17 January, 2014

Drept procesual civil - sesiunea I

Principiul contradictorialitatii - este principiul care permite fiecarei parti in litigiu sa discute si sa combata pretentiile , sustinerile , argumentele si probele adversarului . precum si sa-si e puna punctul de vedere asupra problemelor puse in discutie de catre !udecator."ontradictorialitatea se manifesta c#iar de la inceputul procesului , iar apoi pe parcursul lui , inclusiv in caile de atac si in fa$a e ecutarii silite.Judecatorul trebuie sa veg#e$e la asigurarea contradictionalitatii intre parti.%erespectarea acestui principiu , care asigura aflarea adevarului si dreptului de aparare , atrage nulitatea #otararii !udecatoresti.

Principiul dreptului la aparare - potrivit art.24 alin.1 &dreptul de aparare este garantat & , in alin. 2 se stabileste ca &in tot cursul procesului , partile au dreptul sa fie asistate de un avocat , ales sau numit din oficiu &.Dreptul de aparare are in literatura romana doua sensuri ' unul material , mai larg si unul formal , mai restrans.In sens material ,dreptul de aparare cuprinde intregul comple de drepturi si garantii procesuale care asigura partilor posibilitatea de a-si apara interesele , precum dreptul de a face cereri , de a lua cunostinta de actele de la dosar , de a propune probe , de a recu$a pe !udecatori , procuror sau grefier , de a participa la de$bateri si a pune conclu$ii cu privire la toate problemele de fapt si de drept ce se ridica in fata instantei , de a e ercita caile de atac.In sens formal ,dreptul de aparare are in vedere posibilitatea partilor de a-si anga!a un aparator.

Principiul nemijlocirii - in sistemul roman , procesul civil se desfasoara in sedinta de !udecata , dar , asa cum am preci$at de!a , in doua etape ' cercetarea procesului , in camera de consiliu si de$baterea procesului , care in principiu , se desfasoara in sedinta publica.(oata activitatea se desfasoara in contradictoriu si cu respectarea principiului nemi!locirii, ceea ce presupune urmatoarele ' actele , probele si sustinerile fiecarei parti sunt supuse aprecierii adversarului )problemele de fapt si de drept invocate de !udecator din oficiu trebuie sa fie puse in discutia partilor )probele se administrea$a in fata intregului complet de !udecata si cu citarea partilor .

Principiul disponibilitatii - in continutul sau , principiul disponibilitati cuprinde urmatoarele drepturi ' a* dreptul persoanei interesate de a porni sau nu procesul civil. b* dreptul de a determina limitele cererii de c#emare in !udecata sau ale apararii + art., alin 2 %"-" *. c* dreptul de a renunta la !udecata sau la dreptul subiectiv pretins ,dreptul de a ac#iesa la pretentiile reclamantului sau la #otararea de prima instanta si dreptul de a stinge litigiul printr-o tran$actie.+art., alin.. %"-"*. d* dreptul de a ataca sau nu #otararea si de a starui sau nu in calea de atac e ercitata. e* dreptul de a cere sau nu e ecutarea #otararilor !udecatoresti.- partea care a castigat procesul decide daca va e ecuta sau nu #otararea , dar si in acest ca$ dreptul de dispo$itie este usor limitat , deoarece , in conditiile legii, procurorul poate sa ceara punerea in e ecutare a #otararii + art.,2.alin 4 %"-" * .

Principiul oralitatii - repre$inta imbinarea care e ista intre sistemul acu$atorial si cel inc#i$itorial in legatura cu po$itia !udecatorului si a partilor in proces se regaseste si in privinta modului de desfasurare a procesului civil.In temeiul acestui principiu !udecatorul , sub sanctiunea nulitatii #otararii , are obligatia de a da cuvantul partilor pentru a-si sustine oral pretentiile , a discuta regulalitatea actelor de procedura , a propune probe si a formula conclu$ii./ralitatea pre$inta serioase avanta!e , deoarece asigura publicitatea reala , contradictorialitatea efectiva a de$baterilor si e ercitarea in conditii optime a dreptului la aparare , dand posibilitatea partilor de a-si e pune si sustine toate cererile , iar !udecatorului posibilitatea de a-si manifesta rolul activ.

