1.

Precizati cine este fondatorul criminalisticii

Hans Gross
Eugene Francois Vidocq
Pierre Fernand Ceccaldi
ANS : A
2.Care carte este considerata ca fundamentala pentru aparitia crimninalisticii ca stiinta autonoma
Manualul de instructie judiciara de Hans Gross
Traite des inscriptions en faux de F. Raveneau
Finger Prints de ir Francis Galton
ANS: A
3.Cine a definit criminalistica arta si tehnica investigatiilor penale
a. !ean "epote
#. Pierre Fernand Ceccaldi
c. Rudolp$ %rc$i#ald Reiss
ANS: A
!. Cum a fost definita Criminalistica de fondatorul ei
a. &un ansa'#lu de procedee aplica#ile in cercetarea si studiul cri'ei pentru a se ajunge la
dovedirea ei&
#. & stinta starilor de fapt&
c. &arta si te$nica investigatiilor penale&
ANS: "
#. Ce fel de stiinta este criminalistica
a. judiciara
#. pluridisciplinara
c. cu caracter autono' si unitar
d. care insu'ea(a 'etode) 'ijloace te$nice si procedee tactice in scopul descoperirii
infractiunilor) pro#arii vinonatiei sau nevinovatiei persoanelor i'plicate in savirsirea lor si
pervenirea faptelor antisociale
ANS : A$"$C$%
&. Care sunt metodele imprumutate de criminalistica in fizica
a. $olografia
#. cro'atologia
c.fonoscopia
d. anali(a 'icroscopila) spectrala si ato'ica
ANS: A$C$%
'. Care sunt metodele imprumutate de criminalistica in chimie
a* fonoscopia+
#* spectroscopia+
c* electrofore(a+
d* cro'atografia.
ANS: "$C$%
1
(. )etode imprumutate de Criminalistica din )edicina:
a* anato'ia co'parata+
#* $istopatologia.
ANS. A$"
*. )etode imprumutate de Criminalistica din )atematica:
a* progra'area lineara+
#* calculul pro#a#ilitatilor+
c* teoria 'ulti'ilor vagi.
ANS. A$"$C
1+. Cine este autorul dictonului: ,,-data cu trecerea timpului se sterg urmele din amintirea
oamenilor si de pe o.iecte, dispar oamenii si o.iectele:
a. Vintila ,ongoro(+
#. iegfried -a$ane+
c. .on /ancea.
ANS. "
11. Care sunt activitatile ce fac parte din metodele de cercetare ale criminalistici
a. descoperirea) fixarea) ridicarea) exa'inarea si interpretarea ur'elor si 'ijloacelor'ateriale de
pro#0+
#. constat0ri te$nico1stiintifice si experti(e+
c. organi(area cartotecilor) al#u'elor si colectiilor 2n scopul identific0riipersoanelor) cadavrelor
si o#iectelor corp delict sau produs al infractiunii+
d. ela#orarea unor reguli pentru perfectionarea siste'ului de 2ncadrare juridic0 a faptelor penale.
ANS: %
12. Care sunt ramurile Criminalisticii:
a. Cri'inalistica te$nica+ Cri'inalistica tactica+ Cri'inalistica 'etodologica+
#. 3r'ele infractiunii+ 4alistica judiciara+ .nvestigarea cri'inalistica a locului faptei+
c. Fotografia judiciara+ Traseologia+ ,actiloscopia+ Grafoscopi
ANS . A
13. Ce cuprinde Criminalistica tehnica:
a. reguli si procedee care guvernea(a anc$eta penala+
#. reguli particulare de investigare a unor genuri de infractiuni+
c. ansa'#lul 'etodelor si 'ijloacelor stiintifice pentru descoperirea) fixarea) ridicarea)
exa'inarea si interpretarea ur'elor si a altor 'ijloace 'ateriale de pro#a) efectuarea
experti(elor si a constatarilor te$nico1stiintifice.
ANS. C
1!. Ce se intelege prin Criminalistica tactica:
a. ra'ura a Cri'inalisticii care insu'ea(a 'etode) procedee si reguli de relevare si prelevare a
ur'elor infractiunii+
2
#. ra'ura a Cri'inalistii care cuprinde procedee tactice care se aplica in anc$eta penala cu' ar
fi5 investigarea locului faptei+ ascultarea .nvinuitului sau inculpatului si a altor participant in
procesul penal+ perc$e(itia+ reconstituirea+
c. ra'ura a Cri'inalisticii care cuprinde notiuni cu caracter general) cu' sunt5 o#iectul
Cri'inalisticii) legatura cu alte stiinte) istoricul Cri'inalisticii.
ANS. "
1#. Ce se intelege prin Criminalistica metodologica:
a. ra'ura a Cri'inalisticii care studia(a 'etodele de identificare dupa se'nal'ente a
persoanelor si cadavrelor cu identitati necunoscute+
#. ra'ura a Cri'inalisticii care studia(a procedee te$nico1stiintifice de relevare) fixare si
prelevare a ur'elor+
c. ra'ura a Cri'inalisticii care studia(a 'etodele si 'ijloacele specifice de investigare a
infractiunilor in raport cu regulile generale ale tacticii si te$nicii cri'inalistice.
ANS. C
1&. /n ce consta legatura Criminalisticii si %reptul Penal
a. contri#uie la identificarea faptuitorului si pro#area vinovatiei acestuia+
#. evidentia(a 'etode si procedee tactice folosite la efectuarea perc$e(itiei si a confruntarii+
c. foloseste 'etode proiective si caracteriologice la ascultarea 'artorilor) invinuitilor sau
inculpatilor.

ANS. A
1'./n ce rezida legatura Criminalisticii cu Psihologia si Psihiatria
a. aplica 'etode proiective si caracteriologice in procesul ascultarii 'artorului)
invinuitului sau inculpatului si #olnavului 'intal+
#. conturea(a ele'entele constitutive ale infractiunilor+
c. are ca o#iectiv prevenirea si co'#aterea feno'enului infractional.
ANS A
1(. 0ste adevarat sau fals enuntul : ,,1impul lucreaza in favoarea infractorului:
a. Ed'ond 6ocard+
#. .on R. Constantin+
c. E'ilian tancu.
ANS "
1*. 0ste adevarat sau fals enuntul :/ntre timpul scurs de la data savarsirii infractiunii si sansele
de descoperire a autorului este un raport invers proportional
a. intre ti'pul scurs de la data savarsirii infractiunii si sansele de descoperire a autorului este un
raport invers proportional+
#. nu exista nici o relatie+
c. ti'pul sedi'entea(a datele despre o fapta penala.
ANS. A
3
2+. Cine a tiparit primul manual de criminalistica:
a. Hans Gross la Gra(
#. Ed'ond 6ocard la 67on
c. R.%. Reiss la 6aussanne
ANS. A
21. Care sunt principiile fundamentale ale criminalisticii
a. principilul legalitatii) principilu aflarii adevarului) principiul pre(u'tiei de nevinovatie)
#.principiul autono'iei
c. principiul celeritatii
ANS. A
22. Ce inseamna principiul identificarii in Criminalistica:
a* starea unui o#iect de a fi ceea ce este) de a1si 'anifesta individualitatea in ti'p si in spatiu
prin caracteristicile funda'entale) nesc$i'#atoare+
#. ase'anarea unui o#iect cu altele din aceeasi grupa sau clasa +
c* sansele de descoperire a infractorului scad pe 'asura scurgerii ti'pului
ANS. A
23. Ce presupune principiul fundamental al Criminalisticii, potrivit caruia savarsirea unei
infractiuni determina modificari materiale in mediul incon2urator,:
a. exista si infractiuni fara ur'e+
#. un infractor) fara voia sa) cel 'ai adesea) lasa ur'e in ca'pul infractiunii si preleva pe corp)
$aine si pe o#iectele purtate alte ur'e i'percepti#ile+
c. faptele savarsite sunt inregistrate in evidenta cu %.".
ANS. "
2!. Ce presupune prezumtia de nevinovatie, ca principiu fundamental al Criminalisticii)
a. ad'inistrarea pro#elor atat pentru dovedirea vinovatiei) cat si a nevinovatiei+
#. starea unui o#iect de a1si pastra un ti'p caracterul funda'ental) ra'anand el insusi+
c. sansele de descoperire a infractorului scad pe 'asura scurgerii ti'pului.
ANS. A
2#.Ce presupune principiul operativitatii, ca principiu fundamental al Criminalisticii,
a. cercetarea locului faptei intr1un ti'p re(ona#il+
#. sansele de descoperire a infractorului scad pe 'asura scurgerii ti'pului+
c. starea unui o#iect de a1si pastra un ti'p caracterul funda'ental) ra'anand el insusi.
