenţa fenomenului;
e) selectarea unui anumit număr de unităţi
astfel ca raportul după semne în eşantion să fie
acelaşi ca şi în totalitatea integrală
155. MQ Selectați afirmațiile corecte cu referire la a) reprezintă probabilitatea că mediile de
pragul de semnificație p: eşantion să nu depăşească limitele maximă şi
minimă
b) se mai numește contraprobabilitate
c) are sinonim de criteriu de exactitate
d) reprezintă probabilitatea că mediile de
eşantion să depășească limitele maximă şi
minimă
e) se determină scăzând din 100 valoarea
probabilității
156. MQ Selectați pragurile de semnificație p a) 10 %
recomandate în studii din domeniu b) 5 %
medical: c) 1 %
d) 7 %
e) 0,1 %
157. MQ Să presupunem că în cursul unei epidemii a) da
de gripă în 12% dintre familii mama este b) nu
bolnavă, în 10% dintre familii tata este c) parţial
bolnav, iar în 2.5% ambii părinţi sunt d) da deoarece sexul lor diferă
bolnavi. Sunt evenimentele GM= {mama e) depinde de numărul de copii
are gripă} și GT={tata are gripă}
independente?
158. MQ Selectați ce măsoară coeficientul de a) intensitatea împrăştierii datelor unei serii

corelaţie: statistice
b) intensitatea corelaţiei între medie şi
mediană
c) intensitatea corelaţiei între doi parametri
exprimaţi numeric
d) tendinţa de creştere sau descreştere
simultană sau inversă a doi parametri
e) intensitatea oscilaţiilor posibile ale
caracterului studiat
159. SQ Selectați semnificația corectă a) cei doi parametri nu sunt corelaţi
coeficientului de corelaţie calculat între b) cei doi parametri sunt slab corelaţi
vârsta și tensiunea arterială sistolică la c) cei doi parametri sunt puternic și direct
425 de pacienți cu valoarea de +0,93: corelaţi
d) sunt prea puţine cazuri şi nu avem
încredere în valoarea coeficientului
e) cei doi parametri sunt puternic și invers
corelați
160. SQ Selectați semnificația corectă a a) corelație indirectă slabă
coeficientului de corelaţie calculat pentru b) corelație indirectă puternică
doi parametri măsuraţi la 429 de pacienţi c) corelație directă slabă
cu valoarea de -0,92. Aceasta înseamnă că d) corelație directă, puternică
între cei doi parametri avem: e) corelație directă perfectă
161. SQ Coeficientul de corelaţie calculat pentru a) cei doi parametri nu sunt corelaţi
doi parametri măsuraţi la 150 de pacienţi b) cei doi parametri sunt slab corelaţi
este +0,89. Aceasta înseamnă că: c) cei doi parametri sunt puternic corelaţi
d) cei doi parametri sunt mediu corelaţi
e) cei doi parametri sunt perfect corelaţi
162. SQ Selectați tipul de corelație dacă valoarea a) corelație perfectă pozitivă
coeficientului de corelație Pearson este de b) corelație perfectă negativă
+1: c) corelație putenică pozitivă
d) corelație puternică negativă
e) corelație slabă pozitivă
163. SQ Valoarea coeficientului de corelație a) cei doi parametri sunt perfect direct corelați
Pearson calculat pentru doi parametri este b) cei doi parametri sunt perfect indirect
-1. Aceasta semnifică faptul că: corelați
c) cei doi parametri nu sunt corelați
d) cei doi parametri sunt puternic direct
corelați
e) cei doi parametri sunt slab indirect corelați
doi parametri măsuraţi la 12 de pacienţi b) cei doi parametri sunt indirect puternic
este -0,98. Aceasta înseamnă că: corelați
c) cei doi parametri sunt direct și puternic
corelați
d) cei doi parametri sunt perfect corelaţi
e) cei doi parametri sunt perfect învers
corelați
165. SQ Valoarea coeficientului de corelaţie a) corelaţie slabă între fenomene
cuprinsă între ±0,30 şi ±0,69 denotă o: b) corelaţie puternică între fenomene
c) corelaţie medie între fenomene
d) corelaţie perfectă între fenomene
e) lipsă de corelaţie
166. SQ Valoarea coeficientului de corelaţie a) corelaţii puternice între fenomene
cuprinsă între ±0,15 şi ±0,30 exprimă b) corelații medii între fenomene
existența unei: c) corelații perfecte între fenomene
d) corelații slabe între fenomene
e) corelații inexistente între fenomene
167. SQ Valoarea coeficientului de corelație a) corelație slabă
cuprinsă între ±0,70 şi ±0,99 denotă între b) corelație perfectă
fenomene o: c) corelație medie
d) corelație puternică
e) lipsă de corelație
168. SQ Valori ale coeficientului de corelație sub a) corelație puternică între parametri analizați
0,15 ne arată: b) corelație slabă între parametri analizați
c) corelație perfectă între parametri analizați
d) corelație medie între parametri analizați
e) lipsă de corelație între parametrii analizați
doi parametri măsuraţi la 219 de pacienţi b) cei doi parametri sunt invers corelaţi
este 0,025. Aceasta înseamnă că: c) cei doi parametri sunt direct corelaţi
d) sunt prea puține cazuri şi nu avem
încredere în valoarea coeficientului
e) cei doi parametri sunt perfect corelați
170. MQ Graficul Scatter este un grafic care: a) reprezintă valorile a doi parametri
măsuraţi la mai mulţi pacienţi
b) reprezintă fiecare pacient printr-un punct
c) pe abscisă (orizontală) este reprezentat
unul din parametrii, iar pe ordonată
(verticală) este reprezentat celălalt parametru,
la acelaşi pacient
d) are pierderi din informaţie, ca histograma
e) reprezintă mai mulți pacienți printr-un
punct
171. SQ Graficul XY Scatter este un grafic care: a) reprezintă fiecare pacient printr-un punct,
ale cărui coordonate sunt valorile pentru 2
parametri măsurați la acel pacient
b) reprezintă doua sau mai multe subloturi sub
forma unor sectoare de cerc
c) se folosește pentru a compara valorile
medii pentru 2 serii de date
d) are pierderi din informaţie ca histograma
e) reprezintă fiecare pacient prin două puncte
ale carui coordonate sunt valorile pentru 2
parametri
172. SQ Coeficientul de corelaţie Pearson a) intensitaatea dispersiei datelor unei serii
- r - măsoară: statistice
b) intensitatea corelaţiei între medie şi
mediană
c) intensitatea corelaţiei între doi parametri
exprimaţi nenumeric (calitativ)
d) probabilitatea ca diferenta dintre doua
medii sa fie semnificativă statistic
e) puterea şi direcţia de influenţă a unor
factori asupra altor factori
173. SQ Legătura între incidenţa dinţilor cariaţi a) coeficientului de corelație a rangurilor
(fenomen x), dinţilor cu parodontopatii b) coeficientului de corelație liniară simplă
marginale (fenomen y) şi dinţilor absenţi c) coeficientului de corelație liniară multiplă
(fenomen z) se stabilește cu ajutorul: d) coeficientului de variație
e) coeficientului Spearman
174. MQ Selectați afirmațiile corecte privind a) nu poate fi mai mare ca 1

Coeficientul de corelație a rangurilor: b) nu poate fi mai mic ca -1
c) nu poate fi egal cu 1
d) nu poate fi egal cu 2
e) nu poate fi egal cu 0
175. MQ Selectați afirmațiile corecte cu referire la a) este mai mic ca -1
Coeficientul de corelație a rangurilor: b) poate fi egal cu 1
c) poate fi egal cu 0,5
e) este mai mare ca 1
176. SQ Legătura dintre înălțimea (fenomen x), a) coeficientului de corelație a rangurilor
greutatea (fenomen y) se stabilește cu b) coeficientului de corelație liniară simplă
ajutorul: c) coeficientului de corelație liniară multiplă
d) coeficientului de variație
177. MQ Selectați tipul de regresie, similar a) directă
corelației: b) multiplă
c) liniară
d) doar pozitivă
e) neliniară
178. MQ Selectați indicatorii necesar pentru a a) coeficientul de variație
calcula Coeficientul de regresie: b) coeficientul de corelație liniară
c) coeficientul de corelație a rangurilor
d) deviația standard a fenomenului
independent
e) deviația standard a fenomenului dependent
179. SQ Selectați legăturele de corelaţie după a) pozitivă
formă: b) liniară
c) negativă
d) alternativă
e) matematică
180. SQ Selectați legăturăturile de corelaţie după a) negativă
sens poate fi: b) curbilinie
c) rectilinie
d) alternativă
e) pozitivă
181. MQ După formă legătura de corelaţie poate fi: a) lineară
b) negativă
c) pozitivă
d) neliniară
e) multimodală
182. SQ Legătură de corelaţie se numește legătura: a) care reprezintă o caracteristică complectă
a totalităţii după omogenitatea ei,
particularităţile de distribuţie a două
caractere comparate
b) unei valori numerice a variabilei
independente îi corespund mai multe valori a
variabilei dependente
c) unei valori numerice a variabilei
independente îi corespunde strict o valoare a
d) mai multor valori numerice a variabilei
e) care este perfectă și rigidă
183. SQ Legătură de corelație se numește legătura: a) care reprezintă o caracteristică completă a
totalității după omogenitatea ei,
particularitățile de distribuție a două caractere
comparate
184. SQ Legătură funcțională este atunci când: a) unei valori numerice a variabilei
b) mai multor valori numerice a variabilei
independente îi corespunde o valoare strictă
a variabilei dependente
d) mai multor valori numerice ale variabilei
independente le corespund mai multe valori a
e) este o legătură vremelnică și într-un singur
sens
185. SQ Analiza corelaţiei se utilizează pentru: a) calcularea indicilor generali, care
caracterizează din diferite aspecte fiecare
caracter studiat
b) compararea gradului de omogenitate a
totalităților studiate
c) determinarea limitelor oscilațiilor posibile
ale caracterului studiat
d) determinarea interacţiunii factorilor,
precum şi a puterii şi direcţiei de influenţă a
unor factori asupra altor factori
e) analiza variabilității
186. SQ Corelația se aplică în practică pentru: a) determinarea veridicității diferenţei dintre
două totalităţi comparate
b) determinarea mărimii schimbării valorii
unui caracter la schimbarea valorii altui
caracter cu o unitate
c) determinarea interacţiunii factorilor,
precum şi a puterii şi direcţiei de influenţă a
d) determinarea variabilității fenomenului
e) determinarea omogenității fenomenului
187. SQ Analiza de corelație se utilizează când a) mărimea schimbării valorii unui caracter
trebuie de determinat: la schimbarea valorii altui caracter cu o unitate
b) veridicitatea diferenţei dintre două
totalităţi comparate
c) limitele oscilaţiilor posibile ale
d) puterea şi direcţia de influenţă a unor
e) variabilitatea fenomenului
188. SQ Selectați afirmația incorectă referitor la a) este numit corelogramă
graficul de corelaţie: b) are aspectul unui nor de puncte
c) indică existenţa sau lipsa legăturii
d) indică forma şi intensitatea exactă a
legăturii
e) arată sensul aproximativ al legăturii
189. SQ După sens legătură de corelatei poate fi: a) rectilinie
b) curbilinie
c) pozitivă
d) continuă
e) multimodală
190. SQ Selectați care este valoarea rxy pentru o a) 0,0 - +0,29
legătură de corelaţie directă slabă: b) 0,0 - + 0,18
c) 0,0 - +0,12
d) 0,5 - +0,29
e) 0,29 - +0,75
191. SQ Selectați pentru care din valorile a) +0,3 - +0,65
enumerate ale lui rxy legătură de corelaţie b) +0,3 - +0,69
este directă medie: c) +0,3 - +0,47
d) +0,3 - +0,74
e) 0,69 - +0.99
192. SQ Selectați valoarea rxy pentru legătură de a) +0,7 - +0,99
corelaţie directă puternică: b) +0,7 - +0,95
c) +0,7 - +0,98
d) +0,7 - +0,90
e) +0,3 - +0,69
193. SQ Pentru rxy = +0,25 legătură de corelaţie va a) directă medie
fi: b) inversă medie
c) directă puternică
d) directă slabă
e) directă medie
194. SQ Selectați legătura de corelaţie la valoarea a) inversă medie
lui rxy = - 0,85: b) inversă slabă
c) inversă puternică
d) directă puternică
e) directă medie
195. SQ Selectați tipul legăturii de corelaţie dacă a) directă slabă
rxy = +0,58: b) directă medie
c) directă puternică
d) directă deplină
e) indirectă medie
196. SQ Valoarea rxy = -0,36 indică o legătură de a) inversă slabă
corelaţie: b) inversă puternică
c) directă medie
d) inversă medie
e) directă slabă
197. SQ Valoarea rxy= +0,94 indică o legătură de a) directă puternică
corelaţie: b) directă medie
c) directă slabă
d) indirectă puternică
e) indirectă medie
198. SQ Selectați tipul legăturii de corelației a) inversă medie
pentru o valoarea rxy = -0,22: b) directă slabă
c) inversă slabă
d) inversă puternică
e) directă medie
199. SQ Selectați legătura de corelatei în a) curbilinie
dependență de formă: b) simplă
c) compusă
d) alternativă
e) directă
200. MQ Coeficientul de regresie se utilizează a) calcularea datelor orientative despre
pentru: nivelul puterii de legătură
b) calcularea legăturii de dependență sub
aspect cantitativ
c) calcularea nivelului puterii de legătură
dintre caractere cantitative
d) calcularea mărimii schimbării valorii unui
caracter la schimbarea valorii altui caracter cu
o unitate
e) calcularea direcției de influență a unor
201. SQ Mărimea schimbării valorii unui caracter a) coeficientului de corelaţie
la schimbarea valorii altui caracter cu o b) coeficientului de regresie
unitate este determinată prin calcularea: c) coeficientului de variaţie
d) deviației standard
e) erorii standard
202. MQ Apreciați care din următoarele afirmații a) un coeficient de corelaţie de -0,96 arată o
sunt adevărate dependență invers proporțională între şirurile
de valori luate în calcul
b) un coeficient de corelaţie de 0,26 arată o
dependenţă direct proporţională între şirurile
c) un coeficient de corelaţie de -12 arată o
dependenţă invers proporţională între şirurile
d) valorile coeficientului de corelaţie variază
între -1 şi 1
e) un coeficient de corelaţie de 1 arată o
dependenţă direct proporţională între şirurile
51.
203. MQ Într-un studiu s-au calculat valorile a) există o bună corelaţie între cele două
coeficientului de corelație între greutate şi variabile statistice deoarece r se apropie de 1
înălțimea pacienților rezultând o valoare r= b) nu există o bună corelaţie între cele două
0,87. Cum interpretați rezultatul obținut? variabile statistice deoarece r este mai mic
decât 1
c) între cele două variabile există o relație de
proporționalitate directă
d) între cele două variabile există o relație de
proporționalitate inversă
e) este o eroare de studiu
204. SQ Într-un studiu s-au calculat valorile a) există o bună corelaţie între cele două
coeficientului de corelaţie între greutate şi variable statistice deoarece r se apropie de 1
sexul pacienților rezultând o valoare r= b) nu există o bună corelaţie între cele două
0,87. Cum interpretaţi rezultatul obţinut? variabile statistice deoarece r este mai mic
decât 1
c) între cele două variabile există o corelaţie
directă
d) între cele două variabile există o corelaţie
inversă
e) este o eroare de studiu
205. SQ Raportul dintre Coeficientul de corelație și a) coeficient de veridicitate
eroarea lui se numește: b) criteriu de exactitate
c) coeficient de variație
d) criteriu de veridicitate
e) criteriu de corelație
206. SQ Legătura dintre mai mult de două a) coeficientului de corelație a rangurilor
fenomene se stabilește cu ajutorul: b) coeficientului de corelație liniară simplă
c) coeficientului de corelație liniară multiplă
d) coeficientului de variație
207. MQ Coeficientul de corelație a rangurilor: a) nu poate fi mai mare ca 1
b) nu poate fi mai mic ca -1
c) nu poate fi egal cu 1
208. MQ Selectați afirmațiile cu referire la a) este mai mare ca 1
Coeficientul de corelație a rangurilor: b) este mai mic ca -1
c) poate fi egal cu 1
d) poate fi egal cu 0,5
209. MQ Corelaţia se aplică în practică pentru: a) determinarea veridicităţii diferenței dintre

