TESTE

pentru colocviu diferențiat la Medicina legală și Drept medical

1.La cadavrul cercetat la faţa locului s-au depistat lividităţi

cadaverice roşii-aprinse, care la digitopresiune dispar şi reapar
imediat. Care este cauza probabilă a morţii şi stadiul de evoluţie
al lividităţilor cadaverice?
a) intoxicaţie cu acid azotic, stadiul de stază;
b) intoxicaţie cu CO, stadiul de stază;
c) intoxicaţie cu acid azotic, stadiul de imbibiţie;
d) intoxicaţie cu CO, stadiul de imbibiţie;
e) intoxicaţie cu CO, stadiul de hipostază.

2. Lividităţile cadaverice au o nuanţă gri-cafenie în moartea prin:

a) intoxicaţie cu etanol;
b) înec;
c) intoxicaţie cu CO;
d) spânzurare;
e) intoxicaţie cu nitriţi.

3. Generalizarea definitivă a rigidităţii cadaverice survine la:

a) 12 ore;
b) 24 ore;
c) 36 ore;
d) 48 ore;
e) 72 ore.

4. Ce preparat medical se introduce în camera anterioară a ochilor

cadavrului în procesul cercetării la faţa locului pentru estimarea
vechimii morţii?
a) pilocarpină;
b) adrenalină;
c) cofeină;
d) lobelină;
e) camfor.

5. Reacţia idiomusculară se produce în muşchii scheletali ai

cadavrului, în condiţiile temperaturii camerei:
a) în limitele a 6-9 ore de la deces;
b) peste 24 ore;
c) peste a 2-a zi;
d) la a 3-a zi;
e) peste o săptămână de la deces.

6. Determinarea temperaturii corpului cadavrului în fosa axilară:

a) are importanţă pentru estimarea probabilă a vechimii morţii;
b) ajută la constatarea cauzei morţii;
c) nu are importanţă practică;
d) stabileşte condiţiile de aflare a cadavrului;
e) are importanţă pentru stabilirea schimbării poziţiei corpului.

7. Subdezvoltarea ţesutului celulo-adipos subcutanat constatată la

cadavre:
a) grăbește răcirea cadaverică;
b) nu are influenţă asupra răcirii cadavrului;
c) reţine răcirea cadaverică;
d) accelerează instalarea rigidităţii cadaverice;
e) încetineşte evoluţia lividităţilor cadaverice.

8. Perioada clinică a morţii poate dura:

a) 30 minute;
b) 5-7 minute;
c) pană la o oră;
d) pană la 2 ore;
e) 3 ore.

9. Semnele de constatare a decesului sunt:

a) probabile;
b) precoce;
c) certe;
d) tardive;
e) negative.

10.Semnele certe de stabilire a morţii la faţa locului sunt:

a) rigiditatea cadaverică;
b) lipsa respiraţiei;
c) lipsa cunoştinţei;
d) lividităţile cadaverice;
e) fenomenele cadaverice tardive.

11.Metodele de bază de stabilire a vechimii morţii la faţa locului

sunt:
a) termometria cadavrului;
b) cercetarea activităţii enzimatice;
c) determinarea excitării electrice a muşchilor;
d) cercetarea lividităţilor cadaverice;
e) cercetarea biochimică a sângelui.

12.În favoarea modificării locului iniţial de aflare a cadavrului şi

poziţiei lui vor indica:
a) semnele de târâre pe haine şi corp;
b) prezenţa sângelui pe haine;
c) necorespunderea localizării fenomenelor cadaverice precoce
poziţiei cadavrului;
d) prezenţa sângelui pe tegumentele cadavrului;
e) tegumente cu aspect de "piele de gâscă".
13.Efectuarea expertizei medico-legale fără prezentarea
ordonanţei anchetatorului:
a) este posibilă în majoritatea expertizelor;
b) nu este posibilă;
c) este posibilă doar ca excepţie;
d) ordonanţa va fi prezentată după efectuarea expertizei;
e) este posibilă cu acordul directorului Centrului de Medicină
Legală.

14.Pentru prezentarea concluziilor false sau divulgarea datelor de

urmărire penală expertul poartă răspundere:
a) materială;
b) disciplinară;
c) contravenţională;
d) penală;
e) civilă.

15.Medicul legist prezintă concluziile din numele:

a) său;
b) Centrului de Medicină Legală;
c) secţiei tanatologie;
d) laboratorului;
e) Ministerului Sănătăţii.