%". 4
2&. Ce se intelege prin 3undamentele Criminalisticii
a. ra'ur0 a Cri'inalisticii care studia(0 pro#le'e de ordin general) cu' ar fi5
o#iectul si principiile Cri'inalisticii+ leg0tura cu alte stiinte+ 'etode de cercetare
proprii si cele 2'pru'utate de la alte stiinte+ principiile funda'entale ale
Cri'inalisticii+ .storicul Cri'inalisticii s.a.+
#. ra'ur0 a Cri'inalisticii care studia(0 'etodele te$nico1stiintifice de investigare a
infractiunilor+
4
c. ra'ur0 a Cri'inalisticii care studia(0 'etodele de identificare dup0 se'nal'ente a
persoanelor si cadavrelor cu identit0ti necunoscute.
d. ra'ur0 a Cri'inalisticii care studia(0 pro#le'e de ordin general) cu' ar fi5
o#iectul si principiile Cri'inalisticii+ leg0tura cu alte stiinte+ 'etode de cercetare
proprii si cele 2'pru'utate de la alte stiinte+ principiile funda'entale ale Cri'inalisticii+
.storicul Cri'inalisticii s.a.+
ANS: A
2'. Cine este autorul sintagmei : timpul lucreaza in favoarea infractorului
a. Ed'ond 6ocard+
#. .on R. Constantin+
c. E'ilian tancu.
ANS. "
2(. Ce categorii de pro.e le ofera Criminalistica:
a. pro#e disculpante) indicative) coro#orative) deter'inante+
#. pro#e despre varsta autorilor+
c. pro#e indirecte) secundare.
ANS. A
2*. 0ste adevarat sau fals urmatorul enunt:4Pro.ele asociative sunt acele pro.e 5sange, par,
amprente digitale etc.6 prin care se sta.ileste legatura de cauzalitate dintre fapta si autor.
a. Enuntul este adevarat.
#. Enuntul este fals.
ANS. A
3+.0ste adevarat sau fals urmatorul enunt :Pro.ele directe nu sunt sta.ilite prin lege.
a. Enuntul este adev0rat.
# Enuntul este fals.
ANS: "
31. /n ce documente se regasesc primele reguli de cercetare a inscrisurilor:
a* 6ex Cornelia de falsis+
#* "ovelele 89 si :; ale lui !ustinian.
ANS. A$"
32.0ste adevarat sau fals urmatorul enunt:prima e7pertiza a scrisului cunoscuta, dateaza din
anul 1#&* si priveste semnatura regelui Carol al 89lea
a. Enuntul este adevarat.
#. Enuntul este fals.
ANS. A
5
33. Cand a aparut lucrarea ,,1rait: des inscriptions en fau7 de 3. ;aveneau, apreciata de
0dmond <ocard ca ,,lucrare capitala in grafoscopie
a. <=:>
#. <???
c. <:<>
ANS. "
3!. Cine a afirmat :07pertiza grafica nu a facut nici un porogres de la ;aveneau
a. Ed'ond 6ocard+
#. %lp$onse 4ertillon+
c. R.%. Reiss.
ANS: "
3#. 0ugene 3rancois 8idoc=, fondatorul Sigurantei franceze, pe langa faptul ca a creat prima fisa
de identificare pe .aza semnalmentelor, aliasurilor si modului de operare, ce altceva a mai
inventat
a. fotografia de se'nal'ente+
#. agentii su# acoperire.
ANS: "
3&. Cine este creatorul sistemului de identificare antropometrica:
a. ir Conan ,o7le+
#. E.F. Vidocq+
c. %lp$onse 4ertillon.
ANS. C
3'./n ce avea cunostinte profunde de Sherloc> ?olmes:
a. filosofie+
#. astro'onie+
c. c$i'ie.

ANS. C
3(. Cine a facut primele descrieri ale desenelor papilare si orificiilor glandelor sudoripare:
a* Gre@) <?A8+
#* Malpig$i) <?A?.
ANS. A$"
3*.Cine a facut prima clasificare a desenelor papilare in noua tipuri
a. C$ristian .aco# Hint(e) <:8:+
#. !an Evang$eliste PurBinge) <A>;+
c. Cillia' Hers$ell) <A=A.
ANS:"
6
!+ /n ce an a fost pu.licata prima carte de dactiloscopie din lume, 1he 3inger Prints,
su.semnatura lui Sir 3rancis @alton:
a. <A=A+
#. <AAD+
c .<A9>.
ANS. C
!1. Cine are meritul de a fi introdus identificarea dactiloscopica in Argentina:
a. !uan Vucetici+
#. H ,e Varign7+
c. /lori(.
ANS. A
!2. /n 1*++, Anglia introduce sistemul de clasificare dactiloscopica ela.orat de:
a. ir Francis Galton+
#. ,r. Henr7 Faulds+
c. Ed@ard Henri.
ANS. C
!3. Cine a propus, pentru prima data in lume, folosirea amprentelor pentru identificarea
condamnatilor:
a. ir Francis Galton in <A9>+
#. dr. Henr7 Faulds in <AAD+
c. Cillia' Hers$ell in <A:9.
ANS. C
!!.Ce tara a introdus, pentru prima data in lume, sistemul dactiloscopic de identificare a
persoanelor, in 1(*!:
a. %rgentina+
#. %nglia+
c. .ndia.
ANS. A
!#.Cine a utilizat, pentru prima data in lume, amprentele papilare pentru identificarea
infractorilor:
a. dr. Henr7 Faulds+
#. ir Francis Galton+
c. Ed@ard Henr7.
ANS. A
!&. Cine a pu.licat prima carte de dactilocopie:
a. !uan Vucetici+
#. ir Francis Galton+
c. C$ristian Hint(e.
ANS. "
7
!'. Cine a scris 41rait: des inscriptions en fau7:
a. Ed'ond 6ocard+
#. EugEne FranFois Vidocq+
c. Raveneau.
ANS. C
!(. Cine a pu.licat prima carte de medicina legala din ;omania, in anul 1(&+:
a. Vianu+
#. er#an Georgescu+
c. ..". %uer#ac$.
ANS. C
!* /n ce an a luat fiinta primul serviciu fotografic la Politia Capitalei:
a. <A:9+
#. <AA8+
c. 1(*3.
ANS. A
#+. Cine a pu.licat, in 1*+!, primul )anual tehnic de medicina legala care constituie, in acelasi
timp, primul manual de Criminalistica din tara noastra
a. Mina Minovici+
#. tefan Minovici+
c. "icolae Monivici.
ANS. C
#1 Cine i9a desemnat pe fratii )inovici, in 1*11, ca fondatori ai criminalisticii pe mapamond
a. Ed'ond 6ocard+
#. R.%. Reiss+
c. Vucetici.
ANS: "
#2. Cine este autorul cartii ,,%actiloscopia si portretul vor.it, aparuta in anul 1*1!:
a. ,. Calinescu+
#. "icolae Minovici+
c. Valentin ava.
ANS. A
#3. %e catre cine a fost efectuata prima e7pertiza dactiloscopica din ;omania
a. %ndrei .onescu+
#. "icolae Episcopescu+
c. Valentin ava
ANS: "
8
#!. Cine este autorul cartii ,,@rafologia si e7pertizele in scrieri. Anonimul A falsul, cu
2+!autografe si documente grafologice, elogiata de B. CrCpieu79Baminti 0dmond <ocard:
a. Henri ta$l+
#. ,. Calinescu+
c. tefan Minovici.
ANS. A
##. Cine este autorul lucrarii: D07pertiza grafica, stiintifica si e7pertiza caligrafica, aparuta in
1*2(:
a. Mi$ai .oan+
#. George 4elloiu+
c. Mi$ail -ern#ac$.

ANS. C
#&. Cine a pu.licat, in 1*3+, cartea ,,%actiloscopia in serviciul 2ustitiei:
a. Valentin ava+
#. Mi$ail Cires+
c. G. 4atranul.
ANS. A
#'. Autorul lucrarii ,,1actica si tehnica perchezitionarii 51*!16 este:
a. Constantin Turai+
#. Eugen 4ianu+
c. ,. Moldoveanu
ANS "
#(. Cine a introdus dactiloscopia in ;omania:
a. dr. %ndrei .onescu+
#. dr. Valentin ava+
c. dr. Constantin Turai.
ANS A
#*. Cine este autorul primului curs de Criminalistica, in 1*#1
a. Constantin Turai+
#. Ca'il uciu+
c. E'ilian tancu.
ANS. "
&+. /n ce an a luat fiinta, din initiativa profesorului dr. )ina )inovici, Serviciul antropometric pe
langa Palatul de Bustitie
a. <A9>+
#. <AAD+
c. <9;=.
ANS. A
9
&1. Care este scopul final al identificarii in Criminalistica:
a. sta#ilirea identitatii) a neidentitatii+
#. sta#ilirea se'nelor particulare+
c. sta#ilirea se'nal'entelor exterioare.
ANS. A
&2. Se va folosiEnu se va folosi cadavrul victimei pentru reconstituirea omorului
a. %dev0rat
#. Fals
ANS: "
&3./n care situatii este o.ligatorie efectuarea e7pertizei psihiatrice
a* 2n ca(ul infractiunilor de o'or deose#it de grav+
#* 2n ca(ul accidentelor de circulatie 2n care au 'urit dou0 sau 'ai 'ulte persoane+
c* cGnd organul de ur'0rire penal0 sau instanta de judecat0 are 2ndoieli asupra st0rii
psi$ice a 2nvinuitului sau inculpatului.
