CRIMINALISTICA

1) Precizati cine este considerat fondatorul Criminalisticii:

1. Hans Gross;
2. Eugène François Vidocq;
3. Pierre Fernand Ceccaldi.
ANS: 1
2) Care carte dintre cele enumerate mai jos este consideratã ca fundamentalã pentru aparitia
Criminalisticii ca stiintã autonomã:
1. Manual de instructie judiciarã de Hanns Gross;
2. Traité des inscriptions en faux de F. Raveneau;
3. Finger Prints de Sir Francis Galton.
ANS: 1
3) Cine a definit Criminalistica ,,arta si tehnica investigatiilor penale”?
1. Jean Nepote;
2. Pierre Fernand Ceccaldi;
3. Rudolph Archibald Reiss.
ANS: 1
4) Cum a fost definitã Criminalistica de cãtre fondatorul ei:
1. „… un ansamblu de procedee aplicabile în cercetarea si studiul crimei pentru a se ajunge la dovedirea ei”.
2. „stiinta stãrilor de fapt”.
3. „arta si tehnica investigatiilor penale”
ANS: 2
5) Criminalistica este o stiintã:
a) judiciarã;
b) pluridisciplinarã;
c) cu caracter autonom si unitar;
d) care însumeazã metode, mijloace tehnice si procedee tactice în scopul descoperirii infractiunilor, probãrii
vinovãtiei sau nevinovãtiei persoanelor implicate în sãvârsirea lor si prevenirii faptelor antisociale.
1. a+b+c+d
2. b+c+d
3. c+d
4. A+c
ANS: 1
6) Metode împrumutate de criminalisticã din Fizicã:
a) holografia;
b) cromatografia;
c) fonoscopia;
d) analiza microscopicã, spectralã si atomicã.
1. a+b
2. b+c
3. a+b+c
4. a+c+d
ANS: 4
7) Metode împrumutate de Criminalisticã din Chimie:
a) fonoscopia;
b) spectroscopia;
c) electroforeza;
d) cromatografia.
1. a+b+c
2. b+c+d
3. a+c+d
4. b+c
ANS: 2
8). Metode împrumutate de Criminalisticã din Medicinã:
a) anatomia comparatã;
b) histopatologia.
1. a+b
2. b
3. a+b
4. nicio variantã
ANS: 1
9) Metode împrumutate de Criminalisticã din Matematicã:
a) programarea linearã;
b) calculul probabilitãtilor;
c) teoria multimilor vagi.
1. a+b+c
2. a+c
3. b+c
4. a+b
ANS: 1
10) Cine este autorul dictonului: ,,Odatã cu trecerea timpului se sterg urmele din amintirea oamenilor
si de pe obiecte, dispar oamenii si obiectele”:
1. Vintilã Dongoroz;
2. Siegfried Kahane;
3. Ion Oancea.
ANS: 2
11) Care din activitãtile enumerate mai jos nu fac parte din metodele de cercetare ale Criminalisticii:
1. descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si mijloacelor
materiale de probã;
2. constatãri tehnico-stiintifice si expertize;
3. organizarea cartotecilor, albumelor si colectiilor în scopul identificãrii persoanelor, cadavrelor si obiectelor
corp delict sau produs al infractiunii;
4. elaborarea unor reguli pentru perfectionarea sistemului de încadrare juridicã a
faptelor penale.
ANS: 4
12) Sistemul (ramurile) Criminalisticii:
1. Fundamentele Criminalisticii; Criminalistica tehnicã; Criminalisticã tacticã;
Criminalistica metodologicã;
2. Urmele infractiunii; Balistica judiciarã; Investigarea criminalisticã a locului
faptei;
3. Fotografia judiciarã; Traseologia; Dactiloscopia; Grafoscopia.
ANS: 1
13) Ce cuprinde Criminalistica tehnicã:
1. reguli si procedee care guverneazã ancheta penalã;
2. reguli particulare de investigare a unor genuri de infractiuni;
3. ansamblul metodelor si mijloacelor stiintifice pentru descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si
interpretarea urmelor si a altor mijloace materiale de probã, efectuarea expertizelor si a constatãrilor
tehnico-stiintifice.
4. reguli si procedee care guverneazã ancheta penalã;
ANS: 3
14) Ce se întelege prin Criminalisticã tacticã:
1. ramurã a Criminalisticii care însumeazã metode, procedee si reguli de relevare si
prelevare a urmelor infractiunii;
2. ramurã a Criminalistii care cuprinde procedee tactice care se aplicã în ancheta
penalã,
3. ramurã a Criminalisticii care cuprinde notiuni cu caracter general, cum sunt:
obiectul Criminalisticii, legãtura cu alte stiinte, istoricul Criminalisticii.