Principiul legalitatii - in art.4 alin.1 din 0egea nr .0. 1 2004 , se dispune ca si !udecatorii , ca si procurorii , sunt obligati ca , prin intreaga lor activitate , sa asigure suprematia legii , iar art .7 %"-" prevede ca procesul civil se desfasoara in conformitate cu dispo$itiile legii.In alin. 2 se arata ca !udecatorul are indatorirea de a asigura respectarea disppo$itiilor legii privind reali$area drepturilor si indeplinirea obligatiilor partilor din proces , deci legalitatea il priveste nu numai pe !udecator ,ci si partile , care trebuie sa-si e ercite drepturile si sa-si

indeplineasca obligatiile in conformitate cu legea.

Principiul egalitatii - constitutia prevede in art.12 alin.1 ca &cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice , fara privilegii si fara discriminari & , iar art. 7 alin.2 din 0egea nr..1412004 stabileste ca &!ustitia se infaptuieste in mod egal pentru toti , fara deosebire de rasa , de nationalitate , origine etnica , limba , religie , se , orientare se uala , opinie , apartenenta politica , avere , origine ori conditie sociala sau de orice alte criterii discriminatorii .In sfarsit , art . 3 %"-" dispune ca in procesul civil partilor le este garantata e ercitarea dreepturilor procesuale , in mod egal si fara discriminari.

Principiul dublului grad de jurisdictie - in sistemul procesual roman este consacrat , inca de la adoparea codului din 1324 , principiul dublului grad de !urisdictie , potrivit caruia o cau$a solutionata de o instanta va fi !udecata din nou de o alta instanta superioara.-rincipiul dublului grad de !urisdictie se asigura printr-o prima !udecata de fond la tribunal si , in mod e ceptional , la !udecatorie , si o noua !udecata de fond in apel.

Fazele procesului civil - procesul civil parcurge doua fa$e , si anume ' !udecata +cognitio* si e ecutarea silita +e ecutio*. -!udecata ' este declansata prin cererea de c#emare in !udecata care investeste instanta competenta si sfarseste prin ramanerea definitiva a #otararii pronuntate asupra litigiului. -e ecutarea silita ' aceasta fa$a intervine in ca$ul #otararilor susceptibile de a fi puse in e ecutare cu a!utorul fortei de constrangere a statului sau a altor titluri e ecutorii , in masura in care debitorul nu-si e prima de bunavoie obligatia.

Conditii de forma ale actelor de procedura - formele care repre$inta conditiile prescrise de lege pentru constituirea actelor de procedura nu trebuie confundate cu formalitatiile , care repre$inta diferitele elemente de detaliu ale acestuia.0egea arata in ce conditii si in ce termen trebuie efectuate diferitele acte de procedura , fie ca emana de la instanta , parti sau alti participanti la proces.In doctrina se vorbeste insa si de anumite conditii generale pentru indeplinirea actelor de procedura , cum ar fi '

a* actele de procedura trebuie sa imbrace forma scrisa ) b* actul de procedura trebuie sa relate$e in c#iar continutul sau faptul ca au fost indeplinite cerintele legii. c* actele de procedura trebuie indeplinite in scris in limba romana.

Sunt etape in faza judecatii - !udecata este declansata prin cererea de c#emare in !udecata , si se sfarseste prin ramanerea definitiva a #otararii pronuntate asupra litigiului. 5tapele dintre aceste doua momente sunt ' -etapa scrisa - in cadrul careia partile se incuvintea$a rreciproc prin intermediului' cererii de c#emare in !udecata , intampinarea , raspunsul la intampinare ,cererea reconventionala etc. -etapa cercetarii procesului - se face in sedinta publica -etapa de$baterilor - in sedinta de !udecata -etapa deliberarii !udecatorilor si pronuntarii #otararilor - se finali$ea$a !udecata in prima instanta de fond.

Clasificarea termenelor - termenele de procedura se clasifica dupa mai multe criterii' -dupa modul de stabilire ,termenele sunt legale , judecatoresti si conventionale. -in functie de caracterul lor , termenele sunt imperative , impunand indeplinirea actului inauntrul lor ,sub sanctiunea decaderii -dupa cum nerespectarea termenului afectea$a sau nu validitatea actului de procedura , termenele sunt absolute . -dupa durata lor , termenele pot fi pe ore , zile , saptamani , luni si ani.