ANS: A$C
&!./n ce scop este chemat e7pertul
a. s01si expri'e p0rerea cu privire la vinov0tia unei persoane+
#. s01si expri'e p0rerea cu privire la nevinov0tia unei persoane+
c. sa1si expri'e p0rerea despre fapte si 2'prejur0ri ale cau(ei.
ANS: C
&#.Cum pot fi concluziile categorice sau certe ale e7pertului
a. afir'ative Hde identificare*+
#. negative Hde excludere.*
ANS: A
&&. /n ce conditii organul 2udiciar are indoieli cu privire la e7actitatea concluziilor raportului
e7pertului
a* conclu(iile raportului de experti(0 sunt contra(ise de pro#ele existente 2n cau(0+
#* se pre(int0 o insuficient0 argu'entare a conclu(iilor+
c* are du#ii cu privire la co'petenta profesional0 ori o#iectivitatea expertului+
d* constat0 eroriIgreseli sau o'isiuni+
ANS: A$"$C$%
&'. Care sunt pro.lemele deose.ite ce se ridica la investigarea omorului
a. 'oartea prin in$i#itie+
#. 'oartea generat0 de afectiuni cardio1vasculare+
c. 'oartea generat0 de afectiuni respiratorii.
ANS: A
10
&(./ntre actiunea de ucidere si moartea victimei tre.uie sa e7iste o legatura de cauzalitate
a. ,a
#. "u
ANS: A
&*.Ce constituie impre2urari negativeEcontroversate
a. lipsa ur'elor de sGnge) cGnd cadavrul pre(int0 nu'eroase ur'e de violent0+
#. lipsa unor p0rti din cadavru+
c. existenta unor ur'e de sGnge pe traseul parcurs de infractor.
ANS: A$"$C
'+. Care sunt fazele procesului tanatologic
a* agonia+
#* 'oartea aparent0+
c* 'oartea clinic0+
d* 'oartea #iologic0 .
ANS: A$"$C$%
'1. Care sunt semnele cadaverice precoce
a* r0cirea cadavrului+
#* des$idratarea cadavrului+
c* livid0tile cadaverice+
d* putrefactia+
ANS: A$"$C
'2. %upa cat timp se instaleaza rigiditatea cadaverica la toate grupurile musculare, conform legii
NFstem
a. dup0 <> ore+
#. dup0 >8 ore+
c. dup0 ;D ore+
d. dup0 ;? ore.
ANS: "
'3. Care sunt semnele cadaverice tardive
a* 'u'ificarea+
#* putrefactia+
c* autoli(a+
d* rigiditatea cadaveric0.
a. aJ#
#. #Jc
c. aJc
d. #JcJd
ANS: A
11
'!. Ce leziuni produc o.iectele intepatoare9taietoare
a. cu 'argini netede) ung$iuri ascutite) liniare sau fr2nte) superficiale sau profunde+
#. le(iuni 2ntepate+
c. le(iuni despicate t0iate pe tegu'ente) precu' si fracturi.
ANS: A
'#. Gnde se vor situa petele cadaverice in cazul in care moartea s9a produs inainte de spanzurare
a* deasupra latului+
#* dedesu#tul latului+
c* pe spatele cadavrului.
ANS: A$C
'&. /n cazul caror infractiuni se aplica asfi7iile prin ocluzionarea orificiilor respiratorii
a. viol+
#. tGl$0rie+
c. pruncucidere+
d. o'or.
ANS: A$"$C$%
''. /n ma2oritatea cazurilor, de catre cine este comis omorul prin otraviri lente
a. #0r#ati+
#. fe'ei.
ANS: "
'(. Cum se va face cercetare la locul faptei in cazul infractiunii de talharie care a avut ca urmare
lovirea sau vatamarea grava a victimei
a* i'ediat ce se recla'0 fapta) c$iar dac0 victi'a a fost internat0 2n spital+
#* i'ediat ce se recla'0 fapta) 2n pre(enta victi'ei+
c* la depunerea plGngerii) dup0 externarea victi'ei) c$iar dac0 au trecut >1; s0pt0'Gni de la
co'iterea faptei.
ANS: A$"$C
'*. /n cazul infractiunilor de omor, cum vor fi fi7ate capetele li.ere ale armelor al.e
a* cu sGr'0 sau cu sfoar0 pentru topoare si alte instru'ente+
#* cu dopuri de plut0 pentru cutite.
ANS: A$"
(+. Gnde se va introduce firul de par recoltat cu a2utorul unei pensete
a* cu ajutorul unei pensete
#* 2n plic de $artie) epru#eta sau sticluta
ANS: "
12
(1.Care sunt modurile de operare folosite la savarsirea furtului din locuinte
a* prin KvGn(area de ponturi&+
#* studiu preala#il+
c* p0trunderea 2n locuinte prin diferite pretexte+
ANS: A$"$C
(2. 3olosirea ruptorului sau He7tractorului este specifica furtului comis
a. KvGn(are de ponturi&+
#. 2'prietenire+
c. efractie.
ANS: C
(3. Smulgerea lantisorului, a gentilor si a posetelor in strada este specifica
a. furtului prin efractie+
#. tGl$0riei stradale+
c. furturilor din genti sau posete.
ANS: "
(!. Ce fel de activitate este cercetarea locului faptei
a* initial0+
#* i'ediat0+
c* irepeta#il0.
%. aJ#Jc
4. #Jc
C. aJc
,. aJ#
ANS:A
(#. Ce masuri nu tre.uie sa ia cel ce a2unge primul la locul faptei
a. acordarea pri'ului ajutor victi'elor+
#. 2nl0turarea curiosilor+
c. protejarea si conservarea ur'elor+
d. identificarea si audierea 'artorilor oculari+
e. executarea '0sur0torilor fotografice #idi'ensionale.
ANS: 0
(&.Care sunt regulile generale de cercetare a locului faptei
('.Ce activitati se e7ecuta in faza statica a cercetarii locului faptei
13
((. Ce activitati sunt specifice fazei dinamice de cercetare a locului faptei
(*.Ce se intelege prin fi7area locului faptei
a. 'arcarea ur'elor+
#. conservarea locului faptei+
c. proces1ver#al 2nsotit de sc$ite) fotografii) i'agini video.
ANS: C
*+. Ce tre.uie sa se consemneze in procesul9ver.al de cercetare a locului faptei
a. ora inceperii si ora ter'inarii cercetarii locului faptei
#. Conditiile 'eteorologice si de vi(i#ilitate
c. opiniile expertilor sau ale 'artorilor
ANS: A$"
*1. Care este importanta cercetarii locului faptei
a* constituie) de cele 'ai 'ulte ori) singura 'odalitate de o#tinere a pro#elor 2n fa(a
initial0+
#* contri#uie la identificarea faptuitorului) sta#ilirea datelor privind personalitatea acestuia
si 'odul de operare folosit+
c* este un ele'ent pro#atoriu deose#it de relevant pentru aflarea adev0rului.
ANS: A$"$C
*2. /n prezenta cui se efectueaza cercetarea locului faptei
a* de regul0 2n pre(enta 'artorilor asistenti+
#* 2n pre(enta p0rtilor+
c* 2nvinuitul sau inculpatul retinut ori arestat nu are dreptul s0 participe la cercetare.
ANS: A$"
*3. Ce se mentioneaza in procesul9ver.al de cercetare a locului faptei
a. ora inceperii si ora cercetarii locului faptei
#. conditiile 'eteorologice si de vi(i#ilitate
c. o#servatiile persoanelor participante
d. 'ijloacele 'aterial de pro#a ridicate se cele lasate in custodie
e.o#iectiile faptuitorului
ANS: A$"$C$%$0
14
*!. Ce masuri tre.uie sa ia cel care a2unge primul la locul faptei
a* 'arcarea aspectului initial al locului faptei+
#* 2nl0turarea unor pericole i'inente+
c* relevarea si prelevarea principalelor ur'e.
ANS: A$"
*#. 0sta adevarat sau fals urmatorul enunt: /n faza dimanica a cercetarii locului faptei nu se
permite e7aminarea minutioasa a cadav.rului si a o.iectelor purtatoare de urme.
a. Enuntul este adev0rat.
#. Enuntul este fals.
ANS: "
*&. Care factori sunt de natura o.iectiva si influienteaza marturia
a* vi(i#ilitatea+
#* audi#ilitatea+
c* disi'ularea 2nf0tis0rii Hdeg$i(0rii*+
d* calitatea organelor de si't.
ANS: A$"$C
*'. Care factori sunt de natura su.iectiva si influienteaza marturia
a* personalitatea si gradul de instruire ale 'artorului+
#* vGrsta) inteligenta si te'pera'entul+
c* st0rile de o#oseal0 si st0rile afective+
d* tipul perceptiv Hanalitic sau sintetic*+
e*durata perceptiei .
ANS: A$"$C$%
*(. Cum tre.uie sa fie intre.arile adresate martorilor
a* scurte) clare si precise+
#* de co'pletare) de pre(entare) de rea'intire si de control+
c* s0 pre(inte un grad 'ai 'are sau 'ai 'ic de sugesti#ilitate.