4. ramurã a Criminalisticii care însumeazã metode, procedee si reguli de relevare si
prelevare a urmelor infractiunii;
ANS: 2

15) Ce se întelege prin Criminalisticã metodologicã:

1. ramurã a Criminalisticii care studiazã metodele de identificare dupã semnalmente
a persoanelor si cadavrelor cu identitãti necunoscute;
2. ramurã a Criminalisticii care studiazã procedee tehnico-stiintifice de relevare,
fixare si prelevare a urmelor;
3. ramurã a Criminalisticii care studiazã metodele si mijloacele specifice de investigare a infractiunilor în
raport cu regulile generale ale tacticii si tehnicii criminalistice.
4. ramurã a Criminalisticii care studiazã metodele de identificare dupã semnalmente
a persoanelor si cadavrelor cu identitãti necunoscute;
ANS: 3
16) Legãtura Criminalisticii si Dreptul Penal constã în:
1. contribuie la identificarea fãptuitorului si probarea vinovãtiei acestuia;
2. evidentiazã metode si procedee tactice folosite la efectuarea perchezitiei si a
confruntãrii;
3. foloseste metode proiective si caracteriologice la ascultarea martorilor,
învinuitilor sau inculpatilor.
ANS: 1
17) Legãtura Criminalisticii cu Psihologia si Psihiatria rezidã în:
1. aplicã metode proiective si caracteriologice în procesul ascultãrii martorului,
învinuitului sau inculpatului si bolnavului mintal;
2. contureazã elementele constitutive ale infractiunilor;
3. are ca obiectiv prevenirea si combaterea fenomenului infractional.
ANS: 1
18) Precizati dacã este adevãrat sau fals enuntul: ,,Timpul lucreazã în favoarea infractorului”:
1. Enuntul este adevãrat
2. Enuntul este fals
ANS: 1
19) Precizati dacã este adevãrat sau fals enuntul: “Între timpul scurs de la data sãvârsirii infractiunii si
sansele de descoperire a autorului este un raport invers proportional.”
1. Enuntul este adevãrat
2. Enuntul este fals
ANS: 1
20) Primul manual de criminalisticã a fost tipãrit de:
1. Hans Gross la Graz
2. Edmond Locard la Lyon
3. R.A. Reiss la Laussanne
ANS: 1
21) Care din principiile enumerate mai jos constituie principii fundamentale ale
Criminalisticii:
a) Principiul legalitãtii;
b) Principiul aflãrii adevãrului;
c) Principiul prezumtiei de nevinovãtie;
c) Principiul delimitãrii obiectelor identificãrii criminalistice în obiecte scop al identificãrii si obiecte mijloc
de identificare;
d) Principiul stabilitãtii relative a caracteristicilor de identificare;
e) Principiul dinamicitãtii si interdependentei cauzale.
1. a+b+c
2. b+c
3. a+c+d
4. a+c+d+e
ANS: 1
22) Principiul identificãrii în Criminalisticã înseamnã:
a) starea unui obiect de a fi ceea ce este, de a-si manifesta individualitatea în timp si în
spatiu prin caracteristicile fundamentale, neschimbãtoare;
b) nerepetabilitatea unui obiect prin evidentierea deosebirilor fatã de orice alt obiect;
c) sansele de descoperire a infractorului scad pe mãsura scurgerii timpului.
1. a+c
2. b+c
3. a+b+c
4. a+b
ANS: 4
23) Principiul fundamental al Criminalisticii, potrivit cãruia sãvârsirea unei infractiuni determinã
modificãri materiale în mediul înconjurãtor, presupune:
a) nu existã infractiune fãrã urme;
b) un infractor, fãrã voia sa, cel mai adesea lasã urme în câmpul infractiunii;
c) infractorul prelevã, fãrã stirea sa, pe corp, pe haine si pe obiectele purtate alte urme, de obicei
imperceptibile.
1. a+b
2. b+c
3. a+c
4. a+b+c
ANS: 4
24) Prezumtia de nevinovãtie, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune:
1. administrarea probelor atât pentru dovedirea vinovãtiei, cât si a nevinovãtiei;
2. starea unui obiect de a-si pãstra un timp caracterul fundamental, rãmânând el
însusi;
3. sansele de descoperire a infractorului scad pe mãsura scurgerii timpului.
ANS: 1
25) Principiul operativitãtii, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune:
a) timpul lucreazã în favoarea infractorului;
b) sansele de descoperire a infractorului scad pe mãsura scurgerii timpului;
c) starea unui obiect de a-si pãstra un timp caracterul fundamental, rãmânând el însusi.