Definitia dreptului procesual civil si caracterele sale - &Dreptul procesual civil repre$inta ansamblul normelor !uridice care reglementea$a modul de !udecata de catre instantele !udecatoresti a pricinilor privitoare la drepturile civile sau politice

ori la interesele legitime care se pot reali$a numai pe calea !ustitiei , precum si modul de e ecutare silita a #otararilor !udecatoresti sau a altor titluri e ecutorii.& "aracterele dreptului procesual civil sunt ' - caracter formalist - deoarece el consacra reguli pentru organi$area instantelor si competenta acestora ,pentru pornirea procesului ,administrarea probelor si desfasurarea de$baterilor ,pentru pronuntarea #otararilor si e ercitarea cailor de atac ,pentru e ecutarea silita. -caracter reglementar - fiind o ramura de drept in care campul desc#is vointei partilor si celei a !udecatorului este limitat de dispo$itii constitutionale si legale care , in general , sunt de ordine publica . -caracter dispo$itiv - normele de competenta teritoriala , in celelalte ca$uri decat acelea pe care le-am identificat ca fiind de natura imperativa. -caracter de drept comun - normele cuprinse in "odul de -rocedura civila constituie dreptul comun al procedurii si se aplica orcarui litigiu care nu are o procedura distincta , cum este procesul penal.

Prorogarea legala - aceasta forma de prerograre intervine in ca$urile e pres preva$ute de lege si anume ' -art.112 alin. 1 %"-" reia dispo$itiile fostului art., si prevede ca cererea de c#emare in !udecata a mai multor parati poate fi introdusa la instanta competenta pentru oricare dintre acestia si deci pentru paratii care nu au domiciliu 1resedinta 1sediul in acel loc se prelungeste competenta instantei aleasa si sesi$ata de catre reclamant. -art.12. %"-" dispune in alin.1 ca cererile accesorii, aditionale si incidentele se !udeca de instanta competenta pentru cererea principala ,c#iar daca ar fi de competenta materiala sau teritoriala a altei instante !udecatoresti , cu e ceptia cererilor privitoare la insolventa sau concordatul preventiv . -art.1., %"-" reglementea$a cone itatea , institutie potrivit careia , pentru asigurarea unei bune !udecatii, este posibila in prima instanta reunirea mai multor procese in care sunt aceleasi parti sau c#iar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cau$a au intre ele o stransa legatura.

Conexitatea - in art.1., alin.1 se preci$ea$a ca , pentru asigurarea unei bune

!udecati, in prima instanta este posibila cone area mai multor procese in care sunt aceleasi parti sau c#iar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cau$a au intre ele o stransa legatura.5 ceptia cone itatii poate fi invocata de partii sau din oficiiuu cel mai tar$iu la primul termen de !udecata inaintea instantei ulterior sesi$ate care,prin inc#eiere ,se va pronunta asupra e ceptiei .Inc#eierea poate fi atacata numai odata cu fondul + alin.2*.

Ce presupune forma procesului - din punct de vedere ,prin proces se intelege mers , evolutie , de$voltare , desfasurare a unui fenomen , a unui eveniment etc.%u se indepartea$a prea mult de acest inteles obisnuit nici notiunea de proces in inteles te#nic ,!uridic , deoarece si acesta presupune o evolutie de la sesi$area intantei si pana la actul final al !udecatii, care este #otarararea.Intre cele doua puncte e treme se situea$a de$baterile./ atare desfasurare evoluea$a cu a!utorul si pe ba$a unor acte de procedura ,care sunt astfel ordonate de lege,incat sa asigure finalitatea procesului , care consta in pronuntarea unei #otarari.6sa fiind, vorbind de forma procesului trebuie sa avem in vedere trei momente ' sesi$area instantei , de$baterile si #otararea.