două totalităţi comparate
b) determinarea mărimii schimbării valorii
unui caracter la schimbarea valorii altui
c) determinarea interacțiunii factorilor,
precum şi a puterii şi direcției de influentă a
d) determinarea variabilității fenomenului
e) determinarea omogenității fenomenului
210. SQ Analiza de corelaţie se utilizează când a) mărimea schimbării valorii unui caracter
este necesar de determinat: la schimbarea valorii altui caracter cu o
unitate
b) veridicitatea diferenţei dintre două
totalităţi comparate
c) limitele oscilaţiilor posibile ale
d) intensitatea şi direcţia de influenţă a unor
e) variabilitatea fenomenului
211. MQ Selectați indicatorii necesar pentru a) coeficientul de variație
calcularea coeficientului de regresie: b) coeficientul de corelaţie
c) deviația standard;
d) eroarea standard;
e) eroarea coeficientului de corelaţie.
212. SQ Selectați afirmația incorectă referitor la a) este numit corelogramă
c) indică existenta sau lipsa legăturii
legăturii
e) arată sensul aproximativ al legăturii
213. MQ Selectați afirmațiile corecte referitor la a) este numit corelogramă
c) indică existenţa sau lipsa legăturii
legăturii
e) arată sensul legăturii
214. SQ Legătura de corelaţie după formă poate fi: a) pozitivă
b) liniară
c) negativă
d) alternativă
e) bimodală
215. SQ Legătura de corelaţie după sens poate fi: a) negativă
b) curbilinie
c) rectilinie
d) alternativă
e) bimodală
216. SQ După formă legătura de corelaţie poate fi: a) alternativă
b) negativă
c) pozitivă
d) neliniară
e) multimodală
217. SQ După sens legătură de corelaţie poate fi: a) rectilinie
b) curbilinie
c) pozitivă
d) continuă
e) multimodală
218. SQ Valoarea rxy= +0,94 indică o legătură de a) directă puternică
corelaţie: b) directă medie
c) directă slabă
d) indirectă puternică
e) indirectă medie
219. SQ Regresie se numeşte: a) schimbarea argumentului în dependență de
schimbarea a unei sau mai multe funcții
b) schimbarea funcției în dependență de
schimbarea a unui sau mai multor argumente
c) în dependență de schimbarea unei sau mai
multe funcții argumentul nu se schimbă
d) gradul de modificare a funcției la
schimbarea argumentului cu o anumită
cantitate
e) schimbarea argumentului și funcției cu
aceiași unitate
220. SQ Dacă la sporirea oricăror valori ale a) negativă
argumentului sporirile funcţiei nu sunt b) lineară
echivalente, regresia se numeşte: c) curbilinie
d) rectilinie
e) inversă
221. MQ Dacă la sporirea oricăror valori ale a) lineară
argumentului sporirile funcției sunt b) rectilinie
echivalente, regresia se numește: c) inversă
d) curbilinie
e) indirectă
222. SQ În dependență de formă, legătura de a) curbilinie
corelaţie poate fi: b) simplă
c) compusă
d) alternativă
e) directă
223. MQ În dependență de numărul caracteristicilor a) curbilinie
corelate, legătura de corelaţie poate fi: b) simplă
c) multiplă
d) alternativă
e) directă
224. MQ Legătură de corelaţie statistică se numește a) care reprezintă o caracteristică completă a
legătura: totalității după omogenitatea ei,
particularitățile de distribuție a două caractere
comparate
225. MQ Legătură funcțională este atunci când: a) unei valori numerice a variabilei
b) mai multor valori numerice a variabilei
d) mai multor valori numerice ale variabilei
independente le corespund mai multe valori a
e) este o legătură vremelnică și într-un
singur sens
226. MQ S-a realizat un studiu pe 1500 de subiecți a) corelația este negativă; perimetrul cranian
cu vârstă de 16 ani pentru a identifica tinde să fie mai mic pentru subiecții cu indice
relația dintre perimetrul cranian și indicele de inteligență mai mare dar corelația este slabă
de inteligență. Valorile perimetrului b) există o relație negativă între perimetrul
cranian au fost obținute din fișele cranian și indicele de inteligență
medicale, iar indicele de inteligență a fost c) nu există corelație între perimetrul cranian
determinat prin aplicarea unui test de și indicele de inteligență
inteligență. S-a obținut un coeficient de d) corelația este negativă; indicele de
corelație de -0,35. Care din următoarele inteligență tinde să fie mai mic pentru
afirmații sunt corecte: subiecții cu perimetrul cranian mai mic, dar
corelația este slabă
e) corelația este pozitivă; indicele de
inteligență tinde să fie mai mic pentru
subiecții cu perimetrul cranian la naștere mai
mare, dar corelația este slabă
227. MQ Selectați indicatorii variației care se a) amplitudinea relativă
exprimă în unitatea de măsură a b) dispersia
caracteristicii studiate: c) deviația standard
d) coeficientul de variație
e) amplitudinea absolută
228. MQ Selectați indicatorii variației care nu se a) coeficientul de variație
exprimă în unitatea de măsură a b) dispersia
caracteristicii studiate: c) abaterea valorilor individuale de la medie
d) abaterea maximă pozitivă
e) amplitudinea relativă
procente: b) proporția
c) coeficientul de variație
d) coeficientul de corelație
e) amplitudinea relativă
230. MQ Selectați indicatorii care nu se exprimă în a) modificarea absolută
procente: b) proporția
e) ritmul de dinamică
231. MQ Abaterea valorilor individuale de la medie a) indicelui de dinamică
este un indicator util în calculul: b) coeficientului de corelație
c) dispersiei
d) deviației standard
e) amplitudinii variației
232. MQ Selectați afirmațiile cu referire la abaterea a) valorile individuale se compara doar cu
valorilor individuale de la medie: media
b) în seriile pe intervale pentru calcul se iau in
considerație centrele de interval
c) în seriile pe intervale pentru calcul se ia in
considerație începutul intervalului
d) în seriile pe intervale pentru calcul se ia in
considerație sfârșitul intervalului
e) valorile individuale se pot compara cu toți
indicatorii tendinței centrale
233. MQ Selectați afirmațiile cu referire la dispersie: a) se exprimă în unitatea de măsură a
caracteristicii
b) este un indicator cu valoare teoretică
c) se exprimă în procente
d) este sensibilă la prezența valorilor aberante
e) nu are formă concretă de exprimare
234. MQ Selectați afirmațiile cu referire la abaterea a) se utilizează pentru elaborarea
medie pătratică: standardelor
b) se exprimă în unitatea de măsură a
caracteristicii
c) este un indicator cu valoare teoretică
d) este un indicator cu valoare practică
e) se aplică la estimarea erorilor de selecție
235. MQ Coeficientul de variație reprezintă: a) deviația standard exprimată procentual
b) un indicator sintetic al variației
c) un indicator util în compararea gradelor de
omogenitate
d) un indicator simplu al variației
e) raportul procentual dintre deviația standard
și medie
236. SQ La criteriile variabilității caracterului se a) eroarea reprezentativității
referă: b) coeficientul de variație
c) coeficientul de corelație
d) intervalul de încredere
e) valoarea medie a caracterului
237. SQ Amplitudinea absolute în seria de variație a) nivelul mediu al caracterului
caracterizează: b) distribuția caracterului
c) regresia caracterului
d) diferența între valoarea maximă și minimă
e) expresia procentuală a diferenței între
valoarea maximă și minimă
238. SQ Amplitudinea relativă în seria de variație a) nivelul mediu al caracterului
239. MQ Limitele seriei de variație sunt determinate a) diferența dintre variantele maximă şi
de: minimă
b) varianta maximă şi minimă
c) raportul dintre varianta maximă şi cea
minimă
d) raportul dintre varianta minimă şi cea
maximă
e) valoarea minimă şi maximă
240. SQ Amplitudinea absolută în seria de variație a) suma dintre varianta maximă şi cea
este determinată de: minimă
b) raportul dintre varianta minimă şi cea
maximă
c) diferența dintre varianta maximă şi cea
minimă
d) raportul dintre varianta maximă şi cea
minimă
e) produsul dintre varianta maximă şi cea
minimă
241. SQ Amplitudinea relativă în seria de variație a) nivelul mediu al caracterului
242. MQ Limitele seriei de variație sunt determinate a) diferența dintre variantele maximă şi
de: minimă
b) varianta maximă şi minimă
c) raportul dintre varianta maximă şi cea
minimă
d) raportul dintre varianta minimă şi cea
maximă
e) valoarea minimă şi maximă
243. SQ Amplitudinea absolută în seria de variație a) suma dintre varianta maximă şi cea
este determinată de: minimă
b) raportul dintre varianta minimă şi cea
maximă
c) diferența dintre varianta maximă şi cea
minimă
d) raportul dintre varianta maximă şi cea
minimă
e) produsul dintre varianta maximă şi cea
minimă
244. SQ Limite seriei de variație caracterizează: a) distribuția caracterului
b) reprezentativitatea
c) nivelul mediu al caracterului
d) valorile extreme ale seriei
e) dispersia caracterului
245. MQ Gradul de omogenitate a câtorva caractere a) coeficientul de variație
este posibil de comparat, calculând: b) limita seriei de variație
d) coeficientul de regresie
e) raportul procentual dintre deviația
standard și medie
246. SQ Când coeficientul variației (Cv) este egal a) variaţie foarte înaltă
cu 17,4%, variația caracterului este: b) variaţie înaltă
c) variaţie medie
d) variaţie foarte joasă
e) variație mică
247. SQ La valoarea de 7,8% a coeficientului de a) mediu
variație, gradul de variabilitate al b) mic
caracterului este: c) foarte mare
d) foarte mic
e) mare
248. SQ Dacă coeficientul de variație este de a) omogenă
26,2%, variabilitatea caracterului este: b) neomogenă
c) medie
d) înaltă
e) mică
249. MQ Valoarea coeficientului de variație de a) omogenitatea perfectă a totalității studiate
44,3%, denotă despre: b) lipsa de omogenitate
c) omogenitatea relativă a totalității studiate
d) variație mică
e) variaţie înaltă
250. SQ Gradul de variabilitate a câtorva caractere a) amplitudinea
poate fi comparat calculând: b) abaterea medie pătratică
e) limita seriei
251. MQ Amplitudinea seriei de variație ne oferă a) dispersia caracterului luând în
informație despre: consideraţie structura internă a totalităţii
studiate
b) dispersia caracterului fără analiza
structurii interne a totalităţii studiate
c) dispersia caracterului în baza variantelor,
care depăşesc media aritmetică
d) omogenitatea valorilor
e) dispersia fenomenului fără a preciza
structura internă a acestuia
252. MQ Pentru a compara gradul de variabilitate a a) limita seriei
lungimii corpului nou-născuților băieți şi b) amplitudinea
fetițe este mai bine a utiliza: c) deviația standard
d) coeficientul variației
e) abaterea medie pătratică
253. SQ Pentru a compara gradele de omogenitate a a) amplitudinea
masei corpului la nou-născuți și a lungimii b) coeficientul variației
acestora trebuie de calculat: c) deviația medie pătratică
e) limita seriei
254. MQ Selectați indicatorii variației: a) media aritmetică
b) mediana
c) amplitudinea
d) abaterea medie pătratică
e) dispersia
255. MQ Indicatorii variației, după modul de a) indicatori calculați pentru serii
sistematizare a datelor primare, sunt: multidimensionalei
b) indicatori calculați pentru serii
unidimensionale
c) indicatori calculați ca mărimi absolute
d) indicatori calculați ca mărimi relative
e) indicatori calculați ca mărimi medii
256. MQ Indicatorii variației, după modul de calcul a) indicatori calculați pentru serii
şi exprimare, sunt: multidimensionalei
unidimensionale
e) indicatori calculați ca mărimi medii
257. SQ Indicatorii variației, după numărul a) indicatori calculați pentru serii
variantelor luate în calcul, sunt: multidimensionalei
unidimensionale
e) indicatori sintetici
258. MQ Abaterea medie pătratică: a) este un indicator important în analiza
variației
b) este un indicator important în analiza
frecvenței fenomenului
c) se folosește la estimarea erorilor de
selecție
d) se utilizează pentru elaborarea
standardelor de dezvoltare fizică
e) se exprimă în unitatea de măsură în care
se exprimă şi caracteristica
259. SQ Coeficientul de variație ce indică o a) un coeficient de variație cu valori sub ±
variație mică este: 10%
b) un coeficient de variație cu valori cuprinse
între ± 10% şi ± 20%
c) un coeficient de variație cu valori peste ±
20%
d) un coeficient de variație cu valori cuprinse
între 35 - 40%
e) un coeficient de variație cu valori cuprinse
între 40 - 45%
260. SQ Coeficientul ce indică o variație mare a) un coeficient de variație cu valori sub ±
este: 10%
între ± 10% şi ± 20%
20%
între 5 - 10%
între 10 - 15%
261. SQ Coeficientul ce indică o variație medie a) un coeficient de variație cu valori sub ±
este: 10%
între ± 10% şi ± 20%
20%
între 35 - 40%
între 40 - 45%
262. SQ În seria de variație unde f =1, iar n <120,
deviația medie pătratică se calculează
conform formulei:
263. SQ În seria variabilă unde f >1, iar n > 120,

