Criminalistica: Gheorghe BUNEA

Gheorghe BUNEA
CRIMINALISTICA
Suport de curs
2012
2
CUPRINS:
CAPITOLUL 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE CRIMINALISTICA

1.1.ăDefinireaăno iuniiăşiăobiectuluiăcriminalisticii
1.2. Metode folosite in identificare
1.3. Principiile fundamentale ale criminalisticii
CAPITOLUL 2 IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA

2.1 Notiuni generale
2.2.ăEtapeleăidentiific riiăcriminalistice
2.3.ăPrincipiileăidentific riiăcriminalistice
2.4.ăFazeleăidentific riiăcriminalistice
CAPITOLUL 3 CERCETAREA CRIMINALISTICA A URMELOR

3.1.ăNo iuniădespreăurme
3.2. Clasificarea urmelor
3.3.ăCercetareaăcriminalistic ăaăurmelorăpapillare,deăpicioare,ădin i,buze,etc.
3.4.ăCercetareaăcriminalistic ăaăurmelorăbiologice
CAPITOLUL 4 FOTOGRAFIA JUDICIARA

4.1.ăNo iuneaăşiăînsemn tateaăfotografieiăjudiciare
4.2ăăFotografiaăjudiciar ăăoperativ ă(fixare)
4.3.ăFotografiaăjudiciar ădeăexaminare
CAPITOLUL 5 CERCETAREA CRIMINALISTICA A DOCUMENTELOR

5.1. Aspecte privind cercetarea criminalistica a documentelor
5.2.ăExpertizaăcriminalistic ăaăscrisuluiădeămân ă
5.3 Cercetarea criminalistica a falsului in inscrisuri.
CAPITOLUL 6 BALISTICA JUDICIARA

6.1 Notiuni introductive
6.2 Date tehnice privind armele de foc si munitia
6.3 Urmele principale si secundare ale impuscaturii
6.4 Expertizaăcriminalistic ăbalistic ăaăarmelorădeăfocăşiăaăurmelorăacestoraă
CAPITOLUL 7 CERCETAREA LA FATA LOCULUI

7.1. Notiunea cercetarii la fata locului
7.2. Pregatirea cercetarii la fata locului
7.3. Efectuarea cercetarii la fata locului
CAPITOLUL 8 TACTICA EFECTUARII PERCHEZITIEI

8.1 No iune,ăimportan ăşiăreglementareăjuridic
8.2 Perchezitia domiciliara
8.3ăReguliătacticeăfolositeălaăefectuareaăperchezi ieiăşiăridic riiădeăobiecteăşiăînscrisuri
CAPITOLUL 9 TACTICA ASCULTARII DE PERSOANE

9.2 Tactica ascultarii invinuitului
9.3 Tactica ascultarii martorilor
9.4 Tactica ascultarii partii vatamate
3
9.5 Tactica ascultarii a minorilor
CAPITOLUL 10 CONFRUNTAREA SI PREZENTAREA PENTRU RECUNOASTERE

10.1 Preg tireaăînăvedereaăefectu riiăconfrunt rii10.2ăReguliătacticeădeăefectuareăaăconfrunt riiă
propriu-zise
10.3 Fixarea rezultatelor confruntarii
10.4 Prezentarea persoanelor pentru recunoastere
10.5 Prezentarea cadavrelor pentru recunoastere
BIBLIOGRAFIE
4
INTRODUCERE
Necesitateaăimpuneriiăunuiăcaracterămodernăactivit iiă
judiciareăaăpreocupatăoăserieăăîntreag ădeăjurişti,ăconvinşiădeă
contribu iaădecisiv aăştiin ei la descoperirea faptelor penale.
Aceştiaă auă în elesă c ă pentruă solu ionareaă cauzelor penale,
simplaă aplicareă aă reguliloră deă dreptă nuă esteă suficient .ă
Apari iaăCriminalisticeăcaăştiin ăesteăstabilit ădeăspecialiştiă
înă urm ă cuă ună secolă şiă maiă bine,ă fondatorulă eiă fiindă
considerată judec torulădeă instruc ieă austriacă Hansă Gross.ă Ină anulă 1893 acesta a
editat lucrarea
“ăManualul judecătorului de instrucţie “.prinăcareăşi-aăf cutăapari ia pentru
primaădat ştiin aăinvestig riiăfaptelorăpenaleăşiătermenulădeăCiminalistic .
Anterioră acesteiă date,ă activitateaă deă cercetareă aă infrac iunilor,ă cuă ajutorul
mijloacelorătehnice,ăeraădenumit ă„poli ie tehnică”ăsauă„poli ie ştiin ifică”.ă
. Dup ăacestăînceputăşiăal iăjuriştiăreputa iăauăpublicatălucr riădeăspecialitateăă
proprii noi ştiin eăjudiciare.ăApari iaăcriminalisticii aăfostăfavorizat ăîndeosebiăde
revolu iaă tehnicoă ştiin ific deă laă sfîrşitulă sec.IX-leaă începutulă secoluluiă XX-
lea.şiădeăprogresulăînregistratăînătoateădomeniileăcunoaşteriiăumane.
Aceast ănecesitateăobiectiv ăs-aăimpusăîntr-un moment important deălupt ă
al justi ieiăpenaleăîmpotrivaăcriminalit iiădevenit ătotămaiăaprig ăprinăcreştereaă
num ruluiăinfractorilorădeveni iămaiăversa i şiăcareăfoloseauămetodeăşiămijloaceă
deăoperareădiversificateăşiăăperfec ionate.
Inc ă deă laă început Criminalisticaă aă fostă considerat ă oă ştiin ,ă definit ă deă
c treăHansăGrossăăcaăfiindă“ăştiinţa stărilor de fapt în procesul penal”. Astfel,ăşi-
aăf cutăapari ia,ăpeălâng ăştiin aăinvestig riiăfaptelorăpenaleăşiă„Criminalistica”,ă
careăînătimpăs-aăimpusăcaăoăadev rat ăştiin
Inăconturareaăexact ăaăobiectuluiăproba iunii,ăpenaliştiiădreptuluiămodernă
sus ină c ă esteă necesară s ă seă recurg ă laă metodeă ştiin ificeă deă investigareă aă
realit ii,ă precumă şiă laă reguliă tactice specifice de efectuare a unor acte
procedurale. Metodeleă şiă mijloaceleă tehniceă elaborateă oriă adoptateă deă
criminalistic ăîşiăg sescăaplicareaăînămuncaădeădescoperire,ăprindereăşiăcercetareă
aăinfractorilorădarăşiăînăactivitateaădeăprevenireăaăinfrac iunilor.
5
6
CAPITOLUL 1
NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE CRIMINALISTICA
CUPRINS:
Obiectivele capitolului 1
1.1. Definirea noţiunii şi obiectului criminalisticii
1.3. Principiile fundamentale ale Criminalisticii
Bibliografia capitolului 1
După studiul acestui capitol studenţi vor fi capabili să

demonstreze că au dobîndit suficiente cunoştinţe pentru a şti:
- s ădefineasc ăobiectulăCriminalisticiăcaăştiin ;
- s ăcunoasc ămetodeleăfolositeăînăidentificare;
- s ăenumereăprincipiileăfundamentaleăaleăCriminalistici;
1.1. Definirea noţiunii şi obiectului criminalisticii
Ap rareaăordiniiădeădrept,ăcercetarea,ădescoperireaăşiăjudecareaăfapteloră
deă natur ă penal ,ă înă generală aă fapteloră ilicite,ă necesit ă caă întreagaă activitateă
judiciar ă s ă seă desf şoare,ă înă spiritulă legii,ă peă bazeă ştiin ifice,ă prină folosirea
celorămaiănoiăcuceririăaleăştiin eiăşiătehnicii,ăaăcelorămaiănoiămetodeăşiătacticiă
de efectuare a actelor procedurale.
Înămodănecesar,ăformulareaăuneiădefini iiăaăacesteiăştiin eăcontraăcrimei,ă
implic ă ună demersă teoretică şiă ştiin ific,ă peă m suraă caracteruluiă s uă complex.ă Astfel,ă profesorulă
Emiliană Stancuă arat ă c :ă ”dacă despre Criminalistică se poate spune, în linii mari, că este
destinată descoperirii şi cercetării infrac iunilor, în scopul aflării adevărului, obiectul acestei
ştiin e trebuie privit mult mai nuan at”,ăprecizândăc ă:ă„sub raport ştiin ific, principalele direc ii
de ac iune ale Criminalisticii sunt următoarele”:ă
a. Ini ierea de metode tehnice, destinate cercetării urmelor infrac iunii,ă începândă cuă
urmeleă specificeă omuluiă şiă continuândă cuă cele ale armelor sau instrumentelor, mijloacelor de
transport, ale fenomenelor fizico-chimice,ăetc.,ăînăvedereaăidentific riiăpersoanelorăsauăobiectelor;ă
b. Adaptarea de metode apar inând ştiin elor exacte, laănecesit ileăpropriiăCriminalisticii,ă
a unor metodeădinăalteădomeniiăaleăştiin ei,ăcumăsuntăceleăpropriiăfizicii,ăchimiei,ăbiologiei,ă
matematicii...etc.;
c. Elaborarea de reguli şi procedee tactice, destinate efectuării unor acte de urmărire
penală,ă precumă şiă creşteriiă eficien eiă acestora,ă prină asigurareaă unuiă fundamentă ştiin ifică
investig rii;ă
d. Studierea practicii judiciare,ă înă vedereaă valorific riiă ştiin ificeă şiă generaliz riiă
experien eiă pozitive,ă rezultateă dină activitateaă organeloră deă urm rireă penal ,ă peă liniaă investig riiă
infrac iunilor;ă
e. Analiza evolu iei modului de săvârşire a faptelor penale, pentru stabilirea celor mai
adecvateăprocedeeădeăcombatereăşiăprevenireăaălor,ăinclusivădeăidentificareăaăautorilorăacestora;ă
7
f. Perfec ionarea modului de cercetare, a diverselor categorii de
infrac iuni;ă
g.ă Elaborareaă deă metodeă şiă prefigurareaă deă m suri,ă destinateă
prevenirii infrac iunilor sau altor fapte cu caracter antisocial;
Dină analizaă puncteloră deă vedere,ă exprimateă înă literaturaă deă
specialitate,ă con inutulă no iuniiă deă criminalistic ,ă poateă fi definit astfel:
„Criminalistica este o ştiin ă judiciară, cu caracter autonom şi unitar,
care însumează un ansamblu de cunoştin e, despre metodele, mijloacele
tehnice şi procedeele tactice, destinate descoperirii, cercetării
infrac iunilor, identificării persoanelor implicate în săvârşirea lor şi a prevenirii faptelor
antisociale”.ă
Obiectul Criminalisticii
.ăConturareaăobiectuluiăpropriuăCriminalisticii,ăprezint ăimportan ădeoarece:ă
eviden iaz ,ă aportul particular al Criminalisticii în aflarea adevarului, principiu
subliniaz ,ă unitateaă şiă autonomiaă Criminalisticii,ă fa ă deă celelalteă ştiin eă juridiceă şiă
fundamental al dreptului penal;
nejuridice,ăaflateăînăslujbaăjusti iei,ăşiăanume:ămedicinaălegal ,ăpsihologiaăjudiciar ,ăfizica,ăchimiaă

şiăbiologia judiciar ;ă
Principalele direc ii în care ac ionează criminalistica, sunt urmatoarele:
elaborarea de metode tehnice,ănecesareăcercet riiăurmelorăcreateăcuăprilejulăs vârşiriiă
infrac iunilorăsauăaăaltorăfapteăilicite,ăîncepândăcuăurmeleăspecificeăomului şiăcontinuândăcuăceleă
ale armelor sau instrumentelor, mijloacelor de transport, ale fenomenelor fizico-chimice,ăetc.,ăînă
vedereaăidentific riiăpersoanelorăsauăobiectelor;ă
studierea şi adaptarea unor metode de cercetare ale altor ştiin e la necesită ile
criminalisticii,ăcumăsunt:ămetodeleădeăcercetareăpropriiăfizicii,ăchimiei,ăbiologieiăşiămatematicii,ă
pentruăaplicareaălorălaăspecificulăactivit iiădeăprevenireăşiăcombatereăaăinfrac iunilor;ă
elaborarea unor reguli şi procedee tactice,ă necesareă efectu riiă unoră acteă deă urm rireă
penal ăsauăcercet riiăjudec toreşti;ă
studierea practicii judiciare şi valorificarea experien ei din activitatea de urmărire
penală sauăcercet riiăjudec toreşti,ăprinăcunoaştereaămoduluiădeărezolvareăaăunorăcazuriăpractice,ăaă
modalit iloră deă combatereă şiă prevenireă aă fapteloră antisociale,ă precumă şiă stabilireaă unoră noiă
metodologiiădeăcercetare,ăpentruădiferiteătipuriădeăinfrac iuni4;
analiza evolu iei modurilor de operare,ă înă s vârşireaă fapteloră infrac ionale,ă pentruă
stabilirea celorămaiăadecvateăprocedee,ădeăprevenireăşiăcombatereăaălor,ăinclusivădeăidentificareăaă
autorilor acestora;perfec ionarea continuă a modului de cercetare a diverselor categorii
de infrac iuni,ăcuăpreponderen ăaăcelorăcareăaducăatingereăunorăvaloriăsociale deosebite, cele care
suntă s vârşiteă cuă violen ă şi,ă înă general,ă aă fapteloră infrac ionaleă careă prezint ă mariă dificult iă deă
elaborarea de metode moderne şi perfec ionate, destinate prevenirii infrac iunilor sau
investigare;
altor fapte cu caracter antisocial;

Înă considerareaă celoră deă maiă sus,ă obiectulă deă activitateă ală criminalisticii,ă esteă diferită înă
func ieădeăîmp r ireaătripartit ăaăsistemuluiăcriminalisticii,ăastfel:ă
Tehnica criminalistică,ă cuprindeă ansamblulă metodeloră şiă mijloaceloră tehnico-
ştiin ifice,ădestinateă descoperirii,ă fix rii,ăridic rii,ă p str riiă şiă examin riiă urmeloră sauă mijloaceloră
materialeădeăprob ;ă
Tactica criminalistică,ă cuprindeă totalitateaă procedeeloră şiă regulilor,ă alteleă decâtă celeă
stabilite prin norme de drept, privind efectuareaă acteloră deă urm rireă penal ă şiă înă generală deă
efectuareăaăanchetei.ăAcestădomeniuăesteădestinatăs ăformulezeăreguliădeăorganizareăşiădesf şurareă
aă activit iloră deă anchet ,ă deă administrareă şiă examinareă aă probatoriului,ă cumă sunt:ă cercetareaă
locului faptei,ă reconstituirea,ă identificareaă autoruluiă şiă aă victimei,ă ascultareaă persoanelor,ă
confruntarea,ă prezentareaă pentruă recunoaştereă aă poten ialiloră autori,ă perchezi ia,ă ridicareaă deă
obiecteăşiăînscrisuri,ăetc.;ă
Metodologia criminalisticii,ăseăocup ăcu stabilirea de mijloace specifice de cercetare a
infrac iunilor,ă înă func ieă deă naturaă lor,ă respectiv:ă furt,ă v t m riă corporale,ă omor,ă tâlh rie,ă viol,ă
8
înşel ciune,ă fals,ă accidenteă deă munc ă sauă deă circula ie,ă accidenteă aerieneă sauă navale,ă incendii,ă
explozii, m rturiiămincinoase,ăinfrac iuniăeconomice,ădeăcrim ăorganizat ăşiăcorup ie,ăetc.;ă
Tacticaă şiă metodologiaă criminalistic ă seă întrep trundă reciproc,ă subă aspectulă finalit ii,ă eleă
constituindu-seă astfel,ă caă „tactică generală”ă şiă „tactică specială”,ă deă cercetareă şiă probareă aă
infrac iunilorăşiăaăvinov ieiăautorilorăacestora,ăînătoateăformeleădeăparticipa ieăinfrac ional .ă
Avândă înă vedereă obiectulă propriuă deă cercetare,ă criminalisticaă

utilizeaz ă metodeă specificeă deă cunoaştere,ă uneleă dintreă eleă tipiceă ştiin eiă
respective,ăalteleăcomuneămaiămultorăştiin e,ădarăaplicateăînămodăparticular,ă
potrivităobiectuluiăs uădeăactivitate.ă
La baza Metodologiei Criminalistice,ăseăsitueaz ămodalit iăgeneraleă
deăcunoaştere,ăcumăsunt:ăobserva ia, analiza şi sinteza, deduc ia şi induc ia,
compara ia, fiecareă dină eleă adaptate,ă laă specificulă obiectuluiă criminalisticii.ăMetodaă compara ieiă
esteă fundamental ă înă procesulă deă identificareă aă persoaneloră şiă obiectelor,ă eaă constituindă bazaă
metodologic ăaăactivit iiădeăconstatareătehnico-ştiin ific ăsauădeăexpertiz ăcriminalistic .ă
Metodele adaptate la specificul Criminalisticii,ă dină alteă domeniiă ştiin ifice,ă potă fiă celeă
metodeădeăanaliz ăfizico-chimic ,ăaăurmelorăşiămicrourmelor;ă

referitoare la:
metodeăbiologiceădeăexaminare,ăaăurmelorăbiologice,ădeăsecre iiăşiădeă esuturiămoi;ă

metode antropologice;
metodeădeăexaminareăoptic ,ăînăradia iiăvizibileăsauăinvizibile,ăetc.;ă
Metode de examinare proprii Criminalisticii,ăcareă inădeăparticularit ileăobiectuluiăs uădeă
metodeădestinateădescopeririiăşiăexamin riiăurmelorăsauămijloacelorădeăprob ;ă
cercetare, respectiv:
metodeă deă identificareă aă persoaneloră şiă cadavrelor,ă dup ă semnalmenteă exterioareă oriă
dup ăresturiăosoase,ădup ăcaz;ă
metode de cercetareăaăînscrisurilor,ăaădiverselorăvaloriăfalsificateăsauăcontraf cute,ăetc.;ă
Procedee tactice, de efectuare a unor acte de urmărire penală,ă elaborateă atâtă peă bazaă
generaliz riiă experien eiă organeloră judiciare,ă câtă şiă prină adaptareaă unoră elementeă deă cunoaştereă
apar inândăpsihologiei.ă
Metode tehnice,ă deă prevenireă aă infrac iunilor,ă cumă suntă celeă vizândă prevenireaă falsului,ă aă
furtului, etc.
1.3. Principiile fundamentale ale Criminalisticii
A analiza principiile fundamentale ale criminalisticii, presupune,

înăprimulărând,ăs ăseăaib ăînăvedereăspecificulăobiectuluiăCriminalisticiiă
şi,ă înă ală doileaă rând,ă rolulă peă careă îlă joac ă aceast ă ştiin ă înă stabilireaă
adevarului.
Activitateaă deă Criminalistic ă seă bazeaz ,ă înă principal,ă peă
urm toareleăprincipiiăfundamentale:
a. principiul legalită ii, principiu fundamental pentru sistemul de
drept,ă stipulată atâtă înă legeaă fundamental ,ă câtă şiă înă normeleă procesuală penale.ă Ină acestă sens,ă
dispozi iileă Coduluiă deă procedur ă penal ,ă prev dă c :ă „întreaga activitate procesual penală, se
desfăşoara în strictă conformitate cu prevederile legii”ă (înă consecin ,ă şiă aceeaă proprieă
investig riiăinfrac iunilor,ăprinămijloaceăcriminalistice)..ă
b. principiul aflării adevărului,ă rezultată dină dispozi iileă art.ă 3ă dină Codulă deă procedur ă
penal ,ă conformă c ruia:ă „în desfăşurarea procesului penal, trebuie să se asigure aflarea
adevărului, cu privire la faptele cauzei, precum şi cu privire la persoana făptuitorului”..ă
9
c. principiul prezum iei de nevinovă ie,ă reprezint ă ună principiuă fundamental de drept, ce
guverneaz ădesf şurareaăprocesuluiăpenal.ăAstfel,ă orice persoană împotriva căreia a fost pornit
un proces penal, este prezumată nevinovată, numai organelor judiciare revenindu-le obliga ia
de a administra probele necesare dovedirii vinovă iei..
d. principiulăconformăc ruia,ăcomiterea unei infrac iuni determină modificări materiale în
mediul înconjurător.ă Potrivită acestuiă principiu,ă toateă fapteleă ilicite,ă ilegale,ă infrac ionaleă aleă
omului,ă caă deă altfelă toateă activit ileă sale,ă producă modific riă care,ă dină punctă deă vedereă
criminalistic,ăseăobiectiveaz ăînăurmeăaleăinfrac iunii.ă
e. principiul identită ii. Printreăactivit ileăpeăcareăorganeleăjudiciareăleădesf şoar ,ăînăcadrulă
procesuluiă penal,ă esteă şiă activitatea de identificare a persoanelor, obiectelor sau fenomenelor,
aflateăînăleg tur ădirect ăşiăcauzal ,ăcuăfapteleăîncriminateădeălegeaăpenal .ă
Trăsăturile caracteristice ale criminalisticii

Raportat ă laă alteă ştiin e,ă implicateă înă activitateaă judiciar ,ă cumă ară fi:ă
medicina legal ,ă dreptulă penală şiă procesuală penal,ă dreptulă civil,ă etc.,ă
criminalisticiiăîiăsuntăspecificeăanumiteătr s turiăcaracteristice,ărespectiv:ă
caracterul judiciar al criminalisticii,
caracterul autonom al criminalisticii, caracterul unitar,;
caracterul pluridisciplinar al criminalisticii
Testul de autoevaluare nr.1
1. Enumera iăprincipiileăfundamentaleăaleăCriminalisticii
2. Preciza iămetodeleădeăidentificareăcriminalistic
BIBLIOGRAFIE:
1. ConstantinăAioni oaie;ăI.ăE.ăSandu;ăV.ăBercheşan;ăI.N.ăDumitraşcuăăTratat
de metodica şi tactica criminalistică Ed.ăCarpa iă1994 ;
2. S.ăAl mureanuăăCriminalistică , Editura Risoprint, 2000 – Note de curs ;
3. Emilian Stancu - Tratat de criminalistică, Ed.Universul Juridic,
Bucureştiă2007;
10
CAPITOLUL 2
IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA
CUPRINS:
2.2. Etapele identiificării criminalistice
2.3. Principiile identificării criminalistice
2.4. Fazele identificării criminalistice
Dup ăstudiulăacestuiăăcapitolăstuden iăvorăfiăcapabiliăs ădemonstrezeăc ă
auădobîndităsuficienteăcunoştin eăpentruăaăşti
- etapeleăidentific riiăcriminalistice:
- fazeleăidentific riiăcriminalistice;

Stabilireaăadev ruluiăînăcauzeleăsupuseăjusti iei,ăseărealizeaz ăprinăintermediulă
administr riiădeăprobe.ăUnaădinămodalit ileădeăproba iuneăoăconstituieăşiă
identificareaăcriminalistic ,ăf r ăîns ăaăseăconfundaăcuăaceastaăşiăf r ăs ăseă
reduc ălaăea.ă
Procesul de identificareă criminalistic ,ă seă bazeaz ă peă „posibilitatea
recunoaşterii obiectelor lumii materiale, prin fixarea în procesul nostru de
gândire, a caracteristicilor acestora şi datorită neschimbării relative a lor,
cel pu in pentru un anumit timp”6.ă Con inutulă principală ală proba iunii,ă cuă ajutorulă identific riiă
criminalistice,ă const ă înă g sirea,ă desprindereaă obiectuluiă sauă aă persoaneiă implicate,ă dintr-un
ansamblu nedeterminat de obiecte sau persoane posibile.
Identificarea, ca proces psihic, realizat prin comparareaăcaracteristicilor,ăurmat ădeăjudecataă
privindăidentitateaăsauăneidentitateaăacestora,ăseăbazeaz ăînătoateădomeniileăpeăaceleaşiăprincipii,ă
darăaplicareaăşiămodulădeărealizareăaăprocesuluiădeăidentificare,ăpoart ăoăamprent ăspecific ,ăpentruă
fiecareăactivitateăînăparte.ă
Identificarea criminalistică areă specificulă s u,ă constândă înă aceeaă c :ă prin acest proces
complex se urmăreşte să se stabilească, atât identitatea cât şi neidentitatea, iar concluziile au în
consecin a formulării lor, aceeaşi for ă probantă. Criminalistulă merge,ă înă principiu,ă cuă
identificareaăpân ălaănivelulăunuiăobiectăsauăindivid,ănuăr mâneălaănivelulăgenericăalăgrupuluiădeă
obiecte,ă categorieă deă indivizi,ă etc.,ă înă func ieă deă m suraă înă care,ă mijloaceleă deă examinareă şiă
metodologia deăcareăseădipune,ălaăunămomentădat,ăpermităoăidentificareăindividual .ă
Într-oă definireă succint ,ă realizat ă deă specialişiiă dină domeniu,ă „identificarea criminalistică
reprezintă un proces de stabilire, cu ajutorul mijloacelor şi metodelor
proprii ştiin ei criminalistice, a factorului creator al urmei, pe baza caracteristicilor acestuia,
într-un sistem unitar şi individualizat”.
11
2.2. Etapele identiificării criminalistice
a. Identificarea după descrierea trăsăturilor esen iale, este o

metod ă prină careă sunt folositeă percep iileă anterioare,ă aleă altoră persoane,ă
privindă aspectul,ă locul,ă modulă deă ac iuneă ală unuiă fenomen,ă obiect,ă
instrumentăsauăpersoan .ăÎnăacestămodăsuntăidentifica iăinfractori,ăobiecteă
oriă persoaneă disp rute,ă sustrase,ă r pite,ă printr-o comparare a descrierilor
cu elementele de care se dispune;
b. Identificarera după memorie,ă esteă oă alt ă modalitateă deă identificare,ă bazat ă peă
valorificareaă percep iiloră anterioare,ă aleă unoră persoane,ă înă func ieă deă calitateaă percep ieiă şiă
memor rii,ărealizateăînăanumiteăconditiiădeătimp,ăloc,ăstareăpsihica,ăetc.ăLaăreîntâlnireaăcuăobiectul,ă
persoanaă sauă fenomenulă perceput,ă seă recurgeă laă memoriaă percep ieiă respectivă pentruă aă puteaă
efectua o comparare.
c. Identificarea după urmele lăsate,ăvaăutilizaăal turiădeăimpresiunileădeălaăfa aăloculuiăşiă
altele,ă createă înă modă artificial,ă prină intermediulă obiectuluiă sauă aă fiin eiă b nuiteă aă leă fiă creată (deă
exempluăurmeădeăt iereăcuăunătopor,ăcuăunăfer str u,ăcreateăcuăoăcheieăfals ,ăamprente).ă
2.3. Principiile identificării criminalistice
Dată fiindă caracterulă ştiin ifică ală metodeloră utilizateă deă

criminalişti,ăactivitateaădeăidentificareătrebuieăs ăseăfundamentezeă
înămodănecesarăpeăanumiteăprincipii generale:
a. Obiectele supuse examinării sunt: obiecte scop (de
identificat) şi obiecte mijloc (care servesc la identificare). Acest principiu este, practic, o
consecin ă aă moduluiă înă careă seă realizeazaă compararea.ă Areă oă deosebit ă importan ,ă în elegereaă
corect ă aă no iuniloră deă „identitate”ă şiă „asemănare”,ă no iuniă care,ă destulă deă frecvent, sunt
confundateăchiarădeăpracticieniiăşiăspecialiştiiăînădomeniu.ă
b. Obiectele supuse identificării cuprind elemente relativ stabile şi elemente variabile.
Dinamicaă existen ei,ă continuaă mişcareă aă realit ii,ă suntă fapteă deă necontestat,ă astfelă încât,
schimbareaă seă manifest ălaă nivelulătuturoră obiectelor,ă fenomenelor,ă persoanelor,ă etc.,ă prină uzuri,ă
alter ri,ă îmb trânireă fizic ,ă etc.,ă dară acesteă schimb riă nuă suntă fundamentale,ă altfelă procesulă
identific riiă nuă ară fiă posibil.ă Stabilitateaă tr s turiloră nuă esteă deă interpretareă simpl ,ă fixist ,ă înă
sensulăimobilit iiătotale.
c. Examinarea analitică şi sintetică a elementelor caracteristice. Acesta este un principiu
alăstabiliriiăidentit ii,ăgeneratădeăc treăcaracterulădinamic,ăunitarădarăşiăcontradictoriu,ăalărealit ii.ă
Examinarea analitică,ă presupuneă oă abordareă atent ,ă am nun it ,ă înă detaliuă şiă deă
profunzime,ădeănatur ăaăduceălaăoăclar ăsurprindereăaăelementelorăcaracteristiceăaleăobiectuluiăspusă
examin riiă (Ex:ă toateă elementeleă deă reliefă papilară aleă uneiă urmeă papilare,ă ridicateă deă laă fa aă
Examinarea sintetică,ă seă realizeaz ă pentruă surprinderea,ă înă dinamic ,ă aă specificit iiă
locului, toate caracteristicile micro-reliefuluiădeăpeăunătubăcartuş,ăetc.);ă
elementeloră (Ex:ă în elegereaă şiă observareaă variabilit iiă unoră scrisuri,ă semn turi,ă varia iaă
modelelorădeăpeăsuprafa aădeărulareăaăuneiăanvelopeăprinăuzur ,ăetc.);ă
d. Interdependen a cauzală şi dinamicitatea. Inăactivitateaăconcret ădeăcercetareăaăcauzelor,ă
organeleă judiciareă suntă chemateă s ă observeă atributulă fundamentală ală existen ei:ă mişcareaă şiă s ă
priveasc ărealitateaăprinăprismaăexisten eiăcauzalit ii,ăcaăunăfactorănecesarăalămişc rii.ă
2.4. Fazele identificării criminalistice