Incompatibilitatea - atunci cand am e aminat statutul !udecatorilor ne-am referit la incompatibilitati, in intelesul de activitati politice sau profesionale care sunt inter$ise magistratilor.De aceasta data , institutia incompatibilitatii,reglementata de art.41-44 %"-" ,urmareste nu sa inter$ica e ercitarea profesiei de !udecator sau procuror ,magistrat-asistent ,asistent !udiciar sau grefier ,ci participarea la un anumit proces , in situatiile e pres si limitativ preva$ute de lege. "a$urii de incompatibiliate ' -!udecatorul care a pronuntat o inc#eiere interlocutorie sau o #otarare prin care sa solutionat cau$a nu poate !udeca aceeasi pricina in apel ,recurs ,contestatie in anulare sau revi$uire si nici dupa trimiterea spre re!udecata) -nu poate lua parte la !udecata cel care a fost martor ,e pert ,arbitru,procuror,avocat , asistent !udiciar ,magistrat -asistent sau mediator in aceeasi cau$a) -cand !udeccatorul si-a e primat anterior parerea cu privire la solutia in cau$a pe care a fost desemnat sa o !udece ) -cand este sot ,ruda sau afin pana la gradul al patrulea cu avocatul ori repre$entantul uneia dintre parti )

-daca este tutore sau curator al uneeia dintre parti.etc.

Ce se intelege prin c aracter sanctionator - in legatura cu e ecutarea silita dorim sa preci$am ca ea se poate reali$a nu numai pe ba$a #otararilor instantelor !udecatoresti ,care raman totus principalele titluri e ecutorii, ci si pe ba$a altor titluri e ecutorii , care nu provin de la organele de !ustitie precum ' inscrisurile autentificate de notarul public atunci cand constata creante certe si lic#ide ,in momentul in care acestea au devenit e igibile ) contractul de leasing )cambia ,biletul la ordin si cecul etc.7e$ulta ca aceasta ramura distincta a sistemului de drept garantea$a eficacitatea dispo$itiilor de drept material care consacra drepturi subiective pentru persoanele fi$ice ori !uridice si care ar ramane altfel litera moarta.De aceea se spune ca Dreptul procesual civil are caracter sanctionator.

Stramutarea procesului - reglementata de art.140 -142 ,permite trecerea procesului de la instanta competenta la o alta instanta de acelas grad ,pentru urmatoarele motive' -pentru banuiala legitima,adica ori de cate ori se presupune ca impartialitatea !udecatorilor ar putea fi stirbita datorita circumstantelor procesului , calitatii paratilor ori unor relatii conflictuale locale ) -pentru siguranta publica,adica atunci cand e ista impre!urari e ceptionale care presupun ca !udecata procesului la instanta competenta ar putea conduce la tulburarea ordinii publice. 8tramutarea se poate cere in orce fa$a a procesului ) cererea pe motiv de banuiala legitima o poate face partea interesata, iar cea pentru siguranta publica numai procurorul general al -arc#etului de pe langa Inalta "urte de "asatie si Justitie.

Izvoarele dreptului procesual civil - avand in vedere ierar#ia normelor !uridice ,desigur pe primul loc trebuie situata "onstitutia , care cuprinde principii , "onventiile , pactele ,reglementele la care 7omania este parte , 0egile ' organice1ordinare1speciale , Decretele ,/rdonantele ,9otararile guvernamentale.

Indatoriri privind primirea si solutionarea cererilor -

-!udecatorii au indatorirea sa primeasca si sa soutione$e orice cerere de competenta instantelor !udecatoresti ,potrivit legi) -niciun !udecator nu poate refu$a sa !udece pe motiv ca legea nu prevede , este neclara sau incompetenta ) -in ca$ul in care o pricina nu poate fi solutionata nici in ba$a legii,nici a u$antelor ,iar in lipsa acestora din urma ,nici in ba$a dispo$itiilor legale privitoare la situatii asemanatoare ,ea va trebui !udecata in ba$a principiilor generale ale dreptului avand in vedere toate circumstantele acesteia si tinand seama de cerintele ec#itatii) -este inter$is !udecatorului sa stabileasca dispo$itii generale obligatorii prin #otararile pe care le pronunta in cau$ele ce ai sunt supuse !udecatii.