ANS: A$"
**. Care sunt particularitatile pIe care le prezinta varsta martorilor minori intre 1+91! ani
a. nu pre(int0 interes pentru anc$eta judiciar0+
#. cresterea functiilor cognitive) de(voltarea 'e'oriei si a capacit0tii de redare+
c. este predispus la exager0ri) putGnd fi influenta#il .
ANS: C
1++. /n ce masura declaratiile martorilor reflecta realitatea
a. cu certitudine+
15
#. cu o 'arj0 de relativitate+
c. puternic defor'at.
ANS: "
1+1. Care perioade de varsta prezinta interes pentru ascultarea minorilor
a* < la ; ani+
#* ; la ? ani+
c* ? la <D ani+
d* <D la <8 ani.
ANS: "$C$%
1+2. 0ste adevarat sau fals urmatorul enunt 07actitatea amintirilor nu esta o regula ci o
e7ceptie
a. Enuntul este adev0rat.
#. Enuntul este fals.
ANS: A
1+3.0ste adevarat sau fals urmatorul enunt Gitarea la .ar.ati este mai accentuate decat la
femei
a. Enuntul este adev0rat.
#. Enuntul este fals.
ANS: A
1+!. /n care grupa de varsta minorul are o conduita contradictorie, fiind dispus sa e7agereze
a. ? la <D ani+
#. <D la <8 ani+
c. <8 la <A ani.
ANS: "
1+#. Cum se face ascultarea .olnavului mintal
a. ? la <D ani+
#. <D la <8 ani+
c. <8 la <A ani.
ANS: "
1+&. Care sunt particularitatile procedeelor tactice de ascultare a persoanei vatamate
a* denatur0ri involuntare) datorit0 st0rii e'otionale+
#* denatur0ri voluntare) datorit0 relei credinte+
c* denatur0ri deli#erate 2n favoarea infractorului ca ur'are a unor 2ntelegeri survenite cu acesta+
d* denatur0ri prin Lsc$i'#area de rol.&
ANS: A$"$C$%
16
1+'. %eclaratia invinuitului sau inculpatul>ui are o valoare pro.anta
a* denatur0ri involuntare) datorit0 st0rii e'otionale+
#* denatur0ri voluntare) datorit0 relei credinte+
c* denatur0ri deli#erate 2n favoarea infractorului ca ur'are a unor 2ntelegeri survenite cu acesta+
d* denatur0ri prin Lsc$i'#area de rol.&
ANS: A$"$C$%
1+(. Care categorie de personae nu pot sa depuna marturie ca martor
a* persoanele o#ligate s0 p0stre(e secretul profesional+
#* sotia si rudele apropiate ale 2nvinuitului dac0 accept0+
c* persoana v0t0'at0 dac0 se constituie parte civil0 sau particip0 2n proces ca parte v0t0'at0.
ANS: A$C
1+*. Care sunt actiunile la care recurge invinuitul sau inculpatul dupa savarsirea infractiunii
a* plecarea precipitat0 de la locul faptei+
#* disparitia de la do'iciliu+
c* revenirea la locul faptei pentru a afla 'ersul anc$etei+
d* descresterea #rusc0 a salivatiei+
e* contractia sau relaxarea su#it0 a 'usc$ilor sc$eletici.
ANS: A$"$C
11+. Care dintre manifestarile visceral sau somatic il tradeaza pe invinuitul sau inculpate in
timpul interogatoriului
a* sc$i'#0ri 2n rit'icitatea activit0tii cardiace+
#* sc$i'#0ri 2n presiunea sanguin0+
c* feno'ene de vasodilatatie si vasoconstrictie+
d* crearea unor ali#iuri+
e* ascunderea faptei prin si'ularea sau co'iterea altor infractiuni.
ANS: A$"$0
111. Care este ce mai tipica atitudine a invinuitului sa inculpatului
a. de a recunoaste fapta) regretGnd1o+
#. de a nu recunoaste acu(atia care i se aduce pentru a se sustrage de la r0spundere+
c. de a retracta declaratiile date.
ANS: "
112. Cum tre.uie sa fie formulate intre.arile adresate invinuitului sau inculpatului
a* la nivelul de 2ntelegere al 2nvinuitului sau inculpatului+
#* for'ulate clar si precis+
c* sugestive Hi'plicative sau disjuncte*.
ANS: A$"
113. %aca e7ista mai multi invinuitii sau inculpati, care vor fi ascultati la inceput
a. cei care au un co'plex de vinov0tie+
17
#. cei care pre(int0 ali#iuri+
c. cei care nu recunosc faptele ce li se i'put0.
ANS: A
11!. Care procedee sunt specific ascultarii a invinuitului sau inculpatului
a* procedeul ascult0rii progresive+
#* procedeul ascult0rii frontale+
c* tactica ascult0rii repetate+
d* tactica ascult0rii 2ncrucisate+
ANS: A$"$C$%
11#. /nvinuitul sau inculpatul va fi dominat de anchetatorul care:
a. vor#este putin si la o#iect+
#. vor#este cu 'ult0 convingere) pentru a1i de'onstra ce pro#e are 2'potriva lui+
c. 2l do'in0 prin loviri si jigniri.
ANS: A
11&. Care factori pot produce erori la actualele intrgistrari poligrafice
a* tul#urarea excesiv0 a su#iectului) provocat0 de frica de a fi 2nvinuit pe nedrept+
#* tul#ur0ri de ordin fi(iologic5 afectiuni cardiovasculare) insuficiente respiratorii) st0ri apropiate
de soc+
c* tul#ur0ri de ordin psi$ic5 de#ilitate 'intal0) nevro(e) psi$onevro(e) psi$opatii+
insta#ilitate e'otiv0+
d* insta#ilitate e'otiv0
ANS: A$"$C$%
11'. Care este valoarea pro.anta a testarii poligraf
a. nu face parte din 'ijloacele de pro#0 prev0(ute de lege+
#. are valoarea unei constat0ri te$nico1stiintifice+
c. are valoarea unei experti(e cri'inalistice.
ANS: A
11(. Cand se e7ecuta perchezitia
a. ?1>D+
#. A1>D+
c. A1>>.
ANS: A
11*. Cine dispune efectuarea perchezitiei domiciliare
a. procurorul) la cererea organului de cercetare penal0+
18
#. procurorul) pe ti'pul noptii+
c. instanta de judecat0.
ANS: C
12+. /n cazul perchezitiilor efectuate la o unitate la care se refera art. 1!# C.pen. sau alta persoana
2uridical, martorii asistenti potEnu pot sa faca parte din personalul unitatii
a. Pot
#. "u pot
ANS: A
121. Senatorii, deputatii si alte personae care se .ucura de imunitater nu pot fi supuisi
perchezitiei, cu e7ceptia
a. infractiunilor la regi'ul stupefiantelor+
#. infractiunilor flagrante+
c. infractiunilor co'ise prin violent0 care au avut ca ur'are 'oartea victi'ei.
ANS: "
122. Care .unuri din cele care fac o.iectul cauzei penale se ridica in mod o.ligatoriu
a* o#iecte din 'etale sau pietre pretioase+
#* 'ijloace de plat0) titluri de valoare interne+
c* colectii de valoare+ su'e de #ani.
ANS: A$"$C
123.Perchezitia poateEnu poate fi amanata in scop tactic
a. Poate.
#. "u poate
ANS: A
12!. 0ste adevarat sau fals urmatorul enunt: perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai
dupa ce a fost inceputa urmarirea penala
a. Enuntul este adev0rat.
#. Enuntul este fals.
ANS: A
12#. ;idicartea de o.iecte si inscrisuri are cartacter de procedeu au7iliarF de descvoparire si
stranger a unor mi2loace de oro.a
a. ,a
#. "u
ANS: A
12&. /n ce consta confruntarea
a. au fost audiate anterior+
#. 2ntre care exist0 contradictii si neclarit0ti.
19
ANS: A$"
12'. Ce presupune reconstituirea
a* deter'inarea scopului infractiunii+
#* sta#ilirea activit0tilor care ur'ea(0 a fi executate+
c* sta#ilirea persoanelor participante+
d* asigurarea 'ijloacelor te$nice necesare.
ANS: A$"$C$%
12(. Cand se dispune reconstituirea
a. la 2nceputul desf0sur0rii procesului penal+
#. 2n orice 'o'ent al desf0sur0rii procesului penal+
c. la ter'inarea procesului penal.
ANS: "
12*. 8or fi reconstituite scenele propriu9zise ale infracvtiunilor se7ual
a. ,a
#. "u
ANS: "
13+. Care premise nu este specifica identificarii criminalistice
a. individualitatea+
#. sta#ilitatea relativ0+
c. reflectivitatea+
d. operativitatea.
ANS: %
131. 0ste adevarat sau fals enuntul: -.iectul mi2loc de identificare este alcatuit din urmele
o.iectului scop si modele de comparative
a. Enuntul este adev0rat.
#. Enuntul este fals.
ANS: A
132. Ce presupune principiul schim.ului sau transferului
a. 'odific0rile produse 2n cG'pul infractional de instru'entele folosite de infractor pe de o
parte) si 'odific0rile produse de co'ponentele locului faptei asupra acestora) pe de alt0 parte+
#. un infractor las0 2ntotdeauna ur'e la locul faptei si prelev0) la rGndul s0u) alte ur'e pe corp)
pe $aine si pe o#iectele purtate.