16.Pentru concluziile prezentate medicul legist poartă

răspundere:
a) colectivă;
b) personală;
c) nu poartă răspundere;
d) materială;
e) socială.
17.Medicul legist are dreptul:
a) să ia cunoştinţă de materialele cauzei penale;
b) a interoga martorii;
c) să participe, cu autorizarea anchetatorului, la acţiuni de
urmărire penală;
d) să soluţioneze întrebarea referitor la culpabilitatea persoanei
bănuite;
e) să facă demers în vederea solicitării unor materiale
suplimentare.

18.Obligaţiile medicului legist sunt:

a) să consulte persoanele pe diverse probleme;
b) să formuleze concluzii argumentate şi obiective conform
întrebărilor expuse;
c) să păstreze confidențialitatea datelor de urmărire penală;
d) să se prezinte la solicitarea ofiţerului, procurorului,
judecătorului;
e) să efectueze cercetări ştiinţifice.

19.Drept obiecte ale expertizei medico-legale pot fi:

a) persoanele vii;
b) documentele medicale;
c) corpurile delicte de origine biologică;
d) locul depistării cadavrului;
e) cadavrele.

20.Formele expertizei medico-legale sunt:

a) primară;
b) suplimentară;
c) în comisie;
d) exhumare;
e) complexă.

21.Partea descriptivă a raportului de expertiză este semnată de:

a) procurorul care a dispus efectuarea expertizei;
b) expertul judiciar medico-legal;
c) martori asistenți;
d) martorii oculari;
e) autopsierul-infirmier.

22.Schema generală de efectuare a expertizei medico-legale

include următoarele etape:
a) studierea ordonanţei procurorului;
b) aprecierea vinovăției bănuitului;
c) cercetarea obiectului expertizei;
d) analiza tuturor investigaţiilor efectuate;
e) elaborarea concluziilor expertale.

23.Concluziile medico-legale trebuie să fie:

a) depline;
b) bazate pe declaraţiile martorilor;
c) obiective;
d) bazate pe intuiția medicului legist;
e) argumentate.

24.Tipurile de materiale ilustrative anexate la raportul de

expertiză medico-legală pot fi:
a) desene-scheme;
b) planșe fotografice;
c) corpuri delicte – obiectul vulnerant;
d) ordonanța;
e) haine cu defecte de stofă.
25.Acţiunile de anchetă la care poate participa medicul legist sunt:
a) cercetarea locului faptei;
b) percheziţia;
c) efectuarea experimentului de anchetă;
d) cercetarea cadavrului la faţa locului;
e) achiziţia de control.

26.Expertiza medico-legală în baza documentelor cauzelor penale

se dispune de către:
a) directorul instituției medico-sanitare;
b) ofițer de urmărire penală;
c) judecător;
d) directorul Centrului de Medicină Legală;
e) Ministerului sănătății.

27.Activitatea expertului medico-legal este reglementată de

următoarele documente:
a) codul de procedură penală al RM;
b) codul penal al RM;
c) legea ocrotirii sănătăţii;
d) codul de procedură civilă;
e) decizia biroului avocaților.

28.La efectuarea expertizei, medicul legist semnează

preîntâmpinarea despre răspundere penală pentru:
a) divulgarea datelor de urmărire penală;
b) atitudine neglijentă faţă de obligaţiile sale;
c) concluzii care depăşesc competenţa expertizei medico-legale;
d) prezentarea cu bună știință a unor concluzii false;
e) efectuare necalitativă a expertizei.
29.Expertiza medico-legală se dispune în mod obligatoriu pentru
constatarea:
a) cauzei decesului;
b) gradului de gravitate a vătămării integrității corporale;
c) culpabilității persoanei;
d) vârstei bănuitului, învinuitului, inculpatului;
e) stării fizice și psihice a bănuitului, învinuitului, inculpatului.

30.Rezultatele cercetărilor medico-legale se expun în:

a) „Certificat de vizită“;
b) „Extras-trimitere“;
c) „Raport de expertiză medico-legală“;
d) „Raport de studiere medico-legală“;
e) „Raport de descriere medico-legală“.

31.Care este actul de dispunere a expertizei medico-legale?

a) cererea dispusă de către părți din inițiativa proprie;
b) încheierea instanței de judecată;
c) extras-trimitere;
d) îndreptarea de la medicul curant;
e) ordonanța organului de urmărire penală.