deviația medie pătratică se calculează după
formula:
264. SQ În seria variabilă unde f >1, iar n <120,

deviația medie pătratică se calculează
după formula:
265. SQ Selectați formula de calcul a coeficientului

de variație:
266. SQ În seria variabilă unde f >1, iar n <120,
dispersia se calculează după formula:
267. SQ În seria de variație unde f =1, iar n >120,

dispersia se calculează conform formulei:
268. SQ În seria de variație unde f >1, iar n >120,

dispersia se calculează conform formulei:
269. SQ Formula de calcul a deviației standard a) amplitudinea relativă

conține: b) dispersia
d) amplitudinea absolută
e) sporul absolut
270. MQ Gradul de variabilitate a câtorva caractere a) limita seriei de variație
este posibil de comparat, calculând: b) coeficientul de variație
d) coeficientul de regresie
e) raportul procentual dintre deviația
standard și medie
271. MQ Tipurile seriilor cronologice sunt: a) de moment
b) de interval
c) simple
d) compuse
e) atribuibile
272. MQ Evoluția fenomenului în timp poate fi a) prin coloane
reprezentată grafic prin diagrama: b) liniară
c) sectorială
d) intracolonară
e) radială
273. SQ Pentru reprezentarea grafică a a) radială
modificărilor sezoniere ale fenomenului b) sectorială
se folosește diagrama: c) prin bare
d) pin coloane
e) pictograma
274. SQ Modificările ciclice se realizează în a) spațiu

funcție de: b) timp
c) persoană
d) venit
e) etnie
275. MQ Seria cronologică: a) este seria formată din valori omogene și

comparabile
b) este seria formată doar din valori relative
şi medii
c) vizează măsurarea creșterilor sau
descreșterilor unui fenomen în timp
d) este seria formată doar din valori absolute
e) se utilizează pentru a analiza statica
populației
276. MQ Particularitățile seriilor cronologice sunt: a) interdependența termenilor
b) omogenitatea
c) periodicitatea
d) variabilitatea
e) incomparabilitatea
276. SQ Una din particularitățile seriilor a) incomparabilitatea

cronologice este. b) independența
c) omogenitatea
d) unicitatea
e) invariabilitatea
277. MQ Seriile cronologice de moment: a) sunt formate din valori care se referă la
anumite intervale de timp
b) permit cumularea valorilor termenilor
c) reprezintă nivelul la care a ajuns
fenomenul într-un moment
d) nu permit cumularea valorilor termenilor
e) pot fi formate din valori ale fenomenului
înregistrate la finele anului
278. MQ Seriile cronologice de intervale: a) nu permit cumularea valorilor termenilor
b) sunt formate din valori care se referă la
anumite intervale de timp
c) permit cumularea valorilor termenilor
d) fiecare valoare este rezultatul unui proces
realizat într-o perioadă de timp
e) pot fi formate din valori ale fenomenului
înregistrate la începutul anului
279. MQ Seriile cronologice formate din valori a) medii
relative pot include: b) rate
c) mediane
d) rapoarte
e) proporții
280. MQ Seriile cronologice formate din valori a) module
medii pot include: b) ratele
c) medii
d) proporții
e) mediane
281. MQ Într-o serie cronologică formată din valori a) morbiditatea

absolute, putem întâlni așa indicatori ca: b) numărul de paturi
c) mortalitatea
d) numărul de medici
e) asigurarea populației cu medici
282. SQ Într-o serie cronologică formată din valori a) numărul de populație

relative, putem întâlni așa indicator ca: b) numărul de medici
c) natalitatea
d) numărul de decese
e) numărul de nașteri
283. MQ Seria cronologică poate fi reprezentată a) poligonul frecvențelor
grafic prin: b) diagrame prin coloane
c) diagrame polare
d) cronograme
e) histograme
284. MQ Indicatorii absoluți ai seriei cronologice a) indicele de dinamică

sunt: b) volumul agregat
c) modificarea absolută
d) valoarea absolută a unui procent din ritmul
de dinamică
e) valorile individuale absolute
285. MQ Indicatorii relativi ai seriei cronologice a) volumul agregat
sunt: b) ritmul de dinamică
c) indicele de dinamică
d) nivelul mediu
e) modificarea medie absolută
286. MQ Indicatorii medii ai seriei cronologice a) valoarea absolută a unui procent din ritmul
sunt: de dinamică
b) nivelul mediu
c) ritmul de dinamică
d) indicele mediu de dinamică
e) ritmul mediu de dinamică
287. MQ Ajustarea seriilor cronologice se poate a) metode analitice
face prin următoarele metode: b) metode sintetice
c) metoda grafică
d) metoda mediilor glisante
e) metoda mediei de grup
288. SQ Unul din indicatorii medii ai seriei a) valoarea absolută a unui procent din ritmul
cronologice este: de dinamică
b) nivelul mediu
d) volumul agregat
e) indicele de dinamică
289. SQ Unul din indicatorii relativi ai seriei a) volumul agregat

cronologice este : b) modificarea absolută
d) nivelul mediu
290. SQ Unul din indicatorii absoluți ai seriei a) volumul agregat

cronologice este: b) ritmul de dinamică
d) nivelul mediu
291. SQ Seria cronologică care prezintă dinamica a) simplă de moment

mortalității populației pe parcursul a 10 b) simplă de interval
ani este o serie: c) complexă de moment
d) complexă de interval
e) complexă

incidenței populației pe parcursul a 5 ani b) simplă de interval
este o serie: c) complexă de moment
e) complexă

numărului de medici la 1 ianuarie pe b) simplă de interval
parcursul a 5 ani este o serie: c) complexă de moment
e) complexă
numărului de decese pe parcursul a 7 ani b) simplă de interval
este o serie: c) complexă de moment
e) complexă

numărului de nașteri pe parcursul a 5 10 b) simplă de interval
ani este o serie: c) complexă de moment
e) de moment
296. SQ Diferența dintre două valori ale seriei a) indicele de dinamică

cronologice reprezintă: b) modificarea absolută
d) modificarea medie absolută
e) volumul agregat
297. SQ Raportul simplu sau procentual dintre a) modificarea absolută

două valori ale seriei cronologice b) indicele de dinamică
reprezintă: c) ritmul de dinamică
d) modificarea medie absolută
e) volumul agregat
298. MQ Indicați tipurile de grafice: a)cartodiagrame
b)diagrame
c)cu coordonate rectangulare
d)cu coordonate polare
e)speciale
299. MQ Selectați tipurile de diagrame: a)cu structură terţiară

b)de proporţii
c)cu coordonate geografice
d)cu coordonate bipolare
e)bazate pe lungimi
300. MQ Selectati diagramele bazate pe lungimi. a)diagrama cu bare

b)diagrama de structură în dreptunghi
c)diagrama de structură în cerc
d)pictograma
e)cartograma
1. În elaborarea unui proiect de cercetare, stabilirea scopului trebuie să preceadă
determinării:
a. Tipului de studiu
b. Temei de cercetare
c. Obiectivelor cercetării
d. Ipotezei cercetării
e. Problemei de cercetare
2. În elaborarea metodologiei cercetării, stabilirea scopului trebuie să urmeze
determinării:
a. Metodelor de cercetare
b. Obiectivelor cercetării
c. Temei de cercetare
d. Analizei literaturii
3. În elaborarea unui proiect de cercetare, obiectivele trebuie să corespundă:

a. Scopului cercetării
b. Scopului cercetătorului
d. Problemei cercetate
e. Interesului autorului
4. În elaborarea metodologiei cercetării, identificarea tipului de studiu trebuie să

preceadă identificării:
b. Colectării materialului
d. Analizei datelor primare
5. În elaborarea metodologiei cercetării, identificarea tipului de studiu trebuie să
urmeze determinării:
b. Obiectivelor de cercetare
c. Scopului cercetării
d. Problemei de cercetare
e. Analizei literaturii
6. Analiza datelor obținute în cadrul unei cercetări presupune:
a. Identificare tipului de studiu
b. Calculul indicatorilor absoluți și relativi
c. Măsurarea corelațiilor
d. Determinarea metodelor de cercetare
e. Calculul indicatorilor tendinței centrale și ai variației
7. Selectați procedeele care nu se includ în etapa de analiză a datelor statistice:
a. Determinarea obiectivelor de cercetare
b. Calculul indicatorilor
c. Identificarea scopului cercetării
d. Calculul indicatorilor variației
e. Calculul indicatorilor semnificației statistice
8. Câte scopuri poate include un proiect de cercetare?
a. Două
b. Unul
c. Trei
d. Patru
e. Suficiente pentru a răspunde problemei de cercetare
9. Câte obiective poate include un proiect de cercetare?
a. Două
b. Unul
c. Suficiente pentru a răspunde problemei de cercetare
d. Trei
e. Patru
10. Ipotezele într-o cercetare reprezintă:
a. Întrebări privind legătura presupusă dintre variabile cercetate
b. Afirmații privind legătura presupusă dintre variabile cercetate
c. Problemele ce necesită a fi cercetate
d. Recomandări practice
e. Concluzii privind rezultatele cercetării
11.Selectatți tipuri de ipoteze:
a. Ipoteza nulă
b. Afirmații privind legătura presupusă dintre variabile cercetate
c. Problemele ce necesită a fi cercetate
d. Recomandări practice
e. Ipoteza alternativă
12.Selectați afirmațiile care pun în evidență actualitatea problemei de cercetare:

a. Indicatorii de morbiditate în creștere
b. Lipsa metodelor eficiente de tratament
c. Cheltuieli reduse pentru diagnostic și tratament
d. Lipsa metodelor eficiente de profilaxie
e. Indicatorii de mortalitate în creștere
13.Identificarea celei mai eficiente metode de tratament poate fi prin intermediul
studiului:
a. Cohortă
b. Caz-control
c. Experimental
d. Transversal
e. Descriptiv
14.Dovada sigură a expunerii la un factor de risc poate fi identificată prin
intermediul studiului:
a. Descriptiv
b. Transversal
c. Cohortă
d. Experimental cu grup de control
e. Experimental fără grup de control
15.Identificarea acțiunii unui factor de protecție poate fi demonstrată prin
intermediul studiilor:
a.Descriptiv
b.Experimental cu grup de control
c.Caz-control
d.Cohortă
e.Experimental comunitar
16.Dovada expunerii la un factor de risc poate fi identificată prin intermediul
studiului:
a.Descriptiv
b.Caz-control
c.Cohortă
d.Experimental cu grup de control
e.Experimental fără grup de control
17.Selectați tipul de studiu care generează cele mai mari probleme de ordin etic:
a.Caz-control
b.Cohortă
c.Meta-analiza
d.Experimental
e.Descriptiv
18.În care tipuri de studii, cercetarea începe înaintea acțiunii factorilor de risc
asupra subiecților?
a.Descriptive
b.Prospective
c.Retrospective
d.Transversale
e.Caz-control
19.Cercetarea începe cu expunerea subiecților în cadrul studiilor:
a.Prospective
b.Retrospective
c.Caz-control
d.De Cohortă
e.Descriptive
20.În care tipuri de studii, cercetarea începe cu expunerea?
a.Experimentale
b.Descriptive
c.De Cohortă
d.Retrospective
e.Caz-control
21.În care tipuri de studii, cercetarea începe după ce rezultatul a apărut?
a.Descriptive
b.Prospective
c.Retrospective
d.Experimentale
e.De Cohortă
22.Cercetarea începe cu rezultatul în cadrul studiilor:
a.Prospective
b.Retrospective
c.Caz-control
d.De Cohortă
e.Descriptive
23.În care tipul de studiu, cercetarea începe cu rezultatul?
a.Prospective
b.Descriptive
c.De Cohortă
d.Experimentale
e.Caz-control
24.În care studii epidemiologice expunerea este administrată de cercetător?
a. Descriptive
b. De Cohortă
c. Caz-control
d. Meta-analiza
e. Experimentale
25.Principul ”dublu-orb” se utilizează în cadrul studiilor:
a. Studii de prevalența
b. Descriptive
c. Experimentale
d. De Cohortă
e. Caz-control
26.Selectați studii epidemiologice în care expunerea nu este controlată de
cercetător?
a. Descriptive
b. Cohortă
c. Serii de cazuri
d. Caz-control
e. Reviu narativ
27.Principul ” orb” se utilizează în cadrul studiilor:
a. De Cohortă
b. Caz-control
c. Transversale
d. Experimentale
e. Descriptive
28.Principiul ”dublu-orb” într-o cercetare semnifică:
a.Doar cercetătorul nu cunoaște cui se administrează expunerea
b.Doar medicul nu cunoaște cui se administrează expunerea
c.Doar pacientul nu cunoaște ce expunere administrează
d.Doar pacientul și cercetătorul nu cunosc ce expunere se administrează
e.Doar pacientul și cercetătorul cunosc cui se administrează expunerea
29.Principiul ” simplu orb” într-o cercetare semnifică:
a.Doar pacientul și cercetătorul nu cunosc cui se administrează expunerea
b.Doar cercetătorul cunoaște cui se administrează expunerea
c.Doar pacientul nu cunoaște ce expunere se administrează
d.Doar medicul cunoaște cui se administrează expunerea
e.Doar pacientul și medicul nu cunosc cui se administrează expunerea
30.Selectați studiile epidemiologice observaționale:
a.Caz-control
b.Cohortă
c.Experimentale
d.Descriptive
e.Randomizate
31.Selectați studiile epidemiologice experimentale:
a. Studii preclinice
b. Cohortă
c. Clinice Randomizate
d. Descriptive
e. Studii clinice cu grup de control
32.Care tip de studiu se bazează doar pe analiza rezultatelor cercetărilor științifice
anterioare?
a. Caz-control
b. Cohortă
c. Meta-analiza
d. Descriptive
e. Experimentale
33.Selectați studiile științifice care testează ipoteze:
a. Meta-analiza
b. Caz-control
c. Cohortă
d. Descriptive
e. Experimentale
34.Selectați tipul de studiu care generează ipoteze:
a. Caz-control
b. Cohortă
c. Clinice randomizate
d. Descriptive
e. Experimentale
35.Unul din următoarele studii testează ipoteze:
a. Studiu de caz
b. Caz-control
c. Analiza seriilor de cazuri
d. Descriptive
e. Studii ale incidenței
36.Selectați studiul în cadrul căruia se testează ipoteze
a. Studii ale prevalenței
b. Analiza seriilor de cazuri
c. Cohortă
d. Descriptive
e. Studii ale incidenței
37.Selectați studiile care sunt analitice observaționale:
a. Clinice randomizate
b. Caz-control
c. Cohortă
d. Descriptive
e. Experimentale
38.În care cazuri se ia decizia de a efectua un studiu caz-control:
a. Când sunt resurse suficiente
b. Când este timp suficient
c. Când sunt pacienți suficienți
d. Când maladiile sunt rare
e. Când expunerile sunt rare
39.În care cazuri se ia decizia de a efectua un studiu de cohortă:
b. Când este timp suficient
c. Când sunt pacienți suficienți
d. Când maladiile sunt rare
e. Când se dorește identificarea mai multor rezultate ale unei
expuneri
40.În care cazuri se ia decizia de a efectua un studiu caz-control:
b. Când se dorește identificarea mai multor expuneri în cazul unei
maladii
c. Când maladiile sunt rare
d. Când sunt pacienți suficienți
e. Când expunerile sunt rare
41.Selectați știința care este denumită disciplină de bază a sănătăţii publice:
a. Biostatistica
b. Epidemiologia
c. Igiena
d. Managementul
e. Legislația în sănătatea publică
42.Aplicarea epidemiologiei în sănătatea publică presupune:
a. Descrierea tabloului real al bolii în populaţie
b. Completarea tabloului clinic cu simptoame şi sindroame noi
c. Studierea pronosticului bolii
d. Determinarea frecvenţei factorilor de risc
e. Descrierea modelelor de morbiditate
43.Aplicarea epidemiologiei în medicina clinică are ca obiective:

a. Prevenirea şi controlul comunitar al bolilor
b. Depistarea şi supravegherea bolilor în populaţie
c. Descrierea istoriei naturale a bolii
d. Determinarea valorilor standarde
e. Planificarea sanitară
44.Selectați sinonimele pentru expunere:
a. Factor de risc
b. Factor cauzal
c. Boală
d. Variabilă predicatoare
e. Factor de protecție
45.Selectați sinonimele pentru rezultat:
a. Boală
b. Factor de risk
c. Variabilă de răspuns
d. Variabilă predicatoare
e. Variabila de efect
46.Asocierea epidemiologică reprezintă relația:
a. Dintre expunere și rezultat
b. Dintre factorul de risc și boala
c. Dintre doi factori de risc
d. Dintre factorul de protecție și numărul maladiilor
e. Dintre două maladii, în care una reprezintă expunerea
47.Spre deosebire de epidemiologia analitică, cea descriptivă este:
a. Centrată pe grupuri de oameni
b. Retrospectivă
c. Prospectivă
d. Centrată pe individ
e. Generarea de ipoteze
48.Spre deosebire de epidemiologia descriptivă, cea analitică este:
a. Prospectivă
b. Centrată pe individ
c. Generarea de ipoteze
d. Testarea de ipoteze
e. Retrospectivă
49.Raportul probabilităților (OR) este indicatorul de bază în cadrul studiului:
a. De Cohortă
b. Caz-control
c. Clinic randomizat
d. Descriptiv
e. Experimental
50.Riscul Relativ (RR) este indicatorul de bază în cadrul studiului:

a. Descriptiv
b. De Cohortă
c. Caz-control
d. Clinic randomizat
e. Transversal
51.Riscul apariției rezultatului la neexpuși este un indicator al studiilor
a. Descriptiv
b. De Cohortă
c. Caz-control
d. Serii de cazuri
e. Studii ecologice
52.Tabelul de contingență 2x2 se utilizează în calculul indicatorilor studiilor:

a. Descriptive
b. De Cohortă
c. Experimentale
d. Caz-control
e. Clinice randomizate
53.Riscul apariției rezultatului la expuși este un indicator al studiilor:

a. Descriptiv
b. Caz-control
c. Studii transversale
d. De Cohortă
e. Studii de caz
54. Codarea materialului statistic se efectuează în:
a) A treia etapă a studiului;
b) Etapa a doua;
c) Prima etapă;
d) Etapa a patra;
e) A cincea etapă a studiului statistic
55. Completarea tabelelor analitice se face în:

a) Prima etapă a studiului statistic;
b) Etapa a doua a studiului statistic;
c) Etapa a treia a studiului statistic
d) Etapa a cincea a studiului statistic;
e) Etapa a patra studiului statistic
56. Din programul studiului științific face parte:

a) Stabilirea termenilor de efectuare a studiului;
b) Determinarea obiectivelor studiului;
c) Determinarea bugetului studiului;
d) Stabilirea metodelor ce vor fi utilizate în scopul culegerii şi /sau analizei
datelor;
e) Formularea ipotezei cercetării
57. În planul studiului științific se include:

a) Determinare tipul studiului;
b) Completarea tabelelor analitice;
c) Determinarea obiectivelor cercetării;
d) Determinarea modului de formare a obiectului studiului;
e) Determinarea scopului cercetării
58. Programul de colectare a materialului include:

a) Elaborarea machetelor tabelelor analitice;
b) Definirea tipului de culegere a datelor;
c) Elaborarea chestionarului;
d) Controlul materialului primar;
e) Stabilirea populaţiei ţintă a studiului, reprezentînd populaţia la care se
aplică
59. Programul de prelucrare a materialului include:

a) Completarea tabelelor analitice;
b) Gruparea caracterelor de evidenţă;
c) Calcularea indicatorilor;
d) Codarea materialului primar;
e) Analiza primelor rezultate
60. Gruparea tipologică în cadrul studiului statistic se efectuează conform

caracterelor de evidenţă:
a) Factoriale;
b) Cantitative;
c) Atributive;
d) Rezultative;
e) Numerice
61. Gruparea variaţională în cadrul studiului se efectuează conform caracterelor

de evidenţă:
a) Atributive;
b) Rezultative;
c) Factoriale;
d) Cantitative;
e) Calitative.
62. După plenitudinea cercetării, studiul poate fi:
a) Curent;
b) General;
c) Tipologic;
d) Anamnestic;
e) Selectiv
63. După timpul efectuării, studiul poate fi:

a) Retrospectiv;
b) Aleator;
c) De moment;
d) Selectiv;
e) Prospectiv.
64. Din metodele de selectare a materialului în cadrul studiului fac parte:

a) Selecţia variaţională;
b) Selecţia atributivă;
c) Selecţia tipologică;
d) Selecţia cantitativă;
e) Selectarea mecanică
65. Metodele de selectare a materialului în cadrul studiului sunt:

a) Selectarea mecanică;
b) Selectarea corelaţională;
c) Selectarea aleatorie;
d) Selecția variațională
e) Selecţia tipologică
66. Etapa a treia a studiului statistic include:

a) Colectarea materialului;
b) Codificarea;
c) Controlul materialului;
d) Determinarea volumului totalităţii selective;
e) Gruparea.
67. Eroare de tip metodic în cadrul studiu reprezintă:

a) Analiza calitativă incorectă;
b) Matematizarea excesivă a studiului;
c) Determinarea incorectă a unităţii de observaţie;
d) Determinarea incorectă a obiectului de studiu;
e) Selecţia incorectă.
68. Eroare de tip logic în cadrul studiului este:

a) Gruparea incorectă a caracterelor de evidenţă
b) Matematizarea excesivă a studiului
c) Determinarea incorectă a unităţii de observaţie
d) Determinarea incorectă a scopului de studiu
e) Determinare incorectă a clasificări
69.Selectați indicatorii care se pot exprimă la 10 mii de locuitori

a. Raportul
b. Media aritmetică
c. Rata
d. Proporția
e. Mediana
70.Ratele se pot ilustra grafic prin:

a. Diagrama sectorială
b. Diagrama prin coloane
c. Diagrama intracolonară
d. Diagrama prin benzi
e. Cronogramă
71.Selectați diagramele prin care se pot ilustra ratele:

a. Diagrama radială
b. Diagrama liniară
e. Cronograma
72.Proporțiile se pot ilustra grafic prin:
a. Diagrama sectorială
b. Diagrama prin coloane
e. Cronogramă
73.Pentru calcularea ratei este necesar de a cunoaşte mărimea:

a) Unei totalităţi
b) A trei totalităţi
c) A două totalităţi
d) A patru totalităţi
e) A cinci totalităţi
74.Indicatori speciali şi generali pot fi:
a) Proporţiile
b) Ratele
c) Demonstrativi
d) Ilustrativi
e) De raport
75.Structura fenomenului studiat o caracterizează indicator:
a) Rata
b) De raport
c) Demonstrativ
d) Proporţia
e) Ilustrativi
76.Frecvenţa fenomenului este redată de indicator:

a) Rată
b) Proporţie
c) Demonstrativ
d) De raport
e) Ilustrativ
77.Rata indică:
a) Frecvenţa fenomenului în mediu
b) Structura internă a fenomenului
c) Cât de repede fenomenul apare în populaţie
d) Proporția fenomenului în mediu
e) Structura externă a fenomenului
78. Indicatorul de raport caracterizează:

a) Raportul a două evenimente independente
b) Compararea unei populaţii cu alta
c) Nivelul mediu al caracterului raportat
d) Raportul a două totalităţi independente
e) Structura externă a fenomenului
79.Indicatorul de raport după metoda de calcul este asemănător cu indicatorul:

a) Rata
b) Proporţia
c) Demonstrativ
d) Ilustrativ
e) Median
80.Pentru caracteristica dinamicii fenomenului proporţia:

a) Se utilizează
b) Nu se utilizează
c) Se utilizează în cazuri de excepţie
d) Se utilizează după efectuarea standardizării
e) Are utilitate primordial
81.Indicatorul intensiv se utilizează pentru caracteristica:

a) Frecvenţei fenomenului în acelaşi mediu dar în perioade de timp
diferite
b) Frecvenţei fenomenului în medii diferite şi în perioade diferite
c) Frecvenţei fenomenului în medii diferite dar în aceeaşi perioadă de
timp
d) Frecvenţei fenomenului în alt fenomen
e) Structurei fenomenului în acelaşi mediu dar în perioade de timp diferite
82. Rate brute sunt:

a) Mortalitatea pe grupe de vârsta
b) Mortalitatea masculină
c) Morbiditatea generală
d) Mortalitatea generală
e) Nivelul natalităţii
83.Rate speciale sunt:

a) Morbiditatea prin maladiile aparatului respirator
b) Mortalitatea infantilă
c) Mortalitatea în vârsta aptă de muncă
d) Natalitatea
e) Mortalitatea maternă
84.Următorii indicatori reprezintă proporţii:

a) Nivelul natalităţii
b) Dinamica mortalităţii perinatale
c) Ponderea traumatismului rutier
d) Asigurarea populaţiei cu medici
e) Structura profilurilor medicale
85.Indicatorul de raport este:
a) Dizabilitatea populației
b) Asigurarea populaţiei cu paturi
c) Dinamica morbidităţii stomatologice
d) Asigurarea populaţiei cu medici
e) Mortalitatea maternă
86.Valorile medii sunt utilizate pentru caracterizarea indicatorilor:

a) Cantitativi
b) Calitativi
c) Atributivi
d) De gender
e) De profesie
87. Câte procente de cazuri de observaţie se includ în limitele M±1σ:

a) 68,8%
b) 77,7%
c) 65,5%
d) 99,9%
e) 95,5%
88. Câte procente de cazuri de observaţie se includ în limitele M±2σ:

a) 68,8%
b) 99,7%
c) 93,5%
d) 95,5%
e) 77,7%
89.Câte procente de cazuri de observaţie se includ în limitele M±3σ:

a) 95,5%
b) 99,7%
c) 99,9%
d) 97,9%
e) 95,7%
90.La criteriile semnificației rezultatelor se referă:

a) Limita şi eroarea standard
b) Limitele de încredere şi coeficientul variaţiei
c) Eroarea standard şi intervalul de încredere
d) Eroarea standard şi coeficientul corelaţiei
e) Regresia
91. Drept criteriu de apreciere a semnificației rezultatelor poate servi:

a) Coeficientul corelaţiei
b) Criteriul t - Student
c) Coeficientul regresiei
d) Intervalul de încredere
e) Amplitudinea
92. Din criteriile de apreciere a semnificației rezultatelor face parte:

a) Eroarea standard valorii medii
b) Eroarea standard coeficientului de variaţie
c) Eroarea standard coeficientului de regresie
d) Eroarea standard indicatorului de raport
e) Limita
93. Calculul criteriului t -Student este utilizat pentru:

a) Aprecierea semnificației statistice dintre două valori medii
b) Determinarea corelaţiei dintre două caractere care se schimbă
c) Compararea a două şi mai multe valori relative, obţinute în totalităţi
neomogene
d) Aprecierea semnificației diferenţei între trei şi mai multe valori relative
e) Aprecierea variabilităţii
94. Intervalul de încredere pentru valorile medii se determină în felul următor:

a) IÎ 95.0% = M ± tp
b) IÎ 95.0% = M ± tESp
c) IÎ 95.0% = M ± tqM
d) IÎ 95.0% = M ± tESM
e) IÎ 95.0% = M ± t+p
95. Pentru a mări exactitatea rezultatelor cercetării trebuie de majorat:
a) Intervalul de încredere
b) Omogenitatea caracterului
c) Eroarea reprezentativităţii
d) Variabilitatea caracterului
e) Numărul de unități de observație
96. Pentru a mări exactitatea rezultatelor cercetării trebuie de micşorat:

a) Eroarea standard
b) Numărul de observaţii
c) Omogenitatea caracterului
d) Intervalul de încredere
e) Limitele de încredere
97. Evoluţia fenomenului în timp poate fi reprezentată grafic prin diagrama:

a) Radială
b) Liniară
c) Sectorială
d) Intracolonară
e) Cartograma
98. Pentru ilustrarea structurii fenomenului studiat se utilizează diagrama:

a) Liniară
b) Radială
c) Sectorială
d) Cartograma
e) Intracolonară
99. Pentru reprezentarea grafică a modificărilor sezoniere ale fenomenului se

foloseşte diagrama:
a) Radială
b) Sectorială
c) Polară
d) Intracolonară
e) Pictograma
100. Pentru ilustrarea grafică a structurii pe grupele de vârstă a populaţiei poate fi

utilizată diagrama:
a) Radială
b) Liniară
c) Intracolonară
d) Sectorială
e) Pictograma
101. La diagramele liniare se referă diagrama:

a) Colonară
b) Radială
c) Sectorală
d) Intracolonară
e) Cartograma
102. Distribuţia fenomenului în spaţiu este redată de diagrama:

a) Radială
b) Liniară
c) Sectorală
d) Cartograma
e) Cartodiagrama
103. Din diagramele de comparaţie face parte diagrama:

a) Piramidală
b) Intracolonară
c) Colonară
d) Sectorală
e) Prin bare
104. Statica fenomenului este redată de diagrama:

a) Liniară
b) Colonară
c) Radială
d) Cronograma
e) Prin bare
105. Diagrama colonara se utilizează pentru ilustrarea grafică a indicatorului:

a) De corelație
b) De supraviețuire
c) Extensiv
d) Rata
e) De Raport
106. Diagrama sectorială se foloseşte la reprezentarea grafică a indicatorului:

a) Rata
b) Cota
c) Demonstrativ
d) Media
e) Proporţia
107. Diagrama radială se utilizează pentru aprecierea:
a) Staticii fenomenului
b) Distribuţiei fenomenului în spaţiu
c) Evoluţiei sezoniere a fenomenului
d) Structurii interne a fenomenului
e) Corelației
108. Prin cartogramă se reprezintă grafic:

a) Distribuţia fenomenului în spaţiu
b) Evoluţia sezonieră a fenomenului
c) Evoluția anuală a fenomenului
d) Dinamica fenomenului
e) Răspândirea fenomenului în spaţiu
109. Prin diagrama intracolonară se reprezintă graphic indicatorul :

a) Demonstrativ
b) Rata
c) De raport
d) Ponderea
e) Proporţia
110. Rata poate fi reprezentată grafic prin diagrama:

a) Intracolonară
b) Liniară
c) Sectorală
d) Prin coloane
e) Prin bare
111. Proporţia poate fi reprezentată grafic prin diagrama:

a) Radială
b) Colonară
c) Sectorală
d) Cronograma
e) Polară
112. Analiza corelaţiei se utilizează pentru:

a) Calcularea indicilor generali, care caracterizează din diferite aspecte fiecare
caracter studiat
b) Compararea gradului de omogenitate a totalităţilor studiate
c) Determinarea limitelor oscilaţiilor posibile ale caracterului studiat
d) Determinarea interacţiunii factorilor, precum şi a puterii şi direcţiei de
influenţă a unor factori asupra altor factori
e) Analiza variabilității
113. Corelaţia se aplică în practică pentru:

a) Determinarea veridicităţii diferenţei dintre două totalităţi comparate
b) Determinarea mărimii schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui
c) Determinarea interacţiunii factorilor, precum şi a puterii şi direcţiei de
influenţă a unor factori asupra altor factori
d) Determinarea variabilității fenomenului
e) Determinarea omogenității fenomenului
114. Analiza de corelaţie se utilizează când trebuie de determinat:

a) Mărimea schimbării valorii unui caracter la schimbarea valorii altui caracter cu o
unitate
b) Veridicitatea diferenţei dintre două totalităţi comparate
c) Limitele oscilaţiilor posibile ale caracterului studiat
d) Puterea şi direcţia de influenţă a unor factori asupra altor factori
e) Variabilitatea fenomenului
115. Indicatorul rata generală este:

a) Mortalitatea pe grupe de vîrstă
b) Morbiditatea masculină
c) Nivelul mortalității materne
d) Nivelul mortalitătii
e) Nivelul fertilitătii
116. Indicatorul de raport după metoda de calcul este asemănătoare cu indicatorul:

a) Intensiv
b) Extensiv
c) Demonstrativ
d) Standardizat
e) Proportia
117. Drept valoare relativă poate servi:

a) Coeficientul variatiei
b) Coeficientul de corelatie
c) Coeficientul regresiei
d) Indicatorul de raport
e) Eroarea standard
118. Din metodele de selectare a materialului în cadrul studiului face parte:

a) Selectia variatională
b) Selectia atributivă
c) Selectia tipologică
d) Selectia cantitativă
e) Selecția mixtă
119. De regulă, distributia simetrică a caracterului se întîlnește în seriile

variaționale, formate din caractere:
a) Atributive
b) Factoriale
c) Cantitative
d) Rezultative
e) Calitative
120. Caracter de evidenta atributiv este:

a) Talia
b) Numărul zilelor de tratament
c) Forma nozologică
d) Greutatea corpului
e) Vîrsta
121. Dezavantajele eşantionării sunt:

a) Apariţia erorilor de observare;
b) Probabilitatea mai mică ca 1;
c) Probabilitatea mai mare ca 1;
d) Apariţia erorilor de interpretare;
e) Apariţia erorilor de reprezentativitate
122. Avantajele eşantionării sunt:

a) Cost scăzut;
b) Operativitate;
c) Efort redus;
d) Siguranţă deplină;
e) Datele pot fi generalizate.
123. Dezavantajele studiilor clinice randomizate sunt:

a) Sunt costisitoare;
b) Pot provoca probleme de ordin etic;
c) Uneori nu sunt practice;
d) Determină factorii de risc;
e) Nu testează ipoteze.
124. Unul din dezavantajele studiilor clinice randomizate este:

a) Nu sunt costisitoare;
b) Nu testează ipoteze;
c) Pot fi supuse unei lipse de reprezentativitate;
d) Nu sunt finanțate de o compania farmaceutică;
e) Nu provoacă probleme etice.
125. Avantajele studiilor clinice randomizate sunt:

a)Sunt mai puţin complexe;
b) Permit standardizarea criteriilor de eligibilitate;
c) Sunt mai puţin costisitoare;
d) Selecţia aleatorie echilibrează potenţialele variabile de confuzie;
e) Sunt eficiente din punct de vedere statistic.
126. Unul din avantajele studiilor clinice randomizate este:

a) Sunt mai puţin costisitoare;
b) Sunt mai puţin complexe;
c) Generează ipoteze;
d) Utilizează selecţia aleatorie;
e) Au o durată medie de timp.
127. Analizând datele, într-un studiu clinic randomizat putem calcula:

a) Riscul bolii la expuşi;
b) Riscul relativ;
c) Riscul atribuibil;
d) Numărul necesar de tratat;
e) Riscul bolii la neexpuşi.
128. Studiu clinic "dublu orb" presupune:

a) Se lucrează cu un lot la care se administrează produsul activ;
b) Experimentatorul cunoaşte care produs este activ;
c) Respondenți nu cunosc care produs este activ;
d) Se lucrează cu două loturi: experimental şi control;
e) Experimentatorul nu cunoaşte care produs este activ.
129. Una din următoarele expresii nu este specifică pentru studiile experimentale:
a) Studiul dublu orb;
b) Perioada de ”spălare”;
c) Itt-analiza;
d) Studiul retrospectiv;
e) Studiul prospectiv.
130. Selectaţi tipul de studii experimental:

a) Descriptiv;
b) Clinic randomizat;
c) De cohortă;
d) Caz-control;
e) Transversal.
131. Studiile caz-control au următoarele dezavantaje:

a) Dificultăţi în constituirea grupului de control
b) Nu pot fi folosite pentru determinarea incidenţei
c) Datele despre ”expunerea” sunt colectate din formulare statistice
d) Nu testează ipoteze
e) Studiază doar un singur efect
132. Studiile caz-control au ca avantaje:

a) Sunt utile pentru studierea problemelor de sănătate care apar rar
b) Determină mai multe expuneri pentru o problemă de sănătate
c) Au o perioadă de timp relativ scurtă
d) Generează ipoteze
e) Sunt mai puţin costisitoare ca studiile descriptive
133. Studiul de cohortă are următoarele dezavantaje:

a) Un număr mare de subiecţi pentru studiul
b) Pierderea din urmărire a subiecţilor
c) Perioada de urmărire lungă
d) Relativ scumpe
e) Nu testează ipoteze
134. Studiul de cohortă are următoarele avantaje:

a) Testează ipoteze
b) Permite descrierea istoriei naturale a bolii
c) Generează ipoteze
d) Prezintă o relaţie temporală clară dintre expunere şi boală
e) Permit determinarea mai multor rezultate ale unei expuneri
135. Studiile de cohortă pot fi:

a) Prospective
b) Prospective cu componentul retrospectiv
c) De prognostic
d) Transversale
e) Experimentale
136. Subiecţii sunt incluşi intr-un studiu de caz-control:

a) În baza expunerii
b) În baza bolii
c) În baza rezultatului
d) Aleatoriu
e) La dorinţă
137. Subiecţii sunt incluşi intr-un studiu de cohortă:

a) În baza bolii
b) În baza expunerii
c) În baza rezultatului
d) La dorinţă
e) Aleatoriu
138. Unul din dezavantajele studiilor descriptive este:

a) Sunt costisitoare
b) Sunt greu de efectuat
c) Nu testează ipoteze
d) Creează multe probleme de natură etică
e) Nu oferă bază pentru planificare
139. Unul din avantajele studiilor descriptive este:

a) Testează ipoteze etiologice
b) Descriu modelele de apariţie a bolilor şi tendinţele în timp
c) Determină relaţia temporală dintre expunere şi boală
d) Pot determina riscul relativ
e) Sunt prospective
140. Deosebim următoarele tipuri de studii descriptive:

a) Ecologice
b) De prevalenţă
c) De cohortă
d) Raporturi de caz
e) Raporturi de serii de cazuri
141. Deosebim următoarele tipuri de studii descriptive:

a) Transversale
b) De prevalenţă
c) Caz-control
d) De corelaţie
e) Ecologice
142. În cadrul studiilor descriptive se efectuează următoarele tipuri de

comparaţii:
a) Demografice
b) Analitice
c) Geografice
d) Temporale
e) Prospective
143. Studiile descriptive trebuie să răspundă la întrebările:

a) Cine?
b) De ce?
c) Când?
d) Unde?
e) Cum?
144. Studiile descriptive sunt studii:

a) Epidemiologice
b) Experimentale
c) Observaţionale
d) Retospective
e) Randomizate
145. Mărimile relative se pot măsura în:

a) Procente
b) Prosantimile
c) Promile
d) Unităţile de măsură a caracteristicii
e) Prodecimile
146. Selectaţi afirmaţia incorectă referitor la graficul de corelaţie:
a) Este numit corelogramă
b) Are aspectul unui nor de puncte
c) Indică existenţa sau lipsa legăturii
d) Indică forma şi intensitatea exactă a legăturii
e) Arată sensul aproximativ al legăturii
147. Ce metodă de cercetare utilizează: intervievarea, chestionarea, observarea

directă şi analiza surselor de informaţie ca metode de colectare a datelor?
a) Metoda epidemiologică;
b) Metoda experimentală;
c) Metoda statistică;
d) Metoda istorică;
e) Metoda sociologică
148. În funcţie de conţinut caracteristicile statistice pot fi:

a) De timp;
b) De spaţiu;
c) Binare;
d) Dihotomice;
e) Primare.
149. Ce tip de caracteristici statistice sunt talia şi greutatea?

a) De timp;
b) Cantitative;
c) Alternative;
d) Atributive;
e) Derivate.
150. Funcţiile indicatorilor statistici sunt:

a) De măsurare;
b) De comparare;
c) De analiză;
d) De sinteză;
e) De elaborare a ipotezelor
151. Gruparea datelor statistice implică:

a) Cunoaşterea proprietăţilor esenţiale ale colectivităţii;
b) Înţelegerea legăturilor dintre caracteristicile utilizate;
c) Cunoaşterea proprietăţilor secundare ale colectivităţii;
d) Pierderea unei părţi din informaţia iniţială;
e) Evitarea pierderii unei părţi din informaţia iniţială;
152. Media este:

a) Indicator al tendinţei centrale;
b) Valoarea tipică pentru reprezentarea unei colectivităţi;
c) Indicator extensiv;
d) Indicator intensiv;
e) Indicator de poziţie.
153. Analiza datelor statistice în funcţie de persoană se referă la:

a) Modificări ciclice;
b) Unitatea geografică;
c) Statutul matrimonial;
d) Nivelul de studii;
e) Venit.
154. Dacă numărul de observaţii depăşeşte 120 şi t =3,29 atunci:
a) Între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care corespunde IÎ
95,0%;
b) Între valori la fel este diferenţă semnificativă care corespunde IÎ de
99,73%;
c) Între valorile comparate nu există diferenţă semnificativă;
d) Între valori la fel este diferenţă semnificativă care corespunde IÎ de 89,73%;
e) Între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care corespunde IÎ
de 85,0%.
155. Dacă numărul de observaţii depăşeşte 120 şi t >1,96 atunci:
a) Între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care corespunde IÎ
de 95,0%;
b) Între valori la fel este diferenţă semnificativă care corespunde IÎ de 99,73%;
c) Între valorile comparate nu există diferenţă semnificativă;
de 85,0%.
156. Dacă numărul de observaţii depăşeşte 120 şi t<1,96 atunci:
a) Între valorile comparate există o diferenţă semnificativă, care
corespunde IÎ de 95,0%;
b) Între valori la fel este diferenţă semnificativă care corespunde IÎ de 99,73%;
c) Între valorile comparate există diferenţă semnificativă;
de 85,0%.
157. Coeficientul de variație ce indică o variaţie mică este:

a) Cu valori sub ± 10,0%;
b) Cu valori cuprinse între ± 10,0% şi ± 20,0%;
c) Cu valori peste ± 20,0%;
d) Cu valori cuprinse între 35,0 – 40,0%;
e) Cu valori cuprinse între 40,0 – 45,0%;
158. Coeficientul de variație ce indică o variaţie mare este:

159. Coeficientulde variație ce indică o variaţie medie este:

160. Etapele cercetării sunt:

a) Elaborarea planului și programului cercetării;
b) Reviul literaturii;
c) Colectarea informației
d) Formularea problemei şi a ipotezei de studiu;
e) Gruparea și prelucrarea informației
161. Ce tip de caracteristică statistică este starea civilă (căsătorit/necăsătorit)?

a) Cantitativă;
b) Alternativă;
c) Calitativă;
d) Nealternativă;
e) Numerică
162. Distribuţia datelor în totalitatea selectivă poate fi:
a) Alternativă;
b) Simetrică;
c) De persoană;
d) Asimetrică
e) Modală
163. Din etapele studiului științific fac parte:

a) Elaborarea scopului şi obiectivelor cercetării;
b) Identificarea şi corectarea erorilor;
c) Colectarea datelor;
d) Formularea temei şi a ipotezei de studiu;
e) Prezentarea rezultatelor
164. Capitolul 3 din structura generală a tezei de licența trebuie să conţină:

a) Scopul și obiectivele cercetării;
b) Actualitatea temei;
c) Revista literaturii;
d) Rezultate proprii;
e) Materiale şi metode


167. Compartiment INTRODUCERE din structura generală a tezei de licența

trebuie să conţină:
e) Discuții.
168. Termenul de metodă are mai multe accepțiuni:

a) În sens abstract, presupune ordine, logică, tehnică;
b) În sens concret, presupune un ansamblu de procedeie destinate să
asigure un rezultat aştepat;
c) În sens ştiinţific, un ansamblu de procedeie ce au ca scop determinarea
adevărului;
d) În sens ştiinţific, presupune ordine, logică, tehnică;
e) În sens concret, presupune un ansamblu de procedeie ce au ca scop
determinarea adevărului
169. Termenul de metodă în sens ştiinţific presupune:

a) Ordine;
b) Un ansamblu de procedeie destinate să asigure un rezultat aştepat;
c) Un ansamblu de procedeie ce au ca scop determinarea adevărului;
d) Logică;
e) Tehnică
170. Termenul de metodă în sens abstract presupune:

a) Ordine
b) Un ansamblu de procedeie destinate să asigure un rezultat aştepat
c) Un ansamblu de procedeie ce au ca scop determinarea adevărului
d) Logică
e) Tehnică
171. Termenul de metodă în sens concret presupune:

a) Ordine
b) Un ansamblu de procedeie destinate să asigure un rezultat aştepat
c) Un ansamblu de procedeie ce au ca scop determinarea adevărului
d) Logică
e) Tehnică
172. Ce metodă de cercetare presupune studierea modului în care se modifică

diferite fenomene şi caracteristici ale acestora în condiţii create special în
laborator sau în teren:
a) Metoda epidemiologică;
b) Metoda experimentală;
c) Metoda statistică;
d) Metoda istorică;
e) Metoda sociologică.
173. Indicatori standardizați se utilizează:

a) Pentru caracteristica materialului primar
b) Pentru determinarea exactităţii rezultatelor studiului
c) Pentru compararea reciprocă a indicilor standardizați
d) Pentru compararea indicatorilor intensivi
e) Pentru compararea valorilor absolute
174. Indicatori standardizați, nivelului veridic al fenomenului:

a) Corespund
b) Corespund parţial
c) Nu corespund
d) Îl caracterizează
e) Îl explică
175. Indicatori standardizați:

a) Indică nivelul veridic al fenomenului studiat
b) Sunt convenţionali
c) Sunt criterii de veridicitate a rezultatelor obţinute
d) Sunt criterii de variabilitate a caracterului
e) Sunt mai importanți decăt cei intensivi
176. Metoda directă de standardizare pentru compararea indicatorilor intensivi

obţinuţi în totalităţi neomogene după structură:
a) Se utilizează
b) Nu se utilizează
c) Se utilizează la un număr mic de observaţii
d) Se utilizează la un număr mare de observaţii
e) Se utilizează doar la un număr mic de observaţii
177. Funcţiile indicatorilor statistici sunt:

a) De măsurare
b) De comparare
c) De analiză
d) De verificare a ipotezelor
e) De proporţie
178. Metodele de selectare a totalităţii selective sunt:

a) Cercetarea monografică;
b) Cercetarea selectivă atipică;
c) Cercetarea prin sondaj;
d) Cercetarea selectivă aleatorie
e) Cercetarea bibliografică
179. Componentele ratei sunt:

a) Numitorul
b) Numărătorul
c) Produsul
d) Multiplicatorul
e) Timpul
180. Tipurile de rate sunt:

a) Brute
b) Specializate
c) Standardizate
d) Speciale
e) Simple
181. Caracteristica de timp ne permite să determinăm:

a) Aria geografică
b) Modificările pe termen scurt
c) Etnia
d) Modificările ciclice
e) Modificările seculare
182. Caracteristica de loc ne permite să determinăm:

a) Vârsta
b) Zona geografică
c) Mediul urban/rural
d) Sexul
e) Profesia
183. Caracteristica de persoană ne permite să determinăm:

a) Statutul matrimonial
b) Modificările ciclice
c) Locul de trai
d) Vârsta
e) Etnia
184. Seria cronologică:
a) Este seria formată din valori omogene, comparabile
b) Nivelurile pot fi reprezentate doar prin valori relative şi medii
c) Vizează măsurarea creşterilor sau descreşterilor unui fenomen
d) Nivelurile pot fi reprezentate doar prin valori absolute
e) Se utilizează pentru a analiza modificările statice
185. Selectaţi tipurile de distribuţie a fenomenului în colectivitatea statistică:

a) Simetrică
b) Asimetrică pe stânga
c) Alternativă
d) Asimetrică pe dreapta
e) Nemodală
186. Elementele obligatorii ale unui tabel statistic sunt:

a) Aria
b) Legenda
c) Titlu
d) Totalurile
e) Rândurile şi coloanele
187. Selectaţi elementele obligatorii ale unui grafic:

a) Explicația
b) Suprafaţa de reprezentare
c) Aria
d) Legenda
e) Interpretarea
188. Selectați pragurile de semnificație p recomandate în studii din domeniu

medical:
a. 10 %
b. 5 %
c. 1 %
d. 7 %
e. 0.1 %
189. Dacă la compararea a două valori, rezultatul tcalculat < ttabelar, atunci:
a. Există diferență semnificativă statistică între ele
b. Nu există diferență semnificativă statistică
c. Așa rezultat nu este posibil
d. În unul din cazuri rezultatele sunt mai bune
e. În ambele cazuri rezultatele sunt similare
190. Dacă la compararea a două valori, rezultatul tcalculat > ttabelar, atunci:
a. Există diferență semnificativă statistică între ele
b. Nu există diferență semnificativă statistică între valori
c. Un atare rezultat nu este posibil
d. Între valorile comparate rezultatele sunt semnificativ diferite
e. În ambele cazuri rezultatele sunt similare
191. Selectați tehnicile parametrice de comparație:

a. tehnica lui χ ²
b. testul U a lui Mann-Whitney
c. testul Wilcoxon al rangurilor pereche
d. testul t Student
e. testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor
192. Selectați tehnicile neparametrice de comparație:

a. Testul Friedman ANOVA biunivoc al rangurilor
b. Testul U a lui Mann-Whitney
c. Testul Wilcoxon al rangurilor pereche
d. Testul t Student
e. Testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor
193. Care tehnici se utilizează în comparație atunci cand nu sunt asigurate

condițiile omogenității și simetriei:
a. Testele neparametrice
b. Tehnica lui χ ²
c. Testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor
d. Testul Wilcoxon al rangurilor pereche
e. Testul t Student
194. Care tehnici se utilizează în comparație atunci cand avem doar două grupuri
de comparație și sunt asigurate condițiile omogenității și simetriei:
a. Testele parametrice
b. Tehnica lui χ ²
c. Testul ANOVA Kruskal-Wallis al rangurilor
d. Testul Wilcoxon al rangurilor pereche
e. Testul t Student
195. Selectați afirmațiile corecte cu referire la tehnica lui χ ² :
a. Este analog testului parametric t
b. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de gen,
nivel de pregatire, grupuri de tratament
c. Reprezintă un test statistic asupra semnificației discrepanței dintre
rezultatele observate și așteptate.
d. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de orice
masură nominala
e. Este utilizat când există mai mult de două grupe independente.
196. Selectați afirmațiile corecte cu referire la Testul U al lui Mann-Whitney:

a. Este analog testului parametric t independent
b. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de gen, nivel
de pregatire, grupuri de tratament
c. Operează cu numere ordinale.
masură nominala
e. Poate fi utilizat atât cu eșantioane mici, cât si cu esantioane mari
197. Selectați afirmațiile corecte cu referire la Testul Wilcoxon al rangurilor

pereche:
a. Este analog testului parametric t independent
b. Se aplică atunci când grupurile corelate nu îndeplinesc condițiile
parametrice
c. Are aceleași principii cu testul t dependent
masură nominala
e. Determină marimea diferentelor dintre rezultate, ordonate după
rang.
198. Selectați afirmațiile corecte cu referire la Testul ANOVA Kruskal-Wallis al

rangurilor:
a. Este un test parametric
b. Se aplică atunci când rezultatele sunt clasificate în functie de gen, nivel
de pregatire, grupuri de tratament
c. Reprezintă un test statistic asupra semnificației discrepanței dintre
d. Pentru analiză, datele sunt convertite în ranguri.
e. Este utilizat când există mai mult de două grupe independente.
199. Ce este caracteristic pentru Testul Friedman ANOVA biunivoc al rangurilor:
a. Testul este analog tehnicii ANOVA cu masurători repetate din
statistica parametrică.
b. Rezultatele sunt ordonate pe ranguri
c. Este un test parametric
d. Utilizează χ ² ca test de semnificație.
e. Reprezintă un test statistic asupra semnificației discrepanței dintre
200. Selectati testele neparametrice care utilizează rangurile:

a. Testul Wilcoxon
b. testul t Student
c. Testul Friedman ANOVA
d. Testul ANOVA Kruskal-Wallis
e. Testul χ ²
201. În anul 1981 a fost descrisă o formă rară de pneumonie depistată la patru
tineri. Acesta a fost primul dintr-o gamă largă de studii epidemiologice asupra
problemei care a devenit cunoscută ulterior sub numele de sindromul
imunodeficienței dobândite (SIDA). Care este opinia Dvs. despre tipul de studiu?
a. Caz-control
b. Cohortă
c. Transversal
d. Descriptiv, serie de cazuri
e. Observațional, corelațional
202. Cercetătorii din Papua Noua Guinee au comparat istoria consumului de carne
la persoanele care au avut enterită necrotică, cu persoane care nu au avut boala. 50
din 61 de persoane care au avut boala au raportat consumul de carne, pe când doar
16 din 57 sănătoși raportase acest consum. Alegeți tipul de studiu:
a. Caz-control
b. Cohortă
c. Transversal
d. Observațional, serie de cazuri
203. În cadrul unui studiu au fost măsurate efectele otrăvirii catastrofale a

locuitorilor din jurul unei fabrici de pesticide din Bhopal, India, în 1984. 20 000 de
oameni au murit ca urmare a acestei expuneri. Zonele rezidențiale au fost expuse la
acțiunea unui produs chimic extrem de toxic, izocianatul de metil.
Selectați studiul care a măsurat efectele acute ale expunerii:
a. Caz-control
b. Cohortă
c. Transversal
204. În cadrul unui studiu au fost măsurate efectele de lungă durată ale otrăvirii
catastrofale a locuitorilor din jurul unei fabrici de pesticide din Bhopal, India, în
1984. 20 000 de oameni au murit și 120 000 de persoane încă suferă de poluare ca
urmare a acestei expuneri. Zonele rezidențiale au fost expuse la acțiunea unui
produs chimic extrem de toxic, izocianatul de metil. Selectați studiul care încă este
în derulare pentru a identifica efectele cronice ale expunerii:
a. Caz-control
b. Cohortă
c. Transversal
205. Rezultatele unui studiu sunt prezentate într-un grafic sub forma unei linii care
ilustrează dinamica mortalității materne în Suedia, încă de la mijlocul secolului al
XVIII-lea, arătând ratele de deces matern la 100 mii născuți vii. Care este opinia
Dvs. despre tipul de studiu?
a. Caz-control
b. Cohortă
c. Transversal
d. Descriptiv
e. Experimental
206. Rezultatele unui studiu arata că ratele de deces din cauza bolilor cardiace au
scăzut cu până la 70.0%, în ultimele trei decenii, în mai multe țări, printre care
Australia, Canada, Marea Britanie și SUA. Totuși, în același timp, ratele în alte țări
- cum ar fi Brazilia și Federația Rusă - au rămas aceleași sau chiar au crescut.
Alegeți tipul de studiu care credeți că s-a efectuat:
a. Caz-control
b. Descriptiv
c. Cohortă
d. Transversal
e. Studiu comunitar
207. În cadrul unui studiu a fost identificată o legătură puternică între nivelul
vânzărilor unui medicament anti-astmatic și apariția unui număr neobișnuit de
mare de decese in rândul persoanelor astmatice din diferite provincii din Noua
Zeelandă. Care este opinia Dvs. despre tipul de studiu realizat?
a. Studiu clinic randomizat
b. Corelațional, ecologic
c. Cohortă
d. Transversal
e. Studiu comunitar
208. Rezultatele unui studiu demonstrează o creștere a ratei de deces în timpul