1. a+c
2. b+c
3. a+b
4. a+b+c
ANS: 3
26) Care enunturi sunt corecte?
a) Criminologia studiazã metodele si mijloacele de identificare a infractorului;
b) Criminologia rãspunde la întrebarea cine este autorul unei infractiuni;
c) Criminalistica rãspunde la întrebarea de ce s-a comis o infractiune;
d) Criminalistica stabileste, prin mijloace si metode tehnico-stiintifice, cine este autorul unei fapte penale
e) Criminologia studiazã cauzele si împrejurãrile care au generat sãvârsirea acestei fapte.
1. a+b
2. b+c+e
3. a+d
4. d+e
ANS: 4
27) Ce se întelege prin Fundamentele Criminalisticii:
1. ramurã a Criminalisticii care studiazã probleme de ordin general, cum ar fi: obiectul si principiile
Criminalisticii; legãtura cu alte stiinte; metode de cercetare proprii si cele împrumutate de la alte stiinte;
principiile fundamentale ale Criminalisticii; Istoricul Criminalisticii s.a;
2. ramurã a Criminalisticii care studiazã metodele tehnico-stiintifice de investigare a infractiunilor;
3. ramurã a Criminalisticii care studiazã metodele de identificare dupã semnalmente a persoanelor si
cadavrelor cu identitãti necunoscute.
4. ramurã a Criminalisticii care studiazã probleme de ordin general, cum ar fi: obiectul si principiile
Criminalisticii; legãtura cu alte stiinte; metode de cercetare proprii si cele împrumutate de la alte stiinte;
principiile fundamentale ale Criminalisticii; Istoricul Criminalisticii s.a.;
ANS: 1
28) Cine este autorul sintagmei: ,,Timpul lucreazã în favoarea infractorului”:
1. Edmond Locard;
2. Ion R. Constantin;
3. Emilian Stancu.
ANS: 2
29) Categorii de probe pe care le oferã Criminalistica:
a) probe disculpante;
b) probe indicative;
c) probe coroborative;
d) probe determinante.
1. a+b
2. b+c
3. a+c
4. a+b+c+d
ANS: 4
30) Precizati dacã este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: “Probele asociative sunt acele probe (sânge,
pãr, amprente digitale etc.) prin care se stabileste legãtura de cauzalitate dintre faptã si autor.”
1. Enuntul este adevãrat.
2. Enuntul este fals.
ANS: 1
31) Precizati dacã urmãtorul enunt este adevãrat sau fals: “Probele directe nu sunt stabilite prin lege.”
1. Enuntul este adevãrat.
2. Enuntul este fals.
ANS: 2
32) Precizati care dintre urmãtoarele categorii de probe fac parte din cele pe care le oferã
Criminalistica:
a) probe directe;
b) probe indirecte sau circumstantiale;
c) probe corp-delict;
d) probe asociative.
1. a+b+c
2. a+c+d
3. a+b
4. a+b+c+d
ANS: 4
33) În ce documente se regãsesc primele reguli de cercetare a probelor în înscrisuri:
a) Lex Cornelia de falsis;
b) Novelele 49 si 73 ale lui Justinian.
1. a+b
2. a
3. b
4. niciuna din variantele de mai sus
ANS: 1
34) Precizati dacã este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: “Prima expertizã criminalisticã a scrisului,
cunoscutã, dateazã din anul 1569 si priveste falsificarea semnãturii regelui Carol al IX-lea (Franta).”
1. Enuntul este adevãrat.
2. Enuntul este fals.
ANS: 1
35) Când a apãrut lucrarea ,,Traité des inscriptions en faux” de F. Raveneau, apreciatã de Edmond
Locard ca ,,lucrare capitalã” în grafoscopie?
1. 1572
2. 1666
3. 1712
ANS: 2
36) Cine a afirmat: ,,Expertiza [graficã] nu a fãcut nici un progres de la Raveneau ?”
1. Edmond Locard;
2. Alphonse Bertillon;
3. R.A. Reiss.
ANS: 2
37) Eugéne François Vidocq, fondatorul Sigurantei franceze, pe lângã faptul cã a creat prima fisã de
identificare pe baza semnalmentelor, aliasurilor si modului de operare, are meritul de a fi inventat:
1. fotografia de semnalmente;
2. agentii sub acoperire.
ANS: 2
38) Cine este creatorul sistemului de identificare antropometricã:
1. Sir Conan Doyle;
2. E.F. Vidocq;
3. Alphonse Bertillon.
ANS: 3
39) Sherlock Holmes avea cunostinte solide de:
1. filosofie;
2. astronomie;
3. politicã;
4. chimie.
ANS: 4
40) Cine a fãcut primele descrieri ale desenelor papilare si orificiilor glandelor sudoripare:
a) Grew, 1684;
b) Malpighi, 1686.