Prină stabilireaă fazeloră procesuluiă deă identificareă criminalistic ,ă seă
marcheaz ămomenteleăcheieăaleădesprinderiiăcaracteristicilorăesen iale,ăaleă
obiectuluiă scopă şiă obiectuluiă mijloc.ă Procesulă mergeă înă modă firesc,ă deă laă
generală laă particular,ă dară elă impuneă înă acelaşiă timpă minu iozitateă şiă
rapiditate,ă precizieă şiă capacitateă deă diferen iere.ă Aplicareaă cerin eiă
12
operativit ii,ă nuă înseamn ă superficialitate,ă iară prezen aă câtă maiă multoră detaliiă individualizante,ă
esteăsemnulăacurate iiăcuăcareăaăfostăîndeplinităprocesulădeăidentificare.ă
Procesă unic,ă deă identificareă criminalistic ,ă parcurgeă dou ă fazeă succesive,ă înă careă primaă seă
constituieă caă premisaă logic ă aă celeilalte.ă Acesteă dou ă fazeă succesiveă sunt:ă „identificarea
generică”ăşiă„identificarea individuală”.ă
a. Identificarea generică,ăconst ăînăstabilirea,ăpeăbazaăcaracteristiciloră generale, a ceea ce
reprezint ăînăsineăobiectulăsauăurmaăsa,ăadic ănaturaăsa,ăceălocăocup ăînăsistemulălucrurilor,ăc ruiă
genăsauăspecieăoriăsubspecieăîiăapar ine.ă
b. Identificarea individuală. A individualiza un obiect concret, respectiv obiectul care a
produsăurmaăincriminat ,ăînseamn ăaădeterminaăşiăaăg siăcaracteristicileăpropriiăaceluiăobiect,ă
caracteristiciă prină careă elă difer ă deă toateă celelateă obiecteă deă acelaşiă gen,ă caracteristiciă care,ă
evident,ă seă reflect ă înă urm .ă Pornindă deă laă categoriileă deă „necesitate”ă şiă „întâmplare”,ă prină
identificareaăindividual ăseăvalorific ălegaturaăcomplex ădintreăacestea..
1. Preciza iăcareăsuntăetapeleăidentific riiăcriminalistice
2. Enumera iăfazeleăidentific riiăcriminalistice
BIBLIOGRAFIE:
1. ConstantinăAioni oaie;ăI.ăE.ăSandu;ăV.ăBercheşan;ăI.N.ăDumitraşcuăăTratat
de metodica şi tactica criminalistică Ed.ăCarpa iă1994 ;
2. S.ăAl mureanuăăCriminalistică , Editura Risoprint, 2000 – Note de curs ;
3. Nita Nelu – Criminalistica , Note de curs 2010;
13
CAPITOLUL 3
CERCETAREA CRIMINALISTICA A URMELOR
CUPRINS:
3.1. Noţiuni despre urme
3.3. Cercetarea criminalistică a urmelor papilare, de picioare, dinţi,
buze, etc.
3.4. Cercetarea criminalistică a urmelor biologice
Obiectivele capitolului 3`
După studiul acestui capitol studenţi vor fi capabili să demonstreze că au
dobîndit suficiente cunoştinţe pentru a şti:
- s ădeaăno iuneaăurmelor;
- s ăfac ăclasificareaăurmelor
3.1. Noţiuni despre urme

Interac iuneaă înă mediuă aă diferiteloră obiecte,ă persoane,ă animale,ă
fenomene,ă etc.,ă duceă laă creareaă deă urme.ă Prină intermediulă intepret riiă
urmelor,ă seă poateă ajungeă laă ob inereaă unuiă tablouă dinamică ală desf şur riiă
anumitorăfapte,ăaădeclanş riiăşiăevolu ieiădiferitelorăprocese.ă
Literaturaădeăspecialitateădefineşteăno iuneaădeăurm ,ăatâtăînăsensălargă
câtăşiăînăsensărestrâns.ă
în sens larg,ăurmaăapareăcaăoămodificareămaterial ,ăprodusaălaăloculăfaptei şiăcareăesteă
util ,ădinăpunctădeăvedereăcriminalistic;ă
în sens restrâns,ă urmaă esteă reproducereaă construc ieiă exterioareă aă unuiă obiect,ă peă
suprafa aăunuiăaltăobiect,ăcuăcareăaăvenităînăcontact;ă
Dezvoltareaă tehniciiă criminalisticiiă impuneă şiă oă revizuire aă no iunii,ă înă sensulă c ,ă urma
poate fi definită caă fiind:ă „modificareaă creat ă laă loculă fapteiă şiă înă procesulă s vârşiriiă ei,ă prină
mişc rileăşiăac iuneaăpersoaneiăimplicate,ăoriăgenerateădeăalteăfiin e,ădeăobiecteăsauăfenomene,ăcareă
prin aspect, caracteristici,ă pozi ieă şiă con inut,ă esteă util ă cercet riiă criminalisticeă aă persoaneloră
implicateăînăproducereaăfaptei,ăînăcalitateăde:ăvictime,ăinfractori,ămartori,ăetc.ă
urme produse de obiecte.ă Ex:ă urmeă deă pneuri,ă deă instrumenteă contondente,ă t ietoare,
Urmele pot fi:
ascu ite,ăetc.;ă
urme produse de animale.ăEx:ămuşc turi,ăurmeădeăcopite,ăetc.;ă
urme produse de oameni.ă Ex:ă mirosă (urmeă olfactive),ă urmeă deă t lpi,ă urmeă deă
înc l minte,ăurmeădeăpaşi,ăurmeăpapilare,ăurmeădeămuşc tur ,ăetc.;ă
urme produse de fenomene.ăEx:ăurmeădeăincendiu,ătr znet,ăap ;ă
urme biologice.ăEx:ăsânge,ăsaliv ,ăetc.;
14
Clasificarea urmelor
Exist ădiverseăcriteriiăşiămodalitat iădeăclasificareăaăurmelor,ădină
careăoăre inemăpeăaceeaăprinăcareăseădistingătrei categorii de urme:
urme de reproducere;
urmeăformateădeăobiecteăşiăsubstan e;ă
urme rezultate din explozii, incendii;
a. Urmele de reproducere, sunt rezultatul contactului nemijlocit a
dou ăsauămaiămulteăobiecte,ăunulăl sândăpeăsuprafa aăceluilaltăurmeăcareăindic ăcaracteristicileăsaleă
(Ex:ăurmeleăînăcazulăunuiăaccidentăauto).ăÎnăcazulăacesteiăcategoriiădeăurme,ăexist ădou ătipuriădeă
obiecte,ăcareătrebuieăs ăfieăavuteăînăvedereălaăanalizaăurmei:ă
un obiect creator de urmă,
un obiect primitor de urmă,
După modul de ac iune,ăînărealizareaăurmei:ă

Clasificarea urmelor de reproducere:
urme statice,
urme dinamice, După gradul de plasticitate,ăalăobiectelorăaflateăînăcontact:ă
urme de adâncime,
urme de suprafa ă sau de stratificare
urme de destratificare,
b. Urmele formate de obiecte şi substan e
Acestă tipă deă urmeă esteă întâlnită frecvent,ă înă diverseă infrac iuniă contraă patrimoniuluiă (furt,ă
tâlh rie,ă etc.),ă dară şiă înă infrac iuniă contraă vie iiă şiă s n t iiă (v t mareă corporal ,ă omor, etc.), ele
fiind,ădup ăcaz:ă
urme ale instrumentelor de spargere.ăInăcercetareaăinfrac iunilorăseăîntâlnesc,ăadesea,ă
urme rezultate din folosirea diferitelor instrumente, cu care s-aăfor atăunăsistemădeăînchidere,ăs-a
perforat un zid, s-aădeschisăoăcas de bani, etc
Clasificarea urmelor create de instrumentele de spargere,ăseăpoateăfaceădup ămodulălorădeă
formareăîn:ă
urme statice;
urme dinamice;
urmeădeăadâncime,ăcareăsuntămaiăfrecventăîntâlniteăînăuneleăcazuriădeăfor are,ăaccidente,ă
urmeădeăsuprafa ;ă
etc.;
urme de tăiere,
urme de apăsare,
urme de frecare,
urme de lovire, p
urme de for are a sigiliilor.
urme create de mijloacele de transport.
c. Urmele rezultate din explozii, incendii

Acestătipădeăurmeăpotăfiăîntâlnite,ăînăceleămaiădiverseăinfrac iuni,ăcâtăşiăînăcazulăproduceriiă
unoră evenimenteă naturale,ă accidente,ă etc.ă Ină func ieă deă cauza,ă deă loculă şiă deă naturaă incendiului,ă
urmeleăproduseădeăacesta,ăpotăap reaăsubădiferiteăforme,ăconstândăîn:ă
urme de afumare;
urme de carbonizare;
urmeădeădistrugere,ăpar ial ăsauătotal ,ăaădiferiteăobiecteăşiămateriale;ă
urmeădeăardere,ăpar ial ăsauăintegral ;ă
Deăceleămaiămulteăori,ăinterven iaăpentruăstingereaăincendiului,ăduceălaădistrugereaăurmeloră
şiă laă alterareaă lor,ă dup ă caz.ă Obiecteleă suntă mutateă deă laă loc,ă astfelă încâtă esteă greuă deă f cută
cercetareaăloculuiăfapteiăînăcazulăunorăincendii.ă
15
Clasificarea urmelor de incendiu,ă seă faceă înă func ieă deă cauzaă careă le-a determinat,
incendii generate de cauze naturale. Acesteaăsunt,ăînăgeneral,ăproduseădeăelectricitateaă

respectiv:
atmosferic ,ădeărazeleăsolare,ăsauădeăautoaprinderi,ăastfel:ă
electricitatea atmosferică,
razele solare
autoaprinderile,
incendii generate accidental.
incendii create inten ionat
3.3. Cercetarea criminalistică a urmelor papillare, de picioare, dinţi,

buze, etc.
Cercetarea criminalistică a urmelor, atât la fa a locului cât şi în
laborator, constituie obiectul de studiu al traseologiei judiciare.
Denumireaădeă„traseologie”ăprovineădinăcombinareaăcuvinteloră„trace”,ădeă
origineă francez ,ă careă seă traduceă prină urm ,ă dâr ă şiă „logos”,ă deă origineă greac ,ă
care se traduce prin ordine, idee.
Traseologia poateăfiădefinit ăcaăfiindă„o ramură a tehnicii criminalistice,
care studiază urmele ca impresiuni ale structurii exterioare a obiectelor, ca resturi detaşate din
obiect, ori ca modificări produse de fenomene, în vederea identificării persoanei sau a
obiectului creator, a lămuririi împrejurărilor legate de formarea acestor urme şi aflarea
adevărului”.
Cercetarea urmelor papilare
Urmeleă papilareă reprezint ă oă categorieă specific ă deă urme,ă careă suntă createă caă urmareă aă
activit iiă umane,ă respectivă aă contactuluiă mâiniiă omului,ă cuă anumiteă obiecte.ă Astfel,ă asemeneaă
urmeă seă producă prină contactulă mâinii,ă cuă diferiteleă obiecteă dină mediu,ă atunciă cândă persoanaă
apeleaz ălaămanevreădeăsprijinire,ădeăapucare,ădeăîmpingere,ăetc.ăEleăapar,ăînăgeneral,ăcaăurmeădeă
suprafa ,ădeăstratificare,ăpeăobiecteăcuăsuprafa eănetede,ădeăpeămâiniăcuătranspira ie,ăcuănoroi,ăcuă
ulei, cu sânge,ă cuă vopsea,ă dară şiă deă destratificare,ă prină mâiniă puseă peă obiecteă acoperiteă deă praf.ă
Acestătipădeăurme,ăesteăreprezentatădeă„desenul papilar”,ăspecificăpieliiăcorpuluiăomenesc,ăaflatălaă
nivelulădegetelor,ăpalmeiăşiăt lpiiăpiciorului,ăcunoscutăsubădenumirea de dermatoglife, fiind format
dinăsistemulăliniilorăparaleleăaleăcrestelorăpapilare,ăseparateăîntreăeleădeăşan uriăpapilare.ă
Reliefulăpapilar,ăcaracteristicăfiec reiăpersoane,ăesteăunic,ădeoareceăseăcaracterizeaz ăprin:ă
Longevitate, deoarece reliefulăpapilarăapare,ăaproximativ,ăînălunaăaăVI-aădeăvia ăintra-
uterin ăşiăvaăcontinuaăs ăexiste,ăpân ălaădistrugereaădermei;ă
Fixitate,ă înă sensulă c ă peă parcursulă vie iiă persoanei,ă nuă areă locă niciă oă modificareă
natural ,ă substan ial ă aă reliefuluiă papilar.ă Reliefulă papilară ală oric reiă persoane,ă creşteă odat ă cuă
descuamareaăpielii,ăcaăprocesăbiologic,ădarăr mâneăneschimbat ăformaăşiăstructuraăacestuia;ă
Unicitate,ăprinăcareăfiec reiăpersoane,ăîiăesteăpropriuăunăanumitărelief,ăiarăposibilitateaă
de repetare a aceluiaşiătipădeăreliefăpapilar,ăesteăextremădeăredus ,ăaproapeăimposibil ;ă
Inalterabilitate,ă careă esteă determinat ă deă fixitate.ă Practic,ă dispari iaă reliefuluiă papilar,ă
presupune distrugerea stratului dermic, respectiv o cicatrice de tip scleros, cheloidianăinform,ăşi,ă
deă aici,ă sc dereaă sensibilit iiă tegumentare,ă careă ofer ă posibilitateaă deă identificareă dup ă acesteă
cicatrice;
Clasificarea desenului papilar
Desenele papilare suntăcaracterizateădeăformeăfoarteăvariate,ăceeaăceăaăimpusăîmp r ireaăloră
pe categorii,ăgrupeăsauătipuri,ăastfelăc :ă
după regiunea anatomică a corpului pe care o ocupă desenul papilar, respectiv:
regiuneaădigital ăsauăpalmar ,ădeseneleăpapilareăaleămâiniiăsuntăîmp r iteăastfel:ă
regiuneaădigital ,ăesteăîmp r it ăînătreiăzone,ărespectiv: falangeta, falangina şi falanga,
desp r iteădeăşan urileăflexorale;ă
regiuneaăpalmar ,ăareătotăpatruăzone,ărespectiv:ăzonaădigitală, zona digitopalmară, zona
tenară şiăzonaăhipotenară;
16
zona bazală,ădispus ăîntreăşan ulăflexoralăşiăcentrulădesenului;ă
Crestele papilare, formeaza de regula trei zone:
zona centrală,ăzon ăceăde ineăpondereaăceaămaiămareăînăclasificare;ă

zona marginală,ăalc tuit ădinăcresteleăaflateălaăexteriorulădesenuluiăpapilar;ă
Loculădeăîntâlnireăalăcelorătreiăzone,ăpoart ădenumireaăconven ionalaădeădelta.
Cercetarea locului faptei pentru relevarea şi ridicarea urmelor de mâini
Urmeleă deă mâini,ă reprezint ă unaă dină categoriileă foarteă importanteă deă urme,ă ceă trebuieă
c utateăşiăridicateădeălaăloculăfaptei.ăC utareaăacestoră urme,ăimplic ăaten ie,ăimplic ăutilizareaădeă
mijloaceă opticeă şiă deă iluminat,ă precumă şiă instrumentară adecvată deă relevare,ă ridicareă şiă p strare.ă
Întotdeaunaătrebuieăs ăseă in ăseama,ădeăposibilit ileădeăformareăaăurmele,ămaiăalesăaăcelorălatenteă
şiădeănaturaăobiectelorăpeăcareăpotăfiăprezente:ămobil ,ăsticl ,ătextile,ăhârtie,ăfrunze,ăetc.,ăînăraportă
deăipotezeleăformulate,ăreferitorălaămodulădeăoperareăfolositădeăc treăinfractor.ă
Urmeleădeămâini,ăpotăfiăprezenteăca:ă
urme de adâncime:ăînăp mânt,ănoroi,ăaluat, etc.;
urme de suprafa ă, formate prin:
destratificare,ă peă obiecteă pr fuiteă sauă peă suprafe eă vâscoase,ă cumă ară fi:ă prafulă deă peă
mobil ,ălocuriămânjiteăcuăsângeăşiăapoiăatinse;ă
stratificare,ă cumă ară fiă urmaă palmar ă l sat ă peă ună perete,ă atinsă cuă palmaă mânjit ă deă
sânge;ă
Cercetareaă loculuiă fapteiă presupuneă organizareaă şiă desf şurarea,ă înă modă metodic,ă deă
activit iăcuprinseăînădou ăfaze,ăastfel:ă
în faza statică,ăseăexecut ădeplasareaăşiăc utareaăconformătraseuluiăstabilit,ăpentruăaăseă
realiza descoperireaă şiă înregistrareaă urmelor.ă C utareaă urmeloră deă mâiniă seă face,ă utilizândă laă
descoperireaălor,ămijloaceădeăiluminatăşiăradia ieăUVă
în faza dinamică,ă seă voră relevaă şiă ridicaă urmele.ă Eviden iereaă şiă relevareaă seă face,ă
utilizândă diferiteă substan eă chimice,ă careă seă voră alege,ă înă func ieă deă naturaă urmeiă (vizibil ă sauă
latent )ăşiăînăfunc ieădeăsuprafa aăpeăcareăseăafl ,ărespectiv:ăroşuăsudan,ăargintorat,ănegruădeăfum,ă
pulbereămagnetic ,ăc rbune,ăetc.ă
Fixarea urmelor de mâini
Din punct de vedere procedural,ă principalulă mijlocă deă fixareă aă urmelor,ă îlă reprezint ă
procesul-verbal de cercetare la fa a locului.ăFixareaăînăacestădocument,ăpresupuneăconsemnareaă
exact ,ă precis ă şiă detaliat ,ă aă metodeloră deă relevareă întrebuin ate,ă aă loculuiă înă careă auă fostă
descoperiteăşiăaăraportuluiădeăpozi ieăfa ădeăobiecteleăprincipale,ăaflateăînăacelaşiăareal.ă
Din punct de vedere tehnic-criminalistic,ă fixareaă urmeloră presupune,ă înă primulă rând,ă
fotografierea urmelor,ă atâtă înă cadrulă generală aă loculuiă faptei,ă câtă şiă înă calitatea lor de obiecte
principale.
Printreăprocedeeleădeăfixareăaăurmelor,ăseămaiănum r ăschi ele şi desenele întocmiteălaăfa aă
loculuiăşiăcareăseăanexeazaăprocesului-verbal.
Ridicarea urmelor de mâini
Se poate realiza fie prin transferarea pe pelicula adeziva speciala, fie prin efectuarea unui
transferarea pe peliculă adezivă,ă denumit ă „folie adezivă”,ă seă faceă numaiă dup ă
mulaj, astfel:
relevareaăşiăfotografiereaăurmelor.ăFoliileăadeziveăpotăfiătransparente,ăalbeăsauănegre,ăalegereaăloră
fiindăînăfunc ieădeăculoarea urmei;
ridicarea urmelor cu ajutorul mulajelor,ăseărealizeazaăînăcazulăurmelorădeăadâncime,ă
dupaăfotografiereaăprealabil ăaălor;ă
transportarea obiectelor purtătoare de urmă,ă impuneă respectareaă unoră cerin eă deă
manipulareăşiăambalare,ăvizândăprevenireaădistrugeriiăsauăalter riiăurmelor;ă
Expertiza criminalistica a urmelor de mâini
Constatarea tehnico-ştiin ific ă dactiloscopic ă sau,ă dup ă caz,ă expertizaă dactiloscopic ,ă
reprezint ăetapaăfinal ăaăactivit ii,ădeăclarificareăaăaspectelorălegateădeăformareaăurmelorădeămâiniă
laăfa aălocului,ăpentruăob inereaădeăinforma iiăprivindăpersoana,ăprecumăşiădeăprecizareăaăraportuluiă
dintreăurm ăşiăactivitateaăinfrac ional .ă
Unăaspectăparticularăalăidentific riiăpeăbazaăamprentelorădigitale,ăîlăreprezint ăposibilitatea
identific riiăunorăcadavreănecunoscute.ă
17
Scopul principal al expertizei dactiloscopice,ăesteăacelaăalăidentific riiăpersoaneiăceăaălasată
urmeăînăcâmpulăinfrac ional,ădup ăceăs-aăefectuatăexcludereaăcelorăcare,ăînămodănormal,ăauăavută
acces, anterior,ă înă arealulă ceă formeaz ă câmpulă infrac ional.ă Pentruă efectuareaă expertizeiă
dactiloscopice,ă esteă necesar ,ă ulterior,ă amprentareaă persoaneloră aflateă înă sferaă deă interesă aă
inestiga iilor.ă
Cercetarea criminalistică a urmelor lăsate de alte părţi ale corpului
Cercetarea criminalistică a urmelor lăsate de picioare
Urmeleă l sateă deă picioare,ă suntă folositeă destulă deă rară înă activitateaă deă identificareă
criminalistic ,ă considerându-seă c ă acesteaă auă maiă pu ineă posibilit iă deă individualizare,ă datorit ă
num ruluiărelativăredusădeăelementeăcaracteristice,ăcuăexcep iaăcelorăspecificeăcrestelorăpapilareădeă
pe talpa piciorului.
urmele plantei piciorului,;

Din categoria urmelor de picioare fac parte:
urmele piciorului semi-încăl at sau ale ciorapilor,

urmele de încăl ăminte, criminalistică a urmelor create de din i
Urmeleă createă deă din i,ă facă parteă dină categoriaă aceloră urme,ă careă potă oferiă oă baz ă deă
identificare,ă atâtă subă raportă criminalistic,ă câtă şiă medico-legal,ă datorit ă unoră caractersiticiă aleă
formei, dispuneriiăşiăparticularit ilorăprezentateădeăfiecareădinte,ăîndeosebiădup ăvârstaădeă25ădeă
ani,ăcândăîntreagaădantur ăesteăformat ăşiădezvoltat .ă
Fixarea urmelor de din i,ă seă faceă prină consemnareaă loră înă procesul-verbală şiă prină
fotografiere,ăinsistându-se numaiăasupraădetaliilorăşiăasupraăcorpurilorăpurt toareădeăurm ,ăfa ădeă
celelalte obiecte principale.
Expertizaăurmelorădeădin iăsauă„expertiza odontologică”,ăpoateăr spundeălaăîntreb riăprivindă
naturaăuman ăsauăanimal ăaăurmeiăidentificate,ăsexul,ăvârsta,ătipul antropologic al persoanei care
le-aăcreat,ămecanismulădeăformareăşiăcaracteristicileădin ilorăreflectateăînăurm .ă
Cercetare urmelor de buze
Urmeleă deă buze,ă seă formeaz ă laă contactulă acestoraă cuă diverseă obiecte,ă prină depuneriă deă
naturaăbiologic ,ădeăsaliv ,ăprecumăşiăprinădepuneriădeănatur ăalimentar ăşiăcosmetic ,ădup ăcaz.ă
Urmeleă seă prezint ă subă form ă static ă sauă dinamic .ă Pentruă succesă înă identificare,ă îns ,ă suntă
realmenteă utile,ă urmeleă statice.ă Seă potă prezentaă subă form ă vizibil ă sauă latent ă şi,ă înă majoritatea
cazurilor,ănumaiăcaăurmeădeăsuprafa .ă
3.4. Cercetarea criminalistică a urmelor biologice

Dină categoriaă urmeloră biologice,ă faceă parteă mareaă mas ă aă urmeloră deă
materieăbiologic ăuman ,ăîndeosebiăproduseleădeăsecre ie, excre ie şi esuturi
umane moi sau dure,ădup ăcaz.ă
secre iile,ăprincipaleăsunt:ăsaliva,ăsecre iaănazal ,ălapteleămatern;ă
excre iile, includ: urina, fecalele, sperma, vomismentele, etc.;
 esuturile moi,ă suntă reprezentateă de:ă sânge,ă piele,ă esută muscular,ă
mas ăcerebral ;
 esuturile dure,ăsuntăceleăreferitoareăla:ăoaseăşiăunghii;ă
Cercetarea criminalistică a urmelor de sange
Urmeleă deă sângeă de ină oă pondereă particular ,ă însemnat ,ă înă cadrulă investig riiă
criminalistice.ăSângeleăde ineăaproapeă1/13ădinăgreutateaăuneiăpersoane,ăşiăseăcompuneădinădou ă
p r iă principale:ă plasmaă şiă elementeleă celulare,ă formateă dină globuleă roşii,ă denumiteă hematii,ă
globuleăalbe,ădenumiteăleucocite,ăprecumăşiădinătrombocite.ă
La fa a locului,ă urmeleă deă sângeă seă prezint ă subă form ă deă picături deă sânge, stropi de
sânge,ă dâre deă sânge,ă şiă suntă consecin aă uneiă ac iuniă violente,ă exercitateă asupraă corpuluiă
persoanei,ădeănatur ăs ădetermine,ădirectăsauăindirect,ăleziuniăaleăvaselorăsanguine.ă
Culoarea urmelor de sânge,ădifer ăînăfunc ieădeăvechimea,ăcantitatea,ănaturaăsuportuluiăşiă
factoriiăcareăac ioneaz ăasupraălor,ărespectiv:ătemperatura,ălumina,ăagen iăfiziciăşiăchimici.ăOăurm ă
proasp t ă areă oă culoareă roşu-stacojiuă şiă ună luciuă caracteristic.ă Cuă timpulă luciulă dispare,ă iară
culoareaăseătransform ăînămaroniuăşiănegru.ă
18
Expertiza urmelor de sânge,ă încadrat ă înă categoriaă maiă larg ă aă expertizeloră bio-
criminalistice,ă esteă destinat ă s ă ofereă clarific riă laă numeroaseleă întreb ri,ă formulateă deă organeleă
judiciare,ăşiăanume:ă
dac ăurmaăesteăsauănuăesteădeăsânge;ă
dac ăesteădeănatur ăuman ăsauăanimal ;ă
c rorăgrupeădinăsistemulăABO,ăserice,ăenzimaticeăsauălimfocitare,ăapar ineăsângele;ă
care este organul din care provine;
dac ăcon ineăalcoolăsauăelementeădeănatur ătoxic ;ă
dac ăsângeleăapar ineăunuiăb rbat sau unei femei;
careăesteăvechimeaăaproximativ ăaăurmei,ăetc.;ă
1. Defini iăno iuneaădeăurm :
2. Prezenta iăclasificareaăurmelor:
BIBLIOGRAFIE:
1. A. Ciopraga Criminalistica – Ed. Junimea Iasi, 2001 ;
2. Mocuta Gheorghe, Criminalitatea organizată şi spălarea banilor, Editura
NoulăOrfeu,ăBucureşti,ă2004 ;
3. Emilian Stancu - Tratat de criminalistică,ăEd.UniversulăJuridic,ăBucureştiă
2007;
19
CAPITOLUL 4
FOTOGRAFIA JUDICIARA
CUPRINS:
4.1. Noţiunea şi însemnătatea fotografiei judiciare
4.2 Fotografia judiciară operativă (fixare)
4.3. Fotografia judiciară de examinare
După studiul acestui capitol studenţi vor fi capabili să demonstreze că au
dobîndit suficiente cunoştinţe pentru a şti:
- necesitateaăşiăimportan aăfotografieiăjudiciare;
- categoriiădeăfotografiiăcareăseăexecut ălaăfa aălocului;
4.1. Noţiunea şi însemnătatea fotografiei judiciare