32.După consecutivitatea efectuării cercetărilor, expertizele

medico-legale pot fi clasificate în:
a) primare;
b) repetate;
c) secundare;
d) inițiale;
e) nu se clasifică.

33.După volumul de cercetări, expertizele medico-legale se

clasifică în:
a) de bază;
b) de rutină;
c) voluminoase;
d) nevoluminoase;
e) suplimentare.

34.După numărul de experţi participanți la cercetări, expertizele

medico-legale pot fi clasificate în:
a) individuale;
b) colective;
c) sociale;
d) în comisie;
e) nu se clasifică.

35.După complexitatea domeniilor medicale expertizele medico-

legale pot fi:
a) complexe;
b) simple;
c) bispecializate;
d) monospecializate;
e) individuale.

36.Schimbările ireversibile în S.N.C. se instalează imediat după:

a) pierderea cunoştinţei;
b) pauza terminală;
c) moartea clinică;
d) perioada agonală;
e) moartea biologică.

37.Peste cât timp după moarte temperatura cadavrului se

egalează cu cea a mediului ambiant (temperatura aerului fiind de
+18ºC)?
a) peste 3 - 5 ore;
b) peste 12 ore;
c) spre sfârșitul primei zile;
d) spre sfârșitul zilei a doua;
e) peste 5 zile.

38.Care este mecanismul formării lividităţilor cadaverice?

a) scăderea tonusului muscular;
b) schimbarea proprietăţilor fizico-chimice ale sângelui;
c) deplasarea postmortem a sângelui prin vase în părţile declive
ale corpului;
d) scăderea densităţii sângelui în vase;
e) creşterea permeabilităţii vaselor sanguine.

39.Ce culoare au lividităţile cadaverice în intoxicaţia cu CO?

a) brună;
b) albastru-violacee;
c) surie;
d) roz-roşietică;
e) surie-brună.

40.Lividităţile cadaverice vor fi mai pronunţate în moartea prin:

a) hemoragie externă din vasele sanguine cervicale;
b) nefrită cronică cu uremie;
c) traumă cranio-cerebrală cu hemoragie;
d) asfixie mecanică;
e) fractură deschisă a femurului cu lezarea vaselor.

41.Peste cat timp după instalarea morţii, de regulă, începe

rezoluţia rigidităţii cadaverice?
a) peste 12 h;
b) peste 24 h;
c) peste 48 h;
d) peste 72 h;
e) peste 96 h.

42.Când apar petele L′Arche?

a) în poziţia cadavrului cu faţa în jos;
b) în cazul congestiei conjunctivei palpebrale;
c) în cazul desecării sclerei ochilor deschişi;
d) în cazul desecării sclerei ochilor închiși;
e) în cazul feţei acoperite cu pământ.

43.Unde vor fi localizate lividităţile cadaverice pe corpul unui

spânzurat în poziţie verticală?
a) pe spate, fese, suprafaţa posterioară;
b) pe suprafaţa anterioară a trunchiului, gatului şi feţei;
c) pe membrele inferioare, porţiunea inferioară a trunchiului, pe
mâini şi plante;
d) pe suprafaţa laterală a trunchiului;
e) pe toată suprafaţa corpului.

44.Peste cât timp după moarte lividităţile cadaverice pot să se

deplaseze complet, la schimbarea poziţiei cadavrului?
a) peste 4-5 h;
b) peste 48 h;
c) peste 12-15 h;
d) peste 24 h;
e) peste 36 h.

45. Cât timp a trecut de la moarte dacă la digitopresiune

lividităţile cadaverice dispar complet?
a) pană la 12-15 h;
b) de la 15 pană la 36 h;
c) pană la 48 h;
d) de la 48 pană la 72 h;
e) peste 72 h.

46. Dintre semnele certe ale morţii face parte:

a) lipsa pulsului;
b) lipsa reflexelor;
c) electroencefalograma „mută”;
d) lipsa respiraţiei;
e) absenţa cunoştinţei.

47. Din ce cauză pielea în caz de putrefacţie are culoarea verde-

cenuşie?
a) din cauza formării methemoglobinei;
b) din cauza formării verdhemocromogenului.
c) din cauza imbibiţiei ţesuturilor subcutanate cu sânge hemolizat;
d) din cauza formării sulfhemoglobinei şi a sulfurii de fier;
e) din cauza formării carboxihemoglobinei;

48. Ce condiţii favorizează saponificarea cadavrelor?

a) sol uscat, bine afânat;
b) mediu umed, neaerat;
c) mediu umed, bine aerat;
d) teren mlăştinos cu reacţie acidă puternică;
e) mediu uscat cu temperatură crescută.

49. Decizia despre întreruperea măsurilor de reanimare poate fi

luată de către:
a) medicul legist;
b) medicul reanimatolog;
c) medicul stomatolog;
d) comisia medicilor specialişti;
e) medicul farmacist.

50. În aceleaşi condiţii de păstrare care cadavru se va răci mai

repede?
a) a unui adult;
b) a unui nou-născut;
c) a unei persoane caşectice;
d) a unei persoane obeze;
e) a unui copil.

51. Ce culoare au lividităţile cadaverice în intoxicaţie cu substanţe

methemoglobinizante?
a) roz-roşietică;
b) albastru-violacee;
c) roşie-violacee;
d) brună;
e) roşu-aprins.

52. Peste cât timp de la moarte poate fi determinată rigiditatea

cadaverică?
a) peste 5 - 10 minute;
b) peste 0,5 - 1 h;
c) peste 2 - 4 h;
d) peste 12 h;
e) la 26 ore.

53. În ce regiuni ale corpului apar primele semne de putrefacţie?

a) pe faţă şi gât;
b) pe coapse şi gambe;
c) în regiunile declive ale corpului;
d) pe torace şi membrele superioare;
e) în fosele iliace.
54. Care dintre modificările cadaverice indicate nu se atribuie la
cele precoce?
a) mumificarea;
b) deshidratarea;
c) răcirea;
d) rigiditatea cadaverică;
e) lividităţile cadaverice.

55. Care dintre modificările cadaverice indicate nu se atribuie la

cele tardive?
a) rigiditatea cadaverică;
b) putrefacţia;
c) mumificarea;
d) lignificarea;
e) saponificarea.

56. Rigiditatea cadaverică poate lipsi peste 6 ore de la deces pe

cadavrul:
a) unui bărbat;
b) unei femei;
c) în intoxicaţie cu CO;
d) în spânzurare;
e) unui nou-născut.

57. Peste cât timp de la deces rigiditatea cadaverică dispare

complet?
a) 2-4 ore;
b) 12 ore;
c) 24 ore;
d) 3 zile;
e) câteva minute de la deces.
58. Petele L′Arche sunt o manifestare a:
a) lividităţilor cadaverice;
b) rigidităţii cadaverice;
c) deshidratării cadavrului;
d) autolizei;
e) putrefacţiei.

59. Examenul entomologic se bazează pe:

a) tabloul histopatologic al modificărilor în organe;
b) legitatea dezvoltării pe cadavru a diferitor insecte;
c) cercetarea spectrală a sângelui;
d) metodele botanice;
e) metodele imunologice.

60. Gradul de macerare a tegumentelor indică:

a) cauza morţii;
b) durata aflării cadavrului în apă;
c) durata stării agonale;
d) adâncimea bazinului cu apă;
e) categoria morţii.

61. Care modificare cadaverică permite stabilirea schimbării

poziţiei cadavrului?
a) deshidratarea cadaverică;
b) lividităţile cadaverice;
c) autoliza;
d) saponificarea;
e) congelarea cadavrului.

62. Proba Magnus se bazează pe:

a) lipsa pulsului;
b) lipsa respiraţiei;
c) comprimarea unui deget la bază printr-o ligatură;
d) comprimarea bilaterală a globului ocular;
e) reacţia idiomusculară a bicepsului.

63. Proba Beloglazov se bazează pe:

a) lipsa pulsului;
b) lipsa respiraţiei;
c) comprimarea unui deget la bază printr-o ligatură;
d) comprimarea bilaterală a globului ocular şi schimbarea formei
pupilei;
e) reacţia idiomusculară a bicepsului.

64. Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune lividităţile

cadaverice dispar şi se restabilesc peste 5 secunde?
a) 15-29 ore;
b) 6-8 ore;
c) 24 ore;
d) 48 ore;
e) 72 ore.

65. Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune lividităţile

cadaverice nu-şi modifică culoarea?
a) 4-5 ore;
b) 12 ore;
c) 48 ore;
d) 16 ore;
e) 20 ore.

66. Care este vechimea morţii, dacă la digitopresiune lividităţile

cadaverice pălesc şi se restabilesc peste 3-5 minute?
a) 4-5 ore;
b) 10 ore;
c) 12 ore;
d) peste 48 ore;
e) 16-18 ore.

67. Ce culoare a lividităţilor cadaverice şi a tegumentelor

determină interacţiunea hidrogenului sulfurat cu hemoglobina?
a) violacee-albăstrie;
b) violacee;
c) verde;
d) cafenie;
e) roşie.

68. Timpul necesar pentru mumificarea completă a cadavrului

unui om adult este de:
a) câteva ore;
b) 2-3 zile;
c) 1 săptămână;
d) 2 săptămâni;
e) câteva luni.

69. În structura cauzelor morţii subite predomină maladiile

aparatului:
a) cardio-vascular;
b) SNC;
c) digestiv;
d) respirator;
e) endocrin.

70. Ce factori influențează viteza de răcire a cadavrului?

a) temperatura mediului ambiant;
b) sexul decedatului;
c) umiditatea aerului;
d) vârsta;
e) obiectul vulnerant.

71. Prin expertiza medico-legală a cadavrului se poate constata:

a) cauza morţii;
b) genul morţii violente;
c) vechimea morţii;
d) cauza producerii incidentului;
e) obiectul vulnerant.

72. Expertiza medico-legală a cadavrului se dispune şi se

efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea:
a) cauzei morţii;
b) genului morţii violente;
c) caracterului leziunilor corporale;
d) gradului de gravitate a vătămării integrităţii corporale;
e) motivului infracţiunii.

73. Motivele examinării medico-legale a cadavrului sunt:

a) moartea violentă;
b) moartea subită;
c) decedaţi în staţionar cu diagnosticul clinic stabilit;
d) cadavrele pruncilor născuţi la domiciliu;
e) cadavrele persoanelor decedate în drum spre spital.

74. În ce compartimente ale „Raportului de expertiză medico-

legală” se includ întrebările expuse de către organul de urmărire
penală şi răspunsurile la acestea?
a) partea descriptivă;
b) concluzii;
c) partea introductivă;
d) înainte de concluzii;
e) oricare din cele indicate.

75. Care dintre pete se referă la modificările cadaverice precoce?

a) Tardieu;
b) L′Arche;
c) cadaverice;
d) Minakov;
e) Vişnevski.

76. Care este temeiul juridic al cercetării medico-legale a

cadavrului?
a) decizia Ministerului Sănătăţii;
b) indicaţia primăriei;
c) ordonanţa procurorului;
d) solicitarea în scris a organului de urmărire penală;
e) indicaţia medicului şef al spitalului.

77. Identificați modificările cadaverice precoce?

a) saponificarea;
b) răcirea cadaverică;
c) lividităţile cadaverice;
d) rigiditatea cadaverică;
e) lignificarea.

78. Ce cavități se deschid în mod obligatoriu în procesul

examinării medico-legale a cadavrelor?
a) craniană;
b) toracică;
c) canalul rahidian;
d) abdominală;
e) sinusurile paranazale.
79. Specificați semnele pozitive ale morţii:
a) lipsa respiraţiei;
b) lipsa pulsului;
c) lividităţile cadaverice;
d) petele de deshidratare ale sclerelor ochilor;
e) paloarea tegumentelor.

80. În baza căror fenomene poate fi stabilită mai exact vechimea

morţii în primele 12 ore?
a) lividităţile cadaverice;
b) rigiditatea cadaverică;
c) excitaţia electrică a muşchilor;
d) reacţia pupilei la agenţi chimici;
e) reacţia idiomusculară a bicepsului.

81. Ce probleme pot fi soluționate în baza lividităţilor cadaverice?

a) timpul survenirii decesului;
b) durata aflării cadavrului într-o poziţie anumită;
c) gradul de gravitate al leziunilor;
d) maladiile preexistente;
e) cauza decesului.

82. Ce documente sunt necesare pentru cercetarea medico-legală

a cadavrului?
a) ordonanţa emisă de către organul de urmărire penală;
b) dosarul penal;
c) fişa medicală a bolnavului în cazul decesului în staţionar;
d) solicitarea scrisă a organului de urmărire penală;
e) depoziţiile martorilor.

83. Identificați stadiile lividităţilor cadaverice:

a) autoliza;
b) hipostaza;
c) staza;
d) imbibiţia;
e) prestaza.