Prorogarea judecatoreasca - intervine in temeiul unei #otarari !udecatoresti , insa desigur la ba$a #otararii e ista un te t legal care indreptateste instanta sa pronunte #otararea care sa stabileasca instanta care sa !udece si care , in mod obisnuit , nu ar fi competenta .5 emple de ca$uri in care intervine prorogarea !udecatoreasca de competenta ' -abtinerea sau recu$area , atunci cand nu se mai poate alcatui completul de !udecata) -stramutarea proceselor ) -delegarea instantei)

!xigentele stabilite de C!D" - potrivit art .2 din "onventia europeana a drepturilor omului' &/rce persoana are dreptul sa-i fie e aminata cau$a sa in fond ec#itabil , de catre un tribunal independent si impartial , stabilit prin lege , care va decide asupra drepturilor si obligatiilor sale civile sau asupra temeiniciei oricarei acu$atii in materie penala indreptata impotriva ei.9otararea ttrebuie sa fie pronuntata in public, dar accesul in sala de sedinta poate fi inter$is presei sau publicului in timpulmintregului sau a unei parti din proces in interesul moralitatii,ordinii publice sau al securitatii nationale intr-o societate democrata ,cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o cer , sau in masura considerata strict necesara de catre tribunal ,cand datorita unor impre!urari speciale publicitatea ar fi de natura sa aduca atingerre intereselor !ustitiei.&

Competent teritoriala - presupune o delimitare pe linie ori$ontala ,intre instantele !udecatoresti de acelas grad.-ractic deci , trebuie stabilit care !udecatorie sau care tribunal ori curte de apel este competenta sa solutione$e o cau$a civila.:n prim factor il constituie domiciliul paratului ,daca cererea este indreptata impotriva mai multor parati , competenta apartine oricareia dintre instantele de domiciliu ale paratilor.In alte ca$uri,competenta teritoriala se stabileste in functie de locul situarii bunului imobil , ultimul domiciliu al defunctului +in materie de mostenire*, sediul principal al societatatii, ultima locuinta comuna a sotilor+in ca$ul divortului*.

Interesul, conditie de exercitare a actiunilor civile - pentru a pune in miscare actiunea este, dupa cum am aratat , nevoie de vointa de a actiona ,iar daca aceasta e ista ,trebuie indeplinite anumite conditii de e ercitiu.5ste vorba de conditii de e ercitiu ale actiunii civile in ansamblul sau , dar ele se regasesc si in legatura cu diferitele mi!loace procesuale ce alcatuiesc actiunea - cererea de c#emare in !udecata ,invocarea unei e ceptii , e ercitarea unei cai de atac ."onditiile ce apreciem ca trebuiesc indeplinite 'afirmarea unui drept ) interesul) capacitatea procesuala ) calitatea procesuala./rce cerere poate fi formulata si sustinuta numai daca autorul acesteia' a*are capacitate procesuala ) b*are calitate procesuala ) c*formulea$a o pretentie ) d*!ustifica un interes.

C emarea in garantie - aceasta forma permite parti din proces sa c#eme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte , in ca$ul in care ar pierde procesul , cu o cerere in garantie sau in despagubiri."ererea se face sub forma cererii de c#emare in !udecata,de catre parat in termenul preva$ut pentru depunerea intaminarii sau , daca intaminarea nu este obligatorie ,cel mai tar$iu pana la terminarea cercetarii in fata primei instante , iar de catre reclamant sau intervenientul principal pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante .

Claificarea actiunilor civile dupa natura dreptului ce se valorifica - potrivit naturii dreptului ce se valorifica ,cererile sunt ' personale ,cand se valorifica un drept personal , de creanta ) reale ,cand se valorifica un drept real +actiunea in revendicare , actiunea confensorie ,actiunea negatorie ,actiunea posesorie , actiunea de parta! etc.*) mixte ,cand se valorifica in acelas timp un drept de

creanta si un drept real.In ca$ul actiunilor mi te,competenta teritoriala poate fi alternativa.

Care este calea de atac impotriva inc eierii prin care s-a solutionat abtinerea - calea de atac poate sa fie formulata numai de parti , odata cu #otararea prin care s-a solutionat cau$a ."and aceasta din urma #otarare este definitiva ,inc#eierea va putea fi atacata cu recurs ,la instanta ierar#ic superioara ,in termen de 4 $ile de la comunicarea acestei #otarari.