Fotografia judiciar ă st ălaă bazaă majorit iiă activit iloră criminalisticeă
specifice,ădeoareceăprincipaleleăavantajeăaleăacesteiaăconst ăîn:ă
evidentaăfunc ieăprobatorieăaăfotografieiăcâtăşiăaăimaginilorăvideo;ă
fidelitateaă fotografieiă judiciare,ă înă fixareaă şiă redarea imaginii
loculuiăfaptei,ăaăurmelorăinfrac iunii,ăetc.;ă
obiectivitateaă fotografieiă judiciare,ă înă prezentareaă dateloră
ob inute,ăprinămijloaceăcriminalistice,ăînăceeaăceăpriveşteăfaptaăşiăpersoanaăinfractorului;ă
rapiditateaă şiă simplitateaă execut riiă fotografiilor judiciare, care permit rezolvarea
urgent ăşiăeficaceăaăanchetei;ă
influen aă psihologic ăpeă careă oă poateă avea,ăasupraă persoaneloră şiă p r iloră implicareă înă
proces.ăSeăafirm ,ădeseori,ăînăliteraturaădeăspecialitate,ăc ă“un proces-verbal sau un raport scris,
oricât de documentate ar fi, nu vor putea reda, niciodată, oroarea unui asasinat ca o
fotografie”ă;ă
Fotografia judiciară,ă reprezint ă ună ansambluă deă procedeeă tehnico-ştiin ifice,ă necesareă
investig rii,ă fix rii,ă şiă red riiă rezultateloră cercet riloră criminalistice,ă subă formaă imaginiloră
fotografice.
Fotografiaăjudiciar ăseărealizeaz ăprinădou ăcategotiiădeămetode,ăşiăanumeă:ă
fotografia judiciară operativă, din care fac parte: fotografiile executate la locul faptei,
începândă cuă fotografiaă deă ansamblu,ă deă orientareă şiă continuândă cuă procedeeă specialeă deă
fotografiereăaăobiectelorăşiăurmelor,ăfotografiileăsemnalmentelorăşiădeăidentificareăaăpersoanelor,ă
precumăşiăalteătipuriădeăfotografii,ăcareăsuntădestinateăfix riiărezultatelorăunorăactivit iădeăurm rireă
penal ;ă
fotografia judiciară de examinare,ăcareăincludeăfotografiileăexecutateăînălaboratoareleă
criminalistice,ăşiăanume:ăfotografiaădeăilustrare,ăfotografiaăînăradia iiăinvizibile,ăetc.;ă
20
4.2 Fotografia judiciară operativă (fixare)
Fotografiereaălaăfa aălocului,ăreprezint ăunăprocedeuăimportant,ădeăfixareăaă
rezultatelorăcercet rii.ăFotografieriiălaăfataăloculuiăiăseăadaug ,ăînăcazulăs vârşiriiă
unorăinfrac iuniădeăomor,ăaccidenteădeăcircula ieărutiere,ănavaleăsauăaeriene,ădară
şiăînăcazulăunorăexplozii,ăsoldateăcuăvictimeăomeneşti,ătâlh rii,ăetc.,ăfilmareaăsauă
înregistrareaă video,ă aă câmpuluiă infrac ională şi,ă dup ă caz,ă chiară aă activit iloră desf şurateă laă fa aă
locului.ăProcedeeleădeăfotografiereălaăfa aălocului,ăinclud:ăfotografiaădeăorientare sau de ansamblu,
fotografiaăschi ,ăfotografiaăobiectelorăprincipale,ăfotografiaăcadavrelor,ăfotografiaădeădetaliuăşiăaă
Fotografia de orientare sau de ansamblu.ăServeşteălaăfixareaăimaginiiăîntreguluiălocăală

urmelor, astfel:
faptei,ăînăscopulăidentific riiăzoneiăînăcareăaăfostăs vârşit ăinfrac iunea.ă

Fotografia schi ă.ăEsteăexecutat ăînăvedereaăred rii,ăînăexclusivitate,ăaăîntreguluiălocăală
faptei,ăcuătoateăcaracteristicileălui,ăsubăurm toareleăformeă:ă
fotografia schi ă unitară,ăundeăseăred ătotalitateaăloculuiăfaptei,ăîntr-un singur cadru;
fotografia schi ă panoramică,ăcareăesteăexecutat ăînăsitua iaăînăcare,ăloculăfapteiăocup ă
oă suprafa ă maiă mareă şiă esteă imposibilă deă redat,ă într-oă singur ă fotografie.ă Laă randulă eiă aceastaă
poate fi : fotografie panoramică liniară,ăundeăaparatulăfotoăseădeplaseaz ăparalelăcuăloculăfapteiăşiă
fotografie panoramică circulară, care se realizeaza prin luarea de imagini, prin rotirea aparatului
foto,ăaparatăcareăesteăsituatăîntr-un punct central;
fotografia schi ă pe sectoare,ă înă careă seă red ,ă peă por iuni,ă loculă faptei.ă Seă execut ,ă
acoloăundeănuăseăpoateăexecutaăoăfotografieăunit ,ăcumăarăfiăînăapartamente.ă
fotografia schi ă încrucişată,ă pentruă careă aparatulă esteă situat,ă succesiv,ă înă puncteă
diferite,ăînăscopulăevit riiăaşa-numiteloră“zone oarbe”;ă
Fotografia obiectelor principale.ăModalitateaăfotografieriiăobiectelorăprincipale,ăconst ă
înă fixareaă imaginiloră aceloră obiecte,ă careă suntă înă leg tur ă sauă careă reflect ă urmeleă şiă rezultateleă
actuluiă infrac ional.ă Dină grupaă obiecteloră importante,ă potă faceă parte:ă corpulă victimei,ă armeleă şiă
instrumenteleăfolositeălaăs vârşireaăinfrac iunii,ăobiecteleăcareăpoart ăurme,ăurmeleăcaăatare,ăetc.ă
Fotografia cadavrelor.ăIndiferentădeăcauzaămor ii,ărespectiv:ăomucidere,ăsinucidere sau
accident,ă esteă necesară s ă seă efectuezeă fotografii,ă pentruă redareaă pozi ieiă corpului,ă aă st riiă
îmbr c mintei,ăaătuturorăleziunilorăvizibileăînăacelămoment,ăaădistan eiăşiăraportuluiăcadavruluiăcuă
cadavrele dezmembrate
obiectele din apropiere.
cadavreleăîneca ilor,;ă
cadavreleăspânzurateăsauăînăpozi iaăşezând,ăvotăfiăfotografiateădinăfa ,ădinăspateăşiădină
cadavrele carbonizate,;
lateral;
cadavreleăînghe ate,;ă
Fotografia de detaliu şi a urmelor.ă Esteă specific ă fazeiă dinamiceă aă cercet riiă laă fa aă
locului,ă cândă esteă permis ă deplasareaă şiă modificareaă pozi ieiă obiectelor,ă înă vedereaă puneriiă înă
eviden ăaădetaliilorăcaracteristice,ăaăurmelorăşiăaăidentific riiălorăpeăsuprafa aăobiectului.ăÎnăacestă
caz, detaliile sunt fotografiate din apropiere,ălaăscar ămare,ăcuăsurseădeălumin ălaterale.;ă
b. Fotografia semnalmentelor şi de identificare a persoanelor.ăReprezint ăunăansambluădeă
procedeeăfotografice,ăînăvedereaăînregistr riiăimaginiiăpersoanelorăcareăauăs vârşităinfrac iuniăoriă
alte fapte antisociale,ăprecumăşiăaăcadavrelorănecunoscute,ăînăvedereaăidentific riiălorăulterioare.ă
Fotografia de identificare a persoanelor.
Fotografia de identificare a cadavrelor necunoscute.
Fotografia de urmărire.
c. Fotografia destinată fixării rezultatelor unor activită i de urmărire penală. In vederea
fix riiă rezultateloră unoră acteă deă urm rireă penal ,ă şiă anume:ă aă perchezi iilor,ă aă reconstituirilor,ă aă
prezent riloră pentruă recunoaştere,ă esteă necesar ă efectuareaă deă fotografii,ă careă voră ilustraă
constat rileăcuprinseăînăprocesul-verbal, astfel:
Fotografia de fixare a rezultatelor perchezi iei.
Fotografia de fixare a rezultatelor reconstituirii.
Fotografia de fixare a rezultatelor prezentării pentru recunoaştere.
21
4.3. Fotografia judiciară de examinare
Fotografiaă judiciar ă deă examinare,ă reprezint ă ună ansambluă deă procedee,ă
destinateă cercet riiă înă condi iiă deă laborator,ă aă mijloaceloră materialeă deă prob ,ă
precumă şiă fix riiă rezultateloră investig riiă tehnico-ştiin ifice,ă aă corpuriloră delicteă
sau a urmelor ridicateădeălaăfa aălocului.ă
Fotografiaăjudiciar ădeăexaminare,ăseăpoateăclasificaăîn:ă
fotografiaă deă examinareă înă radia iiă vizibile,ă respectiv:ă fotografiaă deă ilustrare,ă deă
comparare,ădeăumbre,ădeăreflexe,ădeăcontrast,ădeăseparareăaăculorilorăşiămicrofotografia;
fotografiaă deă examinareă înă radia iiă invizibile,ă respectiv:ă ultraviolete,ă infraroşii,ă
roentgen,ăgammaăşiăbeta,ăradia iiăneutroniceăşiăholografia;ă
a. Fotografia judiciară de examinare în radia ii vizibile, cuprinde:
Fotografia de ilustrare,
Fotografia de comparare,
fotografia de comparare prin confruntare,;
fotografia de comparare prin suprapunere,
fotografia de comparare prin stabilirea continuită ii liniare sau numai prin
Fotografia de umbre, spargere;

juxtapunere, s
Fotografia de reflexe,
Fotografia separatoare de culori, s.;
Fotografia de contrast,
1. Defini iăfotografiaăjudiciar :
;
2. Enumera iăcategoriileădeăfotografiiăcareăseăexecut ălaăfa aălocului:
BIBLIOGRAFIE:
1. A. Ciopraga Criminalistica – Ed. Junimea Iasi, 2001 ;
2. Mocuta Gheorghe, Criminalitatea organizată şi spălarea banilor, Editura
NoulăOrfeu,ăBucureşti,ă2004 ;
22
CAPITOLUL 5
CERCETAREA CRIMINALISTICA A DOCUMENTELOR
CUPRINS:
5.2. Expertiza criminalistică a scrisului de mână
Dup ă studiulă acestuiă ă capitolă studen iă voră fiă capabiliă s ă
demonstrezeăc ăauădobîndităsuficienteăcunoştin eăpentruăaăşti:
- cineăşiăînăceăsitua iiăsolicit ăefectuareaăuneiăexpertizeă
criminalistice a scrisului;
- întreb riăcareăse adreseaz ăexpertuluiăcriminalistăpentruă
l murireaăcauzei;
Cercetareaă criminalistic ă aă dcumentelor,ă aă înscrisuriloră înă general,ă

caă domeniuă distinctă ală tehniciiă criminalistice,ă areă urm toarele obiective
cercetarea tehnică a actelor scrise,ă destinat ,ă înă special,ă

principale:
descoperirii falsului ori a contrafacerilor de documente, inclusiv a

înscrisurilorădactilografiate;ă
cercetarea criminalistică a scrisului de mână, care are drept
scop, stabilireaă autenticit iiă scrisuluiă uneiă persoaneă oriă identificareaă persoaneiă scriptorului,ă
inclusivăaăunorăfalsuri,ădeătipulăimit riiăsauădeghiz rii;ă
cercetarea falsului,ălaămonede,ăbancnote,ătimbre,ăcecuri,ăopereădeăart ,ăpicturi,ăetc.;ă
Spre deosebireădeădreptulăcivil,ăînădreptulăpenalăşiăînădreptulăprocesualăpenal,ăno iuneaădeă
înscrisăesteăprivit ,ăatâtăînăcalitateaăsaădeămijlocădeăprob ,ăcâtăşiădeăobiectămaterialăalăinfrac iunii.ă
Regulile minime de precau ie,ă necesareă p str riiă şiă conserv riiă înscrisului, care ar putea
con ineăsauăpurtaăoăurm ăaăuneiăinfrac iuni,ăsuntăurm toarele:ă
înscrisurile,ăpresupusăaăfiăpurt toareădeăurmeădeămâini,ăaleăpersoaneiăcareăle-a redactat
sauăfolosit,ăsuntăprinseădeăcol uri,ăcuăoăpenset ,ăoăclem ăsauăcuămânaăînm nuşat ;ă
înscrisurileă trebuieă protejate,ă deă ac iuneaă factoriloră careă le-ar putea altera, cum ar fi:
umezeal ,ăc ldur ,ălumin ăputernic ,ălumin ăsolar ,ăetc;ă
peărespectiveleăînscrisuri,ănuăseăfacăniciăunăfelădeăînsemn ri,ăsublinieri,ămen iuniăşiănuă
se pliaz ,ădecâtăînăsitua iaăînăcareăesteăabsolutănecesar;ă
pentruă protejareă şiă prindereă laă dosar,ă înscrisurileă seă introduceă înă plicuriă sauă înă mapeă
speciale;
Refacerea documentelor deteriorate, cum sunt cele arse ori rupte, este adeseori absolut
necesar ăsolu ion riiăuneiăcauzeăpenaleăsauăcivile.ă
23
Reconstituirea înscrisurilor,ă peă bazaă metodeloră criminalistice,ă areă înă vedereă înscrisurileă
degradateăsauădistruseăpar ial,ărespectivănumaiăpeăaceleaălaăcareăesteăposibil ărefacerea.ă
Refacerea înscrisurilor rupte sau tăiate,ă esteă oă opera ieă ceă seă efectueaz ă înă maiă multeă
etape. Refacerea propriu-zisă,ă seă faceă deă laă col urileă şiă marginileă actului,ă continuându-se cu
celelalteăfragmente,ăpeăbazaăformeiămarginilorăacestora,ăaădirec ieiărândurilor,ăaăurmelorădeăpliere,ă
a con inutuluiă oriă aă altoră elementeă grafice,ă careă permită stabilireaă succesiuniiă fragmenteloră deă
hârtie.ă Fragmenteleă deă hârtie,ă seă fixeaz ă întreă dou ă pl ciă deă sticl ă sauă dou ă coper iă deă plastică
transparent,ă careă seă lipescă peă marginiă cuă oă band ă adeziv .ă Nuă este permis ă lipireaă direct ă aă
buc ilorădeăhartie,ăsauăfolosireaăbenzilorăadezive.
Refacerea documentelor arse,ă necesitaă procedeeă laborioaseă şiă oă aten ieă deosebit ,ă pentruă
prevenireaă distrugeriiă definitive.ă Transportareaăînscrisurilorăcarbonizate,ă seă faceă înă cutiiăcuă vat ,ă
careă s ă nuă presezeă hârtiaă ars ă şiă s ă nuă permit ă lovireaă acesteia,ă deă pere iiă cutiei.ă Examinareaă înă
laborator,ă necesit ă asigurareaă elasticit iiă hârtiei,ă prină pulverizareaă cuă vaporiă deă ap ă şiă uleiă deă
ricin..
Refacerea înscrisurilor supuse la ac iunea apei,ă esteă posibil ă înă func ieă deă maiă multiă
factori,ăşiăanume:ăcalitateaăhârtieiăşiăcalitateaăcernelii,ătimpulăcâtăînscrisulăaăstatăînăap ,ăvechimeaă
actului,ăcompozi iaăapei,ăgradulădeăpoluare,ăaciditate,ăetc.ă
Stabilirea autenticită ii unui înscris.ă Înă modă frecvent,ă seă solicit ă stabilireaă autenticit iiă
documentelorăsauăactelorădeăidentitate,ăaălegitima iilorădeăserviciuăşiădeăc l torie,ăaăpermiselorădeă
accesăînădiverseălocuri,ăaăactelorădeăstareăcivil ,ăaăcertificatelorăşiădocumentelorăcontabile, precum
şiăaăbancnotelorădeăhârtie,ăaădiverselorătitluri,ăcecuriăşiăalteădocumenteădeăvaloare,ăetc.ă
Deosebirea dintre falsificare şi contrafacere,ă esteă aceeaă c ă primaă seă realizeaz ă prină
modificarea,ă înă formeă variate,ă aă con inutuluiă unuiă înscrisă sauă document, iar cea de a doua
reprezint ăconfec ionareaăîntreguluiăact,ăastfelăîncâtăelăs ăsemeneăcuăunulăoriginal.ă
Stabilirea vechimii unui înscris,ăseăpoateăcere,ăînăsitua iaăînăcareădataăreal ăoriămomentulă
redact riiă înscrisului,ă nuă corespundeă cuă dataă indicat ă înă act,ă sau,ă atunciă cândă anumiteă p r iă dină
înscris,ă suntă redactateă înă perioadeă diferiteă deă timp,ă contrară aparen elor,ă multeă dină acesteaă fiindă
tipiceăpentruăfalsulăprinăad ugareădeătext.ă
5.2. Expertiza criminalistică a scrisului de mână
Obiectul principală expertizeiă scrisuluiă deă mân ,ăîlăconstituieă identificareaă

persoaneiă dup ă scrisă şiă stabilireaă autenticit iiă scrisului,ă oriă aă semn turiiă uneiă
persoane,ă precumă şiă depistareaă falsuriloră prină deghizare,ă imitare,ă etc.ă Scrisul,
care este definit ca fiind, un sistem de comunicare, de reproducere prin semne
grafice,ăaăgândurilorăşiăaăvorbirii,ăconstituie un complex de reflexe condi ionate,
format printr-un proces de învă are.
Identificareaă dup ă scrisulă deă mân ,ă areă caă fundamentă ştiin ific,ă existen aă
unor elementeăparticulare,ăprezenteăînăscrisulăfiec reiăpersoane,ăelementeădependenteădeăspecificulă
activit iiănervoase,ălaănivelulăscoar eiăcerebrale.ă
Scrisul are o proprietate fundamentală, şiăanume,ăindividualitatea sa, proprietate care se
manifest ăatâtă înă form ăcâtă şiă înăcon inut.ă Oă alt ă proprietateă aă scrisuluiă oăconstituie,ă stabilitatea
caracteristicilor grafice,ă stabilitateă relativ ,ă datorit ă modific riloră ulterioare,ă maiă multă sauă maiă
pu inăsemnificative.ă
Individualitatea scrisului,ă const ă înă aceeaă c ă scrisul,ă caă activitateă exclusivă uman ,ă
constituieăoădeprindereăintelectual ,ăcareăcointereseaz ăunălan ăpsiho-somaticăcomplex.ăÎnăcadrulă
procesului,ă îndelungat,ă deă înv areă şiă fixare,ă prină repetare,ă areă locă constituireaă unoră leg turiă laă
nivelul cortexului, careă permită transpunereaă grafic ă aă cuvinteloră şiă simboluriloră perceputeă prină
citire,ă ascultare,ă pronun ie,ă sauă rezultateă dină procesulă reflexieiă şiă idealiz rii..,ă seă produceă înă
apropiereaăvârsteiădeă20-22ădeăani,ăcândăareălocăcristalizareaăgrafismului,ăcaracteristicile generale
şiăformeleăscripturaleăr mânândăconstante,ăpentruătotărestulăvie ii.ă
modificări determinate de evolu ia scrierii,ăînăsensulăc ădup ăformareaăşiăcristalizareaă
scrierii,ălaăuneleăpersoane,ăevolu iaăgrafismuluiăstagneaz ,ăîns ălaăalte
24
persoane aceasta trece printr-ună procesă lentă deă evolu ie,ă chiară aproapeă neevidentă pentruă
modificări determinate de necesitatea scrierii, mai mult sau mai pu in rapide;

perioade relativ scurte;
modificări datorate stării psiho-somatice,ă situa ieă înă care,ă paletaă extremă deă larg ă deă
st ri,ăceăseăabatădeălaănormalitateaăpsihic ăşiăfiziologic ,ăcâtăşiăleg turaădeănet g duit,ădintreăstareaă
psihic ă şiă ceaă fizic ,ă facă caă scrisulă s ă sufereă „alter ri”,ă generateă deă st riă ca:ă oboseal ,ă depresie,ă
modificări rezultate din conducerea mâinii,ă deă c treă oă alt ă persoan ,ă aă mâiniiă unoră
surmenaj, ingestie de toxice, etc.
persoaneă bolnaveă sauă analfabete,ă pentruă executareaă unoră semn turiă peă documente,ă cumă ară fi:ă
modificări produse de stări de intoxica ie,ă înă modă specială cuă alcool,ă droguri,ă
testamente, contracte, etc.;
medicamente,ăintoxica iiăcuăciuperci,ăauto-otr viriăsuicidiare,ăetc.,ăimplicateăînăscriere;ă

modificări cauzate de incapacită i fizice ale organelor implicate în scris, cum ar fi:
accident riăsauăamput riăaleădegetelor,ămâinilor,ăprecumăşiăpierdereaăsauăafectareaăvederii;ă
modificări generate de al i factori aleatorii,ărezultatăalăunorăinfluen eădeămoment,ăcareă
afecteaz ă numaiă câteă ună specimenă deă scrisă sauă deă semn tur ,ă numaiă datorit ă aceloră condi iiă
speciale,ăcareă inăde:ă
Efectuarea expertizei grafice, propriu-zise,ă consacrat ă identific riiă persoanei,ă parcurgeă
toateăfazeleăoric ruiăprocesădeăidentificareăcriminalistic ,ărespectiv:ă
cercetarea prealabilă a materialelor,ă necesar ă cunoaşteriiă obiectuluiă expertizeiă şiă
stabiliriiăcalit iiăşiăcantit iiămodelelorădeăcomparative,ăurmat ădeăanalizaăseparat ăaăscrisuluiăînă
litigiuăşiăaăscrisurilorădeăreferin ;ă
examinarea comparativă,ă careă conduceă laă stabilireaă asem n riloră şi,ă dup ă caz,ă aă
deosebirilor, dintreăscrisulăînălitigiuăşiăcelădeăcompara ie;ă
Rezultatulă uneiă expertizeă grafice,ă reprezint ă rodulă uneiă examin riă calitative,ă aă
caracteristicilor cu valoare de identificare, prin care s-aă ajunsă fieă laă oă concluzieă cert ,ă privindă
identitatea sau neidentitatea persoanei, fie la o concluzie de probabilitate.

Falsulă intelectual,ă const ă înă falsificareaă unuiă înscrisă oficială cuă prilejulă
întocmiriiă acestuia,ă deă c treă ună func ionară oriă altă salariat,ă aflată înă exerci iulă
atribu iiloră deă serviciu,ă prină atestareaă unoră fapteă sauă împrejur riă neadev rate,ă înă
înscrisulăastfelăîntocmit.ă
Principalele procedee de realizare a falsului în înscrisuri,ăleăreprezint :ă

înl turareaăsauăacoperireaăunuiătext;ă
ad ugareaăde text;
modificarea unui semn grafic;
imitareaăunuiăscrisăsauăsemn turi;ă
deghizarea propriului scris;
Înă falsificareaă unuiăînscris,ă poateă fiă folosit ă numaiă unaă dintreăacesteămodalit i,ă dup ă cumă
potăfiăîntrebuin ate,ăconcomitent,ămaiămulteăprocedee,ăcumăarăfiăînl turareaăunuiătext,ăurmat ădeă
ad ugareaăaltuia,ăînăcareăs-aăimitatăscrisulăini ial.ă
Caracteristicile generale ale scrisului unei persoane
Caracteristicileă generaleă aleă scrisuluiă uneiă persoane,ă suntă constituiteă dină „dominantele
grafice”, careă prină ansamblulă combina iiloră lor,ă determin ă aspectulă generală ală scrisuluiă uneiă
persoane, ceea ce poate conduce la identificarea sau excluderea unei persoane determinate, ca
fiindăautorăalăunuiăanumităscris.ăAcesteăcaracteristiciăseărefer ăla:ă
Dimensiunea scrisului, care poate fi:
după înăl ime,;
după aspectul continuită ii înăl imii,
după lă ime,
25
Dinamica şi viteza scrierii,ăsitua ieăînăcareăapreciereaăacestorăcaracteristiciăaleăscrisului,ă
seăpoateăfaceăîntr-un context mai complex. Un scrisăevoluat,ăareăoădinamic ăsuperioar ,ăputândăfiă
executatăcuăvitez .ăÎnăcazulăimita iilorăsauăaămodelelorăfanteziste,ăvaălipsiăspontaneitatea,ădinamicaă
fiindăalterat ,ăiarăvitezaămaiăredus ;ă
Caracteristicile speciale ale scrisului
Detaliile de construc ie literală ale scrisului
Detaliileădeăconstruc ieăliteral ăaleăscrisului,ăreprezint ămodulăparticular,ăpersonl,ăînăcareăună
anumităautorăexecut ăconstruc iaăsemnelorăgrafice,ăaăliterelor,ăaăcifrelor,ăprecumăşiămodulăînăcareă
elă realizeaz ă legareaă şiă ataculă execu ieiă semnuluiă grafic,ă precumă şiă finalizareaă acestuia.ă Pentruă
analizareaă detaliiloră particulare,ă deă construc ieă literal ă aleă scrisului,ă seă auă înă vedereă elementeă
structura semnelor grafice,ă avândă înă vedereă faptulă c ună anumită autor,ă execut ă ună
caracteristice, referitoare la:
numărul elementelor constructive,ăaleăsemnuluiăgrafic,ăcumăarăfiănum rulădeămişc riăşiă

anumit model de semn grafic sau mai multe modele specifice;
deătr s turi,ăprinăcareăseărealizeaz ăsemnulăgraficărespectiv;ă

forma elementelor constructive, ale semnului grafic, cum ar fi:
tr s turiădrepte:ăverticale,ăoblice,ăorizontale;ă
tr s turiăcirculare:ăînchise,ăsemicirculare,ăspiralate;ă
Modificarea scrisului în mod inten ionat
Deghizarea scrisului, constituie o schimbare voluntar ă aă scrisului,ă înă scopulă deă aă
ascundeăidentitateaăautorului.ăCuătoateăacestea,ăînăscrisulărespectiv,ăseămen inăelementeădinăscrisulă
obişnuită ală autorului,ă întrucât,ă chiară şiă deghizarea,ă men ineă reflexeă aleă grafismuluiă originală ală
denaturarea caracterelor grafice,ă careă areă locă prină schimbareaă înclin riiă şiă
scriptorului..
dimensiunilorăscrisului,ăprinăschimbareaămoduluiădeăformareăşiălegareăaăunorălitere.ăÎnăgeneral,ăseă
d ă oă alt ă înclinareă întreguluiă scris,ă alteoriă seă scrieă chiară cuă mânaă stâng ,ă şiă seă încearc ,ă aă seă daă
aparen aăunuiănivelăgraficăinferior,ăceluiărealăalăautorului.;ă
scrierea cu litere asemănătoare celor de tipar,ăînăgeneralăcuămajuscule,ăsitua ieăînăcareă
autorulă execut ă modeleă personaleă aleă litereloră majuscule,ă identificareaă fiindă relativă simpl .ă
Probeleădeăscrisătrebuieăs ăfieăluateăşiăcuăacestăgenădeăcaractere;ă
scrierea cu mâna stângă,ăsitua ieăînăcareăscrisulăesteămaiăgreoi,ăunghiularăşiăcuăaxeleă
literelorăr sturnateăspreăstânga;ă
Contrafacerea scrisului,ă prină copiereă şiă prină imitare,ă modalit iă specificeă falsific riiă
semn turilor.ăEleăaparărarăpentruătexte,ăiarătexteleămaiălungiăvorăaveaăunăaspectăfor at,ăartificial.ă
Presiuneaăvaăfiăînăgeneralăconstant ,ăseăvorăputeaăg siăurmeăaleăfolosiriiăini ialeăaăunorătraseeăcuă
creion, urme de prindere cu ace a actului copiat, etc.
26
1. Înă ceă situa iiă seă solicit ă efectuareaă uneiă expertizeă criminalisticeă aă
scrisului?
2. Formula iăîntreb rileăpentruăoăexpertiz criminalistic ăaăscrisului.
BIBLIOGRAFIE:
1. Mocuta Gheorghe Metodologia investigării infracţiunii de spălare a
banilor,ăEdituraăNoulăOrfeu,ăBucureşti,ă2004 ;
2. Cirjan L.- Tratat de criminalistică,ăEd.PenguinăBookăBucureştiă2005;
3. Emilian Stancu - Tratat de criminalistică, Ed.UniversulăJuridic,ăBucureştiă
2007;
27
CAPITOLUL 6
BALISTICA JUDICIARA
CUPRINS:
6.2 Date tehnice privind armele de foc di munitia
6.4 Expertiza criminalistică balistică a armelor de foc şi a urmelor
acestora
Dup ăstudiulăacestuiăăcapitolăstuden iăvorăfiăcapabiliăs ădemonstrezeăc ăauă
dobîndităsuficienteăcunoştin eăpentruăaăşti:
- date tehnice privind armele de foc;
- careăsuntăurmeleăprincipaleăaleăîmpuşc turiă;

Apari iaă“balisticii judiciare”,ăcaădomeniuăalătehniciiă
criminalistice, s-aăimpusădatorit ăfrecven eiăfolosiriiăarmeloră
deă foc,ă înă comitereaă deă infrac iuni,ă precumă şiă datorit ă
particularit ilorăreferitoareălaăcercetareaălaăfa aăloculuiăşiălaă
examin rileăspecificeădeălaborator.ă
Balistica judiciară,ă reprezint ă oă ramur ă distinct ă aă tehniciiă criminalisticii,ă destinat ă
examin riiă armeloră deă focă şiă urmeloră acestora, prină metodeă şiă mijloaceă tehnico-ştiin ifice,ă
specializate,ăînăscopulădetermin riiăîmprejur rilorăînăcareăaăfostăfolosit ăoăarm ălaăcomitereaă
uneiăinfrac iuniăşiăalăidentific riiăsale.ă
6.2 Date tehnice privind armele de foc si munitia

