Sunteți pe pagina 1din 55

I.

INTRODUCERE

Responsabilitatea medicală este (1):


a. exclusiv penală
b. exclusiv civilă-delictuală
c. exclusiv civilă-contractuală
d. penală și civilă
e. în context juridic, nu există r.m.

Autopsia ML este obligatorie în cazul (1):


a. unui deces la domiciliu
b. unui deces în spitalul de psihiatrie
c. morții suspecte
d. de moarte neașteptată la un pacient cu boli cronice
e. morții unui copil

Sângele de la cadavru se prelevează din (1):


a. artere
b. vene
c. plămân
d. cutia craniană
e. abdomen

Rețeaua de ML în România este dependentă de (1):


a. Ministerul Justiției
b. Ministerul Public (Parchetul General)
c. Ministerul Sănătății
d. Ministerul de Interne
e. are autonomie administrativă-legislativă

Certificatul medico-legal se eliberează la solicitarea (1):


a. poliției
b. instanțelor de judecată
c. parchetelor de pe lângă instanțele de judecată
d. părții vătămate
e. instituțiilor medico-sanitare

Infracțiunile au pericol social mai mare în cazul (1):


a. heteroagr. prin intenție directă
b. heteroagr. din culpă
c. heteroagr. prin intenție indirectă
d. heteroagr. asupra femeii
e. heteroagr. asupra bătrânului

Valoarea probantă a actelor ML este mai mare, dacă se eliberează de (1)


a. nu există asemenea ierarchizare
Autopsia ML este obligatorie în cazul (2):
a. deceselor în spital, clinici
b. morții suspecte
c. decesului în azilul de bătrâni
d. decesului la sugari
e. morții a cărei cauză nu se cunoaște

Autopsia ML se efectuează obligatoriu în cazul:


a. deceselor prin accident de muncă
b. deceselor în timpul manoperelor medico-chirurgicale
c. deceselor în spit. de psih.
d. deceselor în secțiile de chirurgie cardiovasculară
e. deceselor pers. neidentificate

Autopsia ML se efectuează:
a. în urma sesizării aparținătorilor la ML
b. la cererea directorului spitalului teritorial
c. la solicitarea medicului de circumscripție (de familie)
d. în urma rezoluției motivate a poliției
e. la solicitarea primăriilor

Internarea unei persoane în vederea expertizei ML este obligatorie în cazul expertizei:


a. filiațiunii biologice
b. capacității de muncă
c. capacității de procreere
d. ML
e. pentru stabilirea vârstei biologice

Petele cadaverice roșiatice vișinii apar în:


a. staza cronică generalizată
b. intoxicație acută cu CO
c. intoxicație acută cu Diazepam
d. anemie acută posthemoragică
e. edem pulmonar acut

În legislația noastră, eutanasia constituie:


a. contravenție
b. infracțiune
c. infracțiune numai în cazul e. active
d. infracțiune numai în suicid asistat medical
e. nu constituie nici contravenție, nici infracțiune

Noile expertize ML se efectuează la solicitarea:


a. instanțelor de judecată
b. medicilor legiști
c. victimelor implicate în procesul de judecată
d. inculpaților implicate în procesul de judecată
e. comisiilor medicale
Exhumarea se poate efectua în cazul:
a. neautopsierii unui cadavru
b. autopsierii prosecturale
c. autopsierii ML
d. omorul deosebit de grav
e. în toate cazurile menționate

Exhumarea se efectuează:
a. la solicitarea poliției
b. la solicitarea aparținătorilor
c. prin ordonanța procurorului (sau a instanței de judecată)
d. numai dacă cadavrul nu a fost autopsiat
e. toate răspunsurile sunt corecte

În moartea violentă, elementul agresional NU poate fi: endogen

Identificarea unei persoane se face cu certitudine prin: amprentele digitale (cutanate)

Certificatul ML constituie un mijloc de probă în justiție: da (de drept)

Autopsia ML NU este obligatorie (art. 114 CPP):


a. moarte suspectă
b. moarte violentă
c. moarte neașteptată a sugarului la domiciliu
d. decese survenite la copii
e. deces la domiciliu
f. moarte a cărei cauze nu se cunoaște

Certificatul ML se eliberează la solicitarea:


a. poliției
b. parchetelor
c. instanțelor de judecată
d. persoanelor juridice
e. părinților, în cazul minorilor traumatizați (părții vătămate)

Încadrarea juridică a infracțiunii este de competența:


a. medicului legist
b. medicului poliției
c. procurorului
d. Camerei Medicilor
e. administrației publice

În expertizele ML, opinia separată:


a. poate fi formulată numai de ML
b. poate fi formulată de oricare membru al comisiei
c. se poate formula numai de șeful comisiei
d. instituțiile de drept nu acceptă opinia separată
e. se poate formula numai verbal
Expertiza ML se poate efectua:
a. asupra pers. (ex. psihiatrico-legală)
b. pe bază de acte (dosarul cauzei, acte med., etc.)
c. asupra bătrânilor
d. în cazul mamelor învinuite de pruncucidere
e. la minori sub 14 ani

Amânarea executării pedepsei pe motiv medical, se efectuează:


a. în comisie medicală
b. în comisie ML
c. numai în cazul condamnatelor (femei)
d. numai o singură dată
e. niciun răspuns nu este corect

Din comisia ML de întrerupere a executării pedepsei, în afara medicului legist, va face parte obligatoriu:
a. un medic specialist
b. un medic primar de specialitate
c. un medic psihiatru
d. medicul penitenciarului
e. comnadantul penitenciarului

Amânarea executării pedepsei se expertizează ML:


a. pe baza încheierii (hotărârii) judecătorești
b. în urma solicitării medicului penitenciarului
c. în urma cererii scrise a avocatului condamnatului
d. în urma sesizării medicului legist
e. pe baza rezoluției motivate a procurorului

Unitățile medico-sanitare ale penitenciarelor aparțin:


a. Ministerului de Interne
b. Ministerului Public
c. Ministerului Sănătății și Familiei
d. Ministerului Justiției
e. au regim autonom de organizare interinstituțional

În aprecierea timpului de îngrijire medicală de vindecare, medicul legist trebuie să ia în considerare


obligator perioada fizikoterapiei:
a. da
b. nu
c. da, dacă este solicitat de procuror sau judecător
d. numai în cazul pers. angajate (au serviciu permanent)

Autopsia ML este obligatorie în caz de deces:


a. la domiciliu
b. în arestul poliției
c. în spitalul de boli infecțioase
d. al unei persoane neidentificate
e. în secție ATI
În cazul punerii sub interdicție, persoana își pierde:
a. capacitatea juridică (civilă) de funcțiune
b. capacitatea juridică (civilă) de exercițiu
c. ambele cap. jur. (civile)
d. nu există pierderea vreunei cap.
e. cetățenia

Autopsia ML este obligatorie (art. 114 CPP):


a. în moarte violentă, indiferent de mec. tanatogen.
b. în cazul unui deces la domiciliu
c. în cazul morților subite
d. în cazul deceselor la copii 1-4 ani la domiciliu

Bolile de chirurgie cardio-vasculară se pot trata în:


a. toate unitățile med.-san.
b. rețeaua san. a penitenciarelor
c. unitățile med.-san. ale Ministerului Sănătății și Familiei
d. numai în clinice universitare
e. nu există precizări normative în acest sens

Bolile neurochirurgicale se pot trata în: unitățile med.-san. ale Ministerului Sănătății

Unitățiile medico-sanitare ale penitenciarelor aparțin: Ministerului Justiției

Autopsia ML este obligatorie în cazul:


a. decesului unui sugar la domiciliu
b. decesului unui ofițer de poliție în timpul activității în acțiune
c. decesului unui copil de 2 ani, după 2 zile de spit.
d. decesului la domiciliu cu dg. conf. de SIDA
e. decesului unei pers. în tutelă

Autopsia ML este obligatorie la:


a. pers. decedate în spital TBC
b. pers. decedate pe stradă
c. pers. decedate cu tumori maligne aflate în evidență medicală
d. sugari decedați în clinică după 3 săpt. de spitalizare
e. deces cu TCC acut deschis

Autopsia ML este obligatorie în cazul:


a. deces matern
b. deces sugar la domiciliu
c. deces copil de 2 ani după 1 săpt. de spit.
d. spânzurare
e. bronhopn., deces la domiciliu
Avizarea actelor ML nu este obligatorie în caz de:
a. omor calificat
b. lov. cauz. de moarte
c. acc. mortal de circulație
d. omor deosebit de grav
e. nouă expertiză ML

Avizarea actelor ML de către comisiile de control și avizare de la nivelul IML este obligatorie în:
a. omor
b. înecare în apă
c. asfixie mecanică prin spânzurare
d. noi expertize indiferent de domeniu
e. morțile subite

Avizarea actelor ML de către comisia de control și avizarea la nivelul IML este obligatorie în:
a. lovitură cauz. de moarte
b. asfixie mecanică cu bol alimentar
c. pruncucidere
d. intox. cu CO
e. intox. acută voluntară cu alcool etilic
 omor, noi expertize, pruncucidere

Următoarele afirmații privind exhumarea sunt incorecte:


a. se face la solicitarea poliției
b. se face la dispoziția medicului legist
c. se poate dispune numai o singură dată
d. se solicită numai dacă nu s-a efectuat autopsia cadavrului
e. toate răspunsurile sunt incorecte

Următoarele afirmații referitoare la exhumare sunt adevărate:


a. se face la solicitarea poliției
b. se fac la dispoziția procuratorului
c. se face exhumare numai o singură dată
d. reautopsierea se face în cimitir sau la locul exhumării
e. se solicită numai dacă nu s-a făcut autopsia cadavrului

Moartea este violentă dacă:


a. pe cadavre există semne de violență mec. sau fiz.
b. pers. a decedat pe stradă
c. există un mecanism tanatogen. nenat.
d. moartea s-a produs în urma suicidului

Comisia superioară ML verifică și avizează obligatoriu:


a. orice nouă expertiză ML
b. numai actele ML cu concluzii contradictorii
c. dacă pers. impl. solicită acesta
d. actele ML solicitate de parchete
e. actele ML cu complicații de drept penal
Medicul de circumscripție nu poate elbiera certificat de deces în următoarele cazuri:
a. bărbat de 80 ani spânzurat
b. bărbat de 35 ani decedat la domiciliu fără antec. pat.
c. femeie de 65 ani în evid. dispenarului cu cc. ov. operat, met. pulm., deces la domiciliu
d. copil de 8 ani căzut din pom
e. sugar de 7 luni decedat la domiciliu

La intervențiile medicale de urgență, se efectuează primordial:


a. resusc. cardio-resp.
b. eliberarea căilor resp.