ANS: "
133. Care sunt premisele stiintifice ale identificarii criminalistice
20
a* individualitatea+
#* sta#ilitatea relativ0+
c* reflectivitatea.
ANS:A$"$C
13!. ;eflectivitatea este insusirea o.iectalor de a se reflecta si a fi reflectate. Su. ce forme de
prezinta
a* ur'e statice+
#* ur'e dina'ice+
c* deprinderi+
d* i'agini 'entale+
e* i'agini vi(uale.
ANS:A$"$C$%$0
13#. Care principii sunt caracteristice identificarii criminalistice
a* individualitatea+
#* sta#ilitatea relativ0+
c* reflectivitatea.
ANS : 1-A10
13&. Ce fel de concluzii poate formula e7pertul
a* categorice M r0spuns po(itiv sau negativ+
#* conclu(ii de pro#a#ilitate) caracteri(ate ca utile si pertinente+
c* conclu(ii de i'posi#ilitate) expri'ate prin for'ula ))"u se poate sta#ili& H"P*.
ANS: A$"$C
13'. %e ce depind concluziile de pro.a.ilitate
a* experienta expertului+
#* volu'ul datelor centrali(ate+
c* studii experi'entale+
d* cercet0ri funda'entale+
e* li'itele cunoasterii.
ANS: A$"$C$%$0
13(. 0ste adevarat sau fals enuntul:Concluzia de imposi.ilitate5NSP6 este o concluzie de
pro.a.ilitate, adica fapta incriminate nu se e7clude
a. Enuntul este adev0rat.
#. Enuntul este fals.
ANS: "
21
13*. Cine a formulat, pentru e7perti: %aca e7ista cea mai mica indoiala, e7primati9o
a. Ed'ond 6ocard+
#. %lp$onse 4ertillon+
c. 6. Retail.
ANS: A
1!+. Cine a facut precizarea cu privire la responsa.ilitatea e7pertului raportul sau sa e7prime
indoiala tot atat de clar ca si certitudinea
a. Ed'ond 6ocard+
#. %lp$onse 4ertillon+
c. C.6. Retail.
ANS: C
1!1. Care sunt metodele e7aminarii comparative
a* 'etoda confrunt0rii+
#* 'etoda juxtapunerii+
c* 'etoda 2'#in0rii sau 2'#ucs0rii+
d* 'etoda suprapunerii+
e* 'etoda proiect0rii conco'itente.
ANS: A$"$C$%$0
1!2. Care regula este gresita pentru o.tinerea metodelor de comparative
a. s0 nu se cunoasc0 persoana sau o#iectul de la care provin+
#. s0 se tin0 cont de conditiile 2n care s1a for'at ur'a la locul faptei+
c. ur'a si 'odelele tip de co'paratie s0 contin0 suficiente ele'ente caracteristice de
individuali(are a factorului creator+
d. 2n 'o'entul exa'in0rii sa fie folosite 'odele si'ilare) avGnd aceeasi
provenient0.
ANS: A
1!3.Cum se clasifica urmele
a. '0ri'ea) structura) vite(a si presiunea de for'are+
#. factorul creator) factorul pri'itor) esent0) '0ri'e) 'odul de for'are) tipul si
natura ur'ei+
c. co'po(itia) culoarea) valoarea de identificare) leg0tura cu fapta si f0ptuitorul.
ANS: "
1!!. Ce se intelege prin martor, potrivit legii
a. persoana care are cunostinte de vreo fapt0 sau 2'prejurare de natur0 s0 serveasc0 la aflarea
adev0rului+
22
#. persoana care a asistat la cercetarea locului faptei+
c. persoana care a suferit prin fapta penal0 o v0t0'are fi(ic0) 'oral0 sau 'aterial0.
ANS: A
1!#. %e ce depinde receptia senzoriala, realizata prin senzatii si perceptii
a* ereditate+
#* vGrsta+
c* grupul tipologic
d* factori de #ruiaj.
ANS: A$"$C$%
1!&. Care este ordinea proceselor psihice de formare a marturiei
a. perceptia) 'e'orarea) prelucrarea) reproducerea+
#. 'e'orarea) perceptia) reproducerea) prelucrarea+
c. reproducerea) perceptia) prelucrarea) 'e'orarea.
ANS: A
1!'. Care termeni nu intra in categoria factorilor de .ruia2
a. vGrst0) preg0tire) ereditate) grup tipologic
#. vi(i#ilitate) audi#ilitate) durata perceptiei) disi'ularea 2nf0tis0rii
c. structuri si configuratii+ constanta perceptiei+ feno'enul de ilu(ie+ starea de expectant0+
e'otivitatea+ efectul L$alo&.
ANS: C
1!(. Cum se clasifica urmele dupa factorul creator
a. ur'e ale o'ului) ur'e ale ani'alelor) ur'e ale plantelor) ur'e ale o#iectelor si
instru'entelor) ur'e create de unele feno'ene+
#. ur'e de contact) ur'e deprinderi) ur'e po(itionale) ur'e su#stant0+
c. ur'e directe) ur'e de adGnci'e) ur'e de suprafat0.
ANS: A
1!*. Cum se clasifica urmele dupa factorul primitor
a. ur'e for'0) ur'e 'aterie) ur'e de reproducere+
#. ur'e pri'ite de o') ur'e pri'ite de ani'ale) ur'e pri'ite de vegetale) ur'e pri'ite de
o#iecte+
c. ur'e de suprafat0 si ur'e de adGnci'e.
ANS: "
1#+. Cum se clasifica urmele dupa esenta lor
a. ur'e for'0) ur'e 'aterie) ur'e po(itionale+
23
#. ur'e ale corpului u'an) ur'e ale o#iectelor) ani'alelor si ale unor feno'ene.
ANS: A
1#1. Cum se clasifica urmele de suprafata
a* ur'e de stratificare+
#* ur'e de destratificare+
c* ur'e de contur.
ANS: A$"
1#2.Cum se clasifica urmele de stratificare si de destratificare
a* vi(i#ile) care sunt detectate de oc$iul o'enesc+
#* invi(i#ile Hsau latente*) care nu pot fi detectate decGt su# anu'ite ung$iuri de lu'in0)
prin transparent0) ori prin folosirea unor surse dirijate de lu'in0 sau a radiatiilor
ultraviolete+
c* ur'e apte) care per'it identificarea o#iectului creator+
d* ur'e inapte) care nu per'it identificarea) dar contri#uie la sta#ilirea apartenentei de
gen.
ANS: A$"
1#3. Cum se clasifica dupa marime urmele
a* 'acrour'e) vi(i#ile cu oc$iul li#er+
#* 'icrour'e) percepute cu ajutorul aparatelor optice de '0rit+
c* ur'e de stratificare+
d* ur'e de destratificare.
ANS: A$"
1#!. Cum se clasifica dupa modul de formare
a* statice+
#* dina'ice+
c* de suprafat0+
d* de adGnci'e.
ANS: A$"$C$%
1##. Cum se clasifica dupa tip sau natura urmele
a* ur'e care reproduc for'a suprafetei de contact+
#* ur'e su# for'0 de pete sau resturi de 'aterii organice si anorganice Hdenu'ite ur'e
'aterie*+
c* ur'e sonore si olfactive+
d* ur'e vi(i#ile si latente+
e* 'acro si 'icrounde
ANS: A$"$C$%$0
24
1#&. Cum se clasifica urmele deprinderi
a. scrisul) vocea) 'ersul) deprinderi 'anuale+
#. deprinderi profesionale) 'irosul) 'ersul+
c. 'ersul) scrisul) ticuri) 'oduri de operare.
ANS: A
1#'.Ce include urmele su.stanta
a. su#stante sau produse) de o#icei frag'entare desprinse dintr1un corp finit sau dintr1o 'as0
a'orf0+
#. su#stante c$i'ice provenite din incendii sau explo(ii+
c. pro#e 'ateriale) directe sau indirecte) care conduc la identificarea autorului.
ANS:A
1#(. <a clarificarea caror aspect pot conti.ui urmele
a* identificarea f0ptuitorului si a victi'ei+
#* identificarea instru'entelor si su#stantelor folosite la crearea lor+
c* sta#ilirea infractiunii si a conditiilor 2n care a fost co'is0.
ANS: A$"$C
1#*. %in ce este compusa suprafata palmei este compusa
a* tenar0+
#* $ipotenar0+
c* digito1pal'ar0+
d* digital0.
ANS: A$"$C$%
1&+./dentificarea se poate face si fara un control nemi2locit tactil sau vizual
a* dup0 i'aginile fixate 'aterial Hprin co'pararea ur'elor descoperite 2n ca(ul infractiunii
cu ur'ele create experi'ental+
#* din 'e'orie Hidentificarea persoanelor sau o#iectelor dup0 se'nal'ente) declaratii*+
c* pe #a(a 2nregistr0rilor Hcartoteci) colectii) fise*5 identificare dactiloscopic0+ persoane si
cadavre cu identitate necunoscut0) persoane disp0rute+ scrisul de 'Gn0+ autove$icule etc.+
d* dup0 'odus operandi.