No iuni tehnice despre armele de foc
Elementeleădeăconstruc ieăaleăarmelorădeăfoc,ăsunt:ă eava,ămecanismulă
deă închidere,ă mecanismulă deă percu ieă sauă deă dareă aă focului,ă
mecanismulă deă scoatereă aă tubuluiă tras,ă patulă armeiă şiă sistemulă deă
ochire.ăDinăpunctădeăvedereăalăexamin riiăcriminalisticeăintereseaz ,ăînă
special,ă eavaăşiăansamblulămecanismelor,ămen ionateămaiăsus.ă
eava armei,ăesteăformat ădinăcameraăcartuşuluiăsauăcameraădeădetonare,ăconulădeăfor areă
sauă racordare,ă careă asigur ă p trundereaă glon uluiă cartuşului,ă înă ultimaă zon ă aă evii,ă respectivă înă
zonaă ghintuit .ă evileă ghintuiteă imprim ă oă mişcareă deă rota ieă proiectilului,ă necesar ă stabilit iiă
traiectorieiă acestuia.ă evileă armeloră seă diferen iaz ă dup ă calibru,ă num rulă şiă sensulă deă rota ieă aă
ghinturilor,ăl imeaăşiăpasul acestora.
Ansamblul mecanismelor armei,ă deă închidere,ă deă percu ieă şiă deă scoatereă aă tubuluiă tras,ă
serveşteăprocesuluiădeăidentificareăaăarmei,ădatorit ăparticularit ilorădeăconstruc ieăşiădeăprelucrareă
aă pieseloră componente,ă ceă vină înă contactă nemijlocită cuă tubulă cartuşului.ă Înă acestă sens,ă esteă deă
28
men ionat,ă c ă percutorul,ă pragulă arunc tor,ă etc.,ă las ă urmeă specifice,ă apteă s ă serveasc ă laă
identificarea armei.
Clasificarea armelor
Criteriileădeăclasificareăurm resc,ăînăprincipal,ăstabilireaăcelorămaiăadecvate repere, care pot
facilitaăidentificareaădeăgrupăşiăindividual ăaăarmelorădeăfoc,ăastfel:ă
După destina ie,ăarmeleăseăîmpartăîn:ă
După modul de func ionare,
După construc ia canalului evii,
După calibru,
După lungimea evii,
Muni ia armelor de foc

Simplaăexaminare,ăaăcaracteristicilorăgeneraleăaleăunuiăglon ăoriăproiectil,ăpoateăconduceălaă
stabilireaătipuluiădeăarm ăfolositădeăinfractor.ă
Elementele principale ale unui cartuş,ă indiferentă deă destina ieă şiă deă modulă deă fabrica ie,ă
sunt:
tubul cartuşului,ă careă esteă confec ionată dină metal,ă precumă şiă dină materială plastică sauă
carton,ăînăcazulăarmelorădeăvân toare.ăElăcon ineăînc rc turaădeăpulbere,ăcapsaăşiăproiectilul;ă
capsa detonatoare,ăcareăesteădestinat ăaprinderiiăînc rc turiiăşiăcareăcon ineăunăexplozivă
puternicăşiăsensibilălaăac iunileămecanice.ăAprindereaăînc rc turiiădeăazvârlireădinătubulăcartuşului,ă
areălocăînămomentulăloviriiăcapsei,ădeăc treăpercutor;ă
proiectilul sau glon ul,ă careă seă prezint ă subă formaă gloan elor,ă alicelor sau mitraliilor.
Unăglon ,ăseăcompuneădintr-unămiezădeăo el,ădeăplumbăoriăo elăacoperităcuăplumbăşiădintr-oăc ma ă
metalic .ăFormaăşiăcompozi iaăgloan elor,ăesteăfoarteădiferit ,ăînăfunc ieădeădestina ieăsauădeătipulă
deăarm ăfolosit;ă
încărcătura de pulbere,ăaăunuiăcartuşăseăcompune,ădinăsubstan eăexploziveădeăazvârlire,ă
aăc rorăcombustie,ăfoarteărapid ,ăesteăînso it ădeădegajareaăuneiăcantit iămariădeăgaze,ăcapabil ăs ă
propulsezeăproiectilulăcuăoăanumit ăvitez .ăAceast ăînc rc tur ,ăseăpoateăprezentaăsubădou ăforme,ă
şiă anume:ă pulbereă coloidal ă f r ă fumă şiă pulbereă neagr ă sauă cuă fum,ă ultimaă întâlnit ,ă înă prezent,ă
foarteărar,ăînăspecialălaămuni iaăfabricat ăartizanal,ăpentruăarmeleădeăvân toare;ă
Elemente imediate de identificare, sunt oferite de cifrele poansonateăpeărozetaăcartuşului.ă
Primeleădou ăcifreăreprezint ăcodulăuzineiădeăfabrica ie,ăiarăultimileădou ăanulădeăfabrica ie.ă
Elementele tragerii
Principaleleă elementeă aleă tragerii,ă cuă semnifica ieă înă solu ionareaă cauzeloră penale,ă suntă
urm toarele:ă
Viteza proiectilului,ă careă esteă înă func ieă deă tipulă şiă deă cantitateaă deă pulbereă dină tubulă
cartuşului,ădeăgreutateaăproiectiluluiăşiădeălungimeaă evii;ă
Traiectoria proiectilului,ăreprezentat ădeăliniaăcurb ,ădescris ădeăcentrulădeăgreutateăală
proiectilului,ă înă drumulă parcursă deă acesta,ă deă laă ieşireaă dină eavaă armeiă şiă pân ă laă int .ă Esteă
definit ăprintr-oăserieădeăelemente,ăcumăsunt:ăunghiulăşiăliniaădeătragere,ăpunctulădeăinciden ,ăetc.;ă
Bătaia armei,ă reprezint ă distan aă maxim ,ă laă careă poateă s ă ajung ă ună proiectil.ă Subă
raport balistico-judiciar,ă intereseaz ă b taiaă eficace,ă şiă anume,ă distan aă laă careă proiectilulă îşiă
men ineăpreciziaăşiăfor aădistructiv .ăAceastaădepindeădeăvitezaăini ial ăaăglon ului;ă
A. Urmele formate de armă pe cartuş
Laă tragerileă executateă cuă oă arm ă deă foc,ă indiferentă deă tipulă
acesteia,ă seă formeaz ,ă invariabil,ă urmeă peă tubulă cartuşului.ă Deă
asemenea,ăînăcazulăarmelorăcuă eav ăghintuit ,ăseăformeaz ,ăpeăglon ,ă
urme caracteristiceăreliefuluiă evii.ă
29
Urmele de pe tubul cartuşului,ăseăformeazaăînătreiăetape,ăsuccesive,ăastfel:ă
la încărcarea cartuşului în armă,ă cândă seă formeaz ă urmeă dinamiceălongitudinale,ă peă
pere iiălateraliăaiătubului,ăprinăimpingereaăcartuşuluiăînăcameraădeădetonare;
în momentul tragerii sau al declanşării focului,ă cândă apar,ă înă primulă rând,ă urmeleă
percutoruluiăşiăaleăpereteluiăfrontalăalăînchiz torului,ăpeăfundulăcartuşului;ă
la extragerea şi aruncarea din armă a tubului tras,ă cândă seă imprim ă peă marginea
anterioara a rozetei tubului, urmele ghearei extractoare, iar pe fundul tubului urmele pragului
arunc tor,ăaăejectorului;ă
Urmele de pe glon ,ăauăunăcaracterădinamicăşiăreflect ăcaracteristicileăconstruc ieiăinterioareă
aă eviiăghintuite.ă
B. Urmele de împuşcare
Prină urmeă deă împuşcare,ă seă în eleg,ă înă primulă rând,ă urmeleă specificeă formateă deă proiectil,ă
urmeăcareăsuntădenumiteăşiă„factori primari”ăsauă„urme principale ale tragerii”.ăDeăasemenea,ăînă
cazulăîmpuşc turilorăexist ăşiă„urme secundare”ăsauă„factori suplimentari ai tragerii”,ăformate,ă
înăspecial,ăînăcazulătragerilorădeălaăoăanumit ădistan .ă
Urmele principale ale tragerii,ăsuntărezultatulăac iuniiădirecte,ăexercitateădeăc treăproiectilăşiă
seăîntâlnescăsubătreiăforme,ărespectiv:ă
urme de perforare,ă existenteă înă situa iaă înă care,ă proiectilulă aă traversată întregă corpul,ă
fiindu-le specifice trei elemente, respectiv: orificiul de intrare, canalul şi orificiul de ieşire.
Orificiileădeăintrareăşiădeăieşire,ăseădeosebescăîntreăeleăprinăanumiteăcaracteristici,ăpeăbazaăc roraăseă
stabileşteădirec iaădinăcareăaăp trunsăproiectilul,ădirec ieăceănuăcoincideăînătoateăcazurileăcuădirec iaă
deătragere,ătraiectoriaăglon uluiăputândăfiăinfluen at ădeădiverşiăfactori.ăPeăcorpulăuman,ăorificiulă
de intrare se caracterizeaz ă prină lips ă deă esut,ă iară diametrulă s uă esteă apropiată deă celă ală
urme de pătrundere sau canale oarbe,ăcândăglon ulăp trundeăînăcorp,ăf r ăaămaiăieşi;ă

proiectilului.
urme de ricoşare,ă cândă glon ulă esteă deviată deă c treă ună obiectă dur,ă înă func ieă deă
densitateaă obiectuluiă respectivă şiă deă unghiulă deălovireă aăacestuia.ă Acestă tipă deă urmeă constauă dină
adâncituriă sauă zgârieturi,ă înă func ieă deă unghiulă deă lovireă şiă deă naturaă obstacolului,ă aflată peă
traiectoriaă glon ului.ă Ricoşeulă determin ă oă modificareă aă traiectorieiă glon ului,ă concomitentă cuă oă
reducereăaăfor eiăsaleăcinetice;ă
Urmele secundare ale tragerii,ăsuntărezultatulăac iuniiăunorăfactoriăsuplimentariăaiătragerii,ă
al iiă decâtă ceiă specificiă proiectilului.ă Urmeleă secundareă potă fiă împ r iteă înă dou ă mariă categorii,
urme secundare formate indiferent de distan a de tragere, cum sunt:

respectiv:
inelul de frecare, creat prin depunerea pe marginea orificiului de intrare, a unor

particuleădeăunsoare,ăpraf,ărugin ăsauăoricareăalt ăsubstan ,ăaflat ăpeăsuprafa aăproiectilului;
inelul de metalizare,ă careă const ă dină depuneriă deă particuleă metalice,ă desprinseă deă peă
suprafa aăproiectilului,ăînămomentulăperfor riiăunorăobiecte,ăcuăunăanumităgradădeădensitate,ăcumă
ar fi oasele plate ale corpului uman;
urme secundare formate la tragerile cu eava armei lipită de corp sau de la mică
distan ă,ăşiăanume:ă
rupturile,ăprovocateădeăgaze,ăcareăaparălaătragerileăefectuateădeălaădistan eămaiămiciădeă
urmele gurii evii armei,ăcareăseăformeaz ăprinălipireaăacesteiaăde corp;

10 cm;
urmele de unsoare,ăexistenteăpeă eavaăarmei,ăcareăaparăsubăform ădeăstropi,ădepuşiăînă

jurul orificiului de intrare, etc.;
Subăraportătehnic,ăcriminalistic,ăexaminareaăurmelorăsecundareăseăfaceănumaiăînăcondi iiădeă
laborator, descoperirea lor necesitândăfolosireaăradia iilorăinvizibile,ăinfraroşii,ăprecumăşiăanalizeă
spectraleăşiăchimice,ăanalizeăprinăactivareăcuăneuroni,ăetc.ă
30
6.4 Expertiza criminalistică balistică a armelor de foc şi a urmelor
acestora
Expertizaăbalistic ăjudiciar ,ăeste una dintre cele mai complexe

examin ri,ă laă careă suntă supuseă armeleă deă foc,ă muni iaă şiă urmeleă
acestora.
Problemeleăcurente,ăcareăseăcerăaăfiărezolvate,ăvizeaz :ămodelul,ă
seriaăşiăcalibrulăarmei,ăstareaătehnic ,ăposibilitateaădeăautodeclanşare,ă
tipul de muni ieăfolosit ,ădistan aăşiădirec iaădeătragere,ăetc.ă
Expertiza criminalistică a urmelor principale ale tragerii,ăconst ădinăexaminareaăorificiiloră
deăintrareăşiădeăiesire,ăaăcanalelorăformate,ăatâtăpeăcorpulăuman,ăcâtăşiăpeăobiecteleăcuăcareăglon ulă
a venităînăcontact.ăDeăasemenea,ăsuntăsupuseăexamin riiăşiăurmeleădeăricoşare.ă
Expertiza criminalistică a urmelor secundare ale tragerii,ă esteă destinat ă descopeririiă şiă
examin riiăurmelorăapar inândăfactorilorăsecundariăaiătrageriiăcuăoăarm ădeăfoc,ăforma iăînăjurulăsauă
înăinteriorulăorificiuluiădeăintrareăaăproiectilului,ăcaăşiăaăurmelorăspecificeădeătragere,ăformateăpeă
mânaăpersoaneiăcareăs-aăfolositădeăarm .ă
1. Preciza iăăcareăsuntăurmeleăprincipaleăaleăîmpuşc turi.
2. Prezenta iăcareăsuntăurmeleăsecundareăaleăîmpuşc turi.
BIBLIOGRAFIE:
banilor,ăEdituraăNoulăOrfeu,ăBucureşti,ă2004 ;
2. Cirjan L.- Tratat de criminalistică, Ed.Penguin BookăBucureştiă2005;
31
CAPITOLUL 7
CERCETAREA LA FATA LOCULUI
CUPRINS:
Dup ăstudiulăacestuiăăcapitolăstuden iăvorăfiăcapabiliăs ădemonstrezeăc ăauă
dobîndităsuficienteăcunoştin eăpentruăaăşti:
- înăceăconst ăpreg tireaăpentruăefectuareaăcercet riiălaăfa aălocului;
- activit ileăcareăseăexecut ălaăfa aălocului;
Cercetareaălaăfa aălocului,ăcaăprocedeuăprobator,ăreprezint ăactulădeă

debutăalăinvestiga iilorăcriminalistice,ăînăcazulăfaptelorăcuăoăpericulozitateă
deosebit ,ă respectiv:ă infrac iuniă deă omor,ă violuri sauă tâlh riiă urmateă
uneori de moartea victimei, accidente rutiere, feroviare sau aeriene,
catastrofe,ă distrugeri,ă uneleă infrac iuniă dină domeniulă crimeiă organizate,ă
etc.ă Caă actă ini ială deă urm rireă penal ,ă autoriiă deă specialitateă suntă unanimiă înă aă apreciaă c ,ă
cercetareaălaăfa aăloculuiăpresupuneăcunoaştereaăimediat ,ădirect ăşiăcomplet ,ăaăloculuiăînăcareăs-a
comisăfaptaăpenal 9.
Legiuitorulăromân,ăreglementeaz ăcercetareaălaăfa aălocului,ăînăcadrulăart.ă129ădinăCodulădeă
Procedur ă Penal ,ă caă fiindă „activitatea desfăşurată de către organul de urmărire penală sau
instan a de judecată, atunci când este necesar să se facă constatări, cu privire la situa ia locului
săvârşirii infrac iunii, să se descopere şi să se fixeze urmele infrac iunii, să se stabilească
pozi ia şi starea mijloacelor materiale de probă şi împrejurările în care a fost săvârşită
infrac iunea”.ă Analizândă defini iaă legal ,ă seă poateă constataă c ,ă ceeaă ceă ineă deă esen aă acesteiă
activit i,ăesteăcomplexitateaăconferit ădeămaiămulteălaturiăac ionale,ăcareăseăîmbin ,ăînăscopulădeăaă
oferiăcâtămaiămulteăinforma iiăancheteiăpenale.ă
Conformăprevederilorălegaleăenun ateămaiăsus,ăseăpoateăobservaăc ,ăcercetareaălaăfa aăloculuiă
seăefectueaz ,ăîntotdeauna,ăatunciăcândăsuntănecesare:ă
constat riăcuăprivireăla situa iaăloculuiăs vârşiriiăinfrac iunii;ă
descoperireaăşiăfixareaăurmelorăinfrac iunii;ă
stabilireaăpozi ieiăşiăaăst riiămijloacelorămaterialeădeăprob ,ăprecumăşiăaăîmprejur riloră
înăcareăaăfostăcomis ăinfrac iunea;ă
Înădoctrin ,ăavândăînăvedereăprevederileăart.ă129ădinăCodulădeăProcedur ăPenal ăşiăpracticaă
înămaterieăaăorganelorăjudiciare,ăauăfostăelaborateămaiămulteăvarianteădeădefini ieăpentruăcercetareaă
laăfa aălocului,ăastfel:ă
32
„Cercetarea la fa a locului,ăreprezint ăoăactivitateăprocedural ,ăalăc reiăobiectăîlăconstituieă
percep iaă nemijlocit ,ă deă c treă organeleă judiciare,ă aă loculuiă undeă s-aă s vârşită activitateaă
infrac ional ,ă descoperirea,ă fixareaă şiă ridicareaă urmeloră şiă aă mijloaceloră materialeă deă prob ,ă înă
vedereaăstabiliriiănaturiiăşiăîmprejur rilorăcomiteriiăinfrac iunilor,ăaăelementelorăcareăs ăconduc ălaă
identificareaăf ptuitorului”10.ă„Cercetarea la fa a locului,ăesteăactivitateaăprocedural ăşiădeătactic ă
criminalistic ,ă ală c reiă obiectă îlă constituieă percepereaă nemijlocit ă aă loculuiă undeă s-a s vârşită oă
fapt ă deă natur ă penal ,ă c utarea,ă descoperirea,ă relevarea,ă fixarea,ă ridicareaă şiă examinareaă
mijloacelorădeăprob ,ăinclusivăprecizareaăpozi ieiăşiăst riiăacestora”
Delimitareaă limitelor,ă înă careă seă poateă desf şuraă activitateaă deă cercetareă laă fa a locului,
teoretic,ătrebuieăs ăr spund ălaădou ăimperative:ă
înăprimulărând,ăsuprafa a de cercetat, din considerente de ordin practic, trebuie să fie
cât mai vastă,ăastfelăîncâtăs ăseăpoat ăconcluziona,ăatâtădeăc treăorganulăjudiciar,ăcâtăşiădeăc treă
persoaneleă interesate,ă c ,ă celă pu ină subă acestă aspect,ă auă fostă epuizateă toateă posibilit ileă deă
înăalădoileărând,ă inându-seăcontădeăgarantareaădrepturilorăşiălibert ilorăfundamentale,ă

cercetare;
perimetrul de cercetat trebuie restrâns, ori de câte ori s-ar putea aprecia că extinderea este
abuzivă,ă fiindă astfelă puseă înă pericol,ă înă modă neîntemeiat,ă drepturileă şiă libert ileă fundamentale,ă
garantate persoanelor; .
Necesitatea şi scopul efectuării cercetării la fa a locului
Analizândăconsiderenteleăceă inădeăutilitatea,ănecesitateaăşiăoportunitateaăefectu riiăcercet riiă
laăfa aălocului,ăorganeleăjudiciareăpotădecideăs ăseădeplasezeălaăfa aălocului,ăînăvedereaădesf şur riiă
urm toarelorăactivit i14:
percepereaădirect ,ănemijlocit ăşiăfixareaăambian eiălocului faptei;
descoperirea,ă fixareaă şiă examinarea,ă precumă şiă ridicareaă urmeloră şiă obiectelor,ă caă
mijloaceă materialeă deă prob ,ă înă vedereaă valorific riiă loră ulterioare,ă înă cadrulă constat riloră şiă
culegerea datelor necesare şiăcunoaştereaăîmprejur rilorăconcrete,ăpeăbazaăc roraăs ăseă

expertizelor ce se vor dispune;
poat ăstabili,ăcâtămaiăoperativ,ădac ăs-aăcomisăoăinfrac iuneăoriăesteăvorbaădespreăoăfapt ,ăcareănuă

atrageăr spundereaăpenal ăaăvreuneiăpersoane;ă
ob inereaăprimelorădate,ăcuăprivireălaămodul înăcareăaăac ionatăf ptuitorulăsauăf ptuitorii,ă
cumăaăp trunsăşiăcumăs-aăretrasăacestaăsauăaceştia,ădinăspa iulănumitălocăalăfaptei;ă
determinareaă locului,ă deă undeă esteă posibil,ă caă anumiteă persoaneă s ă perceap ă ac iunileă
f ptuitoruluiă sauă f ptuitorilor,ă oriă numaiă oă parteă aă acestora,ă obiectulă cuă careă aă ac ionat,ă alteă
persoaneăcareăauăleg tur ăcuăfapta;ă
adunareaăunorădate,ăcareăprivescăobiectulăproba iunii,ăiarăînăcazulăs vârşiriiăuneiăfapteă
cu caracter penal, culegerea de date care pot defini elementele infrac iuniiăcomise;ă
identificareaă martorilor,ă careă voră puteaă furnizaă date,ă despreă împrejur rileă înă careă s-a
comisăfapta,ădespreăpersoanaăf ptuitorilorăşi,ăeventual,ădespreăal iăparticipan i,ădac ăseăconsider ă
necesar,ăurmândăaăseăprocedaălaăaudiereaăacestor martori;
examinareaăşiăinterpretareaăurmelor,ăaăaltorăobiecte,ămijloaceămaterialeădeăprob ,ăpentruă
ca,ă peă bazaă celoră constatate,ă precumă şiă aă împrejur riloră stabilite,ă s ă seă iaă m suriă operativeă deă
efectuareă aă unoră opera iuni,ă careă nuă suport ă amânare:ă urm rireaă şiă prindereaă infractorilor,ă
perchezi ii,ăridic riădeăobiecteăşiăînscrisuri,ăetc.;ă
Deă asemenea,ă laă fa aă locului,ă organeleă judiciareă trebuieă s ă maiă desf şoareă urm toareleă
întocmireaă şiă fixareaăprină proces-verbală aă urmeloră şiă obiecteloră descoperiteă şiă ridicateă
sarcini:
deălaăfa aălocului;ă
elaborareaăşiăverificareaădeăversiuni,ăcuăprivireălaănaturaăinfrac iuniiăcomise,ălaănum rulă
şiăidentitateaăf ptuitorilor,ăprecumăşiălaăaspecteăceă inădeăloc,ătimp,ănaturaăactivit ilorădesf şurateă
deăf ptuitori,ămetodeăşiămijloaceăfolosite,ămobil,ăscop,ăurm rileăsurvenite,ăcaărezultatăalăs vârşiriiă
infrac iunilor,ăetc.;ă
luareaă unoră m suriă deă limitareă aă pagubelor,ă precumă şiă deă determinareă aă cauzelor,ă
condi iilorăşiăîmprejur rilorăceăauădeterminatăsauăfavorizatăs vârşireaăinfrac iuniiăşiăaăm surilorădeă
prevenireăcareăseăimpun,ăatâtăînăleg tur ăcuăfapta,ăcâtăşiăcuăprivireălaăapari iaădeănoiăconsecin e.
33
momentulădeălaăsesizareăşiăpân ălaăsosireaăechipeiădeăcercetareălaăfa aălocului,ăînăcareă
primele persoaneăajunseălaăfa aăloculuiăsunt,ădeăregul ,ăagen iăaiăpoli ieiăsauăaiăjandarmeriei,ăafla iă
înăexecutareaăsarcinilorădeăserviciuăspecifice.ă
momentulăsosiriiăechipeiăşiăîncepereaăcercet riiălaăfa aălocului;ă
Măsurile care se impun a fi luate de primele persoane ajunse la fa a locului
Datorit ă urgen eiă cuă careă esteă necesară s ă seă ac ioneze,ă persoaneleă ajunseă primeleă laă loculă
s vârşiriiă uneiă infrac iuni,ă indiferentă deă calitateaă acestora,ă pân ă laă sosireaă echipeiă competenteă s ă
efectuezeăcercetareaălaăfa aălocului,ătrebuieăs ăefectuezeăuneleăactivit iăurgente,ăimpuseăatâtădină
considerenteă deă ordină umanitar,ă cumă esteă salvareaă victimeloră unoră infrac iuniă s vârşiteă cuă
violen ,ăcâtăşiădeăra iuniăceă inădeălimitareaăefectelorăs vârşiriiăinfrac iuniiăsauădeănecesitatea de a
p straă nemodificată aspectulă loculuiă oriă deă nevoiaă deă aă identificaă toateă sursele,ă ceă ară puteaă oferiă
informa iiăcuăprivireălaăinfrac iuneaăs vârşit ăsauălaăautorulăacesteia.ă
Înăcondi iileămen ionateămaiăsus,ăactivit ileăurgenteăceătrebuieăefectuateădeăc treăpersoaneleă
ajunseăprimeleălaăfa aălocului,ăpotăfiăgrupateăastfel:ă
activită i destinate salvării victimelor şi acordării primului ajutor medical,ăînăsitua iaă
înă careă activitateaă infrac ional ,ă aă avută caă rezultată v t mareaă s n t iiă corporaleă aă persoanelor.
Esteă deă men ionată c ,ă salvareaă vie iiă victimeloră şiă acordareaă primeloră îngrijiriă medicale,ă suntă
activit iăprioritare,ăceătrebuieăefectuate,ăchiarăşiăînăcondi iileăînăcare,ăprinămanopereleăefectuate,ăseă
produceămodificareaăaspectuluiăini ialăal locului faptei
activită i ce au ca scop conservarea locului ce urmează a fi cercetat,ă înă sensulă c ă
persoanele,ăajunseăprimeleălaăfa aălocului,ătrebuieăs ăseăpreocupe,ăînăordineaăpriorit ilor,ădeăpazaă
loculuiă undeă aă fostă s vârşit ă infrac iunea,ă deă protejareaă şiă conservareaă urmeloră şiă aă mijloaceloră
materialeă deă prob ,ă deoareceă activitateaă deă cercetareă laă fa aă loculuiă depinde,ă înă ceaă maiă mareă
m sur ,ădeămodulăînăcareăaăfostăp strat ăconfigura iaăini ial ăaăloculuiăfaptei,ădeăstareaăurmelorăşiă
mijloaceloră materialeă deă prob ,ă createă caă urmareă aă s vârşiriiă infrac iunii.ă Practic,ă loculă peă careă
urmeaz ăs ăseăefectuezeăcercetareaălaăfa aălocului,ăpân ălaăsosirea echipei de cercetare competente,
esteă supusă unoră degrad ri,ă provocateă deă interven iaă aă dou ă categoriiă deă factori:ă unulă deă natur ă
obiectiv ,ăaltulădeănatur ăsubiectiv ,ăastfel:ă
factorii de natură obiectivă,ă careă potă ac ionaă asupraă loculuiă s vârşiriiă infrac iunii,ă
degradândăsauădistrugândăurmele,ăsunt:ă
condi iile atmosferice,ărespectiv:ăploaie,ăninsoare,ăvântăputernic,ăetc.;ă
natura unor categorii de urme,ăcumăsuntăceleădeămiros,ăsitua ieăînăcare,ăexisten aăsauă
posibilitatea de exploatare a acestora,ăsuntăcondi ionateădeăfactorulătimp;ă
Pân ă laă sosireaă echipeiă deă cercetare,ă ac iuneaă acestoră factoriă poateă fiă diminuat ,ă prină
folosirea mijloacelor tehnico-criminalisticeă oriă prină folosirea,ă înă modă adecvat,ă aă unoră mijloaceă
improvizateădeăprotec ie.ă
factorii de natură subiectivă,ă careă potă influen aă loculă s vârşiriiă uneiă infrac iuniă suntă
circumscrişi,ă înă modă esen ial,ă ac iuniiă oamenilor,ă înă specială aă „valuluiă deă curioşi”,ă înă principiu,ă
persoaneă neinteresate,ă atraseă laă loculă s vârşiriiă infrac iunii,ă înă modă instinctual,ă deă ineditulă şiă
spectaculozitateaăsitua iei.ăDeăasemenea,ăseăpoateămanifestaăac iuneaăpersoanelorăinteresate,ăcumă
arăfiăf ptuitoriiăsauăapropia iăaiăacestora,ăinteresa iăînădistrugereaădeăurmeăsauăînăcreareaădeăurme,ă
înămodăartificial,ăpentruăîngreunareaăcercet rilor;ă
activită i ce urmăresc identificarea martorilor oculari şi a persoanelor suspecte,
prinderea şi re inerea făptuitorilor,ăînăsensulăc ăpersoaneleăajunseăprimeleălaăfa aălocului,ăpoli iştiă
sauă jandarmi,ă trebuieă s ă ac ioneze pentru identificarea acelor persoane, care au perceput, prin
propriileăsim uri,ăîntreagaăactivitateăinfrac ional ăsauăfragmenteăaleăacesteia.ăTrebuieăs ăseănotezeă
dateleă deă identificareă aleă acestora,ă respectiv:ă nume,ă prenume,ă domiciliu,ă locă deă munc ,ă etc. Înă
acelaşiă timp,ătrebuieă s ă fieă luateă m suri,ă pentruă aă seă împiedicaă influen areaă acestorăpersoane,ă deă
c treăalteăpersoaneăinteresateăori,ăchiar,ădeăaăseăinfluen aăîntreăele,ăcunoscut ăfiindătendin aăunoră
persoane de a-şiăimpuneăopinia,ăcaăoămanifestareăaăpersonalit ii.ă
activită i privind încunoştin area organului competent a efectua cercetarea la fa a
locului,ă înă sensulă c ă persoaneleă ajunseă primeleă laă fa aă locului,ă indiferentă deă calitateaă lor,ă auă
obliga iaă deă aă anun aă organulă judiciară competentă s ă efectueze cercetarea, cu privire la: natura
fapteiă s vârşite,ă situa iaă persoaneiă v t mate,ă întindereaă suprafe eiă deă terenă peă careă suntă întinseă
34
urmeleă şiă mijloaceleă materialeă deă prob ,ă naturaă acestora,ă f ptuitori,ă alteă date,ă ceă auă leg tur ă cuă
s vârşireaăinfrac iunii.
Activită ile pregătitoare care se efectuează înaintea

deplasării echipei de cercetare la fa a locului
Principaleleă activit iă preg titoare,ă careă seă efectueaz ă deă
c treăorganulăcompetentăcuăcercetareaă loculuiăfaptei,ăînainteaădeăaă
seărealizaădeplasareaălaăfa aălocului,ăsuntăurm toarele:ă
primirea, consemnarea şi verificarea sesizării, conform
art.ă221ădinăCodulădeăprocedur ăpenal .ăIndiferentădeăformaăpeăcareă
oă îmbrac ă sesizarea,ă respectiv:ă plângere,ă denun ă sauă sesizareă dină
oficiu,ăoriădeăpersoanaăcareăoăface,ăesteănecesarăs ăseădepun ătoat ădiligen ele,ăpentruăob inereaăcâtă
maiămultorădateădespreănaturaăfaptei,ăloculăşiătimpulăcândăaăfostăs vârşit .ă
pregătirea echipei de cercetare la fa a locului, careă vaă fiă condus ă deă oă persoan ,ă
poli istăsauăprocuror,ăînăfunc ieădeăcompeten aămaterial ădeăcercetareăaăinfrac iunii,ăceăs-aăs vârşit.ă
Înă func ieă deă particularit ileă fiec ruiă cază înă parte,ă echipaă deăcercetareălaă fa aă locului,ă trebuieă s ă
cuprind :ă
o grupă de specialişti,ă careă voră asiguraă parteaă cuă caracteră tehnică aă activit iiă deă
cercetareă laă fa aă locului,ă respectiv:ă c utarea,ă relevarea,ă fixarea,ă ridicarea,ă examinareaă laă fa aă
loculuiăaăurmelorăşiămijloacelorădeăprob .ă
o grupă de anchetatori, care, prinădesf şurareaăunorăactivit iăspecificeădeăinvestigare,ă
concur ălaărealizareaăscopuluiăactivit iiădeăcercetareălaăfa aălocului.ăConlucrarea,ăîntreăceleădou ă
componenteăaleăechipeiădeăcercetare,ăesteănecesarăs ătind ăc treăperfec iune,ăpracticaădemonstrândă
c ,ă efectiv,ă activit ileă seă completeaz ă reciproc,ă rezultateleă uneiaă determinândă efectuareaă alteia,ă
pân ăînămomentulăepuiz riiătuturorăposibilit ilor;ă
pregătirea mijloacelor tehnico-ştiin ifice criminalistice, ce vor fi folosite pe parcursul
cercet riiălaăfa aălocului,ădup ăcaz,ărespectiv:ă
trusa criminalistică universală, cu instrumentarul complet, pentru executarea
marcajeloră şiă m sur torilor,ă pentruă descoperirea,ă relevarea,ă fixareaă şiă ridicareaă urmelor,ă pentruă
executareaădesenelorăşiăschi elor;
trusa fotografică,ă cuă aparateă operativeă şiă materialeă fotosensibile,ă inclusivă dispozitiveă
deăiluminareăadecvateăîmprejur rilor;ă
truse criminalistice specializate, pentru cercetarea urmelor latente, pentru identificarea
substan eloră stupefiante,ă pentruă cercetareaă urmeloră biologice,ă pentruă cercetareaă incendiiloră şiă
exploziilor,ăaăaccidentelorădeăcircula ieăsauădeămunc ,ăetc.;ă
laboratoare criminalistice mobile,ă înă cazulă efectu riiă unoră cercet ri,ă cuă ună gradă deă
complexitate mai mare, laboratoare care dispună deă truseleă criminalisticeă men ionateă maiă sus,ă
precumăşiădeăalteămijloaceătehnico-ştiin ifice,ăcumăsunt:ă
aparatură foto şi video,ăpentruăînregistrareaăimaginilorădeălaăcercetareaălaăfa aălocului,ă
precumăşiăaădeclara iilorăvictimelor,ămartorilorăşi aăpersoanelorăsuspecte,ădup ăcaz;ă
aparatură diversă de detec ie, cum sunt: detectoarele de metale, detectoarele de
cadavre,ă detectoareleă deă substan eă exploziveă şiă deă substan eă radioactive,ă detectoareă cuă radia iiă
invizibile, cum sunt cele cu raze infraroşii,ăcuăultravioleteăşiăcuărazeăröetgen,ăprecumăşiădetectoareă
pentruădiverseăsubstan eătoxiceăşiăstupefiante,ăetc.;ă
luarea măsurilor de protec ie,ăaămembrilorăechipeiădeăcercetareălaăfa aălocului,ăimplic ă
oă preg tireă detaliat ,ă anterioar ă prezent riiă laă fa aă locului.ă Ină func ieă deă informa iileă peă careă leă
de ine,ăorganulădeăcercetareătrebuieăsaăiaătoateămasurile,ănecesareăşiăsuficiente,ăastfelăîncâtăvia a,ă
s n tateaăsauăintegritateaăcorporal ,ăaăechipeiădeălaăfa aălocului,ăs ănuăfieălezat ăsubăniciăoăform ă
asigurarea deplasării cu operativitate a echipei de cercetare la fa a locului, pentru
prevenireaă distrugeriiă urmelor,ă pentruă aă nuă seă ajungeă laă plecareaă sauă influen areaă martoriloră
35
oculari,ă precumă şi,ă dup ă caz,ă pentruă aă seă preveniă denaturareaă pozi iei urmeloră şiă mijloaceloră
materialeădeăprob .ă
Acestă tipă deă activit i,ă efectuateă deă c treă membriiă echipeiă deă
cercetareă ajunşiă laă fa aă locului,ă suntă meniteă aă completaă peă celeă deă laă
sediulăorganuluiăjudiciarăşiăa aduceăcorec iileănecesare,ăînăcazulăm suriloră
luateădeăc treăprimiiăajunşiălaăfa aălocului.ăÎnăacestăsens,ăşefulăechipeiădeă
cercetareăareăunărolăhot râtorăînăorganizareaăşiădesf şurareaăactivit iloră
deă cercetareă laă fa aă locului,ă deă calit ileă saleă managerialeă depinzând,ă înă
bun ăm sur ,ăcondi iileăînăcareăseăvaăefectuaăactivitateaăpropriu-zis .ă
Oă dat ă ajunsă laă fa aă locului,ă şefulă echipeiă deă cercetareă laă fa aă loculuiă seă informeaz ,ă cuă
situa iaă persoaneloră v t mate,ă modulă înă careă s-aă ac ionată pentruă salvareaă victimelor,ă
operativitate, despre:
precumăşiădac ămaiăsuntăpersoaneăcareănecesit ăprim-ajutor;

dac ăşiăcumăs-a asigurat paza locului faptei;
modulă înă careă s-aă ac ionată pentruă conservareaă urmeloră şiă aă mijloaceloră materialeă deă
prob ;ă
dac ă auă fostă identifica iă şiă re inu iă laă fa aă loculuiă f ptuitorii,ă loculă undeă seă g sescă
aceştia,ă dac ă auă fostă ataca i,ă molesta i,ă precumă şiă dac ă exist ă risculă unoră asemeneaă ac iuniă
împotrivaăf ptuitorilor;ă
dac ăexist ămartoriăoculari,ădateleădeăidentitateăaăacestoraăşiăloculăundeăseăafl ăaceştia;ă
dac ăseăcunoaşteăîntindereaăpagubelor;ă
dac ,ă urmare,ă aă s vârşiriiă infrac iuniiă auă fostă puseă înă pericolă sauă aă fostă împiedicat ă
dac ăexist ăpericolăiminentădeăincendiu,ăexplozie,ăinunda ii,ăetc.;ă

activitatea unor puncte de lucru;
dac ă auă fostă întrerupteă c iă deă comunica ie,ă dac ă auă fostă anun a iă conduc toriiă
obiectivelorăeconomiceăpeăteritoriulăc roraăseăîntindeăperimetrulădeăcercetat;ă
Deăasemenea,ăverific ăstareaădeăfaptăşiăiaăm surileănecesareăpentruăcompletareaăşiăcorectareaă
celorăîntreprinseădeăprimiiăajunşiălaăfa aălocului,ăevitareaăoric rorăpericoleăşiăpentruăcreareaăceloră
maiăbuneăcondi ii,ăînăcareăs ăseăefectuezeăcercetareaălaăfa aălocului.ă
Organizarea şi executarea activită ii de cercetare la fa a locului
Activitateaădeăorganizareăaăactivit iiădeăcercetareălaăfa aălocului,ătrebuieăprivit ăsubădubluă
fiecareă membruă ală echipeiă deă cercetare,ă areă deă îndeplinită sarciniă concreteă şiă precise,ă
aspect, astfel:
potrivităatribu iilorăsaleă
organizareaăactivit ilorădeăinvestigareătrebuieăs ăseăfac ăîntr-oăordineăbineăstabilit .
Sarcinile membrilor echipei de cercetare la fa a locului
Modulăconcret,ăînăcareăsuntărepartizateăsarcinileămembrilorăechipei,ăesteăguvernatădeăuneleă
considerente,ă precum:ă preg tireaă şiă specializareaă personalului,ă calit ileă şiă intereseleă fiec ruiă
membru,ă experien aă şiă concep iaă privindă gestionareaă situa iiloră deă criz ,ă rela iileă dintreă membri,ă
stareaădeăs n tateăaăacestora,ăal iăfactoriădeănatur ăpsihosomatic ,ăceăpotăinfluen aăcomportamentul
acestora, etc.
Sarcinile şefului echipei de cercetare
asigur ă siguran aă personaluluiă dină subordineă şiă securitateaă loculuiă consum riiă
infrac iunii;ă
organizeaz ,ă atunciă cândă maiă esteă cazul,ă verificareaă st riiă victimelor,ă iară înă cază deă
necesitate, dispuneă m suriă adecvateă pentruă acordareaă primuluiă ajutoră medicală şiă pentruă
transportareaăacestoraălaăceaămaiăapropiat ăunitateăspitaliceasc ;ă
iaă m suri,ă pentruă aă interziceă p trundereaă laă loculă s vârşiriiă infrac iunii,ă peă timpulă
desf şur riiă activit ii,ă aă oric roră persoane,ă indiferentă deă calitate,ă func ieă sauă grad,ă careă nuă auă
sarciniăînăleg tur ăcuăcercetareaălaăfa aăloculuiăsauăcuăsalvareaăvictimelor;ă
36
conduceăprimaăinspec ieăaăloculuiăfaptei,ăpentru:ă
evaluarea eventualelor urme existente;
marcareaădrumuluiădeăacces,ăpentruăalteăpersoaneăcareăparticip ălaăcercetare,ărespectiv:ă
medicălegist,ăconductorăcâineădeăurm rire,ămartoriăasisten i,ăetc.;ă
stabilireaănecesit iiădeădotareăşiăechipareăaămembrilorăechipei;ă
determinareaă moduluiă deă desf şurareă aă cercet rii,ă precumă şiă aă sarcinilor,ă adecvateă şiă
stabilireaănecesit iiădeăparticipare,ăaăunorăalteăcategoriiădeăspecialişti,ădecâtăceiăcareăfacă
oportune, pentru fiecare membru al echipei;
parteădejaădinăechip ;ă
preg tireaă uneiă descrieriă preliminare a locului faptei, pentru redactarea procesului-
verbal,ădeăfixareăaărezultatelorăcercet riiălaăfa aălocului;ă
asigur ăschimbulădeăinforma ii,ăîntreăceiăcareăcerceteaz ăcâmpulăinfrac ionalăşiăceiăcareă
investigheaz ăînăteren;ă
reevalueaz ăcontinuuăeficien aăcercet rii,ăpeătotăparcursulăactivit ii;ă
coordoneaz ăactivitateaădeăîntocmireăaăprocesului-verbalădeăcercetareălaăfa aălocului;ă
asigur ărela iaăcuămass-mediaăsauădesemneaz ăunămembruăalăechipeiăpentruăaceasta;ă
Sarcinile specialiştilor criminalişti
efectueaz ăactivit iădeăc utare,ădescoperire,ărelevare,ăfixare,ăridicare,ăambalare,ăetc.,ăaă
urmelorăşiămijloacelorămaterialeădeăprob ;ă
realizeaz ăm sur torileădeălaăloculăfaptei;ă
descriuăurmeleăşiămijloaceleămaterialeădeăprob ,ăloculăundeăauăfostăg site,ămetodeleăşiă
mijloaceleăfolositeăpentruăc utare,ădescoperire,ărelevare,ăfixare,ăridicare,ăambalare;ă
semneaz ăşiădateaz ăurmeleăşiămijloaceleămaterialeădeăprob ,ă inândăeviden aăacestora;ă
ridic ăşiăambaleaz ăurmele,ăînămodăadecvat,ăpentruăaăleăp straăintegritateaămaterial ,ăpeă
efectueaz ă înregistr riă fotoă aleă întregiiă zone,ă înainteă deă aă seă intraă înă perimetrulă deă
timpul transportului;
efectueaz ăînregistr riăfotoăaleăurmelorăşiămijloacelorămaterialeădeăprob ,ăînămomentul

cercetat;
descoperirii,ăînainteădeăaăfiăridicate;ă
interpreteaz ,ă dină punctă deă vedereă ştiin ific,ă al turiă deă ceilal iă membriă aiă echipei,ă înă
func ieă deă competen eleă profesionaleă aleă fiec ruia,ă urmeleă şiă mijloaceleă materialeă deă prob ă
descoperiteălaăfa aălocului,ăîn scopulărefaceriiătablouluiăinfrac iuniiăşiăalăob ineriiăcâtămaiămultoră
dateădespreăf ptuitori;ă
prină constat rileă f cute,ă seă pronun ă cuă privireă laă origineaă şiă modulă deă creareă aă unoră
urme,ăpronun ându-seăcuăprivireălaăcalit ileăşiăposibilit ileădeăvalorificare a lor, prin expertize;
urm rescă folosireaă terminologieiă criminalisticeă adecvate,ă pentruă consemnareaă
corespunz toareă înă procesul-verbală deă cercetareă laă fa aă locului,ă aă st riloră deă faptă şiă aă urmeloră
întocmescăschi aăloculuiăfaptei, stabilindăpeăschi ăurmeleăimportante;ă

existente;
Sarcinile investigatorilor şi anchetatorilor

Membriiă echipei,ă cuă sarciniă deă investiga ieă şiă cercetare,ă trebuieă s ă desf şoareă activit iă
investigativeăşiădeăcercetare,ăreferitoareăla:ă
identificarea martorilor oculariăşiăaăf ptuitorilor;ă
efectuareaădeăinvestiga iiăprintreărude,ăveciniăsauăalteăpersoane,ăcareăauăcunoscutăsauăauă
avută rela iiă cuă victima,ă cuă privireă laă stareaă s n t ii,ă obiceiurileă şiă modulă deă via ă aleă acesteia,ă
rela iileăsaleăcuăalteăpersoane,ăetc.;
verificareaă activit iiă persoaneloră suspecte,ă careă ară fiă putută s vârşiă fapta,ă îndeosebiă
modulăînă careă şi-auă petrecută timpul,ă înă perioadaăcritic ,ăcorespunz toareă cuăperioadaăînă careă s-a
s vârşităfapta;ă
participareaă laă ac iuniă deă c utare,ă înă diverseă locuri,ă înă scopulă g siriiă unoră obiecteă
purt toareădeăurmeăsauăcorpuriădelicte;ă
efectuarea,ăînăfunc ieădeănecesit i,ăde:ăaudieri,ăconfrunt ri,ăperchezi ii,ărecunoaşteriădină
grupădeăpersoaneăşiăobiecte,ăetc.,ăîntocmindăacteleăproceduraleăprev zuteădeălege;
37
culegereaă deăinforma iiăînăleg tur ă cuă faptaă s vârşit ,ă persoanele,ă valorileă şiă obiecteleă
implicate,ă alteă elementeă deă natur ă aă ajutaă laă l murireaă tuturoră împrejur rilor,ă ceă caracterizeaz ă
s vârşireaăinfrac iunii;ăSarcinile altor specialişti
Specialiştii,ă laă serviciileă c roraă seă poateă apela,ă potă fi,ă înă func ieă deă caz:ă mediciă legişti,ă
antropologi,ă biologi,ă stomatologi,ă armurieri,ă specialiştiă înăexplozibili,ă toxiceăşiă stupefiante,ă dup ă
caz,ă ingineriă deă diferiteă specialit i,ă conductoriă aiă diferiteloră animale,ă ceă seă folosescă înă practicaă
curent ,ă pentruă prelucrareaă urmeiă deă mirosă şiă identificarea,ă peă aceast ă baz ,ă aă persoaneloră
suspecte, a drogurilor, a explozibililor, etc.
Medicul legist,ă areă caă sarciniă laă fa aă locului,ăexaminareaă cadavruluiă şiă toaletarea acestuia,
dup ăcaz.ăÎnăcolaborareăcuăspecialistulăcriminalist,ămediculălegistăcerceteaz ăobiecteleăpurt toareă
deă urme,ă îmbr c mintea,ă înc l minteaă şiă obiecteleă personaleă aleă victimei,ă înă vedereaă stabiliriiă
leg turiiăacestoraăcuăleziunileăconstatate.ă
Agentul de poli ie, conductor al câinelui de urmărire,ăareăcaăsarciniăs ăaccead ,ăcuăcâineleă
deă urm ,ă peă drumulă careă i-aă fostă indicat,ă laă loculă s vârşiriiă infrac iunii,ă înă vedereaă prelu riiă şiă
prelucr riiă urmeiă deă miros.ă Înă continuare,ă trebuieă s ă parcurg ă cuă câineleă deă urm ,ă traseulă deă
prelucrareăaăurmeiădeămiros,ăpentruădescoperireaăşiăridicareaădeăobiecteăascunseăoriăabandonate,ă
fiind,ă dup ă caz,ă înso ită deă ună membruă ală echipeiă deă cercetare.ă Laă finalulă activit iiă desf şurate,ă
trebuieă s ă întocmeasc ă procesul-verbală deă folosireă aă câineluiă deă urm rireă şiă aă schi eiă traseuluiă
parcurs de acesta.
Efectuarea cercetării la fa a locului
Cercetareaă laă fa aă loculuiă parcurgeă dou ă faze,ă şiă anume:ă faza statică şi faza dinamică.
Aceast ădistinc ieăareăunăcaracterăconven ional,ăutilădinăpunctădeăvedereăştiin ific,ăîns ănuătrebuieă
acceptatăcaăcevaărigidăşiăabsolut.ă
Cercetarea la fa a locului în faza statică
Faza statică,ă constituieă debutulă cercet riiă laă fa aă locului,ă esteă momentulă înă careă echipaă iaă
contact nemijlocit cu loculă faptei.ă Prină activit ileă desf şurateă înă aceast ă faz ,ă seă formeaz ă oă
imagineăgeneral ăasupraăloculuiăfaptei,ăasupraănaturiiăactivit iiăcercetateăşiăaăprincipalelorărepere,ă
careăpotăaveaărelevan ăpentruăanchet ,ăseăînl tur ăoriceăposibilitateădeădistrugereăsauădispari ieăaă
urmelorăşiăaămijloacelorămaterialeădeăprob .ă
Peă parcursulă desf şur riiă activit ilor,ă constat rileă f cuteă seă noteaz ă provizoriu,ă într-o
agend ă destinat ă specială acestuiă scop,ă urmândă caă acesteă dateă s ă fieă folosite,ă ulterior,ă dup ă
terminareaăactivit ii,ălaăîntocmireaăprocesuluiăverbalădeăcercetareălaăfa aălocului.ă
Cercetarea la fa a locului în faza dinamică
Fazaă dinamic ă seă distingeă prină complexitate,ă presupunândă participareaă tuturoră membriloră
echipeiă laă efectuareaă investiga iiloră şiă laă folosireaă integral ă aă mijloaceloră tehnico-ştiin ificeă
criminalistice,ă aflateă laă dispozi iaă lor.ă Dup ă efectuareaă activit iloră specificeă fazeiă statice,ă seă
procedeaz ă laă examinareaă minu ioas ă aă tuturoră urmeloră şiă mijloaceloră materialeă deă prob ,ă
descoperiteă înă perimetrulă cercetat,ă cuă privireă laă careă seă apreciaz ă c ă auă leg tur ă cuă s vârşireaă
infrac iunii,ă existândă posibilitateaă mişc riiă obiecteloră purt toareă deă urme,ă înă func ieă deă
posibilit ileătehniceădinădotare.ă
inândă seamaă deă finalitateaă ei,ă deă rolulă şiă loculă activit iiă deă cercetareă laă fa aă locului,ă înă
economiaăancheteiăpenale,ăconduc torulăechipeiădeăcercetareăareăobliga iaădeăaăcoordonaăeforturileă
echipei,ăînădirec iaăexplic riiăfiec reiăac iuniăsauăfenomen,ăînăurmaăc ruiaăs-auăprodusămodific ri
înăstareaăsistemuluiădeăreferin ,ădevenitălocăalăfaptei.ăÎnăacestăsens,ătrebuieă inutăcontădeăfaptulăc :ă
permanenta căutare, descoperire şi examinare de urme şi mijloace materiale de probă, la fa a
locului, nu trebuie acceptată ca un scop în sine. Simplaă existen ă aă uneiă urme,ă descoperiteă înă
perimetrulăînăcareăs-aăs vârşităoăinfrac iune,ănuăînseamn ănimicăsauăînseamn ăfoarteăpu in,ădac ăeaă
nuăesteărela ionat ăcuăactivitateaăinfrac ional ăşiăidentitateaăf ptuitorilor.ă
38
1. Preciza iă înă ceă const ă preg tireaă pentruă efectuareaă cercet riiă laă fa aă
locului .
2. Prezenta iăcareăsuntămomenteleăcercet riiălaăfa aălocului.
BIBLIOGRAFIE:
2. I. Mircea Criminalistica, Ed. Lumina Lex Bucuresti, 2010.
39
CAPITOLUL 8
TACTICA EFECTUARII PERCHEZITIEI
CUPRINS:
8.1 Noţiune, importanţă şi reglementare juridică
8.3 Reguli tactice folosite la efectuarea percheziţiei şi ridicării de obiecte
şi înscrisuri
Dup ăstudiulă acestuiăă capitolă studen iăvorăfiăcapabiliă s ădemonstrezeă
c ăauădobîndităsuficienteăcunoştin eăpentruăaăşti:
- situa iileăînăcareăseăimpuneăefectuareaăperchezi ieiădomiciliare;
- regulile tactice care trebuiesc respectate la efectuarea
perchezi ieiădomiciliare;
8.1 Noţiune, importanţă şi reglementare juridică
Pentruă aă puteaă fiă folositeă caă mijlocă deă prob ,ă înă procesulă penal,ă
obiecteleă ceă con in înă structuraă loră sauă poart ă urmeă peă suprafa aă lor,ă înă
leg tur ă cuă infrac iuneaă s vârşit ,ă înscrisurileă oriă valorileă deă oriceă fel,ă
trebuieă s ă intreă înă posesiaă organuluiă judiciar,ă printr-un mijloc procesual
legal.ăPrintreăactivit ileăprev zuteădeălegeaăprocesualăpenal ăseănum r ăşiă
perchezi iaăşiăridicareaădeăobiecteăşiăînscrisuri.ă
Perchezi ia,ă poateă fiă definit ă caă fiindă „activitatea procesual penală
şi de tactică criminalistică, de căutare, asupra persoanelor, în mijloace
de transport ori în alte spa ii, închise sau deschise, a obiectelor, valorilor sau înscrisurilor, a
căror existen ă sau de inere este tăgăduită, ori nu se cunoaşte despre prezen a lor, în vederea
descoperirii şi ridicării lor, pentru a le administra ca mijloc de probă în procesul penal”.ă
Obiectivele perchezi iei,ăsuntăurm toarele:ă
descoperireaădeăobiecteăsauăînscrisuri,ăceăcon inăsauăpoart ăurmeleăinfrac iunii;ă
descoperireaădeăobiecte,ăînscrisuriăsauăvalori,ăcareăauăfostăfolositeăoriăauăfostădestinateă
s ăserveasc ălaăcomitereaăfapteiăsauăsuntăprodusăalăinfrac iunii;ă
identificareaăşiăridicareaăbunurilorăproveniteădinăinfrac iune;ă
descoperireaă persoaneloră careă seă sustragă deă laă urm rireaă penal ă sauă executareaă
descoperireaăunorăobiecte,ăînscrisuriăsauăvalori,ăaăc rorăde inereăesteăilegal ,ăcumăarăfi:ă

pedepsei;
arme,ămuni ii,ăexplozivi,ăsubstan eătoxice,ădocumenteăetc.;ă

identificareaăbunurilorăsauăvalorilor,ăaflateăînăproprietateaăînvinuituluiăsauăinculpatuluiă
oriă aă persoaneiă responsabileă civilmente,ă înă vedereaă lu riiă m surilor asiguratorii, pentru
recuperareaă prejudiciuluiă sauă garantareaă execut riiă pedepseiă amenziiă oriă aă m suriiă confisc riiă
specialeăsauăaăconfisc riiăaverii;ă
Perchezi ia are o reglementare legală foarte clară,ă astfelă c ă nuă seă poateă efectuaă decât,ă
strict,ăînălimiteleădispozi iilorălegale.ă
40
Perchezi ia domiciliară poateă fiă dispus ,ă numaiă deă c treă judec tor,ă
prină încheiereă motivat ,ă înă cursulă urm ririiă penale,ă laă cerereaă procuroruluiă
sauă înă cursulă judec ii.ă Înă acesteă condi ii,ă organul deă cercetareă penal ă ală
poli iei,ă seă adreseaz ă cuă cerereă procuroruluiă şiă acesta,ă dac ă consider ă
necesar ăşiăoportun ăşiăsuntăîndepliniteăcondi iileălegale,ăinclusivăurm rireaă
penal ă s ă fieă început ,ă seă adreseaz ă cuă cerereă judec torului.ă Perchezi ia
corporală,ăpoateăfiădispus ,ădup ăcaz,ădeăc treăorganulădeăcercetareăpenal ,ă
deăprocurorăsauădeăjudec tor17.
Ridicarea de obiecte şi înscrisuri,ăconstituieăoăobliga ieăpentruăorganulădeăurm rireăpenal ă
şiă instan aă deă judecat ă (art.ă 96ă C.p.p).ă Deă asemenea,ă oriceă persoan ă esteă obligat ,ă s ă predeaă ună
obiectă sauă înscris,ă ceă poateă serviă caă mijlocă deă prob ă (art.ă 97ă C.p.p.),ă înă cază contrară acestaă vaă fiă
ridicat,ăînămodăsilit,ăprinăorganulădeăcercetareăpenal ,ăconformăart.ă99ăC.p.p.ă
Clasificarea perchezi iei
a. din punct de vedere procesual-penal,ăcorespunz torădispozi iilorăCoduluiădeăprocedur ă
penal ,ăperchezi iaăpoateăfiădeădou ăfeluri:ă
perchezi ia domiciliară,ă careă includeă toateă locurileă înă careă seă potă efectuaă perchezi ii,ă
înălocuin ;ă
respectiv:
înăcamereăde hotel;
laăloculădeămunc ;ă
înăincintaăsediilorăinstitu iilorăsauăagen ilorăeconomici;ă
înălocaluriăpublice;ă
mijloace de transport;
înăoriceăalteălocuri;ă
perchezi ia corporală,ăcareăincludeăşiăperchezi iaăasupraăbagajelor;ă
Pregătirea perchezi iei
Pentruă asigurareaă reuşitei,ă oric ruiă actă deă urm rireă penal ,ă esteă necesar ă oă temeinic ă şiă
serioas ăpreg tire,ăastfelăc ăniciăperchezi iaănuăpoateăfiăl sat ălaăvoiaăîntâmpl rii.ăF r ăoăorganizareă
atent ăşiăf r ăaăfiărigurosăpreg tit ,ăoriceăperchezi ieăpoateăfiăsortit ăeşecului.ă
Etapele care trebuie parcurse în pregătirea unei perchezi ii,ăsuntăurm toarele:ă
a. Stabilirea obiectivelor şi scopului perchezi iei
Obiectiveleă uneiă perchezi ii,ă depindă deă naturaă infrac iuniiă investigate.ă Înă func ieă deă
infrac iune,ă seă poateă stabiliă naturaă obiecteloră ceă voră fiă c utateă sauă efectiv,ă ună anumită obiect,ă
document,ă înscris,ă etc.,ă careă trebuieă s ă fieă c utateă şiă g site.ă Cunoscândă categoriaă obiecteloră sauă
înscrisurilor,ăcareăvorăfiăc utate,ăseăpotăemiteăşiăipotezeăcuăprivireălaămodulădeăascundere.ăDeja,ăînă
aceast ăfaz ,ăpotăfiăprev zuteăşiăeventualeleămijloaceătehnice,ănecesareăpentruăc utare.ă
Esteănecesar,ădeăasemenea,ăanalizareaăoportunit iiăefectu riiăperchezi iei,ădac ăsuntăindiciiă
suficient de temeinice, de natur ăs ăcreezeăpresupuneriăîntemeiate,ăc ăseăvorădescoperiămijloaceleă
materialeădeăprob ăc utate.ă
b. Cunoaşterea locului unde urmează a se efectua perchezi ia
Cunoaştereaăloculuiăundeăurmeaz ăaăfiăefectuat ăperchezi ia,ăesteăobligatorieăşiăvizeaz ,ăînă

general,ăurm toareleăaspecte:ă
adresaăundeăesteăsituatăloculăînăcareăseăvaăefectuaăperchezi ia;ă
caracteristicile topografice ale locului;
caracteristicileădeăconstruc ieăaleăcl dirii,ărespectiv:ănum rulădeănivele,ătoateăintr rileăşiă
ieşirileăposibile,ăspa iileăauxiliare,ăspa iiăcomuneăcuăal iălocatari,ăetc.;ă
planulăinteriorăalăspa iuluiăcareăurmeaz ăaăfiăperchezi ionat;ă
c ileădeăaccesăc treăcl direăsauăteren;ă
posibilit iădeăcomunicareăcuăexteriorul;ă
41
existen aă unoră locuriă periculoase,ă respectiv:ă ochiuriă deă ap ,ă mlaştin ,ă pu uriă
dateădespreăimobileleăînvecinateăşiămodalit ileădeădelimitareăfa ădeăacestea;ă

neacoperite, etc.;
dateăprivindăproprietariiăsauăde in toriiăspa iilorărespective,ăetc.;ă.ă

c. Cunoaşterea persoanelor la care se va efectua perchezi ia
Cunoaştereaăpersoanelor,ălaăcareăurmeaz ăaăseăefectuaăperchezi ia,ăajut ăorganulăjudiciarăs -