valului de căldură din Franța, din 2003, corelată puternic cu creșterea temperaturii
aerului. Această creștere a deceselor a avut loc mai ales în rândul persoanelor în
vârstă și cauza imediată a decesului a fost înregistrată de multe ori ca fiind legată
de bolile cardiace sau pulmonare. Alegeți tipul de studiu care credeți că s-a
realizat:
a. Serie de cazuri
b. Cohortă
c. Ecologic, corelațional
d. Transversal
e. Studiu comunitar
209. În 1976, 121 700 asistente medicale căsătorite cu vârsta cuprinsă între 30-55
ani au completat un chestionar privind starea de sănătate. La fiecare doi ani,
chestionarele au fost retrimise la aceste asistente medicale, care au furnizat
informații cu privire la factorii comportamentali și modul lor de viață și rezultate
privind starea de sănătate. Grupul inițial a fost înscris cu scopul de a evalua
efectele asupra sănătății ale utilizării contraceptivelor orale, in special asupra
dezvoltării cancerului de sân și ovarian. Selectați tipul de studiu:
a. Serie de cazuri
b. Cohortă
c. Ecologic, corelațional
d. Transversal
e. Studiu comunitar
210. Studiul, realizat în 1961, în Republica Federală Germană, a comparat un grup

de copiii născuți cu defecte ale membrelor cu un grup de copii născuți fără
defecte. Din 46 mame care au născut copii cu malformații, 41 au utilizat
thalidomida între a patra și a noua săptămână de sarcină, în timp ce nici una dintre
cele 300 de mame de control, ale căror copii au fost normali, nu au luat
medicamentul în timpul sarcinii. Alegeți tipul de studiu care credeți că s-a realizat:
a. Serie de cazuri
b. Cohortă
c. Caz-control
d. Transversal
e. Studiu comunitar
211. În 1976, 121 700 asistente medicale căsătorite, cu vârsta cuprinsă între 30-55
ani, au completat un chestionar privind starea de sănătate. La fiecare doi ani,
chestionarele au fost retrimise la aceste asistente, care au furnizat informații cu
privire la factorii comportamentali și modul lor de viață și rezultate privind starea
de sănătate. Un obiectiv al studiului a fost de a evalua relația dintre fumat și riscul
de accident vascular cerebral. Selectați tipul de studiu:
a. Serie de cazuri
b. Cohortă
c. Caz-control
d. Transversal
e. Studiu comunitar
212. Studiul Framingham a început în 1948, a investigat factorii de risc pentru o

gama larga de boli, inclusiv cardiovasculare, respiratorii și a afecțiunilor musculo-
scheletale. Alegeți tipul de studiu care credeți că s-a realizat:
a. Serie de cazuri
b. Cohortă
c. Caz-control
d. Transversal
e. Studiu comunitar
213. Într-un studiu, cercetătorii au selectat 186 de persoane cu cancer gastric și alte
186 persoane fără cancer. Retrospectiv, din probele de ser, depozitate încă din anul
1960, a fost determinată bacteria Helicobacter pylori. 84.0% dintre persoanele cu
cancer gastric și 61.0% din grupul de control au fost infectate anterior cu H. pylori,
ceia ce sugerează o asociere pozitiva intre infecția cu H. pylori și riscul de cancer
gastric. Selectați tipul de studiu:
a. Serie de cazuri
b. Cohortă
c. Caz-control
d. Transversal
e. Studiu comunitar
214. Selectați afirmațiile adevărate despre studiu de cohorta:

a. Investigarea bolilor rare
b. Investigarea cauzelor rare
c. Testarea efectelor multiple ale unei cauze
d. Măsurarea directă a incidenței
e. Măsurarea retrospectivă a riscului
215. Selectați afirmațiile adevărate despre studiu caz - control:
a. Investigarea bolilor rare
b. Investigarea cauzelor rare
d. Studiul expunerilor multiple și a factorilor determinanți
e. Măsurarea prospectivă a riscului
216. Selectați afirmația adevărată despre studiu corelațional ecologic:

a. Măsurători prezint caracteristicele intregii populației
b. Rezultatele obținute prezintă expuneri medii şi nu expuneri
individuale
d. Studiul expunerilor multiple și a factorilor determinanți
e. măsurarea prospectivă a riscului
217. Rezultatele unui studiu privind implementarea unui program de depistare

precoce a tuberculozei în zonele rurale ale Etiopiei: în 2132 de comunități au fost
create în mod aleatoriu grupuri de intervenție și grupuri de control. Studiul a
demonstrat că comunitatea cu intervenție a îmbunătățit viteza de constatare a
cazului (mai multe cazuri identificate în primele 3 luni), deși rezultatul
tratamentului au rămas aceleași după 12 luni. Selectați tipul de studiu:
a. Studiu de cohortă
b. Studiu comunitar
c. Studiu clinic randomizat
d. Studiu experimental
e. Studiu transversal
218. Numiţi principalele tipuri de studii epidemiologice (m)
a) Descriptive
b) Socio-umane
c) Observaționale
d) Matematice
e) Experimentale
219. Studiile observaționale pot fi de următoarele tipuri: (m)
a) Experimental
b) Descriptiv
c) De cohortă
d) Caz-control
e) Transversal
220. Care tip de studiu se referă la studii experimentale? (s)
a) Studii clinice randomizate
b) Studii observaţionale
c) Studii de prevalenţă
d) Studii de incidenţă
e) Studii caz-martor
221. Care este scopul studiului clinic randomizat? (s)
a) Testarea tratamentelor noi
b) Determinarea factorilor de risc
c) Descrierea modelului de apariţia bolilor
d) Studierea etiologiei bolilor
e) Determinarea pronosticului bolii
222. Care este scopul studiilor descriptive? (s)
223. Care este scopul studiilor observaționale? (s)
224. Selectaţi ce generează studii descriptive:(s)
a) Ipoteze
b) Factorii de protecţie
c) Tratamente
d) Factorii etiologici
e) Pronosticul
225. Oricare din următoarele poate fi considerată ca “expunere” în afară de:(s)
a) Factorul potenţial de risc
b) Efectul studiat
c) Tratamentul
d) Oricare eveniment potenţial înainte bolii
e) O problemă de sănătate
226.Oricare din următoarele poate fi considerată ca un rezultat de sănătate în afară
de (s)
a)O boală sau un handicap
b)Ameliorarea stării de sănătate
c)Dificultăţile ereditare
d)Decesul
e)Expunerea
227. Care tipul de tabel se utilizează pentru măsurarea asocierii în studiile
analitice? (s)
a) Tabelul simplu
b)Tabelul compus
c)Tabelul de contingenţă
d)Tabelul grupat
e)Tabelul combinat
228. În baza studiului descriptiv ipoteza științifică să : (s)
a) Formuleze
b) Testeze
c) Accepte
d) Respingă
e) Să anexeze
229. Descriere detaliată de evoluţie a semnelor bolii a unui singur pacient de către
unul sau mai mulţi medici şi descrierea amănunţită a reacţionării la tratament
este:
a) Raportul de caz
b) Raportul unei serii de cazuri
c) Studiu descriptiv al incidenţei
d) Studiu descriptiv al prevalenţei
e) Studiu ecologic (de corelaţie)
2. 230. Acest tip de studiu epidemilogic descriptiv este folosit pentru generarea
ipotezelor etiologice posibile: (s)
a) Raportul de caz
3. 231. Obiectivul acestui studiu descriptiv este corelarea dintre caracteristicile
generale a populaţiei şi frecvenţa problemelor de sănătate în aceiaşi perioadă
de timp (s)
a) Raportul de caz
4. 232. Toate din următoarele sunt caracteristici personale importante care
afectează apariţia bolii, cu excepţia(s)
a) Vârstei
b) Rasei
c) Sexului
d) Stării civile
e) Amplasării geografice
5. 233. Care dintre variantele de răspuns este aproape întotdeauna responsabilă
pentru mai multe diferenţe decât orice altă caracteristică? (s)
a) Vârsta
b) Rasa
c) Sexul
d) Stărea civilă
e) Amplasarea geografică
234. Acest tip de studiu descriptiv reflectă toate maladiile existente în populaţie la
momentul cercetării(s)
a) Raportul de caz
235. Epidemoilogia descriptivă descrie frecvenţa de apariţie a bolii în funcţie
de(m)
a) Loc
b) Problema de sănătate
c) Persoana
d) Starea de sănătate
e) Timp
236. Selectaţi ce este caracteristic pentru studiile descriptive:(m)
a) Analiza cu privire la persoană, loc şi timp
b) Generează ipoteze
c) Compară două sau mai multe grupuri
d) Măsoară efectul
e) Apreciează asocierea dintre expunere şi boală
237. Selectaţi ce este caracteristic pentru studiile observaționale:(m)
a) Analiza cu privire la persoană, loc şi timp
b) Generează ipoteze
c) Compară două sau mai multe grupuri
d) Măsoară efectul
e) Apreciează asociere dintre expunere şi rezultat
238. Selectaţi avantajele studiilor de cohortă (m)
a) Permite o descriere completă a experienţelor indivizilor ulterioare
expunerii
b) Studiile pot fi relativ scumpe
c) Furnizează o ocazie excelentă de a studia expunerile rare
d) Furnizează o succesiune temporală clară a expunerii şi bolii
e) Este necesar un număr mare de subiecţii pentru a putea studia bolile
rare
239. Selectaţi dezavantajele studiilor de cohortă(m)
a) Permite o descriere completă a experienţilor indivizilor ulterioare
expunerii
b) Studiile pot fi relativ scumpe
c) Furnizează o ocazie excelentă de a studia expunerile rare
d) Furnizează o succesiune temporală clară a expunerii şi bolii
e) Este necesar un număr mare de subiecţii pentru a putea studia
bolile rare
240. Selectaţi avantajele studiilor caz-martor: (m)
a) Sunt utile pentru studierea problemelor de sănătate care apar rar
b) Stabilesc ratele de incidenţa
c) Sunt utile pentru determinarae altor efecte ale unei expunerii asupra
sănătăţii
d) Sunt utile pentru studierea problemelor de sănătate care au o
perioada de latenţă mare
e) Selecţia aleatorie
241. Următoarele sunt tipuri frecvente de comparații în studiile descriptive:(m)
a) Etiologice
b) Temporale
c) Geografice
d) Subgrupului de populaţie
e) Patofiziologice
242. Sursele de date pentru studii descriptive sunt(m)
a) Aplicarea chestionarului
b) Date din documentaţia medicală
c) Date statistice
d) Experimentul
e) Administrarea placebo
243. Ce ne arată indicatorul NTN? (s)
a) Numărul de tratamente necesare pentru prevenirea unui caz de
rezultat nefast
b) Numărul de tratamente necesare
c) Diferite criterii de definire a bolii
d) Selecția corectă a pacienților pentru studiu
e) Lipsa de date
244. Delimitaţi caracteristicile individuale în studiile epidemiologice
descriptive:(m)
a) Vârsta
b) Gender
c) Ocupaţia profesională
d) Morbiditatea
e) Mortalitatea
245. Delimitaţi caracteristicile individuale în studiile epidemiologice
descriptive(m)
a) Mortalitatea
b) Grupuri etnice
c) Starea civilă
d) Statutul socio-economic
e) Nivelul de studii
246. Care factori sporesc prevalența în cadrul studiilor descriptive ale
prevalenței:(m)
a) Creşterea incidenţei
b) Durata prelungită a maladiei
c) Emigrarea persoanelor bolnave
d) Prelungirea vieţii pacienţilor netrataţi
e) Creşterea ratei de însănătoşire
247. Care factori micşorează prevalenţa în cadrul studiilor descriptive ale
prevalenţei(m)
a) Durata scurtă a maladiei
b) Durata prelungită a maladiei
c) Emigrarea persoanelor bolnave
d) Supravieţuirea la boală
e) Ameliorarea procesului de diagnosticare
248. Care sunt avantajele studiului transversal(m)
a) Rapiditatea efectuării
b) Ieftin
c) Indică ce e primar expunerea sau boala
d) Ia în consideraţie cazurile noi de îmbolnăvire
e) Studiază toate cazurile de îmbolnăvire – noi şi vechi
249. Dezavantajele studiilor transversale sunt: (m)
a) Se desfăşoară în timp îndelungat
b) Scumpe
c) Nu indică ce e primar expunerea sau boala
d) Nu ia în consideraţie cazurile noi de îmbolnăvire
e) Ia în consideraţie cazurile doar care au supravieţuit
250. Studiile descriptive ale incidenţei sunt folosite pentru (m)
a) Reflectarea tuturor maladiilor existente
b) Este un studiu instantaneu a unei populaţii bine stabilite
c) Generarea ipotezelor
d) Pentru planificarea necesarului în asistență medicală
e) Studiază toate cazurile de îmbolnăvire – noi şi vechi
251. Scopurile studiilor descriptive sunt: (m)
a) Determină asocierea dintre expunerea la factorul de risc şi boală
b) Elaborarea de tratamente noi
c) Indică ce e primar expunerea sau boala
d) Planificarea programului de activitate a serviciului de sănătate
e) Generarea ipotezelor
252. Delimitaţi tipurile de studii descriptive: (m)
a) Studii de caz şi serii de caz
b) Studii randomizate
c) Studiile prevalenţei
d) Studiile incidenţei
e) Studii ecologice
253. Numiţi principalele tipuri de studii epidemiologice (m)
a) Descriptive
b) Filosofice
c) Analitice
d) Matematice
e) Experimentale
254. Numiţi principalele tipuri de studii observaționale individuale analitice: (m)
a) Transversale
b) Sociologice
c) De cohortă
d) Matematice
e) Caz-control
255. Numiţi principalele tipuri de studii individuale descriptive: (m)
a) Ecologice
b) Transversale
c) Analitice
d) Serii de cazuri
e) Caz-control
256. Numiţi principalele tipuri de studii de grup: (m)
a) Comunitare
b) Sociologice
c) Caz-control
d) Matematice
e) Ecologice
257. Numiţi principalele tipuri de studii individuale: (m)
a) Serii de cazuri
b) Transversale
c) Caz-control
d) Matematice
e) Ecologice
258. Care din următoarele sunt Dovezile interne? (m)
a) Cunoştinţele din universitate
b) Studii clinice randomizate
c) Experienţa acumulată de-a lungul practicii
d) Colegi experimentaţi
e) Informaţia obţinută de la pacientul individual
259. Care din următoarele sunt Dovezi externe? (m)
a) Colegi experimentaţi
c) Reviurile Cochrane
e) Manuale
260. Selectați indicatori care determină importanța studiilor clinice randomizate:
(m)
a) Riscul atribuibil %
b) Riscul relativ
c) Reducerea absolută a riscului
d) Numărul necesar de tratat
e) Proporția cazurilor
261. Validitatea studiului clinic randomizat este caracterizată prin: (m)
a) Pacienții sunt în aceeași stadia a maladiei
b) Supravegherea pacienților
c) Intervenția aplicată care este descrisă în detalii
d) Rata de abandon până la 20,0%
e) Pacienți sunt cu diferite patologii
262. Un test cu Sensibilitatea înaltă în cazul rezultatului negativ (testul dat este
negativ la pacient), permite să: (s)
a) Confirmați boala
b) Excludeți boala
c) Induce în eroare studenții, medici, cercetători
d) Evită cheltuielile financiare
e) Realizarea recuperării
263. Un test cu Specificitatea înaltă în cazul rezultatului pozitiv (testul dat este
pozitiv la pacient), permite să: (s)
a) Confirmați boala
b) Excludeți boala
c) Induce în eroare studenții, medici, cercetători
d) Evită cheltuielile financiare
e) Profilaxia primară
264. Semnificația unui studiu de diagnostic este caracterizată prin: (m)
a) Calcularea sensibilității
b) Calcularea riscului relativ
c) Calcularea specificității
d) Calcularea raportului de probabilitate pozitiv
e) Rezultatele sunt prezentate prin bare
265. Selectați tipul de reviu care răspunde la o întrebare clinică: (s)
a) Reviu narativ
b) Reviu sistematic
c) Reviu critic
d) Reviu randomizat
e) Reviu simplu
266. Indicați criteriile pentru un articol care poate fi selectat pentru un reviu
sistematic (m)
a) Anul desfășurării studiului prezentat în articol științific
b) Limbajul articolului
c) Dizainul studiului
d) Criteriile de includere și excludere
e) Lipsa acordului informat din partea respondenților
267. Indicați, ce este un reviu sistematic: (m)
a) O sinteză a studiilor publicate care răspund la mai multe intrebări
b) Studiul secundar
c) O sinteză matematică a unui studiu
d) O sinteză matematică a două studii
e) O sinteză a studiilor publicate care răspund la o întrebare clinică
268. Selectați avantajele reviurilor sistematice (m)
a) Cresc precizia rezultatelor
b) Sumarizează dovezile
c) Extragerea datelor
d) Analiza
e) Costisitoare
269. Navigarea surselor pentru un reviu se consideră exhaustivă atunci când includ
(s)
a) O sinteză matematică a două studii
b) O sinteză a studiilor publicate care răspund la o întrebare
c) O sinteză a studiilor publicate care răspund la mai multe întrebări
d) O sinteză a studiilor publicate și nepublicate care răspund la o
întrebare
e) O sinteză statistică
270. Selectați tipul de reviu care răspunde la mai multe întrebare clinică: (s)
a) Reviu narativ
b) Reviu sistematic
c) Reviu critic
d) Reviu randomizat
e) Reviu simplu
271. Indicați criteriile pentru un articol care poate fi selectat pentru a efectua o
metaanaliză: (m)
a) Anul desfășurării studiului prezentat în articol științific
b) Examen de laborator greșit
c) Dizainul studiului
d) Criteriile de includere și excludere
e) Prelucrarea statistică de rutină
272. Indicați, ce este o metaanaliză: (m)
a) Reviu narativ
b) Reviu cantitativ
c) O sinteză matematică a unui studiu
d) O sinteza matematică a două/mai multe studii
e) O sinteză matematică
273. Selectați etapele îndeplinirii unei meta analize: (m)
a) Identificare
b) Selecție
c) Extragerea datelor
d) Analiza
e) Screening
274. Selectati caracteristicele "Factorilor de risc”: (s)
a) Factorii ce influenţează pozitiv starea de sănătate
b) Factorii ce caracterizează starea de sănătate
c) Factorii ce nu au nici o acţiune asupra stării de sănătate
d) Factorii ce influenţează apariţia unei anumite stări morbide
e) Factorii indiferenţi
275. Selectati caracteristicele "Factorilor de protecție": (m)
a) Factorii ce influenţează negativ starea de sănătate.
b) Factorii ce influenţează pozitiv starea de sănătate.
c) Factorii ce măresc speranţa de supravieţuire.
d) Factorii ce scad frecvenţa îmbolnăvirilor.
e) Factorii indiferenţi.
276. Selectaţi caracteristicele „Factorilor indiferenţi": (s)
a) Factorii ce măresc speranţa de supravieţuire.
b) Factorii ce scad frecvenţa îmbolnăvirilor.
c) Factorii ce nu au nici o acţiune asupra stării de sănătate .
d) Factorii ce influenţează negativ starea de sănătate.
e) Factorii ce influenţează pozitiv starea de sănătate.
277. Indicaţi principalele tipuri de studii epidemiologice: (m)
a) Studiile descriptive
b) Studiile analitice
c) Studiile narative
d) Studiile secţionale
e) Studiile transversale
278. Forţa asocierii epidemiologice în studiile caz - martor se măsoară cu: (s)
a) Raportul probabilității (Odds ratio)
b) Riscul atribuit
c) Prevalenţa factorului de risc
d) Incidenţa factorului de risc
e) Numărul necesar de tratat
279. Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie în studiile caz - martor se
măsoară cu: (s)
a) Riscul relativ
b) Riscul atribuibil
c) Prevalenţa factorului de risc
d) Incidenţa factorului de risc
e) Numărul necesar de tratat
280. Pentru ca asociaţia epidemiologică dintre factorul de risc şi boală să fie
dovedită într-un studiu caz-control, RP (OR) trebuie să ia valori: (s)
a) Egal cu 1
b) Mai mare decît 1
c) Mai mic decît 1
d) Egal cu 0
e) Egal cu minus 1
281. În cazul cînd RP (OR) este mai mic decît 1, atunci: (s)
a) Expunerea este factor de risc
b) Expunerea este factor de protecţie
c) Nu există nici o asociaţie între expunere şi rezultat
d) Există o asociaţie între expunere şi boală pentru că riscul este mai
mare la nonexpuşi
e) Intervalul de incredere este egal cu 0
282. Selectaţi caracteristica studiilor clinice: (m)
a) Sunt studii controlate
b) Dublu orb
c) Cercetătorul efectuează randomizarea
d) Dovedesc eficacitatea tratamentelor, intervenţiilor
e) Sunt studii retrospective
283. Selectaţi modalităţile de administrare a intervenţiei în studii clinice: (m)
a) În mod deschis
b) Simplu orb
c) Dublu orb
d) Triplu orb
e) După dorința
284. În urma analizei rezultatelor studiilor clinice, intervenţia este factor de risc,
atunci cînd:
(s)
a) RR > 1
b) RR = 1
c) RR < 1
d) RR < 3
e) RR=0
285. În urma analizei rezultatelor studiilor clinice, intervenţia este factor de
protecţie, atunci
cînd: (s)
a) RR > 1 IÎ de la 0,234 până 4,788
b) RR = 1 IÎ = 0
c) RR < 1, IÎ de la 0,334 până 0,988
d) RR < 1, IÎ de la 0,547 până la 1,023
e) RR > 1, IÎ de la 0,547 până la 1,023
286. În urma analizei rezultatelor studiilor de cohortă, factor indiferent poate fi: (s)
a) RR > 1, RA > 0
b) RR = 1, RA = 0
c) RR < 1, RA < 0
d) RR < 1, RA > 0
e) RR = 1, RA < 0
287. În cazul cînd riscul relativ este mai mare decît 1, atunci: (s)
a) Există o asociere între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai
mare la expuşi
b) Factorul studiat nu este un factor de risc, ci de protecţie, pentru că riscul bolii la
expuşi este mai mic faţă de nonexpuşi
c) Nu există nici o asociere între factorul de risc şi boală, pentru că riscul este la fel
şi la expuşi şi la nonexpuşi
d) Există o asociere între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare la
nonexpuşi
e) Nu există o asociere între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare
la nonexpuşi
288. Pentru ca asocierea epidemiologică dintre factorul de risc şi boală să fie