84. În ce cazuri se poate instala rigiditatea cadaverică cataleptică?

a) leziune prin armă de foc a bulbului rahidian;
b) hipotermie;
c) traumă prin explozie a capului cu dilacerarea creierului;
d) intoxicaţie cu CO;
e) spânzurare.

85. Fenomenele cadaverice precoce au importanţă pentru:

a) soluţionarea problemelor maladiilor preexistente;
b) diagnosticul pozitiv al morţii;
c) presupunerea cauzei decesului;
d) stabilirea genului morţii violente;
e) diagnosticarea vechimii morţii.

86. Stadiile lividităţilor cadaverice se determină în baza:

a) modificării culorii lividităţilor la digitopresiune;
b) duratei restabilirii complete a culorii iniţiale;
c) efectuării probei Magnus;
d) efectuării probei Beloglazov;
e) deplasării lividităţilor la schimbarea poziţiei cadavrului.

87. Modificările cadaverice tardive permit stabilirea:

a) condiţiilor mediului de aflare a cadavrului;
b) cauzei morţii;
c) vechimii probabile a morţii;
d) caracterului maladiilor preexistente;
e) genului morţii violente.

88. Identificați modificările cadaverice tardive sunt?

a) autoliza;
b) lignificarea;
c) saponificarea;
d) putrefacţia;
e) deshidratarea.

89. Care factori influențează viteza răcirii cadavrului?

a) temperatura aerului ambiant;
b) cauza decesului;
c) masa cadavrului;
d) caracterul hainelor;
e) obiectul vulnerant.

90. Care sunt compartimentele de bază ale „Raportului de

expertiză medico-legală a cadavrului”?
a) introductiv;
b) descriptiv;
c) diagnosticul;
d) epicriza postmortem;
e) concluziile.

91.Genul morţii violente include:

a) moartea subită;
b) omorul;
c) eutanasia;
d) suicidul;
e) accidentul.

92. Ce parametri se indică obligatoriu la descrierea fiecărui organ?

a) dimensiunile;
b) caracterul suprafeţei secţiunii;
c) diagnosticul modificărilor patologice;
d) forma, culoarea, dimensiunile focarului patologic;
e) conţinutul organului cavitar.

93. Prin ce se deosebește examinarea medico-legală a cadavrului

de cea morfopatologică?
a) cercetarea modificărilor morfologice;
b) studierea minuţioasă a modificărilor cadaverice;
c) cercetarea hainelor şi corpurilor delicte;
d) stabilirea cauzei morţii;
e) metoda efectuării probelor pentru pneumotorace şi emboliei
gazoase.

94. Examinarea externă a cadavrului cuprinde:

a) examenul capului, gâtului și corpului;
b) descrierea modificărilor cadaverice;
c) examenul membrelor;
d) toaleta cadavrului;
e) descrierea leziunilor corporale.

95. Care sunt etapele de bază ale examenului extern al

cadavrului?
a) examenul general al cadavrului;
b) cercetarea sinusurilor paranazale;
c) descrierea hainelor;
d) descrierea leziunilor corporale externe;
e) cercetarea modificărilor cadaverice.

96. În ce cazuri cadavrele persoanelor decedate în staţionare se

supun examinării medicolegale?
a) cadavrele persoanelor necunoscute;
b) persoanele decedate în rezultatul acţiunilor suicidale;
c) maladii oncologice;
d) prezenţa plângerilor privind calitatea serviciilor medicale;
e) cadavrele persoanelor cu tratament staţionar îndelungat şi cu
diagnostic clinic stabilit.

97. Cine recoltează probele biologice pentru cercetări de

laborator în cazurile autopsiei medico-legale a cadavrelor?
a) medicul legist;
b) anchetator;
c) procuror;
d) medicul clinician;
e) judecător.

98. Putrefacţia cadavrului se manifestă extern prin:

a) petele L′Arche;
b) autoliză;
c) reţeaua venoasă de putrefacţie;
d) emfizemul cadaveric;
e) vezicule de putrefacţie.

99. Ce factori externi condiţionează dezvoltarea procesului de

saponificare?
a) mediu lichid neaerat;
b) sol uscat şi poros;
c) sol umed şi lutos;
d) mediu lichid aerat;
e) mediu gazos.

100. Precizați modificările cadaverice:

a) lividităţile cadaverice;
b) rigiditatea cadaverică;
c) exhumarea;
d) autoliza;
e) hemoliza.