şiăformezeăoăimagine,ăcuăprivireălaăposibileleăriscuri,ăpeăcareăleăpresupuneăefectuareaăperchezi iei,ă
înăvedereaăorganiz riiăminu ioase, înclusivăînăceeaăceăpriveşteăfor eleăparticipante,ăpentruăaănuăseă
transformaătotulăîntr-unăeşecădeămariăpropor ii,ăcuăconsecin eleădeărigoare.ă
d. Stabilirea momentului efectuării perchezi iei
Acestăaspect,ăalăpreg tiriiăperchezi iei,ăpresupuneăluareaăîn considerare a unor factori cum ar
necesitateaă asigur riiă elementuluiă surpriz ,ă pentruă persoaneleă aflateă laă loculă
fi:
perchezi iei;ă
necesitateaă efectu riiă neîntârziate,ă pentruă aă nuă disp reaă obiecteleă sauă persoaneleă
c utate;ă
stabilirea acelor limiteă deă timp,ă careă ofer ă condi iiă optimeă deă p trundere,ă laă loculă deă
perchezi ionat,ăetc.ă
Suntăşiăsitua ii,ăînăcareăperchezi iaătrebuieăamânat ,ăînăscopătactic,ădeşiăseăde inădateăsigureă
cuăprivireălaăexisten aăobiectelorăşiăchiarăaăloculuiădeăascundere,ăîns ,ădescoperireaălor,ăprinănaturaă
împrejur rilor,ă esteă foarteă dificil .ă Amânareaă areă rolulă deă aă liniştiă persoanaă suspect ,ă deă a-i da
impresiaă c ă nuă vaă maiă fiă perchezi ionat ă şi,ă astfel,ă s ă fieă determinat ă s ă renun eă laă ascundereaă
obiectelor,ămaiăalesădac ăareănevoieădeăeleăsauăîncearc ăs ăleăvând .ă
e. Organizarea şi formarea echipei care va efectua perchezi ia
Organizareaăactivit ii,ăînăvedereaăefectu riiăuneiăperchezi ii,ăseărealizeaz ăpeăbazaădatelorăşiă

informa iiloră ob inuteă înă etapeleă anterioareă şiă areă înă vedere,ă ob inereaă autoriza ieiă sauă aă tuturoră
autoriza iilorănecesare,ădup ăcaz,ăpentruăefectuareaăperchezi iilor,ăprecumăşiăformareaăechipeiăsauă
echipelor,ăcareăvorăefectuaăperchezi iile.ă.ă
Deăregul ălaăperchezi ieăparticip :ă
organulă deă urm rire penal ,ă respectiv:ă ofi erulă deă poli ieă sauă procurorul,ă careă
instrumenteaz ăcauza;ă
specialiştiăcriminalişti;ă
specialiştiădinădomeniulăînăcareăs-aăcomisăinfrac iunea;ă
Înăfunc ieădeănecesit i,ăînăechip ăpotăfiăcoopta iăşiăal iălucr toriădeăpoli ie,ădeălaăforma iunileă
armeă şiă muni ii,ă poli ieă criminal ,ă poli ieă rutier ,ă ordineă public ,ă inclusivă dină cadrulă
detaşamentelorădeăinterven ieărapid ,ădup ăcaz,ă
f. Pregătirea mijloacelor tehnice necesare
Înă general,ă mijloaceleă tehniceă necesareă laă efectuareaă uneiă perchezi ii,ă seă g sescă înă trusaă
criminalistic .ă Eleă difer ă înă func ieă deă obiecteleă c utateă şiă deă loculă undeă urmeaz ă aă seă efectuaă
perchezi ia,ăgenulăinfrac iuniiăcercetate,ăpersoanaăperchezi ionat ,ăetc.ă
Din categoria acestor mijloace, pot face parte urm toarele:ă
surse de iluminare;
unelteăpentruădesf cutăîncuietoriăsauăpentruăs pat,ăcumăsunt:ăciocane,ăşurubelni e,ăd l i,ă
cleşti,ăcazma,ătârn cop,ăetc.;ă
sonde metalice electromagnetice;
magne iăputernici,ădetectorăcuărazeăultraviolete;ă
aparateădeăfilmatăşiădeăfotografiat;ă
materiale pentru ambalare, etc.; .
42
8.3 Reguli tactice folosite la efectuarea percheziţiei şi ridicării de obiecte şi înscrisuri
a. Aspecte privind psihologia persoanei perchezi ionate
Pentruă oriceă persoan ,ă indiferentă deă gradulă deă cultur ,ă pozi ieă social ,ă
profesieă etc.,ă efectuareaă laă domiciliulă s uă aă uneiă perchezi ii,ă îiă provoac ă oă stareă
emo ional ă deosebit ,ă pentruă c ,ă perchezi iaă înă sineă esteă ună evenimentă deosebit.ă Aceast ă stareă oă
traverseaz ,ăchiarăşiăpersoaneărecidiviste,ăcareănuăsuntăpentruăprimaădat ăperchezi ionate.ă
b. Psihologia persoanelor care efectuează perchezi ia
Lucr toriiă deă poli ieă sauă procurorul,ă careă particip ă laă efectuareaă perchezi iei,ă trebuieă s ă
manifesteăunăsim ădeăobserva ieădeosebit,ăbine dezvoltat,ăoăputereămareădeăconcentrareăşiăoăfoarteă
bun ăaten ie,ăoăintui ieărapid ,ăcapacitateădeăanaliz ăşiădeăsintez .
Laăefectuareaăperchezi iei,ătrebuieăs ă in ăseamaădeăcâtevaăreguli,ărespectiv:ă
examinareaă minu ioas ă şiă observareaă permanent ă aă comportamentului persoanei
perchezi ionate,ă aă celorlalteă persoaneă existenteă laă loculă respectiv,ă câtă şiă particularit iloră loculuiă
perchezi ionat.ăEsteăindicat,ăcaăunălucr torădinăcadrulăechipei,ăs ăfieăîns rcinatănumaiăcuăefectuareaă
men inereaăstabilit iiăaten iei,ăprinăevitareaămonotonieiăînăcercetareăşiăchiar,ăprinăluareaă

acestor supravegheri;
unorăpauzeăpentruăodihn ,ăînăsitua iiădeăactivitateăprelungit ;ă

adaptareaărapid ,ălaăsitua iiăconcreteăîntâlniteălaăfa aălocului,ămobilitateaăgândirii,ăpentru
aăluaăceleămaiăadecvateăm suri;ă
perchezi iaă necesit ă mult ă perseveren ,ă calmă şiă r bdare,ă fiindă incompatibil ă cuă
superficialitatea,ănervozitatea,ăgrabaăoriărepulsiaăfa ădeăanumiteăobiecte;ă
c. Deplasarea şi intrarea la locul perchezi iei
Modul de deplasare,ădifer ădeălaăcauz ălaăcauz ,ăfiindăcondi ionatădeăparticularit ileăcauzeiă

şiăaleăloculuiădeăperchezi ionat.ăCeeaăceăesteăimportant,ăesteăfaptulăca,ădeplasareaăs ăaib ăînăvedereă
elementulă surpriz ,ă pentruă aăevitaă situa iiă deă distrugeriă deămijloace deă prob ,ăaruncareaă acestoraă
afar ădinălocuin ăetc.,ăoriădispari iaăpersoaneiădeălaădomiciliu.ă
Exist ă şiă cazuriă deosebite,ă respectivă înă cazulă infrac iuniloră flagranteă şiă aă unoră indiviziă
periculoşiăcerceta iăpentruăinfrac iuniăgrave,ăcândăseăpoateăp trundeădirect,ăprinăfor areaăuşilorădeă
acces.
d. Primele măsuri luate, după pătrunderea la locul perchezi iei, suntăurm toarele:ă
prezentarea legitima iei şi a autoriza iei de perchezi ie;
adunarea tuturor persoanelor,ă existenteă laă fa aă locului,ă într-o singur ă înc pereă şiă
stabilireaălucr toruluiăcareăleăvaăsupraveghea,ăpeătotăparcursulăperchezi iei;ă
perchezi ionarea corporală,ă aă tuturoră persoaneloră existenteă laă fa aă locului,ă careă seă
efectueaz ,ăinclusivăpentruăaăcontracaraăeventualeăac iuniăviolente,ăprin folosirea unor arme, aflate
inspectarea întregului loc care va fi perchezi ionat,ă prin:ă verificareaă rapid ă aă WC-
asupra lor;
urilor,ăaăsobelor,ăaămaşinilorădeăg tit,ăaătuburilorădeăaruncatăgunoiul,ăaăferestrelor,ăaătelefoaneloră
fixe sau mobile, (telefoaneleă mobile,ă existenteă asupraă persoanelor,ă voră fiă opriteă şiă puseă într-un
anumităloc,ăcaăs ănuăpoat ăfiăfolosite),ăsauăaăaltorăaparaturiădeăînregistrareăsauăcomunicare.ă
blocarea intrărilor şi ieşirilor,ă astfelă încât,ă niciă oă persoan ă s ă nuă poat ă p r si locul
perchezi ionatăşi,ăniciăoăalt ăpersoan ăs ănuăp trund ădinăafar ;ă
căutarea şi identificarea martorilor asisten i.ă Aceştia,ă înă situa iileă deosebiteă deă
p trundere,ăar tateămaiăsus,ătrebuieădejaăs ăexiste,ăpentruăaăasistaălaăopera iunileăf cuteădeăechip .ă
Reguli tactice aplicate în efectuarea perchezi iei domiciliare propriu-zise
Perchezi iaădomiciliar ,ăseăpoateăefectuaăînălocuriăînchiseăsauădeschise,ăîns ,ăindiferentăundeă
seăface,ătrebuieăîndepliniteăunăsetădeăreguliăgenerale,ărespectiv:ă
perchezi iaătrebuieăefectuat ,ăînăstrict ăconformitateăcuălegea;ă
43
perchezi iaăseădesf şoar ămetodic,ăsistematic,ăceeaăceăpresupuneăoăcercetareăşiăc utareă
detaliat ăşiăîntr-oăanumit ăordine,ădirec ie,ărespectiv:ăînăparalel,ăprinăcercetareaăconcomitent ăaămaiă
multorăînc peri,ăsauăsuccesiv,ăîncepândădeălaăintrareăşiăapoiăstânga-dreaptaăşiăspreăcentrulălocului;ă
observarea,ăînăpermanen ,ăaăcomportamentuluiăpersoaneiăperchezi ionate;ă
efectuareaăperchezi ieiăcuăminu iozitate,ăcalmăşiăcuăr bdare;ă
Perchezi iaă trebuieă s ă urm reasc ă depistareaă ascunz torilor,ă sensă înă care,ă înă practicaă
organelorădeăurm rireăpenal ,ăs-au format deprinderi practice, cu valoare de reguli, privind modul
deăcercetareăaădiferitelorălocuri,ăaăobiectelorădeămobilier,ăpere i,ătablouri,ăîmbr c minte,ăduşumele,ă
sc ri,ăgrupuriăsanitare,ăetc.ă
Fixarea rezultatelor perchezi iei
Toateăactivit ileădesf şurate,ăcuăocaziaăefectu riiăperchezi ieiăpropriu-zise,ăseăconsemneaz ,ă
conformăart.ă108ădinăCodulădeăprocedur ăpenal ,ăîntr-un proces-verbal, care constituie principalul
mijlocădeăfixareăaărezultatelorăperchezi iei.ăAcestaătrebuieăs ăcuprind ,ădateleăprev zuteăînăart.ă91ă
şiă108ădinăCodulădeăprocedur ăpenal ,ăprecumăşiămen iuniăreferitoareălaălocul,ătimpulăşiăcondi iile,ă
înăcareăauăfostădescoperiteăşiăridicateăobiecteleăşiăînscrisurile,ăenumerareaăşiădescriereaălor.ă
Înă acelaşiă proces-verbal,ă seă voră faceă men iuniă şiă despreă obiecteleă careă nuă auă fostă ridicate,ă
dac ă auă fostă men ionateă înă cuprinsulă procesuluiă verbală şiă despreă aceleaă careă auă fostă l sateă în
p strareăsauăpredateăînăcustodie.ă
Alte mijloace de fixare, care sunt anexe la procesul-verbalădeăperchezi ie,ăsuntăfotografiile,ă
filmulăjudiciarăşiădesenulăschi ,ădup ăcaz.
1. Prezenta iă careă suntă situa iileă înă careă seă impune efectuarea
perchezi iei.
2. Preciza iă careă suntă regulileă tacticeă careă trebuiescă respectată laă

efectuareaăperchezi iei.
BIBLIOGRAFIE:
banilor, Editura Noul Orfeu,ăBucureşti,ă2004 ;
2. Cirjan L.- Tratat de criminalistică, Ed.PenguinăBookăBucureştiă2005.
44
CAPITOLUL 9
TACTICA ASCULTARII DE PERSOANE
CUPRINS:
9.5 Tactica ascultarii a minorilor
- careăsuntăăregulileătacticeăfolositeălaăascultareaăînvinuitului;
- care sunt regulile tactice folosite la ascultarea minorului;

Prinăintermediulăcriminalisticii,ăsuntăelaborateămetodeleăştiin ificeăşiă
tactice de investigare aă infrac iunilor,ă asigurându-se,ă astfel,ă oă bun ă şiă
eficient ă organizareă aă etapeloră deă cercetare,ă aă moduriloră înă careă trebuieă
desf şurate,ăcuăcâtămaiămult ăeficacitateăşiăeficien ,ădiferiteleăactivit iădină
cursulăanchetei,ădup ăunăplanăstabilit.ă
Probele ob inute,ă într-oă anumit ă cauz ,ă voră puteaă fiă verificate,ă prină
intermediulă ascult riiă p r ilor,ă respectiv:ă învinuit,ă p r iă v t mate,ă martori.ă
Totăcuăaceast ăocazieăşiăpeăaceast ăcale,ăvorăputeaăfiăcompletate,ăelementeleăexistenteăcuăprivireălaă
cauz .ăPrinăintermediulăprobelor,ăseărealizeaz ăprincipiulăafl riiăadev ruluiăînăcauz .ă
No iunea de probă,ăvizeaz ătoateăfapteleăşiăîmprejur rile,ăceătrebuieădovedite,ăînărezolvareaă
cauzei.ăFapteleăşiăîmprejur rile,ădinăcuprinsulăproba iuniiăsuntădeădou ăfeluri:ă
fapte principale;
fapte probatorii,ă careă seă refer ă laă împrejur riă deă fapt,ă careă nuă suntă cuprinseă înă faptulă
principal,ădar,ăaăc rorădemonstrare,ăpermiteăs ăseătrag ăconcluzii,ăcuăprivireălaăfaptulăprincipal;ă
Unăprocedeuăprobator,ăesen ial,ăesteăcelăalăaudierii persoanelor.

Audiereaă sauă ascultareaă învinuitului/inculpatului,ă esteă oă activitateă
procesual ă şiă deă tactic ă criminalistic ,ă efectuat ă deă c treă organulă deă
urm rireă penal ,ă înă scopulă stabiliriiă unoră dateă cuă valoareă probant ,ă
necesareă afl riiă adev ruluiă înă cauz .ă Cuă aceast ă ocazie,ă
învinuitul/inculpatulăpoateăfaceăm rturisriăcompleteăsauădoarăpar iale,ăcuă
privireă laă infrac iuneaă s vârşit ,ă precumă şiă laă circumstan eleă legateă deă
comitereaă ei.ă Exist ,ă îns ,ă şiă posibilitateaă caă acesta,ă s ă manifesteă ună
45
comportamentăsimulat,ăîncercândăs ăseăsustrag ădeălaăr spundereaăpenal ,ărecunoscândăalteăroluriă
sauăalteăac iuni,ăpeăcareăle-ar fi executat, dar care nu s-arăîncadraăîntr-oăparticipa ieăpenal ,ăprină
lipsa laturii subiectiveăaăinfrac iunii.ă
Etapele audierii învinuitului/inculpatului,ăpotăfiăcuprinseăîn:ă
Studierea dosarului cauzei
Peăaceast ăbaz ,ăvorăfiăstabilite:ă
persoaneleăcareăurmeaz ăaăfiăaudiateăînăcauz ,ăînăcalitateădeăînvinuităsauăinculpat;ă
faptele care au fostăre inuteăînăcauz ;ă
împrejur rileăcomiteriiăfaptelor;ă
participa ia,ăcalitateaăşiăcontribu iaăfiec ruiaălaăcomitereaăfaptei;ă
modurile de operare folosite;
problemeleăceăurmeaz ăaăfiăl murite,ăprinăintermeiulăaudieriiăfiec reiăpersoane;ă
Studiulămaterialuluiădocumentar,ădeălaădosarulăcauzei,ătrebuieăf cutăcuăobiectivitate,ăatâtăcuă
observareaăprobelorăînăacuzare,ăcâtăşiăaăcelorăînăap rare,ăprecumăşiăaăcircumstan elorăatenuanteăsauă
agravante,ădup ăcaz,ăreferitoareălaăfiecareăparticipant.ă
Cunoaşterea învinuitului sau inculpatului
Oăbun ăst pânireăaădatelorăcauzeiăpresupune,ăpeălâng ăcunoaştereaăfaptelorăconcreteăcomise,ă
deăc treăautorulăfapteiăşiăpreocupareaăpentruăcunoaştereaătr s turilorăpersonalit iiăşiăaăprofiluluiă
psihic a acestuia. Dateădeăacestăgen,ăseăpotăob ineăpeămaiămulteăc i,ăatâtădirecte,ăcâtăşiăindirecte.ă
Pe cale directă,ăseăpotăob ineădate,ăprinăintermediulăunorăperchezi ii,ăprinăaplicareădeă
sechestre,ă re inereă şiă conducereă înă fa aă organuluiă deă urm rireă penal ,ă precumă şiă prin audiere;
Activită ile de informare indirectă,ăcuăprivireălaăînvinuit/inculpat,ăpotăs ăcuprind ,ădup ăcaz:ă
investiga iiăcuăprivireălaăpersoanaăînvinuitului/inculpatului;ă
dateărezultateădinăcercetareaălaăfa aălocului;ă
verific riălaăcazierulăjudiciarăşiăînăeviden eleăoperativeăaleăpoli iei;ă
audieriăaleăaltorămartoriăsauăînvinui i;ă
studiereaăunorăînscrisuri,ăceăeman ădeălaăînvinuităsauăinculpat;ă
Pregătirea audierii
Înăaceast ăetap ,ăavândăînăvedereădateleăşiăinforma iileădinăetapeleăanterioare, se vor stabili,
mentalăsauăînăscris,ădup ăcaz,ăurm toarele:ă
problemele care urmează a fi lămurite cu ocazia ascultării;
tactica folosită la audiere,ă inândă contă deă personalitateaă şiă psihologiaă persoaneloră
audiate,ăînăcalitateădeăînvinuit/inculpat;
materialul probator ce urmează a fi folosit,ă înă cursulă audierii,ă avândă înă vedereă
particularit ileăfiec reiăinfrac iuniăînăparteăşiăîmprejur rileăcomiteriiăfaptei;ă
.
Întocmirea planului de audiere
Urmareă aă activit iiă deă preg tireă aă audierii,ă dină etapaă anterioar ,ă înă func ieă deă experien aă
anchetatorului,ăînămodăobligatoriu,ăseăvaăîntocmiăunăplanădeăascultare,ăpentruăfiecareăînvinuităsauă
inculpat,ăînăparte,ăcareăvaăaveaăînăvedereăurm toareleăaspecteăprincipale:ă
problemele ce urmează a fi lămurite,ă cuă ocaziaă ascult rii,ă cuă fiecareă învinuită sauă
inculpat,ăînăparte;ă
materialul probator,ă ceă vaă fiă utilizată înă cursulă ascult rii,ă cuă fiecareă învinuită sauă
for a probatorie a materialului existent la dosar, cum sunt: probele directe, probele
inculpat;
indirecteăşiăoriceăalteămijloaceămaterialeădeăprob ,ăprecumăşi,ăînăfunc ieădeă

aceasta,ăordineaăînăcareăpotăfiăadministrateăprobele,ăpentruăcaăsuccesulăaudieriiăs ăfieădeplin;ă
momentele operative oportune, pentru utilizarea şi administrarea fiecărei categorii
de probe,ăavândăînăvedereăfor aăprobant ăaăacestora.ăProbeleăesen iale,ăcheie,ăvorăfiăfolositeănumaiă
înăultim ăinstan ,ădup ăceăauăfostăepuizate,ăpeărând,ăcelelalteăprobe,ăprinăaceastaăurm rind:ă
ob inereaădeăprobeăpertinenteăşiăobiective,ăatâtăînăacuzarea,ăcâtăşiăînăap rareaăpersoaneiă
audiate,ăînăcalitateădeăînvinuit/inculpat;ă
46
ob inereaă deă informa iiă directe,ă privindă bunaă sauă reaua-credin ,ă aă
învinuitului/inculpatuluiă şi,ă implicit,ă privindă colaborareaă acestuiaă înă anchet ă şiă încredereaă ceă îi
poateăfiăacordat ;ă
stabilireaăexisten eiăcircumstan elorăpersonale,ăatenuanteăsauăagravante,ădup ăcaz;ă
Asigurarea prezen ei apărătorului
Prezen aă ap r torului,ă esteă obligatorieă înă situa iileă prev zuteă deă lege,ă dup ă începereaă
urm ririiăpenaleăînăcauz ,ăîns ănuăseăvaăpermiteăap r toruluiăs ăintervin ăînădesf şurareaăascult rii,ă
deoareceăoriceăinterven ieăaăacestuiaăpoateăconduceălaăobstruc ionareaărelat rilor.ă
Etapele ascultarii invinuitului sau inculpatului

Conform prevederilor art. 7o din Codul deă procedur ă penal ,ă ascultarea învinuitului sau
inculpatului parcurge trei etape, astfel:
a. verificarea identită ii învinuitului/inculpatului, pe baza documentelor de legitimare,
urmat ă deă punereaă înă vedereaă acestuia,ă aă învinuiriiă şiă garantareaădreptuluiă laă ap rare.ă Privitoră laă
verificareaă identit ii,ă trebuieă precizată c ă aceast ă activitate,ă esteă deă natur ă s ă duc ă laă evitareaă
greşelilorăşiăneîn elegerilor,ăprivindădateleădeăidentitateăaleăpersoaneiăceăvaăfiăascultat .ă
b. ascultarea relatării libere,ăf cuteădeăînvinuităsauăinculpat,ăcuăprivireălaăfaptaădeăcareăesteă
acuzatăşiăîmprejur rileăcomiteriiăacesteia.ăOdat ăcuătrecereaăînăaceastaăfaz ,ăaărelat riiălibere,ăseăvaă
cereăceluiăascultat,ăs ărelateze,ădespreăfapteleăcareăfacăobiectulăcauzei,ăcâtămaiăpeălargăposibilăşiăînă
detaliu,ăf r ăaăomiteănimic,ăcuăreferireălaăprobeleăpeăcareăleăconsider ănecesare,ăînăap rareaăsa.ăÎnă
timpulărelat rilorălibere,ătrebuieăs ăfieărespectate,ăcuăstricte e,ăurm toareleăreguliătactice:ă
se va proceda la ascultarea cu aten ie, fără întreruperi, a învinuitului sau
inculpatului,ămen inândăcontactulăvizualăpermanentăcuăacesta,ăf r ăaăaveaăalteăpreocup ri,ăoferindă
feedbackăafirmativ,ădeăascultareăşiăîn elegereăaămesajuluiătransmis,ăprinălimbajănonverbal;ă
nu se va încerca ob inerea recunoaşterii cu orice pre a săvârşirii faptei, deoarece,
recunoaştereaăfaptei,ădeăc treăînvinuit,ănuăesteă„regina probelor”ăşiăareăaceeaşiăvaloareăprobatorie,ă
cuăcelelalteăprobe,ăcuăcareăseăcoroboreaz ;ă
nu se va întrerupe firul relatărilor, prin formulareaă deăîntreb ri,ă sauă prină dareaă unoră
replici,ăniciăchiarăatunciăcândăseăobserv ăelementeădeănesinceritate,ăînvinuitulăfiindăl satăs ătermineă
relatareaăliber .ăDinăcontra,ăelementeleădeănesinceritateăvorăfiăavuteăînăvedere,ăulterior,ăcuăocaziaă
ascult riiă dirijate,ă cândă seă voră stabiliă şiă momenteleă operativeă pentruă utilizareaă şiă administrareaă
probelor,ăpeărând,ăînăfunc ieădeăvaloareaăprobant ăaăacestora;ă
discu ia va fi reorientată, cu tact, spre subiectul ini ial,ă atunciă cândă seă constat ,ă c ă
relatareaăliber ăaăînvinuituluiăseăîndep rteaz ădeăsubiectăşiăincludeăalteăaspecte,ăcareănuăauălegatur ă
ascultarea liberă a învinuitului trebuie să privească fiecare împrejurare în parte,ăînă

cu cauza;
cazulă înă care,ă faptaă pentruă careă esteă cercetat,ă esteă susceptibil ă deă încadr riă juridiceă diferiteă sauă
dac ăesteăvorbaădeămaiămulteăfapte.ăînvinuit/inculpat,ăreprezint ăunămomentădeosebitădeăimportantă
alăascult rii.ă
Aceast ăetap ,ăd ăm suraăcalit ilorăanchetatorului,ăaămoduluiăînăcareăaăpreg tităascultareaăşiă
pune înă eviden ă profesionalismulă acestuia,ă rezultată dină spiritulă deă observa ie,ă dină creativitatea,ă
ini iativaăşiăperspicacitateaăsa.ă
Principalele procedee tactice de audiere a învinuitului,ăsuntăurm toarele:ă
prezentarea progresivă a probelor, care se bazeaz ăpeăprezentareaă
gradual ă aă probatoriuluiă cauzei,ă peă timpulă audieriiă dirijate.ă Maiă întâi,ă voră fiă prezentateă
probeleă deă maiă pu in ă importan ,ă respectiv,ă peă aceleaă careă privescă am nunteă secundareă aleă
infrac iuniiăşiăapoiăpeăceleămaiăimportante,ăcareăprivesc faptele principale.;
prezentarea frontală a probelor cheie,ăcareăseărealizeaz ăprin,ăprezentareaăsuccesiv ăşiă
neaşteptat ,ăînămomenteădiferite,ăoportune,ăaăcelorămaiăputerniceăprobe.ăAceast ăabordareădirect ,ă
frontal ,ă esteă menit ă s ă sparg ă verigileă fragileă aleă ap r riiă învinuitului,ă urm rindă determinareaă
acestuiaălaădeclara iiăsincere;ă
Peăparcursulăaudierii,ăanchetatorulătrebuieăs ămen in ăoăatitudineăsobr ăşiăpoliticoas ădar,ăînă
acelaşiătimp,ărezervat ăşiăprofesional ,ăprină inutaăşiăvocabularulăanchetatorului.
47
Conformă prevederiloră art.ă 78ă dină Codulă deă procedur ă penal ,ă
„martorul, este persoana care are cunoştin ă, despre vreo faptă sau vreo
împrejurare, de natură a servi la aflarea adevarului, în procesul penal”.ă
Deşiă legeaă prevedeă c ,ă oriceă persoan ă poateă fi ă caă martor,ă conformă
art.ă 79ă şiă art.ă 80ă dină Codulă deă procedur ă penal ,ă exist ă uneleă excep ii,ă înă
sensulăc :ăpersoanaăobligat ăs ă in ăsecretulăprofesional,ăprecumăşiăso ulăoriă
rudeleăapropiateăaleăînvinuitului,ănuăsuntăobligateăs ădepun ăcaămartori.ă
Laăascultareaămartorilor,ătrebuieăs ăfieăavuteăînăvedereăcâtevaăelementeăimportante,ăcareăpotă
influen a,ăatâtăobiectivitateaărelat rilor,ăcâtăşiăacurate eaălor.ăÎnăacestăsens,ăpentruăaăputeaăapreciaă
obiectivitateaădeclara iilorămartorilor,ăpeălâng ăregulileătacticeădeăascultare,ă anchetatorul trebuie
să cunoască şi să în eleagă legile psihice,ă peă careă seă fundamenteaz ă proceseleă deă cunoaştereă aă
realit iiăobiective,ărespectivăceleăreferitoareăla:ăpercep ie şiămemorare.
Percep ia,ăesteădefinit ăcaăfiind,ă„complexul senza iilor primite de la diferitele calită i ale
obiectelor, proceselor şi fenomenelor lumii exterioare şi care sunt reflectate sub forma unor
imagini concrete”.ă
Deosebit de importante pentru calitatea percep iiloră suntă „reprezentările”,ă bazateă peă
experien aă acumulat ,ă înă cursulă existen eiă umane.ă Astfel,ă lucrurileă şiă fenomeneleă cunoscuteă
anterior,ăînăurmaăcontactuluiăcuăacestea,ăvorăfiăperceputeămaiăuşorăşiămaiăexact.ă
Memorarea,ă careă areă laă baz ă plasticitateaă sistemuluiă nervos,ă const ă înă „capacitatea unei
persoane de a-şi întipări în memorie, obiectele şi fenomenele percepute din lumea exterioară şi
de a le reproduce în conştiin a sa”.ă Datorit ă stimuliloră externi,ă auă locă proceseă nervoaseă deă
excita ieăsauădeăinhibi ie,ăaăunorăp r iăaleăscoar eiăcerebrale.ă
Etapele ascultării martorilor
Înă primulă rând,ă esteă necesar ă studierea atentă a dosarului,ă pentruă cunoaştereaă şiă
în elegerea,ă corect ă şiă complet ,ă aă rela iiloră dintreă martoră şiă învinuit,ă precumă şi,ă înă general,
în elegerea pozi iei martorului în cauza respectivă,ă desprindereaă caracteristiciloră deă baz ă aleă
martorului,ădinăpunctădeăvedereăpsihologicăşiăafectiv,ăetc.ă
Deăasemenea,ătrebuieăstabiliteăcorectăşiăcomplet,ăproblemele care urmează a fi lămurite cu
fiecare martor în parte,ăîntreb rileăcareăvorăfiăpuseăşiăordineaăacestora.ă
Pentruă cauzeleă complexeă şi,ă maiă ales,ă pentruă anchetatoriiă afla iă laă începutulă activit ii,ă seă
recomand ăîntocmirea unui plan de ascultare,ăcuăindicareaătuturorăaspectelorăşiăproblemelor ce
trebuieăl murite.ă
Identificarea persoanei martorului,ă peă bazaă documenteloră deă legitimare,ă şiă

Ascultarea martorului parcurge trei etape, astfel:
dacă este rudă cu vreuna dintre păr i, gradul de rudenieă şiă înă ceă rela iiă seă afl ă cuă
clarificarea diferitelor aspecte, cum ar fi:
acestea,ă aducându-leă laă cunoştin ,ă totodat ,ă c ă auă dreptulă s ă nuă depun ă declara iiă înă calitateă deă
martori,ăatunciăcândătrebuieăîndeplinit ăaceast ăcondi ieălegal ,ăobligatorie;ă
dacă a suferit vreo pagubă,ăînăurmaăinfrac iunii;ă
Potăfiăpurtateăşiăuneleădiscu iiăprealabile,ăapteăaăaduceăîncredereaămartoruluiăînăanchetator.ă
Totă înă acest ă prim ă etap ,ă areă locă depunerea jurământului deă c treă martor.ă Esteă necesară s ă seă
acordeăimportan aăcuvenit ăacestuiămoment,ăpentruăaăfaceăcaămartorulăs ăsimt ăimportan aăcelorăceă
urmeaz ă aă fiă declarate,ă conferindă solemnitateă momentului.ă Seă voră evitaă atitudinileă
„funcţionăreşti”,ăfa ădeăacesteămomente.ă
Ascultarea relatărilor libere,ăasupraăîmprejur rilorăcunoscute,ăcuăprivireălaăcauz .ăCa şiă
înăcazulăînvinuitului,ăesteărecomandatăca,ăcelăcareărelateaz ăliberăs ănuăfieăîntrerupt,ădecâtăatunciă
cândăseăconstat ăc ăseăîndep rteaz ădeălaăobiectulăcauzei.ăPrinărelatareaăliber ,ăexist ăposibilitateaă
caă martorulă s ă dezvolteă noiă aspecte,ă necunoscuteă deă anchetatoră şiă care,ă chiară auă sc pat,ă într-o
prim ă faz .ă Acesteă dateă noi,ă voră fiă îns ă priviteă cuă reticen aă necesar ,ă urmândă aă fiă verificateă şiă
coroborateăulterior,ăcuăîntregămaterialulăprobatorăexistentălaădosar.ă
Adresarea de întrebări, conform celorăstabiliteăînăplanulădeăascultare,ădarăşiărezultateă
dinărelatareaăliber ,ăînăvedereaăl muririiătuturorăproblemelorăşiăîmprejur rilorălegateădeăs vârşireaă
faptei.
48
Oă mareă importan ă oă are,ă observarea comportamentului celui ascultat pe timpul
relatărilor, deoareceăpermiteăanchetatorului,ăalegereaăşiăadaptareaăprocedeelorădeăaudiere.ă
Ascultarea martorilor nu trebuie să fie făcută ca o formalitate, pasiv, impunându-se
permanent o atitudine activă a anchetatorului, în scopul aflării adevărului obiectiv.
Declara iileăp r ilorăv t mateăauăoădeosebit ăimportan ,ădeoareceă

acesteaăsunt,ăînăgeneral,ăpurt torulăunuiăbagajădeăinforma iiădeosebitădeă
pre ioase,ă privindă autorulă şiă împrejur rileă faptei,ă întindereaă pagubelor,ă
suferin eleăfiziceăşiăpsihice,ăetc.ă
Victimele infrac iunilor,ă datorit ă componenteiă subiectiveă careă
intervine,ă potă s ă denaturezeă voluntară relat rileă despreă stareaă deă fapt,ă fieă pentruă aă nuă eviden iaă
contribu iaă loră laă genezaă conflictului,ă fieă pentruă aă puteaă ob ineă desp gubiriă maiă mari,ă etc.ă
Cunoaştereaă acestoră posibilit i,ă nuă trebuie,ă îns ,ă s ă generezeă oă atitudineă deă neîncredereă înă
sinceritateaă declara iiloră victimei.ă Victimaă infrac iunii,ă esteă înă m sur ă s ă identificeă peă autorulă
faptei, bunurile sustrase, instrumenteleă vulneranteă folositeă laă comitereaă infrac iunii,ă eventualiă
martori, etc.
Ascultarea victimei,ă vaă fiă şiă eaă precedat ,ă deă activită i de identificare, pe baza
documentelorădeălegitimare,ăprecumăşiădeăuneleădiscu ii prealabile,ădeănatur ăs ăcompleteze datele
ob inute,ăînăprealabil,ădespreăaceastaăşiăs ăaduc ăoăatmosfer ădeăîncredereăşiăsinceritate.ă
Relatarile libere, vor fi urmate de adresarea de întrebări, care vor putea privi:
raporturile anterioare cu infractorul.ăDac ăîlăcunoşteaăsauănuăpeăinfractor,ădeăcând,ăînă
ceă condi ii,ă evolu iaă rela iiloră dintreă ei,ă dup ă caz,ă precumă şiă conduitaă înă momenteleă anterioareă
momentele efective ale comiterii faptei.ă Întreb rileă puseă înă acestă caz,ă trebuieă s ă
faptei;
completezeădateleădinărelatareaăliber ,ăprivindălocul,ătimpulăşiămodulăcomiteriiăfaptei.ăSeăvorăputeaă
detalia,ă num rulă deă participan i,ă dateă careă s ă ajuteă laă identificareaă acestora,ă modulă deă operare,ă
contribu iaăfiec ruia,ăfrazeăsauăcuvinteăsurprinseăînădiscu iileăacestora,ăalteăelementeăsemnificative,
careă potă fiă sc pateă într-oă prim ă relatare.ă Seă voră cere,ă deă asemenea,ă detaliiă deă identificareă aă
aspecte ulterioare comiterii faptei.

bunurilor furate, distruse, etc.;
Dup ă clarificareaă tuturoră aspecteloră ar tate,ă seă cereă p r iiă v t mate,ă s -şiă precizeze
eventualeăpreten ii,ăprecumăşiădac ămaiăareăcevaădeădeclarat.ă
9. 5 Tactica ascultarii a minorilor
Dat ăfiindăsitua iaădeosebit ,ăsubăaspectulădezvolt riiăpsihiceăşiă

fiziceă aă persoaneloră minore,ă aflateă înă fazaă contur riiă personalit ii,ă aă
acumul riiăunorăcunoştin eăminimeădeăvia ăşiăprofesionale,ăascultareaă
acestoraăcomport ăuneleăelementeădeădificultateăsuplimentare.ă
Înăacestăsens,ăesteădeăprecizatăc ăascultareaăminorilor,ăpresupuneă
oă şiă maiă atent ă preg tire,ă cerut ă deă situa iaă oarecumă special ,ă deă
necesitateaă cunoaşteriiă personalit iiă minorului,ă subă multipleleă eiă
aspecte,ă pentruă aă puteaă adoptaă oă tactic ă deă ascultareă corespunz toareă vârsteiă acestuia.ă Pentruă
aceasta,ătrebuieăs ăfie:ă
cunoscuteăşiăîn eleseăparticularit ileădeăpsihologie,ăspecificeăfiec reiăvârste,ădinăcadrulă
ob inuteădateăprealabile,ădinămediulăfamilial,ăşcolarăşiădeălaăloculădeămunc ,ădup ăcaz;ă

minoratului;
49
ob inuteă dateă cuă privireă laă preocup rile,ă cerculă deă prieteniă şiă activit ileă preferateă deă
minor, etc.;
Înă aprecierea declara iilor minorului,ă trebuieă s ă seă in ă seamaă deă specificulă vârsteiă
acestuia,ădeăinfluen eleăposibileăaleă„teribilismului”ăadolescen ei,ădeălimiteleăexperien eiădeăvia ,ă
precumăşiăaleăbagajuluiăs uăintelectual.ă
Ascultarea minorului,ă trebuieă s ă fieă precedat ă deă desf şurareaă unoră discu ii prealabile,
meniteăs ăuşurezeăstabilireaăunorărela iiădeăîncredere,ăîntreăminorăşiăanchetator.ăDiscu iileăarăputeaă
fiă orientate,ă spreă dezv luireaă preocup riloră minorului,ă f cându-seă apoiă oă trecere,ă treptat ,ă spreă
ascultareaăuneiărelat riălibere.ă
Relatarea liberă,ă aă minorului,ă trebuieă s ă fieă precedat ă deă prezentareaă calit iiă înă careă esteă
ascultat,ăcuăprezentareaăînvinuirii,ăatunciăcândăesteăcazul,ăsolicitându-i-seăs ăredactezeăoădeclara ieă
scris ăasupraăacesteia.ăVorăfiărespectateăaceleaşiăreguliădeăsobrietateăşiătact,ăînăascultareaărelat riloră
libere,ăf r ăinterven iiăinutileăsauămimic ăsugestiv ,ăcare,ămaiăalesăînăcazulăminorilor,ăpotăs ăaduc ă
rezultateănedorite,ărespectiv:ăfabula ieăcopil reasc ,ănegareaăoric ror fapte,ărefugiulăînămutism,ăetc.ă
Faza de ascultare dirijată,ăpresupuneăorientareaăînăpunereaăîntreb rilor,ăînăfunc ieădeănaturaă
faptei,ă deă modulă şiă condi iileă s vârşirii,ă deă pozi iaă procesual ,ă precumă şiă deă tr s turileă deă
personalitate ale minorului, desprinseăînăcursulăpreg tiriiăşiăalărealiz riiăascult rii.ăPotăfiăadresate,ă
înăfunc ieădeăansamblulăproblemelorăceătrebuieăl murite:ă
întreb riăprivindămomenteăşiărela iiăanterioareăcomiteriiăfaptei;ă
întreb riăprivindăaspecteădinătimpulăcomiteriiăfaptei;
întreb riă privindă anumiteă evenimente,ă atitudini,ă discu ii,ă careă auă avută locă dup ă
comiterea faptei;
Întrebarileăpuse,ătrebuieăs ăfieăclare,ăf r ătent ăsugestiv ăşiăf r ămaiămulteăîn elesuri.
1.Intocmi iă ună chestionară pentruă audiereaă unuiă învinuită cercetată pentruă

comitereaăuneiăinfrac iuniădeăfurt.
2. Preciza iăcareăsuntăcerin eleăaudieriiăminorilor.
BIBLIOGRAFIE:
banilor, Editura Noul Orfeu,ăBucureşti,ă2004 ;
2. Cirjan L.- Tratat de criminalistică,ăEd.PenguinăBookăBucureştiă2005
3. Elena-Ana Nechita, Criminalistica,Ed.ăProăUniversitariaăBucureştiă2009;
50
CAPITOLUL 10
CONFRUNTAREA SI PREZENTAREA PENTRU RECUNOASTERE
CUPRINS:
10.1 Pregătirea în vederea efectuării confruntării
10.2 Reguli tactice de efectuare a confruntării propriu-zise
- careăsuntăregulileătacticeădeăefectuareăaăconfrunt rii;
- s ă precizezeă cazurileă înă careă seă impuneă efectuareaă
prezent riiăpentruărecunoaştere;
10.1 Pregătirea în vederea efectuării confruntării
Peă parcursulă ascult riloră într-oă cauz ă penal ,ă întreă declara iileă
învinui ilor,ă p r iloră v t mateă şiă martorilor,ă potă s ă apar ă nepotriviriă şiă chiară
contraziceri,ă uneleă dintreă acesteaă fiindă esen iale,ă situa ieă înă careă esteă absolută
necesar ăl murireaălor.ăCauzeleăcontrazicerilorăpotăfiădiferite,ădeălaăproblemeă
înă procesulă deă percepereă aă faptelor,ă pân ă laă reaua-credin ă sauă chiar la
coruperea martorilor.
Confruntarea, este o solu ie la care se poate recurge, în situa iile în care, între
declara iile diferitelor persoane există contradic ii esen iale, motiv pentru care se impune
clarificarea contrazicerilor şi completarea anumitor probe sau depozi ii.
Scopul principal al confruntării,ă îlă constituieă înl turareaă contraziceriloră esen iale,ă dintreă
declara iileă celoră dou ă persoaneă careă suntă confruntate.ă Înă acelaşiă timp,ă confruntareaă prezint ă
importan ,ăchiarăşiăpentruăfaptulăc ă„poate ajuta organul de urmărire penală să realizeze şi alte
obiective: obţinerea unor indicii sau probe noi, precizarea unor afirmaţii şi verificarea
veridicităţii, aducerea unui plus de informaţii şi cu privire la personalitatea persoanelor
confruntate, poate realiza stimularea memoriei,ăetc.”.ă
Reglementareaălegal ăaăconfrunt riiăseăreg seşteăînăCodulădeăprocedur ăpenal ,ăart.ă87-88.
Cu privire la modalitatea de confruntare,ădeăregul ,ăseăconfrunt ădou ăpersoaneăşi,ăfoarteă
rar, trei sau mai multe persoane. Se poateă confruntaă aceeaşiă persoan ă cuă altele,ă maiă multe,ă dară
numaiăcâteădou .ăDinăpracticaăorganelorădeăurm rireăpenal ărezult ăc ,ădeăregul ,ăconfruntareaăseă
efectueaz :ă întreă doiă învinui iă sauă inculpa i,ă întreă doiă martori,ă întreă învinui iă şiă martori,ă între
învinui iăşiăpersoaneleăv t mate,ăîntreămartoriăşiăpersoaneleăv t mate.ă
Pregătirea în vederea efectuării confruntării
Caă oriceă activitateă procedural ă şiă confruntareaă presupuneă oă preg tireă minu ioas ,ă aceastaă
fiind,ăînăuneleăprivin e,ămaiădificil ădecât o ascultare propriu-zis ,ădeoareceăseăascult ăconcomitentă
51
dou ă persoaneă care,ă înă modă normal,ă seă situeaz ă peă pozi iiă procesualeă diferiteă sauă peă aceeaşiă
pozi ie,ădarăcuăoăatitudineădiferit ,ăfa ădeăactivitateaădeăurm rireăpenal ,ărespectivădeărecunoaştereă
sauănerecunoaştereăaăfaptei.ă
Regulileădup ăcareăseăconduceăpreg tireaăconfrunt riiăsunt,ăînăesen ,ăurm toarele 21:
a. studierea materialelor din dosarul cauzei
Studiereaă materialeloră aflateă laă dosarulă cauzei,ă asigur ă posibilitateaă organuluiă deă urm rire
penal ,ăs ăstabileasc :ă
scopul confruntării,ă respectivă contrazicerileă esen ialeă careă trebuieă înl turateă sauă
declara iile,ăpentruăaăc rorăverificareăşiăprecizare,ăseăorganizeaz ăconfruntarea;ă
persoanele careăurmeaz ăaăfiăconfruntate;ă
întrebările esen iale, care vor fi adresate;
Ceaămaiămareăaten ieătrebuieăacordat ,ăstudieriiădeclara iilorăpersoanelor,ăcareăurmeaz ăaăfiă

confruntate.
Cuă ocaziaă studieriiă materialelor,ă anchetatorulă îşiă poateă formulaă oă imagine,ă cuă privireă laă
persoana care a fost sincer ăşiăcareănu,ăavândăînăvedereăşiăcelelalteămijloaceădeăprob ăexistente.ă
b. stabilirea şi cunoaşterea persoanelor care urmează a fi confruntate
Stabilirea persoanelor, care urmează a fi confruntate, se face în func ie de natura

contrazicerilor şi de gradul de sinceritate, a persoanelor audiate în cauză.
Celă maiă importantă lucruă deă stabilit,ă îlă constituieă rela iileă careă exist ,ă întreă persoaneleă ceă
urmeaz ă aă fiă confruntate:ă rudenie,ă simpatie,ă prietenie,ă duşm nie,ă deă interesă înă leg tur ă cuă uneleă
afaceri, etc.
Foarteă importantă esteă s ă seă poat ă stabili,ă careă dintreă persoaneă esteă maiă sincer ă şiă maiă
emotiv ,ăoriămaiăpu inăhot rât ,ăavândăînăvedereăclimatulătensional,ăpeăcare-lăcreeaz ăconfruntareaă
şi,ăînăacestăcontext,ăordineaăpuneriiăîntreb rilor,ărespectiv: c reiaădintreăpersoaneleăconfruntate,ăiă
seăvaăadresaăprimaăîntrebare.ă
c. ascultarea din nou a persoanelor care urmează a fi confruntate
Repetareaăascult rii,ă persoaneloră careă urmeaz ă aă fiă confruntate,ă are menirea de a verifica
pozi ia pe care se situează persoanele,ă dac ă îşiă men ină declara iileă dateă ini ială sauă dac ă revină
asupraă lor.ă Practic,ă seă verific ă înc ă oă dat ,ă oportunitateaă confrunt rii.ă Laă reascultareă apară dou ă
aspecte,ăpentruăc ,ăînăgeneral,ăconfruntareaăseăfaceăîntreăoăpersoan ăprezumat ăaăfiă sincer ăşiăunaă
nesincer ăînădeclara ii.ă
Persoana considerată sinceră,ăvaăfiăîntrebat :ă
dac ăîşiămen ineădeclara iile,ăprecumăşi:ă
dac ă îşiă men ineă acesteă declara iiă şiă înă condi iileă înă careă vaă fiă confruntat ă cuă alt ă
persoan ,ăputându-se chiar indica concretăpersoanaărespectiv .ăÎnăacestăfel,ăpractic,ăseărealizeaz ăşiă
oăpreg tireăpsihologic ,ăaăacesteiăpersoane.ăDac ăpersoanaăezit ,ăînămodăevidentăsauăchiarărefuz ă
s ăfieăconfruntat ,ăatunciănuăseămaiărecomand ăaăseăefectuaăconfruntarea;ă
Persoana considerată nesinceră,ă laă fel,ă esteă întrebat ă dac ă îşiă men ineă declara iileă întru-
totul.ă Dac ă laă reaudiere,ă persoanaă revineă asupraă declara iiloră şiă recunoaşteă adev rul,ă nuă seă maiă
impuneăefectuareaăconfrunt rii.ă
Acestei persoane, nesincere, nu i se va aduce la cunoştin ă faptul că va fi confruntată,
mizându-seăşiăpeăfactorulăpsihologic,ăalăsurprizei.ă
d. organizarea confruntării
Activitateaă deă organizareă aă confrunt rii,ă înă specială înă situa iileă complexe,ă dificile,ă seă
realizeaz ăpeăbazaăunuiă„plan de realizare a confruntării”,ăcareăpresupuneăurm toarele:ă
alegerea momentului oportun şi a locului,ăpentruăefectuareaăconfrunt rii,ădeăregul ălaă
sediulăorganuluiădeăurm rireăpenal ;ă
stabilirea succesiunii, în care persoanele vor fi confruntate,ă precumă şiă aă m surilor
necesare,ă pentruă evitareaă unoră posibileă în elegeriă întreă ceiă confrunta i.ă Înă acestă sens,ă persoaneleă
52
invitateăpentruăaăfiăconfruntate,ătrebuieăs ăaştepteăînăînc periădiferite,ăf r ăaăluaăcontactăuneleăcuă
stabilirea întrebărilor şi a succesiunii acestora,ăprecumăşiăaăîntreb rilorădeărezerv ,ăînă

altele.
func ieădeăproblemeleăcareătrebuieăs ăfieăclarificate,ăprinăconfruntare;ă

Structura întrebărilor,ăcareătrebuieăs ăfieăpuseăpersoanelorăconfruntate,ăseărefer ăla:ă
întreb riădeănatur ăaăstabili,ădacă persoanele confruntate se cunosc,ădeăcândăseăcunosc,ă
înăceăcondi iiăs-auăcunoscut,ăprecumăşiăevolu iaărela iilorădintreăele;ă
întreb riăformulateăînăraportăcuăscopulăurm rit,ăpentru înlăturarea contrazicerilor, din
declara iileăpersoanelorăconfruntate;ă
întreb riă înă raportădeă problemeleăceătrebuieă s ă fieă clarificate,ă în func ie de noile date
rezultate în urma confruntării;
întreb riă prină careă seă ofer ă posibilitatea,ă persoaneloră confruntate,ă să facă şi alte
precizări,ăcomplet ri,ăînăafaraăr spunsurilorăce le-auădat,ărespectiv,ădac ămaiăauăcevaădeădeclarat;ă
10.2 Reguli tactice de efectuare a confruntării propriu-zise
Unele aspecte privind psihologia confruntării.ă Pentruă ob inereaă

succesului,ă înă activitateaă deă confruntare,ă trebuieă cunoscute,ă în eleseă şiă
utilizateădiverseătacticiădeăefectuareăaăconfrunt rii,ădarăaplicateăînăfunc ieădeă
cunoaştereaă şiă identificareaă factoriloră psihologiciă specificiă confrunt rii.ă Înă
acestă sens,ă esteă certă faptulă c ,ă înă general,ă confruntareaă creeaz ă ună climată
tensional, pentruă persoaneleă confruntate.ă Peă lâng ă tensiuneaă psihic ,ă dejaă
existent ,ă laă persoaneleă ascultateă înă cauz ,ă înă func ieă deă calitateaă loră
procesual ă şiă deă tr s turileă loră deă personalitate,ă înă timpulă confrunt riiă potă apare,ă factoriă noiă deă
tensiune,ădatora i,ăîn principal,ăurm toarelorăcauze22:
teamaăfa ădeăreac iileăceluiăcuăcareăesteăconfruntat;ă
sentimentele,ădeămil ăsauădeăprietenie,ăfa ădeăpersoanaăcuăcareăesteăconfruntat ;ă
complexulă deă vinov ieă sauă preocupareaă deă aă nuă fiă învinuit,ă peă nedrept,ă datorit ă
declara iilorăceluilalt;ă
teamaădeăaănuăseădescoperiăadev rul,ăînăcazulăcelorănesinceri,ăetc.;ă
Din punct de vedere tactic,ă cunoscândă şiă analizândă factoriiă psihologiciă dominan i,ă
caracteristiciă persoaneloră confruntate,ă pentruă aă sporiă şanseleă deă succesă aleă confrunt rii,ă
organizatorii acestei activită i, trebuie să aibă în vedere realizarea următoarelor aspecte:
asigurarea unei atmosfere de calm,ă linişteă şiă confortă psihic,ă pentruă atenuareaă st riloră
manifestarea unei atitudini obiective,ă deă c treă organulă judiciară careă efectueaz ă
emotive, specifice acestui gen de activitate;
confruntarea,ăpentruăcaăniciunaădintreăpersoaneleăconfruntate,ăs ănuăseăconsidereădefavorizat ;ă
interzicerea, cu tact şi fermitate,ă aă gesturiloră deă intimidareă şiă deă amenin are,ă întreă
urmărirea, cu aten ie, a comportării persoanelor confruntate,ăunaăfa ădeăalta,ăpentruă

persoanele confruntate;
aă nuă leă permiteă încerc rileă deă influen areă sauă deă intimidare,ă prină pozi iaă social ,ă prină rela iileă
avute,ăprinăpreg tireaăsuperioar , etc.;
b. Efectuarea confruntării propriu-zise
Confruntarea propriu-zis ăparcurge,ădinăpunctădeăvedereătacticăşiăpractic,ăoăserieădeăetape,ă
primaă persoan ,ă careă seă introduceă înă înc pereaă undeă seă efectueaz ă confruntarea,ă esteă
astfel:
persoana considerat ă sincer ă sauă deă bun ă credin ,ă iară dup ă aceastaă vaă fiă introdus ă persoanaă
considerat ănesincer ;ă
persoaneleă confruntateă voră fiă aşezate,ă cuă fa aă c treă organulă judiciar,ă careă conduceă
confruntarea,ăpentruăaăseăasiguraăposibilitateaăuneiămaiăbuneăobserv riăaăacestoraăşi,ăînăacestăfel,ă
sesizareaăeventualelorăîncerc riădeăcomunicareănonverbal ;ă
seăpuneăînăvedereăpersoanelorăconfruntate,ădeălaăînceput,ăc ănuăauăvoieăs -şiăadresezeă
amenin ri,ă s -şiă fac ă semneă şiă s ă vorbeasc ă întreă ele,ă precumă şiă faptulă c ,ăatâtăîntreb rileă câtă şiă
53
r spunsurileă lor,ă voră fiă adresateă numaiă prină intermediulă organuluiă judiciar,ă careă conduceă
dac ,ăvreunaădinăpersoaneleăconfruntate,ăareăcalitateaădeămartor,ăiăseăvaăcereăs ădepun ă

confruntarea;
jur mântul,ăconformăart.ă85ădinăCodulădeăprocedur ăpenal ;ă

seăpunăprimeleăîntreb ri,ăreferitoareălaăfaptul,ădac ăpersoaneleăconfruntateăseăcunoscăşiă
ceărela iiăexist ăîntreăele,ăurmateădeăr spunsurileăcorespunz toare;ă
urmeaz ă adresareaă întreb rilor,ă destinateă rezolv riiă scopuluiă principală ală confrunt rii,ă
respectivăînl turareaăcontrazicerilorăşiăob inereaăr spunsurilor;ă
înăcontinuare,ăseăpoateăpermiteăpersoanelorăconfruntate,ăs -şiăadresezeăîntreb ri,ădarătotă
numaiăprinăintermediulăorganuluiăjudiciar,ăpentruăaăm riăşanseleădeăaăob ineăelementeănoiăşiăutile,ă
înăvedereaăstabiliriiăadev ruluiăînăcauz ;ă
laăsfârşit,ăpersoaneleăconfruntateăvorăfiăîntrebate,ădac ămaiăauăcevaădeădeclaratăînăcauz ;ă
Peătoataădurat ăconfrunt rii,ăînăfunc ieădeăsitua ie,ăvorăfiăaplicateăprocedeeătactice,ăspecifice
ascult riiăinculpatuluiăsauămartorilor.ă
Organulăjudiciarăcareăconduceăconfruntareaăşiăceilal iălucr tori,ănuăvorăînceta,ăniciăoăclip ,ăs ă
supraveghezeă reac iileă persoaneloră confruntate,ă înă specială aă aceleiaă careă neag ă înă totalitateă sauă
par ialăafirma iileăceleilalte.ăRezultatulăacestorăobserva iiănuăvorăfiăconsemnateăînăprocesul-verbal,
darăpotăfiăvalorificate,ăulterior,ăprinădesf şurareaăaltorăactivit iădeăurm rireăpenal .ă
Rezultateleă confrunt rii,ă seă consemneaz ă într-un proces-verbal, care

constituieă mijlocă deă prob ,ă conformă dispozi iiloră art.ă 91ă dină Codulă deă
procedur ăpenal .ă
Înă parteaă introductiv ă aă procesului-verbal de confruntare, vor fi
consemnateădateleăgeneraleăprivind:ădataăşiăloculădesf şur rii, organul judiciar
care a efectuat-o,ăpersoaneleăconfruntate,ăcuădateleădeăidentificareăşiăcalitateaă
lorăprocesual ,ăprecumăşiătemeiulălegalăşiămotiveleăconfrunt rii.ă
Înăcontinuareaăacestorădate,ăvorăfiămen ionate,ăînăordineaăînăcareăauăfostă
puse,ă întreb rileă şiă r spunsurileă date,ă deă c treă fiecareă dintreă persoaneleă confruntate,ă precumă şiă
declara iileăsuplimentareăaleăacestora,ădac ăauăfost.ăAtunciăcândăesteăcazul,ăînăprocesul-verbal de
confruntare,ăseăfacămen iuniăşiădespre:ădepunereaăjur mântuluiădeăc treămartori,ădespreăprezen aă
ap r toruluiă persoaneloră confruntate,ă aă interpretuluiă sauă aă reprezentantuluiă legal,ă înă func ieă deă
situa ie.ă
Caăşiăînăcazulăascult riiăpropriu-ziseăşiăconfruntarea poate fi înregistrată, pe bandă audio
sau video-magnetică. Acest modă deă fixareă seă utilizeaz ,ă înă special,ă înă cauzeleă complexe,ă cuă ună
gradămareădeădificultateăşiăcareăprivescăinfrac iuniăgraveăsauădeosebitădeăgrave.ă
Înrgistrareaăpeăband ăaudio-video,ăareăşiăavantajulăc ăofer ăposibilitatea,ănuănumaiăaăfix riiă
integrale şiăobiectiveăaăîntreb rilorăşiăr spunsurilor,ădateădeăfiecareădinăpersoaneleăconfruntate,ăciă
şiăaăcomportamentuluiăşi,ămaiăales,ăaăreac iilorăacestora,ăcuărolăfoarteăimportantăînăinterpretareaăşiă
coroborareaăprobelorăînăcauz .ă
Înă cazulă acestoră înregistr ri,ă trebuieă respectateă aceleaşiă reguliă deă procedur ,ă caă şiă înă cazulă
înregistr rilorăaudio-videoăaleăascult riiămartorilorăşiăînvinui ilor.ă
Organizarea prezentării pentru recunoaştere
Prezentarea pentru recunoaştere trebuie să se facă, în condi ii

asemănătoare celor, care au existat în momentul percep iei.
Organizareaăprezent riiăpentruărecunoaştere,ăpresupuneăparcurgereaăurm toarelorămomente:ă
54
a) Constituirea grupului din care urmează a fi recunoscută persoana
Practic,ă prezentareaă persoaneloră pentruă recunoaştere,ă seă faceă dintr-un grup compact,
constituităspecialăînăacestăscop.ă
Constituireaă grupuluiă şiă prezentareaă pentruă recunoaştereă aă persoanelor,ă seă faceă numaiă înă
prezen aă martoriloră asisten i,ă careă voră atesta,ă obiectivitateaă întregiiă ac iuni,ă prină semnareaă
procesului-verbalăşiăprinădeclara iiăulterioare,ădac ăesteăcazul.ă
Pentru constituirea grupului de recunoaştere,ă trebuieă avuteă înă vedereă câtevaă reguli,ă înă
sensulăc ăpersoanele din grup:
nu trebuieăs ăfieăcunoscute,ădeăc treăcelăchematăs ăfac ărecunoaşterea;ă
trebuieăs ăfieăstr ineădeăcauz ;ă
trebuieă s ă fieă câtă maiă asem n toare,ăcuă persoanaă careă trebuieă identificat ,ă evitându-se
inculpa iiăaresta i,ăcareăurmeaz ăs ăfieăprezenta iăpentruărecunoaştere,ătrebuieăs ăaib ăoă

orice element de contrast;
înf işareăîngrijit ,ăasem n toareăpersoanelorăcareăformeaz ăgrupul;ă