Conditii pentru indeplinirea actelor de procedura a*actele de procedura trebuie sa imbrace forma scrisa. b*actul de procedura trebuie sa relate$e in c#iar continutul sau faptul ca au fost indeplinite cerintele legii. c*actele de procedura trebuie indeplinite in scris in limba romana .

Interventia accesorie - interventia accesorie va fi facuta in scris si va cuprinde elementele preva$ute la art.143 alin.1.;iind o simpla aparare ,se poate face in tot cursul !udecatii , nu numai in fata primei instante ori a instantei de apel ,ci , asa cum prevede art.2..%"-" ,c#iar si in caile e traordinare de atac.

Decaderea si repunerea in termen - este o sanctiune care intervine in ca$urile in care nu s-au respectat termenele legale imperative absolute , deci atunci cand legea stabileste un termen fi pentru e ercitarea unei cai de atac sau pentru indeplinirea unui alt act procedural , iar partea a lasat sa e pire acel teremn fara a beneficia de el sau atunci cand legea prevede ca dreptul trebuie e ercitat ori actul de procedura trebuie indeplinit intr-un anumit moment al procesului ori intr-o anumita ordine.Decaderea ca si nulitatea , isi produce efectele numai daca a intervenit o constatare a instantei in acest sens.In ca$ul in care insa partea dovedeste ca a fost impiedicata ,din cau$a unor motive temeinice !ustificate, sa e ercite o cale de atac sau sa indeplineasca orice alt act de procedura in teremenul legal ,actul de procedura se va indeplini in termen de 14 $ile de la incetarea impiedicarii,in acelas timp aratandu-se si motivele impiedicarii.8e spune ca intr-o anumita situatie ,partea a fost repusa in termen .

Drepturile si indatoririle procesuale ale partilor # exercitarea abuziva a drepturilor -pentru a garanta e ercitiul liber al actiunii civile legea procesuala acorda partilor o serie de drepturi procesuale ,dintre care citam cu titlu de e emplu 'dreptul fiecarei parti de a se adresa cereri instantei ) dreptul de a participa la !udecata, cea ce presupune dreptul de citare) dreptul de aparare ,dreptul de a administra probe,dreptul de a cunoaste toate piesele dosarului ,dreptul de a fi asistat de un avocat ,dreptul de a recurge la interpret ) dreptul de a e ercita caile de atac. -anumite indatoriri ale partilor ,ele fiind obligate sa indeplineasca actele de procedura in conditiile ,ordinea si teremenele stabilite de lege sau de !udecator sub sanctiunea nulitatii,perimarii,decaderii etc....,sa isi probe$e pretentiile si apararile , sa contribuie la desfasurarea fara intar$iere a procesului , urmarind, tot astfel ,finali$area acestuia. -cel care deturnea$a dreptul procedural de la scopul pentru care a fost recunoscut si il e ercita cu rea-credinta savarseste un abu$ de drept procesual , el raspunde pentru pre!udiciile materiale si morale cau$ate.

!xceptia de necompetenta - competenta instantei sesi$ate de ccatre reclamant poate fi contestata si mi!locul procedural prin care se poate invoca acest lucru este e ceptia de necompetenta.5a se invoca in mod diferit , dupa cum necompetenta este de ordine publica sau de ordine privata.%ecompetenta generala a instantelor !udecatoresti poate fi invocata de parti ori de catre !udecator in orce stare a pricinii , in timp ce necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica trebuie invocata de parti ori de catre !udecator la primul termen de !udecata la care partile sunt legal citate in fata primei instante.%ecompetenta de ordine privata poate fi invocata ,numai de catre parat prin intampinare sau , daca intampinarea nu este obligatorie ,cel mai tar$iu la primul teremen de !udecata la care partile sunt legal citate in fata primei instante.