II. TANATOLOGIE ȘI TANATOGENEZĂ

Rigiditatea cadaverică se instalează rapid și este accentuată:


a. în moarte subită de cauză respiratorie
b. în intoxicația cu acid clorhidric
c. în anemia acută posthemoragică
d. în intoxicația acută cu stricnină (plusz tetanusz és atropin)
e. în decesul matern toxico-septic

Peteșiile Tardieu se găsesc:


a. pe mucoasa gastrică
b. în teritoriul capsulo-lenticular din SNC
c. în părțile moi pericraniene
d. subperitoneal
e. subpleural, în spânzurări

”Mănușa morții”:
a. apare la cadavru după arsuri prin flacără
b. apare la cadavru în urma arsurilor pri lichide fierbinți
c. apare ca o modificare postmortală a cadavrului în apă
d. reprezintă o leziune vitală
e. apare la femei ca semn posttraumatic de smulgere

Rigiditatea cadaverică se instalează de regulă după:


a. 1-2 ore, și generalizat: 4-6 ore
b. 7-8 ore
c. 10-14 ore
d. 20-24 ore
e. 36-48 ore

Rigiditatea cadavrului:
a. se inst. progr. în sens cran.-caud.
b. se inst progr. în sens. caudo-cran.
c. dispare progr. în sens cran.-caud.
d. dispare progr. în sens caudo-cran.
e. în anumite situații, se poate instala brusc, în momentul morții (rigiditate ...)
Nu sunt semne negative de viață:
a. midriaza fixă
b. traseu EEG izoelectric (plat)
c. lividități (pete) hipostatice – semne pozitive de moarte
d. asistolia
e. areflexia

Care din semnele enumerate sunt semne pozitive de moarte


a. absența pulsului
b. lividități (pete) hipostatice
c. midriază fixă
d. areflexie
e. EEG izoelectric (plat)

Mumificarea apare în condițiile:


a. de apă dulce și temp. rid.
b. de sol umed
c. de aer uscat, temp. rid., curenți de aer
d. de înecare în apă sărtă
e. de apă și temp. scăz.

Mumificarea apare în condițiile:


a. apă, temp. scăz.
b. sol umed
c. aer uscat, temp. rid., curenți de aer
d. sol poros, aer uscat, temp. rid.

În caz de surpări de terenuri, cauza directă, imediată a morții poate fi:


a. colabarea totală a plămânului
b. tulb. de transport al oxigenului
c. sindrom de zdrobire
d. împiedicarea mișcării resp.
e. obstruarea căilor resp.

În caz de surpări de terenuri, moartea se produce prin:


a. împiedicarea mișcării resp.
b. ocluzia orif. resp. ext.
c. insuf. de utilizare, tulb. de transport a oxigenului
d. sindromul de zdrobire (crush-syndrome)

Raportul de cauzalitate în tanatogeneză: se poate stabili numai în urma autopsiei ML

Adipocera:
a. aer uscat, temp. rid.
b. sol umed
c. apă-umiditate, temp. scăz.
d. sol poros
e. după 2-3 luni al cadavrului în apă
III. MOARTEA SUBITĂ

Edemul pulmonar se produce (1):


a. în insuficiență cardiacă dreaptă
b. în insuficiență atrială stângă
c. în insuficiență cardiacă ventricol stâng
d. nu are etiologie toxică
e. niciun răspuns nu este corect

În cazul secționării venei jugulare interne se produce (1):


a. hemoragie masivă
b. embolie aeriană
c. moarte prin inhibiție
d. aspirat de sânge
e. trombo-embolie

Moartea prin embolie aeriană sau gazoasă se produce după:


a. lez. arteriale deschise
b. lez. venoase deschise ale reg. cerv.
c. rupturile venei safene
d. pneumotorace posttraumatic
e. rupturile venei portae

În SMSS (sindromul morții subite a sugarului), leziunile morfopatologice sunt:


a. pulm.
b. card.
c. hep.
d. cerebr.
e. minime sau nu există

Ramolismentul (necroza) cerebral tromboembolic se produce în cazul: trombozei atriului stâng cardiac

Moartea suspectă:
a. este o noțiune med.
b. este o noțiune ML
c. este o noțiune juridică
d. se folosește în caz de moarte subită
e. se folosește în caz de moarte violentă

Moartea prin embolia aeriană sau gazoasă se poate produce în caz de:
a. avort septico-toxic, plus: leziuni venoase periferice, decomprimare
b. pneumotorace posttraumatic
c. leziuni arteriale secționate
d. secționarea venelor în reg. cerv.
e. ruptura vaselor limf. mari
Embolia gazoasă se produce în:
a. secț. a. fem. dx.
b. avort toxicoseptic
c. precipitare
d. intox. acută cu gaze tox.
e. boala cheson

Moartea prin inhibiție se poate produce în cazul:


a. plăgii tăiate secționate a membrului pelvin
b. traumatismului mecanic al hipocondrului stâng
c. traumatismului mecanic al regiunii cervicale (carotidiene)
d. traumatismul reg. epigastrice
e. intox. cu barbiturice
f. împușcării

Moartea subită a adultului (bărbați) se produce mai des prin:


a. ruptură aneurismală de aortă
b. tromboză coronară
c. hemoragie cerebrală
d. ruptura varicelor esofagiene
e. bronhopneumonie

În insuficiența sau disfuncția poliorganică (MOF, MOD), ultimul organ afectat:


a. ficat
b. plămân
c. rinichi
d. cord
e. SNC

Moartea subită la sugar este mai frecventă prin: sindromul morții subite al sugarului

Sindromul Mendelsohn apare după:


a. hipoxie cerebrală post TCC
b. anemie acută posthemoragică
c. pneumotorace
d. aspirație pulm. de conținut gastric
e. aspirație pulm. de corp străin

Atelectazia pulmonară:
a. înseamnă plămân parțial nerespirat
b. este o formă de pneumopatie
c. este o malformație congenitală a plămânului
d. constituie colabarea totală a par. pulm.
e. lipsa totală a aerului din par. pulm.
Tromboembolia pulmonară se produce în cazul trombozei:
a. v. axilare
b. a. pulm.
c. v. pulm.
d. v. porta
e. sinusului coronar
f. v. saphena magna
g. v. femurale profunde

Moartea cerebrală în hipoxie-anoxie se produce în decurs de:


a. 3-4 min
b. 5-8 min
c. 7-9 min
d. 1-2 min
e. 9-10 min

Embolia grăsoasă (adipoasă) poate să apară după:


a. rupturi musc. perif. extinse
b. fract. oaselor craniene
c. contuzia forte a țes. subcutanat
d. fractura oaselor lungi
e. lez. tr. hep.

Moartea prin embolie aeriană se poate produce după:


a. secț. vaselor venoase ale reg. cerb.
b. lez. arteriolelor deschise
c. pneumotorace posttraumatic
d. fracturi multiple de oase lungi

Tromboza în trunchiul arterial coronar se constată mai des:


a. a. cor. dx.
b. a. cor. sin., r. circ.
c. a. cor. sin., r. ant.-desc.
d. nu există dif. semn. în acest sens

În moartea violentă, factorul agresional poate fi:


a. mecanic
b. numai fizic
c. numai biologic
d. endogen
e. toate răsp. sunt corecte
IV. TRAUMATOLOGIE

Fractura bazei craniului după lovirea mentonului se produce (1):


a. prin mecanism direct
b. prin mecanism indirect
c. prin mecanism mediat
d. prin mecanism secundar
e. toate răspunsurile sunt corecte

Consecințele posttraumatice sunt mai grave în cazul leziunilor (1):


a. venoase
b. osoase
c. nervilor periferici
d. arteriale
e. articulare

Craniectomia posttraumatică, fără leziuni neurologice constituie (1):


a. vindecare fără sechele
b. invaliditate permanentă
c. infirmitate permanentă
d. invaliditate și infirmitate permanentă
e. incapacitate totală de muncă

Plăgile pericraniene, de regulă, sunt (1):


a. secționate
b. înțepate
c. despicate
d. împușcate
e. plesnite (contuze)

Fracturile nazale, cel mai frecvent, se produc la nivelul (1):


a. septului nazal
b. oaselor proprii ale piramidelor nazale
c. ramurii ascendente a maxilarului superior
d. infero-nazal
e. supero-nazal

Hematomul (hemoragia) extradural este (1):


a. exclusiv patologic (netraumatic)
b. exclusiv posttraumatic
c. patologic (netraumatic) și posttraumatic
d. caracteristic copiilor
e. caracteristic la bătrâni
Echimoza este extravazat hematic (1):
a. fluctuent
b. deformativ
c. nedeformativ
d. excoriativ
e. numai posttraumatic

Plaga împușcată transfixiantă are (1):


a. orificiu de intrare și traiect de împușcare (canal)
b. orificiu de intrare, canal și proiectiv în plagă
c. orificiu de intrare, canal și leziuni osoase
d. orificiu de intrare, canal și orificiu de ieșire
e. niciun răspuns nu este corect

Fractura completă necomplicată de maxilă are timp de îngrijire (1):


a. 18-19 zile
b. 25-30 zile
c. 50-55 zile
d. 70-80 zile
e. 100-120 zile

Comoția cerebrală este (1):


a. pierderea posttraumatică a cunoștinței pe o durată foarte scurtă, fără simptoatologie
neurologică obiectivă
b. leziune posttraumatică de cortex cerebral
c. leziune posttraumatică de cortex cerebelos
d. leziune posttraumatică a bulbului
e. leziune posttraumatică a nucleilor bazali

Comoția cerebrală reprezintă:


a. modificări morfofuncț. având substrat lez. morfopat.
b. ruptură de subst. cerebrală
c. scurtă reacție funcț., de pierdere scurtă a conștienței
d. remisie completă și rapidă, nesechelară
e. extravaz. diapedetică cerebrală

Protezarea mobilă posttraumatică constituie (1):


a. infirmitate și invaliditate permanentă
b. infirmitate permanentă
c. invaliditate permanentă
d. pierderea unui organ
e. pierderea unei funcții
Accidentatul, cu leziuni medii, decedează la 3 săptămâni în urma bronhopneumoniei. În concluzie se va
stabili (1):
a. raport direct-cond. de cauz.
b. raport direct-necond. de cauz.
c. raport indirect (secundar) de cauz.
d. nu există raport de cauz., intervalul fiind mare
e. raportul de cauz. depinde de vârsta accidentatului

Paralizia posttraumatică a nervului facial constituie (1):


a. sluțire
b. implică responsabilitate penală
c. vătămare corporală
d. incapacitate totală de muncă
e. concluzia are în vedere sexul victimei
f. punerea în primejdie a vieții victimei
g. nu implică responsabilitate penală

Pierderea unui dinte sănătos (nepatologic) prin traumatism se incadrează în infracțiunea de (1):
a. sluțire
b. infirmitate
c. invaliditate
d. lovire și alte violențe
e. vătămare corporală

În lipsa leziunilor traumatice externe, moartea (1):


a. nu poate fi violentă
b. poate fi violentă
c. concluzia depinde de locul decesului
d. concluzia se formulează în condiția morții subite
e. se concluzionează în funcție de vârsta decedatului

Fracturile mandibulei se produc cel mai frecvent prin (1):


a. lovire directă cu armă albă
b. împușcare
c. lovire indirectă de suprafață dură (cădere)
d. lovire directă cu un corp contondent
e. substrat patologic preexistent

Invaliditatea gr. II înseamnă (1):


a. incapacitatea de muncă 50%
b. incapacitatea de muncă 100%
c. efort suplimentar pentru prestația profesională de 70%
d. incapacitate 100% ce necesită heteroîngrijire
e. incapacitate 50% ce necesită heteroîngrijire
Incapacitatea de muncă gr. III înseamnă:
a. incapacitatea totală de muncă
b. incapacitate de muncă 50%
c. handicap fizic și psihic
d. infirmitate permanentă
e. invaliditate permanentă
f. incapacitate gr. III cuprinde numai incapacitatea fizică
g. un proces ce poate fi numai posttraumatic

Pierderea posttraumatică a mirosului (anosmia) constituie:


a. pierderea unui organ de simț
b. pierderea unei funcții
c. pierderea unui simț
d. vătămare corporală
e. sluțire

Leziunile pentru care s-au acordat mai puțin de 20 zile de îngrijiri med. pentru vindecare, în infracțiune
de intenție constituie (1):
a. infr. de vătămare corporală (20-60)
b. infr. de vătămare corporală gravă (mai mult de 60)
c. infr. de lovire și alte violențe
d. contravenție
e. abatere administrativă

În cazul decesului ce apare la 2 săpt. după un accident de circulație care s-a soldat cu fractura femurului
victimei și care decedează în urma unei compl. pulm. (aprindere de plămâni), raportul de cauz. dintre
lez. tr. și deces este (1):
a. raport direct-cond.
b. raport indirect (secundar)
c. raport direct-necond.
d. nu există raport de cauz. în acest caz
e. raportul de cauz. depinde de vârsta persoanei

Sluțirea (desfigurarea) constituie lez. posttr. (1):


a. permanentă
b. permanentă cu prejudiciu estetic
c. ce apare la femei
d. ce apare la copii
e. ce apare la actori

Sluțirea (desfigurarea) constituie lez. fizică posttr. (1):


a. permanentă
b. temporară
c. numai la femei
d. numai la copii
e. numai a feței
Sluțirea se încadrează în (1):
a. art. 180 CP
b. art. 181 CP
c. art. 182 CP két helyen is ezt írja
d. art. 183 CP
e. art. 20 CP

Prejudiciul posttr. poate fi (1):


a. fizic
b. psihic
c. fizic și psihic
d. există diferență în funcție de vârstă sau sex

Infirmitatea posttraumatică reprezintă ... (1):


a. leziune anatomică
b. leziune funcțională
c. leziune anatomică și funcțională
d. incapacitate de muncă
e. incapacitate de concentrare

Infirmitatea posttraumatică se referă la:


a. latura civilă a unei infr.
b. latura penală a unei infr.
c. include obligaturiu lat. pen. și civ.
d. numai la sechelele fizice (morfologice)
e. numai la sechelele psihice

Incapacitatea de muncă gr. I înseamnă (1):


a. incapacitate de 100%
b. incapacitate de 50%
c. efort suplimentar
d. incapacitate de 100% și îngrijire permanentă din partea altei persoane
e. alcoolism cronic

Pierderea danturii posttraumatice arcada superioară (maxilară) constituie (1):


a. vătămare corporală
b. lovire
c. vătămare corporală gravă
d. depinde de condițiile vătămării
e. depinde de vârsta părții vătămate

Pierderea posttraumatică a unui membru pelvin (picior) constituie (1):


a. infirmitate permanentă
b. invaliditate permanentă
c. sluțire
d. infirmitate și invaliditate permanentă
e. nu există o prevedere legală în acest sens
Leziunile traumatice suferite pentru care s-au acordat 69 de zile de îngrijiri med. pentru vindecare
constituie (1):
a. vătămare corporală
b. lovire
c. vătămare corporală gravă
d. sluțire
e. lez. tr. ce pun în primejdie viața victimei

În cazul punerii în primejdie a vieții victimei în urma lez. tr. suferite, timpul de îngrijire med. pentru
vindecare este (1):
a. timpul de îngrijire med. nu este un criteriu de încadrare în această privință

În cazul plăgilor împușcate (cu glonț) (1):


a. orificiul de intrare al proiectilului este mai mare decât cel de ieșire
b. orificiul de intrare și ieșire al proiectilului sunt de dimensiuni identice
c. orificiul de intrare al proiectilului este mai mic decât cel de ieșire
d. dimensiunile depind de regiunea corpului atinsă
e. dimensiunile în acest sens depind de proiectil

Leziunile traumatice produse prin lovire indirectă (cădere) de suprafețe dure sunt mai des (1):
a. unice
b. unipolare
c. multiple
d. multipolare
e. multiple, multipolare, predominant în teritoriile proeminente ale corpului

Leziunile traumatice corporale pentru care s-au acordat 21-59 de zile de îngrijiri medicale pentru
vindecare, constituie (1):
a. sluțire
b. lovire
c. vătămare corporală
d. infirmitate permanentă
e. vătămare corporală gravă

Traumatismul cranio-cerebral poate fi cauzat de (3):


a. lovire directă cu un corp contondent
b. traumă psihică
c. asfixie mecanică
d. lovire directă cu un corp înțepător-tăietor
e. armă de foc (împușcare)

Sluțirea (desfigurarea) poate să apară după (3):


a. arsuri prin flacăre
b. arsuri prin acizi anorganici (vitriol)
c. agresiune cu agenți biologici (toxine)
d. traumă psihică
e. lovire directă cu armă albă
În căderi de la înălțime (precipitare), autopsia ML evidențiază (4):
a. fracturi osoase ale membrelor inferioare
b. rupturi de organe interne
c. fracturi ale oaselor craniului
d. asfixie mecanică
e. fracturi osoase ale membrelor superioare

Armele albe acționează prin (4):


a. vârf
b. tăiș
c. efecte mecanice
d. intermediul forței musculare umane
e. efect psihogen

Corelații:
corp contondent – hematom (vânătaie)
armă albă (corp tăietor) – plagă secționată
armă de foc – lipsă de substanță din piele
armă albă (corp înțepător) – plagă punctiformă, dar penetrantă (profundă)
curent electric – marcă cutanată

Persoanele handicapate prezintă:


a. invaliditate cu incapacitate de muncă gr. III
b. invaliditate cu incapacitate de muncă gr. II
c. pierderea unui organ
d. pierderea unui simț
e. toate răspunsurile sunt corecte

În acordarea timpului de îngrijire (vindecare) după examinarea ML, se referă:


a. numai la lez. tr. existente
b. la lez. tr., și în plus și la compl. apărute
c. la infirmitate
d. la invaliditate
e. la consecințele psihice posibile

În plaga împușcată (glonț):


a. orificiul de intrare este mai mic decât cel de ieșire
b. dimensiunea orificiilor este egală
c. la orificiul de ieșire se găsesc factori suplimentari
d. prezența orificiului de ieșire are valoare probantă

TCC se produce mai frecvent prin:


a. lovire indirectă de o spf. dură
b. lovire directă cu un corp contondent
c. armă de foc
d. armă albă
e. nu există dif. semn. dintre acești factori
În vătămare corporală, pentru tragere la răspundere penală:
a. trebuie să existe o plângere penală
b. cercetarea penală se efectuează din oficiu
c. pângerea penală se înaintează numai în situații de culpă
d. plângerea penală se înaintează numai în situații de intenție
e. nu există norme legislative în acest sens

Fractura mielică a coloanei toracale constituie:


a. infirmitate permanentă
b. infirmitate și invaliditate permanentă
c. vătămare corporală
d. concluzia se face în funcție de vârsta victimei, de posibilele complicații

Fractura mielică a coloanei vertebrale lombare constituie:


a. văt. corp.
b. văt. corp. gravă
c. văt. corp. acc.
d. concl. se face în funcție de mecanismul lezional
e. concl. se face în funcție de vârsta victimei

Fractura mielică a coloanei vertebrale reprezintă:


a. leziune ce pune în primejdie viața victimei
b. vătămare corp. gravă
c. infirm. și invalid. perm.
d. leziune ce necesită 45-50 zile de îngrij. med.
e. concluzionarea se face în funcție de vârsta victimei

Fractura cominutivă a femurului la bătrâni necesită:


a. 30-40 de zile de îngr. med. (vindecare)
b. 80-90 de zile de îngr. med. (vindecare)
c. aprecierea se face în funcție de sex
d. aprecierea se face în funcție de mecanisum de producere
e. depinde dacă fractura este închisă sau deschisă

Echimoza recentă este de culoare:


a. roșiatică-vișinie
b. roșiatică-violacee
c. violacee închisă
d. violacee verzui
e. verzuie palidă

Encefalopatia posttraumatică include:


a. hidrocefalia externă (ex vacuum)
b. hidrocefalia internă
c. epilepsia Jackson
d. demența
e. nevroza astenică
Encefalopatia posttraumatică include:
a. paralizia asc. progr. Landry
b. demență senilă
c. hidrocefalie ext.
d. epilepsia Jackson
e. hidrocefalie int. severă

Encefalopatia posttraumatică constituie:


a. sindrom sechelar
b. infirm. și inval. perm.
c. boală Alzheimer
d. se încadrează în văt. corp.
e. poate fi văt. corp. din culpă

Pierderea posttraumatică a splinei constituie:


a. pierdere de organ
b. pierderea unei funcții
c. sluțire la femei
d. stare posttr. sechelară
e. incapacitate de muncă grad II.

Pierderea posttraumatică a splinei constituie:


a. vătămare corporală
b. infirmitate permanentă
c. incapacitate de muncă gr. III
d. pierderea unei funcții
e. invaliditate permanentă

Pierderea posttraumatică a splinei reprezintă:


a. văt. corp.
b. pierderea unui organ
c. infirm. perm.
d. incap. perm. de muncă
e. inval. perm.