1. a
2. b
3. a+b
4. niciuna din variantele de mai sus
ANS: 3
41) Cine a fãcut prima clasificare a desenelor papilare în nouã tipuri:
1. Christian Iacob Hintze, 1747;
2. Jan Evangheliste Purkinge, 1823;
3. William Hershell, 1858.
ANS: 2
42) În ce an a fost publicatã prima carte de dactiloscopie din lume, The Finger Prints, sub semnãtura
lui Sir Francis Galton:
1. 1858;
2. 1880;
3. 1892.
ANS: 3
43) Cine are meritul de a fi introdus identificarea dactiloscopicã în Argentina:
1. Juan Vucetici;
2. H De Varigny;
3. Oloriz.
ANS: 1
44) În 1900, Anglia introduce sistemul de clasificare dactiloscopicã elaborat de:
1. Sir Francis Galton;
2. Dr. Henry Faulds;
3. Edward Henri.
ANS: 3
45) Cine a propus, pentru prima datã în lume, folosirea amprentelor pentru identificarea
condamnatilor:
1. Sir Francis Galton în 1892;
2. dr. Henry Faulds în 1880;
3. William Hershell în 1879.
ANS: 3
46) Ce tarã a introdus, pentru prima datã în lume, sistemul dactiloscopic de identificare a persoanelor,
în 1894;
1. Argentina;
2. Anglia;
3. India.
ANS: 1
47) Cine a utilizat, pentru prima datã în lume, amprentele papilare pentru identificarea infractorilor:
1. dr. Henry Faulds;
2. Sir Francis Galton;
3. Edward Henry.
ANS: 1
48) Cine a publicat prima carte de dactilocopie:
1. Juan Vucetici;
2. Sir Francis Galton;
3. Christian Hintze.
ANS: 2
49) Cine a scris Traité des inscriptions en faux:
1. Edmond Locard;
2. Eugène François Vidocq;
3. Raveneau.
ANS: 3
50) Cine a publicat prima carte de medicinã legalã din România, în anul 1860:
1. Vianu;
2. Serban Georgescu;
3. I.N. Auerbach.
ANS: 3
51) În ce an a luat fiintã primul serviciu fotografic la Politia Capitalei:
1. 1879;
2. 1884;
3. 1893.
ANS: 1

52) Cine a publicat, în 1904, primul Manual tehnic de medicinã legalã care constituie, în acelasi timp,
primul manual de Criminalisticã din tara noastrã?
1. Mina Minovici;
2. Stefan Minovici;
3. Nicolae Minovici.
ANS: 3
53) Cine i-a desemnat pe fratii Minovici, în 1911, ca fondatori ai Criminalisticii pe mapamond:
1. Edmond Locard;
2. R.A. Reiss;
3. Vucetici.
ANS: 2

54) Cine este autorul cãrtii ,,Dactiloscopia si portretul vorbit”, apãrutã în anul 1914:
1. D. Cãlinescu;
2. Nicolae Minovici;
3. Valentin Sava.
ANS: 1
55) Prima expertizã dactiloscopicã din România a fost efectuatã în 1914 de:
1. Andrei Ionescu;
2. Nicolae Episcopescu;
3. Valentin Sava.
ANS: 2
56) Cine este autorul cãrtii ,,Grafologia si expertizele în scrieri. Anonimul – falsul, cu 204 autografe si
documente grafologice”, elogiatã de J. Crèpieux-Jamin si Edmond Locard:
1. Henri Stahl;
2. D. Cãlinescu;
3. Stefan Minovici.
ANS: 1
57) Cine este autorul lucrãrii: „Expertiza graficã, stiintificã si expertiza caligraficã”, apãrutã în 1928:
1. Mihai Ioan;
2. George Belloiu;
3. Mihail Kernbach.
ANS: 3
58) Cine a publicat, în 1930, cartea ,,Dactiloscopia în serviciul justitiei”:
1. Valentin Sava;
2. Mihail Cires;
3. G. Bãtrânul.
ANS: 1
59) Autorul lucrãrii ,,Tactica si tehnica perchezitionãrii” (1941) este:
1. Constantin Turai;
2. Eugen Bianu;
3. D. Moldoveanu.
ANS: 2
60) Cine a introdus dactiloscopia în România:
1. dr. Gh. Andrei Ionescu;
2. dr. Valentin Sava;
3. dr. Constantin Turai.
ANS: 1
61) Cine este autorul primului curs original de Criminalisticã, în 1951?
1. Constantin Turai;
2. Camil Suciu;
3. Emilian Stancu.
ANS: 2
62) În ce an a luat fiintã, din initiativa profesorului dr. Mina Minovici, Serviciul antropometric pe
lângã Palatul de Justitie?
1. 1892;
2. 1880;
3. 1935.
ANS: 1
63) Precizati scopul final al identificãrii în Criminalisticã:
a) stabilirea identitãtii;
b) stabilirea neidentitãtii;
c) stabilirea semnalmentelor exterioare.
1. a+b
2. b+c
3. a+c
4. a+b+c
ANS: 1