dovedită, riscul relativ și intervalul de încredere trebuie să ia valori: (s)
a) RR egal cu 1, IÎ include valoarea 1
b) RR mai mare decît 1, IÎ de la 1,2 până la 3,4
c) RR mai mare decît 1, IÎ de la 0,2 până la 4,4
d) RR mai mare decît 1, IÎ de la 1,2 până la 73,4
e) RR mai mic decît 1, IÎ de la 1,2 până la 73,4
289. În urma analizei rezultatelor studiilor de cohortă, factor de protecţie poate fi:
(s)
a) RR > 1, RA > 0
b) RR = 1, RA = 0
c) RR < 1, RA < 0
d) RR < 1, RA > 0
e) RR = 0, RA = 0
290. Etapele unei metaanalize includ următoarele, cu exepția: (m)
a) Analiza
b) Extragerea
c) Selecția
d) Randomizarea
e) Perioada de spălare

Biostat 1 Si 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biostat 1 Si 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste curs Biostatistica și metodologia cercetării

NB! Până la 30% din întrebări nu sunt incluse în această colecție

nr. tip Întrebare Răspunsuri la întrebări

158. MQ Selectați ce măsoară coeficientul de a) intensitatea împrăştierii datelor unei serii

174. MQ Selectați afirmațiile corecte privind a) nu poate fi mai mare ca 1

209. MQ Corelaţia se aplică în practică pentru: a) determinarea veridicităţii diferenței dintre

263. SQ În seria variabilă unde f >1, iar n > 120,

264. SQ În seria variabilă unde f >1, iar n <120,

265. SQ Selectați formula de calcul a coeficientului

267. SQ În seria de variație unde f =1, iar n >120,

268. SQ În seria de variație unde f >1, iar n >120,

269. SQ Formula de calcul a deviației standard a) amplitudinea relativă

274. SQ Modificările ciclice se realizează în a) spațiu

275. MQ Seria cronologică: a) este seria formată din valori omogene și

276. SQ Una din particularitățile seriilor a) incomparabilitatea

281. MQ Într-o serie cronologică formată din valori a) morbiditatea

282. SQ Într-o serie cronologică formată din valori a) numărul de populație

284. MQ Indicatorii absoluți ai seriei cronologice a) indicele de dinamică

289. SQ Unul din indicatorii relativi ai seriei a) volumul agregat

290. SQ Unul din indicatorii absoluți ai seriei a) volumul agregat

291. SQ Seria cronologică care prezintă dinamica a) simplă de moment

292. SQ Seria cronologică care prezintă dinamica a) simplă de moment

293. SQ Seria cronologică care prezintă dinamica a) simplă de moment

295. SQ Seria cronologică care prezintă dinamica a) simplă de moment

296. SQ Diferența dintre două valori ale seriei a) indicele de dinamică

297. SQ Raportul simplu sau procentual dintre a) modificarea absolută

299. MQ Selectați tipurile de diagrame: a)cu structură terţiară

300. MQ Selectati diagramele bazate pe lungimi. a)diagrama cu bare

3. În elaborarea unui proiect de cercetare, obiectivele trebuie să corespundă:

4. În elaborarea metodologiei cercetării, identificarea tipului de studiu trebuie să

12.Selectați afirmațiile care pun în evidență actualitatea problemei de cercetare:

43.Aplicarea epidemiologiei în medicina clinică are ca obiective:

50.Riscul Relativ (RR) este indicatorul de bază în cadrul studiului:

52.Tabelul de contingență 2x2 se utilizează în calculul indicatorilor studiilor:

53.Riscul apariției rezultatului la expuși este un indicator al studiilor:

55. Completarea tabelelor analitice se face în:

56. Din programul studiului științific face parte:

57. În planul studiului științific se include:

58. Programul de colectare a materialului include:

59. Programul de prelucrare a materialului include:

60. Gruparea tipologică în cadrul studiului statistic se efectuează conform

61. Gruparea variaţională în cadrul studiului se efectuează conform caracterelor

63. După timpul efectuării, studiul poate fi:

64. Din metodele de selectare a materialului în cadrul studiului fac parte:

65. Metodele de selectare a materialului în cadrul studiului sunt:

66. Etapa a treia a studiului statistic include:

67. Eroare de tip metodic în cadrul studiu reprezintă:

68. Eroare de tip logic în cadrul studiului este:

69.Selectați indicatorii care se pot exprimă la 10 mii de locuitori

70.Ratele se pot ilustra grafic prin:

71.Selectați diagramele prin care se pot ilustra ratele:

73.Pentru calcularea ratei este necesar de a cunoaşte mărimea:

76.Frecvenţa fenomenului este redată de indicator:

78. Indicatorul de raport caracterizează:

79.Indicatorul de raport după metoda de calcul este asemănător cu indicatorul:

80.Pentru caracteristica dinamicii fenomenului proporţia:

81.Indicatorul intensiv se utilizează pentru caracteristica:

82. Rate brute sunt:

83.Rate speciale sunt:

84.Următorii indicatori reprezintă proporţii:

86.Valorile medii sunt utilizate pentru caracterizarea indicatorilor:

87. Câte procente de cazuri de observaţie se includ în limitele M±1σ:

88. Câte procente de cazuri de observaţie se includ în limitele M±2σ: