TESTE DE AUTOEVALUARE – CRIMINALISTICĂ

1. Criminalistica are următoarele ramuri:

a) tehnica, tactica, metodica
b) balistica judiciară, grafoscopia, dactiloscopia
c) biocriminalistica, grafologia, chiromanţia

2. Primul curs de criminalistică a fost opera lui:

a) Edmond Locard
b) Francis Galton
c) Hans Gross

3. Criminalistica s-a format ca ştiinţă în:

a) antichitate
b) perioada renaşterii
c) la sfârşitul sec. al XIX-lea

4. Ramura criminalisticii care indică mijloacele specifice de cercetare a infracţiunilor în

funcţie de natura acestora este:
a) tactica criminalistică
b) metodologia criminalistică
c) tehnică criminalistică

5. Fondatorul criminalisticii este considerat:

a) Hans Gross
b) Alphonse Bertillon
c) Edmond Locard
 TEHNICA CRIMINALISTICĂ

1. În raport cu factorul creator urmele se clasifică în:

a) urme de adâncime şi de suprafaţă
b) urme ale corpului uman, ale obiectelor, animalelor şi ale unor fenomene
c) urme poziţionale, formă, materie

2. În raport cu duritatea corpului primitor urmele se clasifică în:

a) urme de adâncime, de suprafaţă
b) de stratificare, de destratificare
c) formă, dinamice

3. Care din categoriile de urme menţionate mai jos sunt create de corpul
uman:
a) lubrifianţi
b) secreţii
c) coloranţi

4. „Dactilos” este cuvântul din greaca veche şi constituie rădăcina dactiloscopiei.

Aceasta este:
a) tehnica realizării scrisului cu maşinile de dactilografiat
b) subramură a tehnicii criminalistice care are ca obiect examinarea şi
clasificarea desenelor papilare în vederea identificări persoanei
c) identificarea autorului textelor dactilografiate?

5. Detaliul desenului papilar din desenul de mai jos reprezintă:

a) anastamoza
b) reîntoarcere
c) punct papilar

6. Desenul papilar schiţat mai jos reprezintă:

a) tipul bideltic
b) tipul adeltic
c) tipul polideltic

7. Detaliul desenului papilar schiţat mai jos se numeşte:

a) cârlig
b) butonieră
c) reîntoarcere
 8. Lămpile cu radiaţii ultraviolete funcţionează pe principiul descărcării electrice în
tuburi cu vapori de mercur. Pereţii tuburilor sunt confecţionaţi din:
a) plastic
b) sticlă
c) cuarţ

9. O armă de foc, în mod obligatoriu pentru a funcţiona se compune din:

a) doar din ţeavă
b) ţeavă şi închizător
c) ţeavă, închizător, mecanisme de percuţie

10. Cartuşele se compun în mod obligatoriu din:

a) tub, încărcătură proiectil
b) doar din încărcător
c) capsă şi proiectil

11. Urmele lăsate de anvelope pe asfalt pot fi ridicate prin:

a) mulaj
b) fotografiere
c) desenare

12. În funcţie de calibru, armele de foc se clasifică în:

a) arme militare, arme de vânătoare, arme sportive
b) arme cu ţeavă lungă şi arme cu ţeavă scurtă
c) de calibru mic, mijlociu şi mare

13. Sunt considerate urme secundare (suplimentare) ale împuşcăturii:

a) perforaţiile, canalele oarbe, urmele percutorului
b) striaţiile de pe proiectil
c) arsurile, urmele de funingine, tatuajul, resturile de pulbere nearsă

14. Striaţiile de pe glonţ sunt formate de frecarea acestuia de:

a) ghinturile ţevii
b) gâtul tubului
c) părţile dure ale ţevii
 TACTICA CRIMINALISTICĂ

1. Etapele ascultării martorului sunt:

a) etapa identificării martorului, a relatării libere şi etapa răspunsurilor la
întrebările anchetatorului
b) etapa pregătitoare, a planificării şi etapa realizării ascultării
c) etapa ascultării materialului de anchetă, a planificării audierii şi etapa desfăşurării
ascultării

2. Întrebările ce se pun de către anchetatori, după relatarea liberă a celor cunoscute de

către martor trebuie să fie:
a) clare, precise şi scurte
b) bine gândite şi planificate anterior
c) cuprinse în planul de ascultate şi aprobate şi şeful departamentului ANCHETE

3. Persoana care are cunoştinţă despre vreo faptă sau despre vreo împrejurare de natură
să servească la aflarea adevărului într-o anumită cauză penală sau poate da relaţii despre
persoana făptuitorului de numeşte:
a) parte în proces
b) martor
c) făptuitor

4. Moartea este o componentă finală a vieţii indivizilor. Din punct de vedere penal şi
criminalistic când este neviolentă, ea nu interesează cercetarea penală. Care sunt formele
acestui tip de moarte?
a) patologică
b) fiziologică
c) traumatică

5. Declaraţiile învinuitului sau inculpatului sunt considerate:

a) un drept al acestuia
b) o posibilitate a acestuia de a-şi dovedi nevinovăţia
c) o obligaţie a acestuia

6. Cercetarea la faţa locului în cazul unei infracţiuni de omor este:

a) una din măsurile ce se întreprind pentru administrarea probelor
b) o activitate de tactică criminalistică unde se execută fotografii de fixare a
cadavrului
c) o ocazie pentru a se stabili starea de siguranţă civică a comunităţii

7. Cu privire la însemnătatea procesului verbal de cercetare la faţa locului, unul din

criminaliştii de seamă al acestei ştiinţe a afirmat că este „piatra de încercare pentru
judecătorul de instrucţie”. Cine a fost acest criminalist:
a) Cesare Lombrozo
b) Edmond Locard
c) Hans Gross

8. Condiţiile de fond pe care trebuie să le îndeplinească procesul verbal de cercetare la

faţa locului sunt:
a) să fie complet, clar, precis şi concis
b) suficient de lung, bine exprimat şi obiectiv
c) să cuprindă toate detaliile şi toate opiniile
 9. În imaginea alăturată este redată schiţa unei camere în care s-a comis o infracţiune.
Pentru întocmirea acestei schiţa s-a folosit:
a) proiecţia orizontală
b) proiecţia verticală
c) metoda planurilor de proiecţie

10. Indiciile negative descoperite la cercetarea locului faptei în cazul unei infracţiuni de
furt dovedesc:
a) că furtul s-a comis cu mult timp înainte de efectuarea cercetării
b) că furtul nu s-a comis
c) o înscenare a faptei din partea păgubaşului

11. După cercetarea locului faptei în cazul infracţiunii de omor, printre alte activităţi ce se
întreprind este şi cea de dare în urmărire. La ce se referă aceasta?
a) la urmele papilare descoperite în câmpul de infracţiuni
b) la bunurile mobile furare
c) la persoanele care au pătruns accidental în câmpul infracţiunii