ANS: A$"$C$%
1&1. %upa gradul de modifica.ilitate, o.iectele e7aminate pot fi
a* ne'odifica#ile+
#* relativ 'odifica#ile+
c* 'odifica#ile 2n ti'p+
d* 'odifica#ile artificial.
ANS: A$"$C$%
25
1&2.0ste adevarat sau fals enuntul reflectarea nu poate fi su. forma imaginilor vizuale
5fotografii, film, .anda video6
a. Enuntul este adev0rat.
#. Enuntul este fals.
ANS: A
1&3 0ste adevarat sau fals enuntul reflectarea poate fi si su. forma deprinderilor
a. Enuntul este adev0rat.
#. Enuntul este fals.
ANS: A
1&!.Ce se intelege prin urma
a. ur'ele for'ate prin reproducerea constructiei interioare a unui o#iect asupra altui o#iect+
#. 'odificarea 'aterial0 intervenit0 2n conditiile s0vGrsirii unei fapte penale) 2ntre fapt0 si
'odificarea produs0 neexistGnd un raport de cau(alitate+
c. cele 'ai variate sc$i'#0ri care pot interveni 2n 'ediul 2nconjur0tor ca re(ultat al actiunii
feno'enelor naturii.
a* Kinterioare& 2n loc de Kexterioare&
#* KneexistGnd& 2n loc de KexistGnd&
c* Kfeno'enelor naturii& 2n loc de Kinfractorului&
ANS: A$"$C
1&#.Clasificarea urmelor dupa modul de formare.
a. statice si dina'ice+
#. de suprafat0 si de adGnci'e+
c. directe si indirecte.
ANS: C
1&&. 0ste adevarat sau fals enuntul - amprenta digitala gasita pe un o.iect face dovada
contactului acestei personae cu suportul pe care a fost descoperita ur'a si constituie) prin ea insasi) o
pro#a de vinovatie&N
a. Enuntul este adev0rat.
#. Enuntul este fals.
ANS: "
1&'.Care este o.iectul dactiloscopiei
a* cercetarea desenelor papilare ale degetelor+
#* cercetarea desenelor pal'ei+
c* cercetarea desenelor plantei Hpiciorului*+
ANS: A$"$C
1&(. %in ce este formata pielea care acopera mana
26
a* epider'ul+
#* der'ul+
c* $ipoder'ul+
d* desenul papilar.
ANS:A$"$C
1&*. Cine a definit dactiloscopia ca stiinta privind studiul desenelor papilare
a. Valentin ava+
#. %ndrei .onescu+
c. Constantin Turai .
ANS: C
1'+. Ce este dactiloscopia
a. do'eniu al Cri'inalisticii care se ocup0 cu exa'inarea si clasificarea desenelor papilare de pe
suprafata degetelor) pal'elor si t0lpilor+
#. do'eniu al Cri'inalisticii care are ca o#iect identificarea ur'elor l0sate de papilele salivare si
papilele der'ice+
c. do'eniu al Cri'inalisticii care studia(0 ur'ele desenului papilar al degetelor si pal'elor
'Ginii.
ANS: A
1'1. Prin ce se caracterizeaza anastomoza
a. creast0 care uneste ca o punte Hpodet* dou0 creste relativ paralele+
#. creast0 papilar0 care se #ifurc0 si apoi revine la nor'al+
c. creast0 papilar0 2ntrerupt0.
ANS: A
1'2.Prin ce se caracterizeaza carligul
a. ra'ur0 scurt0 a unei creste papilare principale+
#. creast0 papilar0 2ntrerupt0+
c. creast0 papilar0 care uneste dou0 creste relativ paralele.
ANS: A
1'3. Prin ce se caracterizeaza .utoniera
a. creast0 papilar0 care se #ifurc0 iar dup0 un dru' scurt revine la nor'al+
#. creast0 papilar0 2ntrerupt0+
c. creast0 papilar0 for'at0 prin contopirea a dou0 creste papilare.
ANS: A
1'!.Care sunt detaliile desenului papilar cu frecventa rara de aparitie
27
a. 2nceput de creast0 papilar0) sfGrsit de creast0 papilar0+
#. #ifurcatie) trifurcatie) contopire) frag'ent+
c. frag'entul) #utoniera) inelul) inelul punctat+
d. re2ntoarcerea) intersectia) crestele alternative) devierea si anasto'o(a.
ANS: %
1'#.Prin ce se realizeaza e7pertiza dactiloscopica
a. fotografiile '0rite ale ur'ei si i'presiune
#. ur'a ridicat0 si degetele persoanei suspecte
ANS: "
1'&. Cine a formulat <egea celor 12 puncte coincidente
a. Ed'ond 6ocard+
#. %.6acassagne+
c. V. 4alt$a(ard.

ANS: C
1''. Cine a accentuat aspectul calitativ in dactiloscopie, afirmand ca: ,,Patru sau cinci puncte .ine
grupate in centrul figurii, intr9o maniera e7ceptionala, conving mai mult decat 12 sau 1#
.ifurcatii raspandite la periferia desenului
a. V. 4alt$a(ard+
#. %.6. -irB+
c. E. 6ocard.
ANS :C
1'(. /n ce scop sunt utilizate urmele papilare
a* identificarea persoanei care le1a creat la locul faptei+
#* organi(area si desf0surarea test0rii la poligraf+
c* co'pararea i'presiunilor digitale descoperite 2n 'ai 'ulte locuri pentru sta#ilirea autorului
co'un+
d* identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut0.
ANS: A$C$%
1'*.Care sunt proprietatile desenelor papilare:
a. unicitatea) i'ua#ilitatea) fixitatea si inaltera#ilitatea+
#. claritatea ur'elor create de faptuitor+
c. faptul ca se gasesc la fata locului.
ANS A
1(+. Care sunt caracteristicile deltei al.e
28
1(1. Care sunt caracteristicile deltei negre
1(2. Care sunt tipurile de .aza ale desenului papilar
a. adeltic+ 'onodeltic+ #ideltic+ polideltic si a'orf+
#. arc) lat) dextrodeltic) sinistrodeltic) a'orf+
c. dantelifor') si'ian) pinifor') spirala) cerc.
ANS :A
1(3. Prin ce metode se realizeaza relevarea urmelor papilare
1(!. Prin ce metode se realizea7a relevarea urmelor prin metode chimice
1(#. Prin ce metode se realizeaza fi7area urmelor digitale
a* fotografierea sau 2nregistrarea cu ca'er0 video+
#* transfer cu ajutorul peliculei ade(ive Hfolio*) dup0 relevare si fotografiere+
c* cu ajutorul 'ulajelor pentru ur'ele de adGnci'e+
d* tratare cu reactivi c$i'ici.
%. aJ#Jd
4. #Jc
C. aJc
,. aJ#Jc
ANS:%
1(&. Care este numJrul minim de detalii caracteristice necesar Kn multe tJri, printre care si
;omania, pentru identificarea persoanei dupa urmele papilare:
a. <D+
29
#. <?+
c. <>+
d. A.
ANS: C
1('. 0ste adevJrat sau fals urmJtorul enunt:D%esenele papilare caracterizeazJ o.iectele
e7aminate nemodifica.ile.
a. Enuntul este adev0rat
#. Enuntul este fals
ANS: A
1((. Ce indicJ cJrarea de pasi:
a. linia 'ersului) lungi'ea pasului) l0ti'ea pasului) ung$iul de 'ers) directia de 'iscare+
#. locul pe unde a intrat infractorul 2n scena infractiunii+
c. p0r0sirea 2n fug0) de c0tre infractor) a locului faptei.
ANS: A
1(* Ce informatii ofera cJrarea de pasi:
a* nu'0rul de persoane) greutatea) 2n0lti'ea) sexul+
#* vGrsta) defecte anato'ice) vite(a si 'odalitatea deplas0rii) starea psi$ic0+
c* dac0 autorul cunoaste locul) dac0 a stat la pGnd0) pe unde a intrat) pe unde a iesit)
si'ularea directiei de 'ers.
ANS: A$"$C
1*+.Prin ce fi7eaza urmele de picioare
a* descriere 2n procesul1ver#al de cercetare a locului faptei+
#* fotografiere+
c* fixarea prin 'ulaj+
d* copiere cu pelicul0 ade(iv0+
e* transfer electrostatic+
f* decuparea suportului purt0tor
ANS: A$"$C$%$0$3
1*1. 0ste adevJrat sau fals urmJtorul enunt:DGrmele de picioare se fi7eazJ si prin decuparea si
ridicarea suportului purtJtor de urme.
a. Enuntul este adev0rat.
#. Enuntul este fals.
ANS: A
1*2. 0ste adevJrat sau fals urmJtorul enunt:D07istJ o corelatie semnificativJ din punct de vedere
statistic Kntre lungimea tJlpii piciorului descult, mJsura pantofului si KnJltimea persoanei.4
a. Enuntul este adev0rat.
#. Enuntul este fals.
30
ANS:A
1*3. Ce informatii ofera urmele de picioare:
a* sexul) greutatatea aproxi'ativ0 si vGrsta persoanei care le1a creat+
#* 'ecanis'ul de for'are+
c* de la ce picior provine+
d* vec$i'ea aproxi'ativ0+
e* directia de 'ers a persoanei care le1a creat+
f* particularit0ti anato'o1patologice ale persoanei care le1a creat.
ANS: A$"$C$%$0$3
1*!. Cum se poate realize identificarea persoanei dupJ urmele de picioare:
a* dup0 ur'ele de picior descult+
#* dup0 ur'ele de picior cu ciorap+
c* dup0 ur'ele de picior 2nc0ltat.
ANS: A$"$C
1*#. 07aminarea comparativJ la e7pertiza traseologicJ a urmelor de picioare:
a. 'ulajul ur'ei ridicate din cG'pul infractional si 'ulajul o#tinut de la persoana
suspect0+
#. fotografia ur'ei de 2nc0lt0'inte si 'ulajul o#tinut de persoana suspect0.
ANS: A
1*&. Ce informatii conferJ urmele de dinti:
a* tipul constitutional si vGrsta celui care le1a creat+
#* 'alfor'atii congenitale) carii) interventii 'edicale+
c* identitatea cadavrelor prin co'pararea particularit0tilor sto'atologice cu odontogra'ele
luate de 'edic ante1'orte'.
ANS:A$"$C
1*'. Cum se iau urmele de comparatie la dinti:
a. 'uscarea unor foi de $Grtie 2ntre care s1a introdus o foaie de plo'#agin0+
#. 'uscarea unei #uc0ti de plastilin0+
c. 'uscarea unor o#iecte 'oi Hciocolat0) cascaval*.
ANS: A
1*(. Cum se face fi7area urmelor de dinti:
a* descriere 2n proces1ver#al+
#* fotografiere+
ANS: A$"
1**. Ce se poate sta.ili prin e7pertiza odontologicJ:
a* specia+
31
#* vGrsta+
c* sexul
d* tipul antropologic.
ANS: A$"$C$%
2++./n ce scop este utilizatJ fisa odontologicJ:
a* identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut0+
#* identificarea persoanelor a'ne(ice+
c* identificarea persoanelor care 2si ascund identitatea+
d* reconstituirea fi(iono'iei dup0 craniu.
ANS: A$"$C
2+1. Grmele de .uze:
a* de stratificare+
#* de destratificare+
c* de adGnci'e H2n 'od exceptional*+
d* de suprafat0.
ANS:A$"$C$%
2+2.Amprentele de urechi
%. vi(i#ile+
4. latente+
C. statice+
,. dina'ice+
E. i'ua#ile.
ANS:0
2+3.Grmele de sange
2+!. Cum se realizea7a ridicarea urmelor de sange
a* r0(uire sau raclare 2'preun0 cu o portiune din suport+
#* a#sor#ire cu pipeta sau cu $Grtia de filtru+
c* ridicarea p0'Gntului si a nisipului ce contin ur'e+
d* prin t0ierea si ridicarea vegetatiei+
e* ap0 oxigenat0) lu'inol) acid sulfuric) reactivii Medinger si %dler.
32
ANS: A$"$C$%
2+#.0ste adevJrat sau fals urmJtorul enunt:4Se7ul persoanei nu se poate determina Kn functie de
cromatina se7ualJ.
a. Enuntul este adev0rat.
#. Enuntul este fals.
ANS: "
2+&.Ce presupune calitatea de secretor
a. calitatea de a deter'ina grupa sanguin0 doar dup0 ur'ele de sGnge+
#. calitatea de a deter'ina grupa sanguin0 dup0 ur'ele de sGnge si dup0 secretiile
organis'ului.
ANS: "
2+'. Grmele seminare.
a* descriere 2n procesul1ver#al de cercetare a locului faptei+
#* a#sor#ire cu pipeta sau cu $Grtia de filtru+
c* r0(uire sau raclare 2'preun0 cu o portiune din suport+
d* prin fotografierea o#iectelor pe care au fost descoperite
;. aJd
2+(.Grmele de saliva
a* dac0 este de natur0 u'an0+
#* vGrsta+
c* calitatea de secretor sau nesecretor si grupa sanguin0.
;. aJc
2+*. Grmele de par.
33
21+. Grmatorul enunt este adevarat sau falsPrecizati:Analiza firului de pJr nu poate conduce la
identificarea persoanelor prin testul %,".
a. Enuntul este adev0rat
#. Enuntul este fals.
ANS: "
><<. Prelevarea a'prentei genetice
d. a'#alarea suporturilor purt0toare de pro#e #iologice 2n pungi de plastic.
212.Avanta2ele amprentei genetice
a* di'ensiunea 'olecular0 a '0ri'ii pro#ei+
#* vec$i'e de'onstrat0 pGn0 la =DDD ani+
c* deli'itarea strict0 2ntre %,"1ul organis'elor vii pe specii si su#specii.
ANS: A$"$C
213. GrmJtorul enunt este adevJrat sau fals:%ecriparea codului A%N specific conduce auto'at la
re(olvarea unui ca() c$iar dac0 nu exist0 ele'ente de co'paratie.
a. Enuntul este adev0rat.
#. Enuntul este fals.
ANS: "
21!. GrmJtorul enunt este adevJrat sau fals:Pro.ele de fluide .iologice, lacrimi, transpiratie etc.
care nu contin celule nucleate nu pot fi supuse analizei A%N.
a. Enuntul este adev0rat.
#. Enuntul este fals.
ANS: "
21#. Ce se interzice la recoltarea pro.elor A%N:
a* tusitul sau str0nutul spre o#iectele purt0toare de ur'e+
34
#* protejarea p0rului pe ti'pul recolt0rii+
c* uscarea pro#elor 2naintea a'#al0rii+
d* refolosirea a'#alajelor.
ANS: A$%
21&. Clasificarea fotografiei 2udiciare a locului faptei:
a. fotografia de orientare sau de ansa'#lu+ fotografia sc$it0+ fotografia o#iectelor
principale+ fotografia de detaliu+ fotografia digital0+
#. fotografia de identificare dup0 se'nal'ente+ fotografia de fixare a re(ultatelor
unor activit0ti de ur'0rire penal0+
c. fotografia de ur'0rire) 'icrofotografia si $olografia.
ANS: A
21'. Avanta2ele fotografiei 2udiciare :
a* rapiditatea si exactitatea+
#* o#iectivitatea+
c* evident0 pro#atorie si caracter de'onstrativ+
d* caracter destructiv.
ANS: A$"$C
21(. 3otografia 2udiciarJ operativJ 5de fi7are6 :
a. fotografia locului faptei+
#. 'icrofotografia+
c. $olografia.
ANS: A
21*. 3otografia 2udiciarJ de e7aminare :
a. fotografia reali(at0 2n radiatii vi(i#ile si invi(i#ile+
#. fotografia sc$it0+
c. fotografia o#iectelor pricipale.
ANS: A
22+. 3otografiile care fi7eaza locul faptei si punctele de reper.
a* fotografia de orientare+
#* fotografia sc$it0+
c* fotografia cadavrului si a o#iectelor corp delict+
d* fotografia de detaliu .
ANS: A$"$C$%
221.3otografia care reda scena infractiunii intr9un singur cadru
35
a. fotografia sc$it0 pe sectoare+
#. fotografia sc$it0 unitar0+
c. fotografia sc$it0 2ncrucisat0 .
ANS: "
222. 3otografia prin care se inlatura zonele oar.e
a. fotografia sc$it0 panora'ic0+
#. fotografia sc$it0 unitar0+
c. fotografia sc$it0 2ncrucisat0 .
ANS: C
223.3otografia panoramicJ
a* circular0+
#* liniar0+
c* 2n serie .
ANS: A$"
22!. 3otografia 2udiciarJ:
a* clar0) cu nuante si tonalitati naturale+
#* s0 redea toate detaliile+
c* s0 pre(inte su#iectul cu di'ensiuni si perspective corecte+
ANS: A$"$C
22#. 3otografia o.iectelor principale 5cadavru, o.iecte corp9delict6:
a* dintr1un plan perpendicular pe o#iect+
#* prin ilu'inare direct0 sau lateral0+
c* pentru aprecierea di'ensiunilor si a distantelor) 2ntre o#iecte se asa(0 o rigl0) centi'etru
sau #and0 gradat0.
ANS: A$"$C
22&. 3otografia de detaliu:
a* este specific0 fa(ei statice+
#* se execut0 la o scar0 cGt 'ai 'are+
c* la o#iectivul aparatului se adaug0 inele inter'ediare sau o#iectivul K(oo'&+
d* sursele de lu'in0 sunt dispuse lateral si 2n spatele aparatului fotografic.
ANS: "$C$%
22'. Avanta2ele fotografiei digitale:
a* calitatea i'aginilor+
#* trans'itere rapid0 prin internet la un la#orator+
c* stocare pe $ard disB1ul unui co'puter+
d* proiectarea i'aginilor pe un ecran sau perete.
ANS: A$"$C$%
36
22(. Cum tre.uie sa fie fotografiate cadavrele:
a* 2n po(itia si 2n starea 2n care au fost g0site+
#* cu aparatul dispus deasupra 2ntr1o po(itie plan paralel0+
c* fotografierea se execut0 de la cap la picioare sau invers.
ANS:A$"
22*. Cum se e7ecutJ fotografia de identificare a persoanelor:
a* din fat0 si din profil+
#* la scar0 <I9+
c* su#iectul va avea capul descoperit+
d* su#iectul va fi #0r#ierit si piept0nat+
e* urec$ea dreapt0 va fi descoperit0.
<. aJcJdJe
>. aJ#JcJd
;. aJ#Jc
8. #Jc
ANS: A$C$%$0
23+. Cum se e7ecutJ fotografia de urmJrire:
a* 2n conditii prev0(ute de lege+
#* cu aparate speciale) de for'at 'ic) ca'uflate 2n o#iecte de u( personal+
c* cu acordul persoanei ur'0rite.
ANS:A$"
231. 3otografia de fi7are a rezultatelor perchezitiei:
a* de orientare+
#* sc$it0+
c* a o#iectelor principale+
d* de detaliu.
ANS:A$"$C$%
232. 0ste adevJrat sau fals urmJtorul enunt:43otografiile de fi7are a rezultatelor perchezitiei nu
fac parte integrantJ dinprocesul9ver.al Kntocmit pentru efectuarea perchezitiei.
a. Enuntul este adev0rat.
#. Enuntul este fals.
ANS: "
233. 3otografia 2udiciarJ de e7aminare Kn radiatii vizi.ile:
a* fotografia de ilustrare+
#* fotografia de co'parare+
c* fotografia de u'#re+
d* fotografia 2n radiatii ROentgen.
ANS:A$"$C
23!. 3otografia de ilustrare:
37
a* se aplic0 2n cercetarea 2nscrisurilor+
#* se aplic0 2n experti(a unor corpuri delicte+
c* se o#tine prin juxtapunerea i'aginilor) confruntarea i'aginilor si prin suprapunerea
i'aginilor.
ANS: A$"
23#. 3otografia de comparare:
a* prin confruntarea i'aginilor+
#* prin suprapunerea i'aginilor+
c* prin sta#ilirea continuit0tii liniare Hjuxstapunere*.
ANS: A$"$C
23&. 3otografia de contrast
a* suprapunerea i'aginilor+
#* folosirea unor 'ateriale fotosensi#ile cu grad 'are de contrast+
c* diafrag'area o#iectivului fotografic.
ANS: A$"$C
23'. <a identificarea persoanei dupJ fotografie se folosesc urmJtoarerle procedee:
a* juxtapunerea si 2'#inarea unor p0rti din fotografii+
#* caroiajul+
c* '0surarea distantelor si a valorilor ung$iulare dintre repere identice.
ANS: A$"$C
23(. Ln realizarea metodei portretului vor.it se tine cont de:
a* se'nal'entele anato'ice sau statice+
#* se'nal'entele functionale sau dina'ice+
c* se'nele particulare+
d* a'prentele digitale) pal'are si plantare.
ANS: A$"$C
23*. Precizati dacJ este adevJrat sau fals urmJtorul enunt:Perceperea de cJtre martor a imaginii
infractorului poate fi asimilatJ cu o urmJ de memorie.
a. Enuntul este adev0rat.
#. Enuntul este fals.
ANS: "
2!+. 0ste adevJrat sau fals urmJtorul enunt:41atua2ul KnlJturat prin interventie chirurgicalJ
poate fi relevat prin fotografiere su. radiatii infrarosii.
a. Enuntul este adev0rat.
#. Enuntul este fals.
ANS: A
2!1. )etoda supraproiectiei constJ Kn:
a. co'pararea prin proiectii fotografice a i'aginii unui craniu necunoscut cu fotografia unei persoane
38
disp0rute +
#. reconstituirea plastic0 si grafic0 a tesuturilor 'oi ale capului+
c. identificarea prin experti(0 fotografic0 de portret.
ANS: A
2!2. Semnalmentele statice ale unei persoane:
a. talia+ constitutia fi(ic0 sau corpolenta+ aspectul general+ for'a capului si a fetei+
#. tinuta) 'ersul) vocea) vor#irea+
c. talia) o#iceiuri) 'ersul) vor#irea.
ANS: A
2!3. Semnalmentele dinamice:
a. 'ersul) privirea) 'i'ica si panto'i'a) vor#irea+
#. talia) p0rul) privirea) 'i'ica+
c. vocea) vor#irea) o#iceiuri) tinuta.
ANS: A
2!!. Conturul nasului unei persoane:
a. drept) concav) convex+
#. ori(ontal+ 'are+ 'ijlociu+ 'ic+
c. ori(ontal) #ilo#at) cur#at.
ANS: A
2!#. /dentificarea cadavrelor cu identitate necunoscutJ:
a* supraproiectie+
#* reconstituirea fi(iono'iei dup0 craniu+
c* 'etoda antropologic0+
d* odontologia
e* experti(a fotografic0 de portret+
f* portret ro#ot.
ANS:A$"$C$%$0
2!&. 07pertiza criminalisticJ a vocii si vor.irii 5fonocriminalisticJ6:
a* autenticitatea fonogra'ei 2n litigiu+
#* deg$i(0ri ale vocii si vor#irii+
c* 2ncerc0ri de falsificare a #en(ii
d* identificarea vor#itorului pe #a(a 'odelului de co'paratie.
ANS: A$"$C$%
2!'. /dentificarea cadavrelor dupJ metoda @herasimov9;iscutia:
a. suprapunerea i'aginilor+
#. juxtapunerea i'aginilor+
c. co'#inarea detaliilor faciale 2n'aga(inate 2ntr1o #a(0 de date.
ANS: A
39
2!(. Prin se sta.ileste directia de tragere:
a* vi(are direct0 prin inter'ediul unui tu# de $Grtie introdus prin a'#ele orificii+
#* unirea ur'elor cu o sfoar0+
c* introducerea unei tije 2n canalul or# si vi(area 2n prelungirea acesteia+
d* calcule 'ate'atice.
ANS:A$"$C
2!*. 07pertiza urmelor principale ale tragerii:
a* dac0 orificiile sunt produse de o ar'0 de foc sau de alt0 natur0+
#* dac0 sunt for'ate de acelasi tip de gloante+
c* dac0 au fost trase de una sau 'ai 'ulte ar'e+
d* directia sau directiile din care s1a tras+
e* '0ri'ea ung$iului de incident0.
ANS: A$"$C$%$0
2#+. Grmele de perforare:
a* orificiul de intrare+
#* canalul+
c* orificiul de iesire.
ANS: A$"$C
2#1. 0ste adevJrat sau fals urmJtorul enunt:;upturile provocate de gaze au loc numai Kn tragerile
foarte apropiate, Kntre 3 si 12 cm.
a. Enuntul este adev0rat.
#. Enuntul este fals.
ANS: A
2#2. Ce se ia Kn calcul la sta.ilirea vechimii unui Knscris:
a* neconcordante 2ntre continutul textului si perioada la care se pretinde c0 a fost redactat+
#* proprit0tile $Grtiei+
c* exa'inarea cernelurilor+
d* vite(a de executie si presiunea de scriere.
ANS: A$"$C
2#3. Cum se realizeazJ falsul prin KnlJturare de te7t:
a. alterare pe cale 'ecanic0) alterare prin acoperire) alterare pe cale c$i'ic0+
#. 'odificarea unor litere) transferul de cuvinte) litere si cifre+
c. scriere deasupra) prin $asurare) transfer de litere si cuvinte.
40
ANS:A
2#!. Care denumire este folositJ pentru a desemna e7pertiza documentelor:
a. experti(a grafoscopic0+
#. cercetarea grafologic0+
c. experti(a grafic0+
d. experti(a cri'inalistic0 a scrisului.
ANS: "
2##. Care sunt caracteristici generale ale scrisului:
a gradul de evolutie) for'a) di'ensiunea) vite(a+
#. fixitatea) constanta) inaltera#ilitatea+
c. individualitatea) i'ua#ilitatea) inaltera#ilitatea.
ANS: A
2#&. Care sunt caracteristici particulare ale scrisului :
a. 'orfologia se'nelor grafice+ for'a ele'entelor constructive+ directia predo'inant0 a 'isc0rilor+
#. vite(a scrisului) nu'0rul ele'entelor constructive) reparti(area presiunii+
c. directia rGndurilor) 'arginea textului) directia predo'inant0 a 'isc0rilor.
ANS: A
2#'. Prin ce se realizeazJ falsul prin imitarea scrisului:
a. i'itare li#er0) copiere direct0) copiere prin transparent0+
#. 'etode tipografice5 tipar 2nalt sau tipar adGnc+ copiere prin transparent0+
c. i'itare li#er0) r0(uire cu o la'0 ori alt instru'ent ascutit.
ANS: A
2#(. 0ste corect sau fals urmatorul enunt: Scrisul de mana nu caracterizeaza o.iectele
e7aminate, relative modifica.ile
a. Enuntul este adev0rat.
#. Enuntul este fals.
ANS: A
41