În cazul decesului prin TCC cu zdrobirea capului:


a. există raport direct necond. de cauz.
b. există raport direct cond. de cauz.
c. există raport indirect (sec.) de cauz.
d. raportul de cauz. depinde de caracterul infracțiunii
e. raportul de cauz. este în funcție de vârsta pers.
Leziunile traumatice pentru care s-a acordat 12-14 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare constituie:
a. vătămare corporală
b. lovire și alte violențe
c. numai violențe din culpă
d. din punct de vedere juridic, contravenție
e. din punct de vedere juridic, infracțiune
f. numai violențe săvârșite cu intenție

În cazul pierderii unui glob ocular, persoana:


a. poate fi șofer profesionist
b. poate fi șofer amator
c. depind de ochiul compromis
d. nu există legislație în acest sens
e. se concluzionează în funcție de vârstă

Pierderea posttraumatică a unui dinte sănătos este:


a. sluțire
b. vătămare corporală
c. invaliditate permanentă
d. lipsa unui organ
e. infirmitate cu posibilitate reparativă stomatologică

În cazul existenței infracțiunii de vătămare corporală (art. 181 CPP):


a. timpul de îngrij. med. este de 18-19 zile
b. timpul de îngrij. med. este de 35-40 de zile
c. timpul de îngrij. med. este de 65-70 de zile
d. poate exista infirmitate permanentă
e. poate exista sluțire (desfigurare)

Invaliditatea posttraumatică se referă în special la:


a. sechele anatomice (morfologice)
b. sechele funcționale (prejudiciu funcțional, de muncă)
c. aspecte penale ale unei infracțiuni
d. sechele numai fizice
e. se poate aprecia numai la pers. de vârstă activă
f. latura civilă a infracțiunii

Vătămarea corporală gravă:


a. timpul de îngrijiri med. este de 21-60 de zile
b. se stabilește în funcție de complicațiile posibile
c. poate fi infracțiune din culpă și prin intenție

Aprecierea timpului acordat pentru vindecarea leziunilor traumatice (pentru instituțiile de drept):
a. se face de către medicul de specialitate
b. se face de către medicul legist
c. se face obligatoriu în comisie
d. timpul acordat nu se modifică
e. se ia în considerare obligatoriu concediul medical primit
Infracțiunile în urma cărora viața victimei a fost pusă în primejdie, se încadrează în:
a. văt. corp. din culpă
b. văt. corp. săvârșită cu intenție
c. văt. corp. gravă
d. tentativă la omor deosebit de grav
e. încadrarea depinde de evoluția clinică

În vătămare corporală gravă:


a. nu există posibilitatea împăcării legale
b. împăcarea legală este posibilă
c. împăcarea este posibilă numai în caz de culpă
d. împăcarea este posibilă numai în caz de intenție
e. nu ezistă norme legislative în această privință

TCC urmat de craniectomia parietală dreaptă în lipsa simptomatologiei obiective neuro-psihice


constituie:
a. infirmitate permanentă
b. invaliditate permanentă
c. infirmitate și invaliditate permanentă
d. vindecare fără sechele morfofuncț.
e. vindecare fără sechele morf.

TCC pentru care s-a efectuat craniectomie parietală stângă (lipsă osoasă) cu hemiplegie dreaptă și ...
constituie:
a. infirmitate perm.
b. infirmitate și invaliditate perm.
c. incapacitate de muncă gr. II
d. infirmitate, invaliditate perm., incapacitate de muncă perm. gr. II
e. vătămare corp.

Cofoza (surditatea) posttraumatică stângă constituie:


a. pierderea totală a unui simț
b. pierderea totală a funcției auditive
c. handicap
d. neimplicarea resp. penale
e. infirmitate și invaliditate perm.

Cofoza posttraumatică constituie:


a. infirmitate perm.
b. invaliditate perm.
c. poate rezulta în urma unei infr. prin intenție și din culpă
d. resp. agresorului este penală și civilă
e. toate răsp. sunt corecte
În cazul împușcării cu armă de vânătoare (alice), orificiul de intrare este unic dacă tragerea s-a făcut:
a. de la o dist. mai mică de 50 cm
b. de la o dist. între 2-5 m
c. de la o dist. de peste 6 m
d. cu arma calibru 12
e. depinde de regiunea anatomică atinsă

Hematomul subdural:
a. este exclusiv de etiologie tr.
b. este exclusiv de etiologie pat. (AVC)
c. poate fi de natură tr. sau pat. (spontană)
d. se constituie progresiv, în timp
e. traumatic apare numai la copii
f. traumatic apare numai la pers. în vârstă

Leziunile traumatice pentru care s-au acordat 35-40 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare,
constituie:
a. vătămare corporală (art. 181 CP)
b. vătămare corporală gravă (art. 182 CP)
c. lovire și alte vătămări (art. 180 CP)
d. sluțire (desfigurare)
e. leziune potențial mortală

TCC cu fractură craniană, contuzie cerebrală gravă, comă:


a. se încadrează în vătămare corporală
b. vătămare corporală, ce a pus în primejdie viața victimei
c. vătămare ce necesită 18-19 zile de vindecare
d. încadrarea depinde de localizarea fracturii craniene
e. încadrarea depinde de durata comei

TCC cu fractură craniană, dilacerare cerebrală, comă, reprezintă:


a. văt. corp. gravă
b. văt. ce a pus în primejdie viața victimei
c. depinde de incadr. juridică a infr.
d. poate fi tr. intențional și din culpă

Factorii secundari ai tragerii:


a. se găsesc la orificiul de intrare al proiectilului
b. se găsesc la orificiul de ieșire al proiectilului
c. se compun din pulbere arsă (praf de pușcă)
d. se compun din fragm. metalice din glonț
e. se compun din fragm. tisulare sfacelate
Contuzia cerebrală reprezintă:
a. un sindrom reactiv funcț., complet remisiv
b. un sindrom reactiv funcț., parțial remisiv
c. ruptură de parenchim cerebral
d. un sindrom morfofuncț. posttr. cu substrat lezional
e. leziune meningocerebrală

În cazul pierderii unor dinți, se stabilește infirmitatea:


a. dacă s-a pierdut un dinte incisiv frontal
b. dacă s-au pierdut 2 dinți incisivi
c. dacă s-a efectuat o proteză fixă
d. dacă s-a efectuat o proteză mobilă
e. dacă s-au pierdut dinți la o persoană de sex feminin

Oasele craniene păstrează forma corpului vulnerant dacă suprafața acestuia este:
a. de până la 4 cm2
b. 4-5 cm2
c. 8-10 cm2
d. 10-12 cm2
e. de peste 16 cm2

Cicatricea tegumentară indică:


a. existența unui traumatism antecedental
b. existența unei lez. pat. vechi
c. obligatoriu sluțire (desfigurare)
d. un semn de modificare a integrității cutanate indiferent de etiologie și patogeneză
e. toate răspunsurile sunt corecte

În cazul căderii, leziunile traumatice se găsesc:


a. difuz pe spf. corpului
b. în reg. dorsale ale trunchiului
c. în teritoriile proeminente ale corpului
d. la nivelul mb. sup.
e. la nivelul mb. inf.

Baremul ADAS (ASTROM) se referă la:


a. infirmitate
b. invaliditate
c. incapacitate de muncă
d. sechele periferice
e. niciun răspuns nu este corect

Echimoza se caracterizează prin:


a. modificarea formei și volumului reg. anat.
b. modificarea de culoare a reg. anat.
c. leziuni de continuitate epidermală
d. leziuni musculare perif.
e. reproducerea obligatorie a formei agentului vulnerant
Orificiul de intrare al unei glonț (împușcare) constituie:
a. plagă contuză
b. lipsă de subst. cutanată (tisulară)
c. soluție de continuitate cutanată
d. leziuni musculo-fasciale
e. traiect de tragere

Fractura oaselor proprii nazale necompl. constituie:


a. sluțire (desfigurare)
b. tr. ce necesită 7-9 zile de îngrij. med.
c. tr. ce necesită 12-14 zile de îngrij. med.
d. tr. ce necesită 21-24 zile de îngrij. med.
e. necesită obligatoriu intervenție chirurgicală ORL

Pierderea posttraumatică deget III mână dreaptă constituie:


a. incapacitate definitivă de muncă gr. II
b. incapacitate definitivă de muncă gr. III
c. sluțire
d. invaliditate permanentă cu schimbarea profesiuniii
e. conluzia se face întotdeauna individual de la caz la caz

Pierderea posttraumatică deget III mână stângă constituie:


a. infirmitate permanentă
b. incap. def. de muncă gr. III
c. inval. perm. cu schimbarea profesiunii
d. infirm. și inval. perm.
e. în astfel de cazuri, invaliditatea, incapacitatea de muncă, schimbarea prof., se stabilesc
individual

Sluțirea (desfigurarea) se referă la:


a. vătămare corporală
b. vătămare corporală gravă
c. incapacitate de muncă
d. invaliditate
e. infirmitate temporară

Precipitarea în ML înseamnă: cădere de la mare înălțime

Pierderea posttraumatică a 6 dinți frontali (anteriori) constituie:


a. vătămare corporală
b. vătămare corporală gravă
c. desfigurare (sluțire)
d. leziune ce necesită schimbarea profesiunii
e. incapacitate de muncă gr. III
Armele albe includ:
a. șurubelnița
b. copila de cal
c. toporul
d. lațul de spânzurare
e. pistolul

În cazul unui traumatism accidental cauzat de un animal față de victimă:


a. există responsabilitate penală a proprietarului
b. există stare contravențională din partea proprietarului
c. există responsabilitate juridică penală și civilă a proprietarului
d. nu există astfel de responsabilități juridice
e. există numai responsabilitae civilă

Fractura femurului necomplicată la adolescent necesită:


a. 30-35 zile de îngrij. med.
b. 50-55 zile de îngrij. med., până la 60 de zile
c. 70-80 zile de îngrij. med.
d. depinde de mec. prod.
e. depinde de sexul victimei

Factura femurului (diafiză) fără deplasarea framgentelor la un adolescent, în cazul evoluției favorabile,
necesită ... zile de îngrijiri medicale:
a. 50-55
b. 30-35
c. 70-80

Investigațiile de laborator în leziunile prin împușcare se referă la:


a. reacția Rivalta
b. reacția Adler
c. reacția Fehling
d. reacția cu difenil-amină
e. reacția cu brucină
f. reacția cu H2O2

Fractura progresivă a craniului este caracteristică:


a. la adult
b. la bătrân
c. la copil
d. la cei cu malf. cong. craniene
e. accidentelor de circulație

Infirmitatea permanentă posttraumatică se referă:


a. la latura civilă a unei infr.
b. la latura penală a unei infr.
c. obligatoriu la handicapul fizic
d. numai la sechele psihice
e. la deficiența funcțională majoră
Fractura deschisă de gambă dreaptă treimea medie (ambe oase), cominutivă:
a. necesită 30-35 zile de îngrij. med.
b. necesită 50-55 zile de îngrij. med.
c. necesită 80-90 zile de îngrij. med.
d. constituie infirmitate permanentă
e. constituie invaliditate permanentă

Vătămarea corporală gravă:


a. numai intenționată
b. numai din culpă
c. cuprinde numai TCC
d. se stabilește în funcție de compl. pos.
e. timpul de îngrij. med. pentru vindecare este mai multe de 60 de zile

În leziunile traumatice penetrante ale toracelui, moartea NU se poate produce prin:


a. lez. bronho-pulm. multiple
b. lez. cordului
c. lez. unor vase sanguine mari (aorta toracală)
d. fractura a două coaste, hemotorace 100 ml
e. șoc pleural

Plaga împușcată transfixiantă este constituită din: orif. de intrare, canal de împușcare, orif. de ieșire

Hemtomul se caracterizează prin:


a. prezintă fluctuența deformantă a reg. anatomice
b. apare în urma unui traumatism mecanic minor
c. inițial are culoare verzuie-violacee
d. se vindecă în 25-27 zile
e. produce obligatoriu impotență funcț.

Timpul de îngrijiri medicale pentru vindecare în caz de fractură necomplicată de radius stâng, la o femeie
de 30 ani, este:
a. 16-18 zile
b. 40-45 zile
c. 50-58 zile
d. 65-70 zile
e. 80-90 zile

Timpul de îngrijiri medicale în caz de fractură necomplicată de radius stâng este de:
a. 16-18 zile
b. 30-35 zile
c. 55-58 zile
d. 65-70 zile
e. 80-90 zile
Invaliditatea se referă mai ales la:
a. consecințele funcționale posttr.
b. consecința posttr. cu drept de pretenții reparatorii
c. este exclusiv netr.
d. modificări care nu pot apare consecutiv unui accident de muncă
e. toate răspunsurile sunt corecte

Invaliditatea se referă la:


a. latura penală a infr.
b. latura civilă (patrimonială) a infr.
c. poate rezulta în urma infr. de intenție
d. poate rezulta în urma infr. din culpă
e. toate răsp. sunt corecte

În aprecierea ML privind punerea în primejdie a vieții (criterologia):


a. se analizează starea generală posttr., TA, pulsul
b. se analizează în concluzionare compl. pos.

În invaliditate permanentă sau incapacitate de muncă gr. II, consecutiv unui accident de muncă:
a. prejud. biologic este de 50%
b. prejud. biologic este de 100%
c. concl. se form. în funcție de sex, vârstă, profilul profesional

Fracturile oaselor neuro-craniene prin cădere sunt, de regulă:


a. cominutive
b. fracturi cu inundare și cu TCC deschis
c. lineare
d. orificiale
e. transcraniene

Anemia acută posthemoragică se produce mai des după:


a. ruptura ren.
b. rupturi ven.
c. lez. penetrante toracice
d. lez. secț. art.
e. lez. penetrante abdominale

Hematomul epidural poate fi:


a. excl. de nat. tr.
b. excl. de nat. pat.
c. se constituie progr. în timp
d. poate fi tr. sau pat. (netr.)
e. se poate prod. numai în prez. fract. cran.
În cazul sinusitei cronice posttraumatice (după fractura maxilei):
a. există raport direct de cauz. cu tr.
b. există raport indirect de cauz. cu tr.
c. cauzalitatea depinde de tratamentul aplicat
d. reprezintă o complicație tr. suferit
e. cauzalitatea depinde de vârsta victimei

Plaga secționată se caracterizează prin:


a. soluție de cont. teg.
b. margini liniare cu extremitățile plăgii ascuțite
c. lipsă de subst. teg.
d. hemoragie masivă
e. vindecarea în lipsa compl. în 47-49 de zile

Traumatismul abdominal cu lezarea ficatului, hemoperitoneu masiv constituie:


a. văt. corp. gravă
b. lez. ce pune în primejdie viața victimei
c. infirm. perm.
d. lez. ce vindecă în 40-45 zile în cazul unei evoluții fav.
e. lez. ce vindecă în 17-18 zile de îngrijire

Vătămare corporală gravă:


a. poate fi excl. intențională
b. poate fi excl. din culpă
c. timpul de îngrij. med. pentru vindecare este de mai mult de 60 zile

În leziunile traumatice pentrante ale toracelui, moartea se poate produce prin:


a. lez. inimii
b. lez. unor vase sangvine mari
c. lez. plămânilor
d. fisurarea coastelor
e. hemotorace masiv, hemomediastin

Hematomul se caracterizează prin:


a. prezintă fluctuență
b. nu denivelează spf. reg.
c. poate fi urmarea unui traumatism mecanic semn.
d. inițial are culoare verzuie
e. se vindecă în 6-8 zile (medie)

În cazul lovirii directe cu un corp contondent în reg. ..., căderii lovirii de o suprafață dură (asfalt) și
decesul acesteia, încadrarea juridică a infracțiunii este de:
a. ucidere din culpă
b. lovire (vătămare) cauz. de moarte
c. omor
d. încadr. jur. depinde de grav. lez. cran.-cer.
e. încadr. depinde de existența f...
Consecințele posttraumatice sunt mai grave în:
a. secț. V.J.I.
b. secț. a. axillaris dx.
c. traumatismului reg. epigastrice
d. secț. v. saphena
e. secț. a. fem. sin.

V. ACCIDENTELE DE CIRCULAȚIE

Traumatismele, vătămările corporale prin accidente de circulație se încadrează în (1):


a. infracțiuni prin intenție
b. infracțiuni prin accident simplu
c. infracțiuni din culpă
d. infracțiuni calificale
e. contravenție

Infracțiunea din culpă este caracteristică, de regulă, în: accidentele de circulație

La valorile alcoolemiei de 1,72 g% și a alcooluriei de 0,55 g% se consideră că:


a. pers. este sub infl. de alc.
b. pers. este în stare de ebrietate
c. aprecierea se face pe baza ex. clin. neurologic
d. aprecierea se face pe baza valorii alcoolemiei

Alcoolemia de 1,8 g% și alcooluria 0,9 g% înseamnă:


a. stare de ebrietate avansată
b. beție patologică
c. faza de absorbție a alcoolului în organism
d. faza de postabsorbție a alcoolului în organism
e. conluzia se formulează în funcție de examenul clinic
f. aprecierile se fac individual, de la caz la caz

Alcoolemia de 1,8 g% cu alcooluria de 0,7 g% la șofer constituie (1):


a. depășirea valorii legale (infracțiune)
b. beție patologică
c. stare contravențională (sub 0,8 g%)
d. faza de eliminare (post-absorbtivă) a alcoolului în organism
e. concluzia depinde de rezultatul examenului neurologic

Alcoolemia de 0,7g% înseamnă (1):


a. stare de ebrietate
b. beție patologică
c. consum de băuturi concentrate
d. stare sub influența de alcool
e. eliminarea alcoolului din organsim
Alcoolemia de 0,2 g% cu alcooluria 1,4 g% înseamnă:
a. beție patologică (mást jelent, pszichiátriás fejezet, 194. oldal)
b. absorbția alcoolului în organism
c. faza postabsorbtivă a alcoolului în organism
d. starea de ebrietate
e. infracțiune la conducător auto depistat la volan

Limita legală a alcoolemiei la conducători auto: 0,8 g%, fölötte infracțiune vagy nulla a megengedett

Prelevarea probei de sânge în vederea determinării alcoolemiei este contraindicată în:


a. IDDM
b. hepatită cronică agresivă (post-hepatitiă cu virus B)
c. saturnism cronic cu anemie
d. vătămare corporală gravă după accident de circulație
e. toate răsp. sunt incorecte

Valoarea mai mare de 0,1 g% a alcoolemiei la șofer constituie:


a. contravenție
b. infracțiune în caz de producere a unui accident
c. inracțiune în cazul provocării accidentului mortal
d. infracțiune indiferent de alte elemente
e. nu există acte normative în această privință

Factorul de oxidare a etanolului în organism este de: 0,12-0,18 g% pe oră

Recalcularea alcoolemiei este posibilă dacă:


a. există documente medicale de examinare a pers.
b. există determinarea alcoolului în sânge (alcoolemie)
c. există declarația de consum alcoolic a pers. în cauză
d. există numai alcooluria pers.
e. alcoolul este în faza ppostabsorbtivă (de eliminare)

Accidentele de circulație se produc mai frecvent prin:


a. lovire
b. călcare
c. proiectare
d. lovire-proiectare
e. cădere

Refuzul recoltării sângelui pentru alcoolemie (de șofer): constituie infracțiune

Valoarea juridică a impregnației alcoolice în organism se referă la:


a. alcoolurie
b. alcoolemie
c. raport alcoolurie-alcoolemie
d. alcoolul din aerul expirat al celui testat
e. alcoolul consumat declarat de cel în cauză
În cazul avortului posttraumatic, trim. III, consecutiv unui accident rutier, încadrarea juridică este de:
vătămare corporală gravă din culpă

În cazul avortului posttraumatic, trim. III. postagresional, încadrarea juridică este:


a. ucidere din culpă
b. lovitură cauzatoare de moarte
c. pruncucidere
d. vătămare corp. gravă
e. vătămare corp. din culpă

Alcoolemia de 1,72 g% și alcooluria de 0,35 g% înseamnă: la conducător auto, valori infracționale

În România, sondajele rutiere rapide efectuate cond. auto constau în: analiza aerului expirat (alcool test)

Accidentele de circulație soldate cu vătămare corporală sunt: infracțiuni din culpă

Sângele preluat de la conducătorul auto va fi însoțit de:


a. buletin de recoltare a prod. biol.
b. buletin de recoltare clin. de lab.
c. buletin de examinare clin. med.
d. RTG toracic

VI. AGRESIUNI PRIN AGENȚI FIZICI ȘI ALȚI FACTORI

În cazul insolației, se poate produce:


a. șoc hipercaloric
b. șoc combustional
c. șoc traumatic
d. șoc toxic
e. comă hipoxică

În cazul carbonizării cadavrului, prezența CO în sânge este:


a. fenomen postvital
b. modificare postmortală (de putrefacție)
c. fenomen vital
d. CO nu se poate determina din sânge
e. această prezență nu are semnificație (med. și jur.)

Pragul hipotermic (moartea prin refrigerare) este:


a. 15-18 grade C
b. 30-33 grade C
c. 25-29 grade C
d. 23-24 grade C
e. 20-22 grade C (19-23)
În moartea prin refrigerație (hipotermie) se constată:
a. lividități cadaverice de culoare brun-verzuie
b. anemia generalizată a organelor interne parenchimatoase
c. sufuziuni sanguine la nivelul mucoasei gastrice
d. lividități cadaverice de culoare roșietică accentuată
e. pupile miotice

În moartea prin refrigerare (hipotermie) se constată:


a. livid. cad. de culoare brun-verzuie
b. anemia generalizată a org. interne par.
c. sufuziuni sanguine la nivelul mucoasei gastrice
d. glob vezical
e. pupile miotice

Acțiunea biologică a curentului electric (tehnic) este mai mare:


a. curent continuu
b. curent alternativ
c. contactul pe pielea hiperkeratozică
d. contactul pe pielea anesteziată (cu blocaj nervos)
e. efectul biologic este identic în electrocutare

Acțiunea biologică a curentului electric este mai mică:


a. curent alternativ
b. curent continuu
c. dacă pielea este umedă
d. în caz de anestezie cutanată la locul ...
e. este și în funcție de starea fiziologică a persoanei vătămate

În caz de insolație mortală, autopsia evidențiază:


a. sânge șocolatiu
b. lividități cadaverice roșietice-vișinii
c. peteșii subpleurae
d. sufuziuni sanguine subendocardice
e. congestie meningo-cerebrală accentuată, difuză

Leziunile organice prin agresiune hipotermă (degerăturile):


a. sunt mai severe la bărbați
b. au evoluție progr.
c. au un tratament strict specific etiopat.
d. nu pot fi gangrenoase

În electrocutare (curent tehnic) se constată:


a. prezența diatomeelor
b. edem pulm. acut și anectazie
c. hemoragie meningo-cerebrală
d. marcă electrică
e. desen de fulgurație electrică
În electrocutare se constată:
a. desen de fulgurație
b. marcă electrică
c. prez. diatomeelor
d. arsuri
e. hemoragii cerebromeningiene

În arsuri cu lichide fierbinți, leziunile se caracterizează prin:


a. pârlire de păr
b. au aspec de *, lipsește pârlirea de păr
c. zonele cutanate acoperite de îmbrăcăminte au lez. mai grave
d. nu se constată carbonizare
e. se localizează predominent în regiunile dorsale ale corpului

VII. ASFIXII MECANICE

Spânzurarea este de regulă, un act (1):


a. de accident simplu
b. autoagresional
c. disimulare de omor
d. omor din culpă
e. heteroagresional

În înecare în apă moartea se datorește (1):


a. comprimării toracelui
b. blocării orificiilor resp. ext.
c. asfixiei mecanice
d. comprimării abdominale
e. traumei psihice

Moartea prin sugrumare cu mâna poate fi (1):


a. autoagresiune (suicid)
b. heteroagresiune (omor)
c. accidentală
d. omor din culpă
e. toate răsp. sunt corecte

În înecarea în apă se produce:


a. modificarea punctului crioscopic al sângelui
b. asficie prin deficitul de utilizare al oxigenului
c. carboxihemoglobină
d. oxihemoglobină
e. hemoglobină redusă
În cazul decesului prin imersiune în apă, moartea NU se produce:
a. hidrocuție
b. asfixie mecanică prin obstruarea căilor resp.
c. traume psihice
d. ocluzia orif. resp. ext.
e. mecanisme reflex

Sugrumarea produce efecte predominante:


a. reflexe
b. compresive
c. vasculare
d. musculare
e. psihice

Pierderea posttraumatică a 2 dinți constituie:


a. vătămare corporală
b. sluțire
c. infirmitate perm.
d. invaliditate perm.
e. niciun răspuns nu este corect

Strangularea cu lațul este mai des: heteroagresiune

În cazul spânzurării inversate (cu capul în jos) se compromite primordial:


a. circ. ven. sist.
b. circ. art. pulm.
c. reflexul respirator
d. complianța pulmonară
e. circulația mezenterică

Diatomeele se cercetează în:


a. traumatismele craniocerebrale deschise
b. asfixie mecanică prin strangulare cu lațul
c. asfixie mecanică prin înecare în apă dulce
d. asfixie mecanică prin sufocare
e. asfixie mecanică prin sugrumare

Strangularea cu mâna (sugrumarea) constituie: o modalitate de homicid (heteroagresiune)

În înecarea în apă se constată:


a. edem pulmonar masiv
b. atelectazie pulmonară
c. plămân hidroaeric
d. hemoragie pulmonară
e. aspirație de conținut gastric
Escoriațiile în reg. cerv., cianoza extremității cefalice, sufuziunile sanguine oculo-conjunctivo-bulbare,
apar în:
a. strangulare cu lațul
b. spânzurare tipică
c. spânzurare atipică
d. sugrumare (strangulare cu mâna)
e. sufocare

În cazul înecării în apă, fazele tanatogeneratoare durează:


a. 1-2 min
b. 3-4 min
c. 5-6 min
d. 7-8 min
e. 10-11 min

Moartea cerebrală se produce în hipoanoxie în: 5-6 min

Sensibilitatea la hipoxie-anoxie este mai mică:


a. stratul VI (polimorf) cortex
b. stratul I (molecular) cortex
c. cerebel, stratul Purkinje
d. bulb
e. hipotalamus

Sensibilitatea la hipoxie este mai mare la nivelul neuronilor din neocortex:


a. stratul molecular I, stratul polimorf IV
b. stratul gran. ext. II
c. stratul piramidal ext. III
d. stratul gran. int. IV
e. stratul piramidal int. V

Hipoxemia produce tulburări clinice (simptomatologice) la valori ale pO2:


a. 60-70
b. 80-90
c. 90-100
d. 100-105
e. 105-110

În spânzurare, fracturile coloanei vertebrale sunt:


a. frecv. în cazul s. compl.
b. frecv. în cazul s. incompl.
c. frecv. în cazul s. tipice
d. frecv. în cazul s. atipice
e. nu sunt frecvente
În spânzurare tipică, nodul lațului se găsește:
a. lat.-cerv. sin.
b. lat.-cerv. dx.
c. ant.-cerv. median
d. post.-cerv. median (occipital)
e. inf.-cerv.

Prezența diatomeelor în măduva osoasă constituie:


a. fenomen postvital
b. fenomen vital
c. modificare postmortală
d. element de probațiune (certă juridică) în caz de înec
e. element de probațiune juridică

Infiltratul sanguin important în regiunea cervicală, fractura cartilagiilor laringiene, rupturile musculare se
găsesc în:
a. strangulare cu lațul
b. sufocare
c. sugrumare
d. spânzurare compl.
e. spânzurare atipică

Sinuciderile în județul Mureș sunt mai frecvente prin:


a. intox. voluntară cu CO
b. precipitare
c. înecare în apă
d. asfixie mecanică prin spânzurare
e. împușcare

Spânzurarea produce:
a. asfixie mec.
b. asfixie mec. prin comprimare
c. asfixie prin tulb. de transport de oxigen
d. asfixie prin tulb. de utilizare de oxigen
e. asfixie mec. prin ocluzie-obstrucție
VIII. AGENȚI CHIMICI. INTOXICAȚII

Acizii concentrați determină leziuni de (1):


a. necroză de colicvare
b. necroză de coagulare
c. necroză fibrinoidă

Derivații chimici de arsen sunt substanțe toxice (1):


a. funcționale
b. corozive
c. hematice
d. parenchimatoase
e. vegetative

În intoxicația acută cu CO se produce (1):


a. asfixie prin lipsă de oxigen
b. asfixie prin deficit de transport a oxigenului
c. asficie prin deficit de utilizare (utilizare tisulară) a oxigenului
d. transformarea methemoglobinică
e. hemoliză
f. anoxie prin hemoglobinopatie
g. hipercapnie primară

Beția patologică apare după consumul de (1):


a. bere
b. vin
c. băuturi spirtoase ...
d. nu depinde de calitatea și concentrația băuturii alcoolice consumate
e. dacă se amestecă consumul de băuturi alcoolice

În intoxicațiile acute mortale, autopsia ML (1):


a. nu este obligatorie
b. este obligatorie
c. se efectuează numai la solicitarea aparținătorilor

Soda caustică NaOH este un toxic:


a. caustic-coroziv de coagulare
b. caustic-coroziv de colicvare
c. funcțional
d. parenchimatos
e. hematic

Pupilele sunt midriatice în:


a. intox. acută cu Atropa belladonna
b. intox. acută cu morfină
c. intox. cu CO
d. moartea suspectă
e. staza cronică pulmonară
Acțiunea toxică a alcoolului metilic este mai redusă în cazul administrării:
a. concomitente a diureticelor
b. cofeinei (în spital)
c. fenobarbitalului (chiar în salvare)
d. alcoolului etilic, concomitent
e. de vitamine din complexul B

Substanțele insecto-fungicide organo-fosforice produc:


a. hemoliza
b. blocarea transportului de oxigen
c. inhibarea acetil-colinesterazei
d. insuf. hep. (citoliză hep.)
e. insuf. ren. (tubulonefroză)

Alcoolul metilic (metanolul) este un toxic:


a. parenchimatos
b. corosiv
c. hemolitic
d. hepatic
e. funcțional

Alcoolul metilic (metanolul) este un toxic:


a. parenchimatos
b. funcțional
c. hemolitic
d. cu acțiune toxică tubulo-renală
e. nu prod. efecte tox. la om

Acizii anorganici concentrați produc:


a. necroza de coagulare
b. necroza de colicvare
c. obligatoriu moartea victimei
d. lez. funcț.
e. insuf. card. acută

Acizii organici concentrați produc:


a. lez. corozive de lichefiere
b. lez. corozive de coagulare
c. lez. numai bucale, de contact
d. lez. ce duc totdeauna la decesul victimei
e. numai lez. funcț.

În intoxicațiile acute cu paration, pupilele sunt:


a. midriatice
b. miotice
c. inegale
d. în funcție de sensibilitatea individuală a pers. intoxicate
e. nu se produc modif. pupilare
Sărurile (derivații) de arsen se depun selectiv în:
a. parenchimul renal
b. parenchimul hepatic
c. SNC
d. oase
e. unghii, păr

Sărurile de arsen se depun în:


a. oase
b. musculatură scheletică
c. par. renal
d. SNC
e. păr și unghii

Care alcaloid are toxicitate mai mare:


a. morfina
b. stricnina
c. diazepamul
d. papaverina
e. derivațiile fenotiazinice

Nitriții fac parte din categoria toxicelor:


a. parenchimatoase
b. hemolitice
c. funcționale
d. methemoglobinizante
e. hipoxizante

În intoxicația cu etilenglicol (antigel) se produce în organism:


a. acid formic
b. acid acetic
c. acid oxalic
d. acid lactic
e. acid glutamic

Intoxicația cea mai gravă se produce după ingestia de:


a. Amania panterina
b. Amanita phalloides
c. Amanita muscaria

Sublimatul (HgCl2) este un toxic ce determină:


a. distrofie-degenerescență miocardică
b. nefroză (tubulonefroză)
c. nefropatie glom.
d. edem cerebral masic
e. insuf. hep. acută
Barbituricele aparțin grupei toxicelor:
a. hematice-hemolizante
b. parenchimatoase
c. funcț.
d. alcaloizi
e. hematice-methemoglobinizante

Doza mortală de acid sulfuric (H2SO4) concentrat este de ... g:


a. 2-3
b. 5-10
c. 12-15
d. 16-20
e. peste 30

În intoxicațiile acute, moartea este: violentă, indiferent de condiția intoxicației

Cianoza se datorește: Hb reduse

Pupilele sunt miotice în intoxicația cu:


a. subst. insecto-fungicide organo-clorurate
b. morfină
c. stricnină
d. ciuperci otrăvitoare
e. derivați barbiturici

Care alcaloid are toxicitate mai mare


a. fenobarbital
b. aconitină
c. diazepam
d. heroină
e. morfină
f. stricnină

Intoxicațiile acute, mortale sunt mai frecvente cu:


a. derivați de arsen (oxizi)
b. derivați de mercur (HgCl2)
c. monoxid de carbon
d. derivați barbiturici
e. acizi organici

Perforația esofagului este mai frecventă după ingestia de:


a. acizi organici
b. acizi anorganici
c. amoniac
d. formol concentrat
e. sodă caustică (NaOH)
În intoxicația cu nitriți, sângele are o culoare:
a. violacee-închisă
b. roșiatică-vișinie
c. șocolatie
d. violacee-roșiatică
e. niciun răspuns nu este corect

Intoxicația alimentară cu ciuperci otrăvitoare (Amanita phalloides) este periculoasă pentru că:
a. se manifestă imediat prin vărs., diaree și deshidratare
b. simpt. cinică apare tardiv, după 24-48 h cu af. gravă a ficatului
c. produce și insuf. renală acută
d. nu există trat. electiv (spec.)
e. afectează copii

Hipercapnia produce tulburări clinice (simptomatologice) la valori de pCO2:


a. 10-15
b. 15-20
c. 20-30
d. 30-40
e. 43-48

IX. PRUNCUCIDEREA

Pruncuciderea constituie infracțiunea de omor ... (1):


a. unui copil
b. unui nou-născut, imediat după naștere, de către mama acestuia
c. unui sugar (0-1 ani) de mama acestuia
d. unui nou-născut
e. unui nou-născut imediat după naștere

Constituie pruncucidere:
a. nașterea și moartea unui copil neviabil
b. omorârea unui copil de 2 ani de câtre mama acestuia
c. omorârea unui sugar
d. moartea prod. de concepție în travaliu neasistat
e. expunerea nou-născutului la frig, de către mama acestuia

Anectazia pulmonară înseamnă:


a. plămân nerespirat
b. plămân colabat în hil
c. pneumopatia nou-născutului
d. prezența aerului în parenchimul pulmonar, după naștere
e. modificare postmortală
Docimazia gastrointestinală se efectuează în caz de:
a. moarte subită a sugarului
b. asfixia mecanică prin înecare
c. aprecierea vârstei nou-născutului
d. intox. acută cu gaze tox.
e. pruncucidere

Nou-născutul se consideră născut la termen, dacă are:


a. 3500 g, 50 cm, la băieți
b. 2400 g, 48 cm, la fetițe
c. peste 3000 g, peste 50 cm, indiferent de sec

Un nou-născut născut la termen:


a. 3500 g, 51 cm
b. 2400 g, 45 cm
c. 3100 g, 50 cm
d. 2900 g, 48 cm
e. 4100 g, 53 cm

Un nou-născut este viabil la parametrii următori:


a. 1800 g, 40 cm
b. 1400 g, 35 cm
 limitele viabilității: 1500 g și 38 cm, după ML

Neacordarea primelor îngrijiri după nașterea nou-născutului de către mama acestuia constituie:
pruncucidere omisivă pedepsită penal

X. SARCINA, NAȘTEREA, LEHUZIA

Avortul posttraumatic heteroagresiv constituie infracțiunea:


a. lovitură cauzatoare de moarte
b. omor
c. omor calificat
d. vătămare corporală gravă
e. omor deosebit de grav

Starea e viduitate înseamnă: lipsa sarcinei

Avortul în sarcina de (10-)12 săptămâni NU poate să apară:


a. spontan
b. posttraumatic
c. după consum de alcool
d. după doze toxice de chinină
e. la gravide în vârstă (peste 45 de ani)
Avortul (întreruperea cursului normal al sarcinii) se poate produce:
a. spontan
b. la o sarcină mai mică de 12 săpt.
c. după șoc psihic puternic
d. după consum de alc.
e. posttr. la o sarcină mai mare de 12-13 săpt.

Certificatul ML de viduitate se solicită pentru:


a. stab. stării de sarcină
b. stab. capacității de coabilitare
c. stab. inexistenței sarcinii
d. stab. deflorării recente
e. stab. deflorării vechi

Embolia cu lichid amniotic, de regulă, se produce în:


a. sarcină trim. I
b. sarcină trim. II
c. sarcină trim. III
d. travaliu
e. lehuzie

Corpul galben de sarcină ajunge la dimensiuni și funcții maxime în luna:


a. II
b. III
c. VI
d. VIII
e. IX

Înregistrarea ulterioară a nașterii se face prin:


a. rezoluția motivală a procurorului
b. hotărâre judecătorească
c. adresa primăriilor
d. din oficiu
e. la solicitarea mamei

În embolia cu lichid amnoitic se produce:


a. insuf. hep. acută
b. insuf. ren. acută
c. CID
d. insuf. poliorg.
e. stare toxică
XI. EXPERTIZA FILIAȚIUNII BIOLOGICE

În cazul cercetării filiațiunii biologice (tăgada paternității), expertiza se efectuează asupra:


a. copilului (produs de concepțiune)
b. copilului și mamei
c. copilului și tatălui prezumptiv
d. copilului, mamei și tatălui prezumptiv
e. nu există precizări în acest sens

În cercetarea filiațiunii biologice (tăgada paternității), se efectuează (4):


a. analize serologice
b. analize toxicologice
c. expertiza capacității sexuale
d. analize antropologice
e. analiza capacității de procreere

Dacă tata și mama au grupa sangvină AB, copilul nu poate avea: grupa O

În România, grupa sangvină cea mai frecventă este: grupa A

Prezența factorului Rh în România este de: 85%

Grupele sangvine NU se pot determina din următoarele produse biologice:


a. sperma
b. saliva
c. fire de păr
d. dacă pers. este secretoare
e. dacă pers. este nesecretoare

Dacă mama are grupa sangvină A și tatăl prezumtiv B, copilul: poate să aibă orice grupă sangvină

În sistemul Rh, nu s-a identificat: anti-d

Grupele sanguine nu se pot determina din spermă: dacă persoana este nesecretoare

Excluderea paternității se poate face pe baza examinărilor:


a. antropologice
b. genetice (cromosomiale)
c. desenelor papilare (amprentele digitale)
d. serologice
e. morfometrice

Grupele sangvine nu se pot determina din:


a. spermă
b. salivă
c. fire de păr
d. LCR
e. urină
Grupele sangvine nu se pot determina din:
a. spermă
b. salivă
c. fire de păr
d. LCR
e. condiția ca persoana să fie de tip secretor

Procreerea bărbatului este imposibilă în caz de: aspermie

În expertiza filiațiunii, compartimentul determinant este:


a. antropologia
b. serologia
c. de det. somatice
d. de det. genetice (cromosomiale)
e. nu există comp. det.

Cercetarea filiațiunii biologice se efectuează, de regulă: pentru excluderea paternității față de un tată
prezumptiv

În expertiza filiației biologică (tăgada paternității) există:


a. conf. științifică certă a tatălui (prezumptiv)
b. excluderea mamei
c. excluderea tatălui (prezumptiv)
d. posibilitatea paternității (tatăl prezumptiv)
e. toate variantele sunt posibile

Expertiza filiațiunii (tăgada paternității) se efectuează prin:


a. rezoluția motivată a procurorului
b. hotărâre judecătorească
c. solicitare administrativă
d. cererea scrisă a tatălui prezumptiv
e. solicitarea pers. și ML a mamei
XII. PROBLEME DE SEXOLOGIE

Violul simplu (fără factori organizanți) include:


a. deflorarea
b. infracțiune cercetată după plângere penală
c. împăcarea este posibilă (ce înlătură latura penală)
d. raport sexual cu o persoană care nu-și poate exprima voința
e. viol în grup

În violul calificat (factori agravanți):


f. împăcarea este pos.
g. împăcarea nu este pos.
h. corectarea penală se efectuează din oficiu
i. constatarea (certificatul ML) este absolut necesară
j. ex. ginecologică se efectuează de ginecolog

În caz de viol, în secreția vaginală se poate evidenția:


a. grupa sanguină
b. clorură sodică
c. fosfataze alcaline
d. spermatozoizi
e. fosfolilaze
f. fosfataze acide

În caz de viol, se examinează obligatoriu (1):


a. partea vătămată și agresorul
b. agresorul
c. partea vătămată
d. depinde de vârsta victimei, agresorului

În caz de viol, se examinează:


a. obligatoriu partea vătămată
b. în cazuri particulare și agresorul

În viol, deflorarea este (2):


a. obligatorie
b. nu este obligatorie
c. nu este un criteriu de încadrare juridică
d. depinde de vârsta victimei, agresorului

Capacitatea de procreere se stabilește în funcție de (2):


a. rezultatul spermogramei
b. unele boli ale inimii
c. unele boli genitale (penis, testicoli, prostată)
d. vârsta, bolile psihice
În caz de viol, factorii agravanți se referă la (3):
a. vârsta victimei, 14-16 ani
b. vârsta victimei sub 14 ani
c. femeie căsătorită
d. s-a cauzat victimei vătămare gravă a integr. corp. sau ...
e. femeia violată a fost în tratamentul agresorului

Factorul de agravare în viol (viol calificat):


a. vârsta sub 14 ani a victimei
b. vârsta înaintată a victimei
c. dacă victima este căsătorită
d. dacă violul s-a comis de mai mulți bărbați
e. virginitatea victimei

În viol, factorii agravanți includ:


a. victima este o femeie căsătorită
b. victima nu a împlinit 15 ani
c. victima este de 18 ani
d. s-a produs deflorarea victimei
e. victima este membră de familie a violatorului

Infracțiunea de viol:
a. existența lez. tr. este obligatorie
b. existența lez. tr. nu este obligatorie
c. tentativa de viol constituie infracțiune

Seducția, în legislația din România, este:


a. infracțiune
b. contravenție

Ruptura de himen (deflorarea) se vindecă: prin epitelizare

Ruptura himenului (deflorarea) se produce mai des la:


a. 12,1
b. 2,3
c. 3,6,9
d. 6,7
e. 2,10

Homosexualitatea în legislația din România, constituie:


a. contravenție
b. infracțiune
c. abatere adm.
d. infracțiune numai la femei
e. infracțiune numai la bărbați
Spermatozoizii în secreția vaginală se evidențiază în urma contactului sexual consumat și după ... zile:
a. 1-2
b. 3-4
c. 5-8
d. 9-11
e. 12-14

Incestul în legislația din România este:


a. abatere morală
b. contravenție
c. contravenție penală
d. infracțiune
e. nu există prec. leg. în această privință

În caz de homosexualitate modificările cromosomiale se referă la: Xq28

Procreerea (impotentia fecundii) este imposibilă în: azoospermie

Ruptura de himen se vindecă:


a. prin cic.
b. prin proc. gran.
c. prin epit.
d. în cel mult 12-14 zile

În cazu ablației testiculare unice:


a. cap. de procreere este compromisă
b. cap. de procreere este posibilă
c. cap. de procreere depinde de valoarea spermogramei

XIII. 1PROBLEME DE PSIHIATRIE

În cazul curatelei se dispune de (1):


a. constatare ML
b. se eliberează certificat ML
c. expertiză psihiatrico-legală
d. expertiză ML de stabilire a stării de sănătate
e. în acest sens dispozițiile depind de vârsta persoanei

În cazul instituirii curatelei, se poate solicita:


a. aprecierea stării de viduitate
b. expertiza psihiatrico-legală
c. expertiza stării patologice (de boală somatică)
d. efectuarea unui examen psihologic
e. examen de capacitate sexuală
Curatela:
a. este o măsură de protecție medicală
b. se instituie numai la pers. în vârstă
c. se efectuează în caz de punere sub interdicție
d. se instituie în cazul imposibilității pers. de a-și administra bunurile
e. se instituie prin rezoluția motivată a procurorului

Curatela constituie (se dispune):


a. măsură de prot. legală
b. măsură de prot. sanitară
c. în caz de punere sub interdicție
d. in caz de impos. părții de a-și admin. bunurile
e. hotărâre revocabilă (prin hot. jud.)

Expertiza psihiatrică-legală se efectuează obligatoriu în (2):


a. omor calificat
b. omor deosebit de grav
c. vătămare corporală gravă
d. pruncucidere
e. cond. auto în stare de ebrietate

Discernământul (responsabilitatea) este abolit în (2):


a. boli psihotice (alienație mintală)
b. stare de ebrietate
c. stări emotive
d. debilitate mintală (oligofrenie gr. II)
e. sarcină

Art. 113 CP (art. 109 NCP – PERICULOZITATE!!!!) (obligarea la tratamentul medical) se referă a măsurile
de siguranță cu caracter medical. Aici se încadrează:
a. bolnavii psihici periculoși
b. mame învinuite de pruncucidere
c. cei care prezintă beție patologică
d. toxicomanii cronici nepericuloși
e. infractorii care suferă de epilepsie nepericuloși

În cazul punerii sub interdicție a persoanei se efectuează:


a. expertiza ML
b. expertiza ML psihiatrică
c. constatare psihologică
d. expertiza de stabilire a stării de sănătate
e. nu se efectuează examinări sau expertize ML
Discernământul este păstrat în:
a. intelectul de limită
b. schizofrenie paranoidă (delir)
c. psihoză circulară (manie)
d. oligofrenie gr. II
e. demență senilă

Admiterea cererii de divorț se acceptă în cazul:


a. neconsumării actului de căsătorie
b. bolilor cv severe
c. bolilor organelor de simț
d. oligofreniei gr. I a părților
e. obezității părților

Admiterea cererii de divorț pe motiv medical se hotărăște în caz de:


a. alienație mintală a partenerului
b. boală c.v.
c. neconsumarea actului de căsătorie
d. TBC pulm.
e. boala org. de simț

Expertiza psihiatrico-legală se efectuează:


a. numai în cazurile penale
b. numai în cazurile civile
c. în cazul punerii sub interdicție a persoanei
d. la soliitarea directă a pers. în cauză
e. la cazul cercetării ML a paternității

Discernământul poate fi atenuat în:


a. boli psihotice cronice
b. oligofrenie gr. II
c. sindrom demențial sever
d. psihoză acută toxică
e. psihopatie impulsivă (persoană anomică) plus debilitate mintală (oligofrenie gr. I),
dizarmonii de personalitate, impulsivitate patologică

Discernământul este atenuat în:


a. intelectul de limită
b. psihoza circulară (psihoză maniaco-depresivă)
c. oligofrenie gr. II
d. stări isterice (histrionice)
e. psihopatie impulsivă

Expertiza ML psihiatrică se efectuează: de comisia ML psihiatrică


Beția patologică:
a. apare după consumul unor cant. mari de alcool
b. apare mai des la femei
c. apare după consumul unor cant. mici de alcool
d. apare mai des la minori
e. apare la pers. cu hep. alcoolică

Discernământul este abolit (nu există discernământ):


a. nevroza astenică
b. psihopatia cverulentă
c. psihoza circulară (bipolare)
d. oligofrenie gr. I
e. stare posttr. (postcomoție cerebrală)

Art. 114 CP (măsuri de siguranță cu caracter medical):


a. se aplică la bolnavi antisociali, psihopați
b. se aplică în cazul bolnavilor periculoși, psihotici
c. se aplică în cazul infractorilor minori
d. se aplică numai la infractori în vârstă de 14-16 ani
e. se aplică în cazul infractorilor oligofreni fr. I

Art 114 CP se referă la măsurile de siguranță cu caracter medical (internare obligatorie într-o instituție
medicală cu regim special). În acest caz se încadrează:
a. mamele inculpate de pruncucidere
b. bolnavii psihici de intensitate psihosocială, cu acte antisociale grave săvârșite
c. persoanele care au beție patologică
d. toxicomanii, infractorii care reprezintă pericol social evident
e. infractorii care sunt bolnavi epileptici dar nepericuloși

Discernământul nu este modificat de:


a. demență senilă
b. psihoză circulară (maniaco-depresivă)
c. oligofrenie gr. II
d. psihopatie impulsivă – discernământ atenuat
e. stare histrionică (isterie)

Discernământul este atenuat în:


a. parafrenie
b. sindr. Korsakoff
c. psihopatia paranoică
d. psihoza acută
e. depresie gravă
Discernământul poate fi diminuat (atenuat):
a. boli psihotice (alienație mintală)
b. oligofrenie gr. I
c. oligofrenie gr. II
d. psihoză acută toxică
e. nevroză astenică – itt nem érintett, nem

Discernământul este păstrat în:


a. sindromul Korsakoff
b. paranoia
c. nevroza astenică
d. psihopatie
e. intelectul de limită

Expertiza psihiatrico-legală se poate efectua:


a. numai pe bolnavi
b. numai pe acte (dosarul cauzei)
c. există ambele posibilități (bolnav, acte)

Expertiza psihiatrico-legală se poate efectua:


a. asupra pers. (examinare psihiatrico-legală)
b. pe bază de acte (dosarul cauzei, acte med., etc.)
c. asupra bătrânilor
d. în cauza mamelor învinuite de pruncucidere
e. la minori sub 14 ani

Pericolul antisocial (infracționalitatea) este mai mare la:


a. oligofreni gr. II (imbecilitate)
b. oligofreni gr. I
c. persoane în demență senilă
d. psihopați
e. bolnavi cu parafrenie

Expertiza psihiatrico-legală se efectuează: (187, 197)


a. numai în cazuri penale
b. numai în cazuri civile
c. la solicitarea pers. fiz.
d. în cazul infractorilor minori (mai mici de 14 ani)
e. în orice situație solicitată de instituțiile de drept

Beția patologică:
a. apare mai des la femei
b. apare mai des la bărbați
c. apare după consumul cantitativ mare de băuturi alcoolice
d. se concluzionează în urma unei expertize psihiatrico-legale
e. justiția nu acceptă această noțiune
Beția patologică se caracterizează prin:
a. comă
b. stări crepusculare (tulb. de conșt. de tip crepuscular)
c. sindrom Korsakow
d. polinevr. alc.
e. apare după consum minim de alc.

Comisiile ML psihiatrice se compun din: 1 ML, 2 medici psihiatri

Art. 113 CP (109) de măsuri de siguranță cu caracter medical:


a. se aplică infractorilor care suferă de boli psihice
b. se aplică la toxicomani cu acte antisociale minore
c. se aplică la minori

Tutela:
a. se instituie la cererea bolnavului (pers.)
b. este o hotărâre juridică definitivă
c. se instituie în caz de punere sub interdicție
d. este o măsură medicală și ML

Tutela se constituie (se face):


a. măsură de prot. legală
b. în caz de punere sub interdicție
c. omul sub statut de boală psihică
d. se instituie la cererea bolnavului
e. este o hotărâre definitivă

Discernământul este abolit în:


a. oligofrenie gr. I
b. psihopatie cverulentă
c. neuroză obsesivo-fobică
d. parafrenie
e. hemiplegie stângă post-AVC
f. schizofrenie paranoidă productivă

Discernământul este abolit în:


a. psihopatie
b. oligofrenie gr. I
c. demență senilă severă
d. postaccesul epileptic de grand mal
e. psihastenie

Discernământul abolit:
a. înlătură latura penală a infracțiunii
b. depinde de infracțiunea săvârșită
c. nu răspunde penal pentru fapta sa
d. este sancționat contravențional
e. este condamnat la 3 luni de închisoare
În cazul bolnavilor psihici periculoși cu acte antisociale grave (infracțiune de omor), care au o boală de
intensitate psihotică, se aplică:
a. măsuri de sig. cu caracter med. (art. 114-110 CP)
b. măsuri de sig. cu caracter med. (art. 113 CP)
c. sancțiune penală de priv. de libertate
d. depinde de încadrarea juridică a omorului
e. nu există prevedere în acest sens

S-ar putea să vă placă și