Persoaneleă prezenteă pentruă recunoaştere,ă nuă trebuieă s ă fieă v zuteă deă celă careă faceă
recunoaşterea,ăpentruăaănuăcreaăcondi iiădeăinfluen areăaăacestuia;ă
b) Stabilirea locului, unde se va desfăşura prezentarea pentru recunoaştere
Prezentareaăpentruărecunoaştere,ăseăpoateădesf şura,ădup ăcaz:ă

laăsediulăpoli iei;ă
la sediul parchetului;
la sediul serviciului medico-legal;
în loculăînăcareămartorulăaăperceputăpersoana;ă
înălocuriăcuăcaracteristiciăasem n toare,ăloculuiăînăcareăs-aărealizatăpercep ia,ăp strându-
se anumite limite;
Nuă trebuieă s ă seă piard ă dină vedereă c ,ă prezentareaă pentruă recunoaştereă trebuieă s ă seă
desf şoareăîntr-unăcadruăliniştit,ăpentruăaănuăseădistrageăaten iaăpersoaneiăcareăfaceărecunoaşterea.ă
c) Stabilirea condi iilor de iluminare, a locului unde se desfăşoară prezentarea pentru
recunoaştere
Condi iileădeăiluminare,ăînăcareămartorulăaăperceputăceeaăceă trebuie recunoscut, trebuie, de

asemenea,ă s ă fieă avuteă înă vedere,ă laă preg tireaă activit iiă deă prezentareă pentruă recunoaştere.ă Înă
acestăsens,ăseăvaăaveaăînăvedere:ă
folosireaă aceluiaşiă tipă deă iluminare,ă corespunz toră celuiă subă care,ă persoana,ă careă
urmeaz ăaăfiărecunoscut ,ăaăfostăv zut ădeămartor,ărespectivălumin ădeăziăsauălumin ăartificial ;ă
lumina,ăpentruărecunoaştereaădinăgrupăaăpersoanelor,ătrebuieăs ăfieăputernic ,ăpentruăaă
daăposibilitateaăpersoanelor,ăs ăobserveăînăcondi iiăoptime,ăsemnalmenteleăoriăcaracteristicileădup ă
care se face identificarea;
d) Stabilirea persoanelor care vor participa la prezentarea pentru recunoaştere
Laă prezentareaă pentruă recunoaştere,ă trebuieă s ă participeă celă pu ină dou ă organeă judiciare,ă
dintre care, unul are sarcinaăs ăconduc ăaceast ăactivitate,ăiarăcel laltăs ăsupraveghezeăpersoanele,ă
înătimpulădesf şur riiăei.ă
Trebuieăs ăseăasigureăprezen a,ăînăziuaăşiălaăoraăstabilit ,ăaăpersoanelorăcareăurmeaz ăs ăfac ă
recunoaşterea,ăaăceleiăaăc reiăidentitateătrebuieăstabilit ,ăprecumăşiăaămartorilorăasisten i.ă
Odat ă încheiateă toateă preg tirileă pentruă recunoaştere,ă seă treceă laă efectuareaă propriu-zis ă aă
acesteiă ac iuni,ă înă func ieă deă naturaă obiectivuluiă recunoaşterii,ă urmândă s ă seă aplice,ă al turiă deă
regulile procedurale incidenteăşiăoăserieădeăreguliătacticeăcriminalistice.ă
Particularită i tactice privind efectuarea prezentării pentru recunoaştere a persoanelor
Recunoaşterea persoanelor după semnalmente
Înăaceast ăsitua ie,ăînăînc pereaăînăcareăseăvaădesf şuraăactivitatea,ă vorăfiăinvitate,ădeăc treă
persoanaăaăc reiăidentitateăurmeaz ăaăfiăstabilit ;ă

organul judiciar care conduce activitatea:
persoanele din grup, respectiv 3-5ăpersoane,ădinărândulăc roraăseăvaăfaceărecunoaşterea;ă

55
martoriiăasisten i;ă
Înă aceast ă faz , aă activit iiă deă prezentareă pentruă recunoaştere,ă persoana care trebuie să
facă recunoaşterea nu este invitată,ă aceastaă aflându-seă într-oă alt ă înc pere,ă pentruă realizareaă
fazelorăurm toare.ă
Organulă judiciar,ă cuă rolă înă coordonareaă întregiiă activit i,ă vaă proceda,ă înă continuare,ă laă
urm toareleăactivit i:ă
vaăexplicaăpersoanelorăprezente,ăprecumăşiămartorilorăasisten i,ăactivitateaăceăurmeaz ăaă
fiă desf şurat ,ă precumă şiă scopulă acesteia,ă f r ă aă pronun aă numeleă persoaneiă aă c reiă identitateă
urmeaz ăs ăfieăstabilit ;ă
vaă atrageă aten iaă persoaneloră dină grupulă deă recunoaştere,ă s ă fieă liniştite,ă s ă nu-şiă fac ă
semne,ăs ănuăvorbeasc ăîntreăele,ăs ăfac ănumaiăceăliăseăsolicit ,ăiarădac ăauăcevaădeăspus,ăs ăoăfac ă
înăfinal;ă
va adresa persoanei prezentate pentru recunoaştere,ăinvita iaădeăaăocupaăloculăpeăcareăîlă
doreşte,ă întreă persoaneleă dină grup.ă Alegereaă loculuiă întreă persoaneleă dină grup,ă deă c treă celă
prezentată pentruă recunoaştere,ă seă impuneă pentruă aă înl turaă oriceă suspiciune,ă cuă privireă laă
obiectivitatea rezultatuluiăob inut,ăînăurmaăacesteiăactivit i;ă
va invita persoana care urmează să facă recunoaşterea şiăcare,ăpân ăînăacestămoment,ă
aăaşteptatăîntr-oăînc pereăal turat ,ăastfelăîncâtăs ănuăaib ăposibilitateaăs ăvad ,ădinainte,ăpeăceiăceă
formeaz ăgrupul;ă
vaăcere,ăpersoaneiăcareăurmeaz ăs ăfac ărecunoaşterea,ăs ădeclareădac ,ădinăgrupulăceăiă
seă prezint ,ă recunoaşteă vreoă persoan ă şiă s ă oă indice.ă Înă situa iaă înă careă martorulă solicit ,ă pentruă
înl turareaă unoră dubii,ă caă persoaneleă dină grupă s ă executeă anumiteă mişc ri,ă careă îiă potă facilitaă
recunoaşterea,ă organulă judiciară careă conduceă activitateaă deă recunoaştere,ă vaă indicaă persoaneloră
respectiveăs ăfac ăacesteămişc ri,ăcumăarăfi:ăschi areaăunorăgesturi,ăîntoarcereaăcapului,ăefectuareaă
unorăpaşiăetc.;ă
va veghea laăevitareaăoric rorăgesturiăsauădiscu ii,ăcareăarăputeaăsugestionaăpersoanaăceă
urmeaz ăaăfaceărecunoaşterea;ă
vaăsupraveghea,ăînămodăconstant,ăatâtăpersoanaăcareăefectueaz ărecunoaşterea,ăcâtăşiăpeă
ceaăcareăurmeaz ăaăfiărecunoscut ;ă
Este posibil ca, persoanaăcuăajutorulăc reiaăurmeaz ăs ăseăstabileasc ăidentitatea,ăs ădeclareă
c ă nuă recunoaşteă vreoă persoan ă dină grupulă prezent.ă Înă aceast ă situa ie,ă modulă deă desf şurareă aă
activit iiăşiărezultatulălaăcareăs-aăajuns,ăseăconsemneaz ăînăprocesul-verbal de prezentare pentru
recunoaştere.ă
Dac ă uneiaă şiă aceleiaşiă persoane,ă urmeaz ă s ă iă seă prezinteă pentruă recunoaştereă maiă multeă
persoane,ă pentruă aă seă asiguraă obiectivitateaă rezultatuluiă ob inut,ă esteă necesară caă grupulă s ă fieă
schimbatădeăfiecareădat ,ăadic ăfiecareăpersoan ăs ăfieăprezentat ăpentruărecunoaştere,ăînăaltăgrup.ă
Recunoaşterea unei persoane după fotografii
Aceast ămetod ăesteăfolosit ăfrecvent,ăînăpracticaăorganelorădeăurm rireăpenal .ă
Pentruă caă recunoaştereaă persoaneloră dup ă fotografii,ă s ă duc ă laă rezultatul scontat, se
procedeaz ădup ăcumăurmeaz :ă
seăprocur ă3-5ăfotografii,ăcareăs ăreprezinteăpersoaneăcuăfizionomiiăasem n toare;ă
întreăacesteăfotografii,ăseăaşeaz ăfotografiaăpersoaneiăsuspecte;ă
peăspateleăfiec reiăfotografii,ăseăscrieănumeleăcelui din fotografie;
fotografiileăseălipescăpeăunăcartonăalb,ăseăştampileaz ăşiăseănumeroteaz ;ă
persoaneiă iă seă prezint ă planşaă cuă fotografii,ă solicitându-i-seă s ă arate,ă dac ă recunoaşteă
vreoăpersoan ăşiăs ăindiceănum rulăfotografiei,ăînăcareăesteăreprezentat ăpersoanaărecunoscut .ă
Modulă deă desf şurareă aă acesteiă activit iă şiă rezultatulă ob inut,ă seă consemneaz ă într-un
proces-verbal,ălaăelăataşându-seăplanşaăcuăfotografii,ăpentruăaăseăar ta,ăcâtădeăasem n toareăauăfostă
persoanele,ăaleăc rorăfotografiiăauăfostăfolosite,ăîmpreun ăcuăceaăaăsuspectului.ăÎntreagaăactivitateă
seădesf şoar ,ănumai,ăînăprezen aămartorilorăasisten iăşiăaăap r torului,ădacaăsitua iaăimpuneăacestă
lucru.
Recunoaşterea persoanelor după voce şi vorbire
Acestătipădeărecunoaştere,ămaiă redus ăînăactivitateaădeăurm rireăpenal ,ăseăparticularizeaz ă
prin,ăaceeaăc :ă
trebuieăcreateăcondi iiădeăaudibilitate,ăsimilareăcelorăînăcareăs-aăf cutăpercep iaăini ial ;ă
56
persoaneleă chemateă s ă fac ă recunoaşterea,ă voră fiă separateă deă grupulă alc tuită pentru
aceast ăactivitate;ă
seă vaă aveaă înă vedereă ca,ă persoaneleă dină grup,ă s ă nuă încerceă a-şiă modificaă tonalitateaă
vocii,ăsensăînăcare,ăseăvaăinsistaăasupraădiscu ieiăcuăacestea,ăîncercându-se a se orienta convorbirea
spre utilizarea acelor expresii, pe bazaăc roraăs-ar putea realiza identificarea;
martorilorăasisten i,ăliăseăvaăexplicaăproceduraădeăascultare,ălaăînceputulăactivit ii;ă
Recunoaşterea persoanelor după mers
Aceast ăactivitateăseăefectueaz ,ăînăcondi iileăprezentate,ădeăc treăpersoanaăchemat ăs ăfac ă
recunoaşterea,ăînăprezen aămartorilorăasisten iăşiăaăap r toruluiă
Fixarea rezultatelor prezentării pentru recunoaştere
Modulădeădesf şurareăşiărezultatulăprezent riiăpentruărecunoaştere,ăaăpersoanelor,ăobiectelor,ă
animalelorăşiăcadavrelor,ăse consemneaz ăîntr-un proces-verbal,ăcareăconstituieămijlocădeăprob .ă
Înăcuprinsulăprocesului-verbal de prezentare pentru recunoaştere,ătrebuieăs ăseăreg seasc ă
urm toareleădate:ă
titlul actului, respectiv: proces-verbalădeăprezentareăpentruărecunoaştere;
anul,ăluna,ăziuaăşiăloculăundeăaăfostăîncheiat;ă
numele,ăprenumeleăşiăcalitateaăcelorăcareăauăparticipatălaăaceast ăac iune;ă
motiveleăceăauădeterminatăprezentareaăpentruărecunoaştere;ă
dateleădeăidentificareăaleăap r torului,ădac ăparticip ălaăaceast ăactivitate;ă
persoanaăsuspect ,ăprezentat ăpentruărecunoaştere;ă
persoanaăchemat ăs ăfac ărecunoaşterea;ă
numele,ă prenumele,ă vârsta,ă ocupa ia,ă domiciliulă şiă actulă deă identitateă ală martoriloră
asisten i;ă
condi iileădeăloc,ătimpăşiăiluminareăînăcareăs-aăf cutăprezentareaăpentruărecunoaştere;ă
men iuneaă c ,ă persoanaă suspect ,ă prezentat ă pentruă recunoaştere,ă aă fostă invitat ă s -şiă
aleag ăloculăpeăcareăîlădoreşte,ăîntreăpersoaneleădinăgrup;ă
numele,ăprenumele,ădomiciliulăşiăactulădeăidentitate, a persoanelor din care s-aăalc tuită
grupulăfolositălaăprezentareaăpentruărecunoaştere;ă
numele,ăprenumeleăşiădomiciliulăpersoanei,ăcuăajutorulăc reiaăsaăf cutărecunoaşterea,ăcuă
indicareaăactuluiădeăidentitateăşiăaăorganuluiăemitent;ă
men iuneaăc ămartorului,ăcareăaăf cutărecunoaşterea,ăiăs-aăpusăînăvedereăobliga iaădeăaă
declaraă adev rulă şiă c ă aă fostă prevenită despreă faptulă c ,ă înă cază contrar,ă vaă fiă trasă laă r spundere,ă
pentruăinfrac iuneaădeăm rturieămincinoas ;ă
modulă înă careă aă decursă recunoaşterea,ă respectiv:ă imediat,ă cuă ezit riă sauă f r ă niciă oă
faptulă c ,ă persoanaă recunoscut ă aă fostă legitimat ,ă înă prezen aă celorlal iă participan iă laă
ezitare, etc.;
prezentareaăpentruărecunoaştere;ă
declara iaă persoaneiă careă aă f cută recunoaşterea,ă cuă privireă laă semnalmentele sau
caracteristicileădup ăcareăaărecunoscut,ăconsemnat ălaăpersoanaăîntâiăsingular;ă
men ionarea,ăînăacelaşiămod,ăaădeclara ieiăpersoaneiăsuspecteărecunoscute,ăcuăprivireălaă
recunoaştereaăsa;ă
men iuneă despreă fotografiiă executate,ă cuă ocazia activit iiă deă prezentareă pentruă
recunoaştere;ă
men iuneă cuă privireă laă existen aă sauă lipsaă observa iilor,ă persoaneloră dină grup,ă aă
martorilorăasisten i,ăaăpersoaneiăcareăaăf cutărecunoaştereaăşiăaăobiec iilorăceleiărecunoscute;ă
formulaădeăîncheiere;ă
semn turaăorganelorăjudiciareăşiăaăcelorlalteăpersoane,ăcareăauăparticipatălaăprezentareaă
pentruărecunoaştere;ă
La procesul-verbală deă prezentareă pentruă recunoaştere,ă seă ataşeaz ă planşaă cuă fotografiileă
executate cu aceasta ocazie.
Pe baza rezultatelor prezent riiă pentruă recunoaştere,ă seă impuneă efectuareaă altoră acteă deă
urm rireăpenal ,ăînăfunc ieădeănecesit ileăcauzei.ăAstfel,ărezultatulăprezent riiăpentruărecunoaştereă
poateă constitui,ă temeiulă reascult riiăînvinuituluiă sauă inculpatului,ă aă efectu riiă unoră perchezi ii,ăală
ridic riiădeăobiecteăşiăînscrisuri,ăetc.ă
57
Prezentareaăpentruărecunoaştereăaăcadavrelor,ăseăpoateăfaceăatâtălaăloculă
faptei,ăcâtăşiălaăserviciulămedico-legal.
Aceast ă activitateă seă efectueaz ă cuă uneleă dificult iă deă identificare,ă
datorateămodific rilorănaturale,ăconsecutiveămor iiăşiăprezent riiăcadavruluiăînă
pozi ieăorizontal ,ăastfelăîncâtăaspectulăs uădifer ădeăcelăalăpersoaneiăînăvia .ă
Toaletarea cadavrului,ăseăpoateărealizaăşiălaăfa a loculuiăşiăpresupune,ă
efectuareaăunorăopera iuniăsimple,ăcaădeăexemplu:ăsp lareaăfe eiădeăsângeăsauă
noroi,ăînroşireaăbuzelor,ăb rbieritulăfe ei,ăpiept nareaăp rului,ăpudrareaăfe ei,ăetc.ă
Spre deosebire de toaletare, restaurarea,ăpresupuneăopera iiămaiăcomplexe,ăceăauăînăvedereă
“refacerea”ă unoră organeă sauă esuturiă deformate,ă distruseă sauă lips .ă Acesteă opera iiă seă potă face,ă
numai,ădeăc treămedicalălegistăantropologăşi,ănumai,ăînăunit ileămedico-legale.
Refacereaăînf iş riiăcadavruluiăareăşiăoăsemnifica ieăpsihologic ,ăînăsensulăc ăeaăcontribuieă
laăreducereaăemo iei,ăceluiăcareăîiăesteăînf işatăcadavrulăspreărecunoaştere.ă
Cadavreleăseăprezint ăpentruărecunoaştere,ănumaiăindividual.ă
Persoanele care urmează să identifice cadavrul, trebuie să fie ascultate în prealabil,
ocazieă cuă careă trebuieă s ăfieă descrise,ăcaracteristicileă generaleă şiămaiă alesăceleă individuale,ă dup ă
careăarăputeaăs -lărecunoasc ,ăsimilarăprezent riiăpentruărecunoaştereăaăpersoanelor.ăÎnăacestăscop,ă
liă seă solicit ă s ă arate,ă peă ceă p r iă aleă corpuluiă seă afl ă particularit ile,ă careă ară puteaă ajutaă laă
identificareăşiădeăceănatur ăsuntăele.ă
În cazul recunoaşterii cadavrului,ă persoanaă careă aă efectuată recunoaştereaă trebuieă s ă
precizeze,ă dup ă ceă semnalmenteă l-aă recunoscut.ă Deă asemenea,ă seă compar semnalmentele
descoperite, cu cele pe care persoana le-aă descrisă anterior,ă înainteă deă aă iă seă prezentaă cadavrul.ă
Pentruă recunoaştereaă cadavrelor,ă seă folosescă frecventă fotografiile,ă careă trebuieă s ă fieă executateă
înainteă deă autopsie,ă dup ă regulileă fotografieiă deă semnalmente.Recunoaştereaă unuiă cadavruă seă
poateăfaceăşiădup ăfotografiileăbustăaleăacestuia.ă
Prezentareaă pentruă recunoaştereă aă unuiă cadavru,ă trebuieă s ă decurg ă înă fa aă aă doiă martoriă
asisten i,ăcareăvorăsemnaăprocesul-verbal.
1.Preciza iăînăceăconst ăpreg tireaăpentruăconfruntare
2. Prezenta iă înă ceă documenteă seă materializeaz ă prezentareaă pentruă

recunoaştere
BIBLIOGRAFIE:
1. Elena-Ana Nechita, Criminalistica,Ed.ăProăUniversitariaăBucureştiă2009;
2. Nita Nelu –Criminalistica , Note de curs 2010;
3. I. Mircea Criminalistica, Ed. Lumina Lex Bucuresti, 2010.
58
BIBLIOGRAFIE:
1. CONSTANTINă AIONI OAIE;ă I.ă E.ă SANDU;ă V.ă BERCHEŞAN;ă I.N.ă DUMITRAŞCUăă
Tratatădeămetodicaăşiătacticaăcriminalistic ăăEd.ăCarpa iă1994 ;
2. S.ăAL MUREANUăăCriminalistic ă, Note de curs, Editura Risoprint, 2000 ;
3. A. CIOPRAGA Criminalistica – Ed. Junimea Iasi, 2001 ;
4. MOCUTA GHEORGHE, Criminalitatea organizată şi spălarea banilor, Editura Noul
Orfeu,ăBucureşti,ă2004 ;
5. MOCUTA GHEORGHE Metodologia investigării infracţiunii de spălare a banilor,
EdituraăNoulăOrfeu,ăBucureşti,ă2004 ;
6. BUTOI T.,ZARNESCU C., NICOLAE LUMINITA ,BUTOI IOANA-TEODORA, Cuplul-
penal victima agresor in investigarea criminalistica a locului faptei,Bucuresti 2004,
7. CIRJAN L.- Tratatădeăcriminalistic ,ăEd.PenguinăBookăBucureştiă2005;
8. EMILIAN STANCU - Tratatădeăcriminalistic ,ăEd.UniversulăJuridic,ăBucureştiă2007;
9. FLORIN IONESCU– Criminalistica,ăăEd.ăUniversitar ă– Bucureştiă2008;
10. ELENA-ANA NECHITA, Criminalistica,Ed.ăProăUniversitariaăBucureştiă2009;
11. NITA NELU – Criminalistica , Note de curs 2010;
12. I. MIRCEA Criminalistica, Ed. Lumina Lex Bucuresti, 2010.
59

Criminalistica: Gheorghe BUNEA

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Criminalistica: Gheorghe BUNEA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gheorghe BUNEA

CAPITOLUL 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE CRIMINALISTICA

CAPITOLUL 2 IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA

CAPITOLUL 3 CERCETAREA CRIMINALISTICA A URMELOR

CAPITOLUL 4 FOTOGRAFIA JUDICIARA

CAPITOLUL 5 CERCETAREA CRIMINALISTICA A DOCUMENTELOR

CAPITOLUL 6 BALISTICA JUDICIARA

CAPITOLUL 7 CERCETAREA LA FATA LOCULUI

CAPITOLUL 8 TACTICA EFECTUARII PERCHEZITIEI

CAPITOLUL 9 TACTICA ASCULTARII DE PERSOANE

CAPITOLUL 10 CONFRUNTAREA SI PREZENTAREA PENTRU RECUNOASTERE

NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE CRIMINALISTICA

După studiul acestui capitol studenţi vor fi capabili să

1.1. Definirea noţiunii şi obiectului criminalisticii

nejuridice,ăaflateăînăslujbaăjusti iei,ăşiăanume:ămedicinaălegal ,ăpsihologiaăjudiciar ,ăfizica,ăchimiaă

altor fapte cu caracter antisocial;

1.2. Metode folosite in identificare

Avândă înă vedereă obiectulă propriuă deă cercetare,ă criminalisticaă

metodeădeăanaliz ăfizico-chimic ,ăaăurmelorăşiămicrourmelor;ă

metodeăbiologiceădeăexaminare,ăaăurmelorăbiologice,ădeăsecre iiăşiădeă esuturiămoi;ă

1.3. Principiile fundamentale ale Criminalisticii

A analiza principiile fundamentale ale criminalisticii, presupune,

Trăsăturile caracteristice ale criminalisticii

Testul de autoevaluare nr.1

2.1 Notiuni generale

a. Identificarea după descrierea trăsăturilor esen iale, este o

2.3. Principiile identificării criminalistice

Dată fiindă caracterulă ştiin ifică ală metodeloră utilizateă deă

2.4. Fazele identificării criminalistice

Testul de autoevaluare nr.2

1. Preciza iăcareăsuntăetapeleăidentific riiăcriminalistice

2. Enumera iăfazeleăidentific riiăcriminalistice

CERCETAREA CRIMINALISTICA A URMELOR

3.1. Noţiuni despre urme

După modul de ac iune,ăînărealizareaăurmei:ă

c. Urmele rezultate din explozii, incendii

incendii generate de cauze naturale. Acesteaăsunt,ăînăgeneral,ăproduseădeăelectricitateaă

3.3. Cercetarea criminalistică a urmelor papillare, de picioare, dinţi,

zona centrală,ăzon ăceăde ineăpondereaăceaămaiămareăînăclasificare;ă

urmele plantei piciorului,;

urmele piciorului semi-încăl at sau ale ciorapilor,

3.4. Cercetarea criminalistică a urmelor biologice

Testul de autoevaluare nr.3

1. Defini iăno iuneaădeăurm :

4.1. Noţiunea şi însemnătatea fotografiei judiciare

Fotografia de orientare sau de ansamblu.ăServeşteălaăfixareaăimaginiiăîntreguluiălocăală

faptei,ăînăscopulăidentific riiăzoneiăînăcareăaăfostăs vârşit ăinfrac iunea.ă

Fotografia de umbre, spargere;

Testul de autoevaluare nr.4

2. Enumera iăcategoriileădeăfotografiiăcareăseăexecut ălaăfa aălocului:

CERCETAREA CRIMINALISTICA A DOCUMENTELOR

5.1. Aspecte privind cercetarea criminalistica a documentelor

Cercetareaă criminalistic ă aă dcumentelor,ă aă înscrisuriloră înă general,ă

cercetarea tehnică a actelor scrise,ă destinat ,ă înă special,ă

descoperirii falsului ori a contrafacerilor de documente, inclusiv a

5.2. Expertiza criminalistică a scrisului de mână

Obiectul principală expertizeiă scrisuluiă deă mân ,ăîlăconstituieă identificareaă

modificări determinate de necesitatea scrierii, mai mult sau mai pu in rapide;

medicamente,ăintoxica iiăcuăciuperci,ăauto-otr viriăsuicidiare,ăetc.,ăimplicateăînăscriere;ă

5.3 Cercetarea criminalistica a falsului in inscrisuri.

Principalele procedee de realizare a falsului în înscrisuri,ăleăreprezint :ă

numărul elementelor constructive,ăaleăsemnuluiăgrafic,ăcumăarăfiănum rulădeămişc riăşiă

deătr s turi,ăprinăcareăseărealizeaz ăsemnulăgraficărespectiv;ă