Ce intelegeti prin materia procesului - prin materia procesul se intelege un conflict intre doi adversari 'reclamant si parat.Deci , materia ,substanta procesului este obiectul unui atare conflict , o opo$itie de interese anterioare formularii sale !uridice , corespun$and conceptului de litigiu .Judecatorul este c#emat sa intervina in acest litigiu, in care se confrunta doua pretentii, venind de la doi subiecti egali , si sa il stinga.7evenind la procesul civil ,este necesar sa

preci$am ca si in aceasta materie e ista situatii in care calea !ustitiei este obligatorie , desi nu e ista conflict, cum ar fi procedura necontencioasa sau asugurarea probelor pe cale principala.

Dreptul la actiune - legatura dintre dreptul subiectiv si actiune se reali$ea$a prin intermediul mediului & dreptului la actiune &,adica acel element al dreptului subiectiv civil care ingaduie titularului sau sa recurga ,la nevoie ,la forta de constrangere a statului.Dreptul la actiune cuprinde la randul sau o serie de drepturi -dreptul de a sesi$a instanta ,dreptul de a sesi$a probe ,dreptul de a obtine condamnarea paratului ,dreptul de a e ercita caile de atac , dreptul de a obtine e ecutarea silita etc. - pe care titularul le e ercita partial sau in totalitate ,dupa cum recurgem la o parte sau la toate mi!loacele procesuale care alcatuiesc actiunea si in functie de faptul daca e ercita dreptul la actiune in limitele impuse de lege.Dreptul la actiune se naste in momentul in care este incalcat dreptul subiectiv,dar pentru a se pune in miscare formele procesuale care alcatuiesc actiunea , la interesul de a actiona , trebuie sa se adauge si vointa de a actiona a celui care se pretinde titularul dreptului , ori a altei persoane careia legea ai recunoaste dreptul de a porni procesul civil.

Compunerea instantei - atat !udecatoriile ,cat si tribunalele ,si curtile de apel !udeca cau$ele de competenta lor in prima instanta ,in complete formate dintr-un !udecator ,cu e ceptia cererilor privind conflictele de munca si de asigurari sociale , care se constituie dintr-un !udecator si 2 asistenti !udiciari ,apelurile se !udeca in complet format din 2 !udecatori ,iar recursurile in complet de . !udecatori.0a Inalta "urte de "asatie si Justitie in complet de . !udecatori .

$ulitatea actelor de procedura - este sanctiunea procedurala care intervine in ca$ul actului de procedura ce nu indeplineste conditiile , de fond sau de forma , preva$ute de lege pentru valididatea lui, lipsindu-l in tot sau in parte de efectele sale firesti.6stfel potrivit art.174,alin.1 actul de procedura este lovit de nulitate daca prin nerespectarea cerintei legale s-a adus partii o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin desfintarea acestuia.-entru a interveni nulitatea conditionata este necesara indeplinirea cumulativa a mai multor conditii' -e istenta unui act de procedura intocmit cu neobservarea cerintelor legale -actul de procedura sa fi produs partii care invoca nulitatea o vatamare

-vatamarea sa nu poata fi inlaturata decat prin nulitatea actului. In sistemul nostru procesual nulitatea nu operea$a de drept ,ci trebuie constatata sau pronuntata de catre instanta !udecatoreasca si , in masura in care aceast lucru nu a intervenit ,actul de procedura ramane valabil si isi produce efectele sale firesti ,iar daca toate caile care puteau duce la anularea lui nu mai pot fi folosite , nulitatea ramane definitiv acoperita.

%etoda procesului - procesul se finali$ea$a printr-o #otarare .6ceasta trebuie sa e prime adevarul ,deoarece ea dobandeste autoritatea de lucru !udecat si nu mai poate fi contestata.In sistemul nostru procesual art.22 alin.2 %"-" prevede ca !udecatorii sunt datori sa staruie ,prin toate mi!loacele legale ,pentru a descoperi adevarul si pentru a preveni orice gresala in cunoasterea faptelor .(oate probele administrate se aprecia$a liber ,potrivit intimei convingeri a !udecatorului."and litigiul nu poate fi re$olvat pe cale amiabila,cel interesat va lua initiativa procesului .In primul rand , se va adresa unui avocat care cunoaste limba!ul dreptului si poate dialoga cu !udecatorul."el c#emat in !udecata se va adresa la randul sau unui avocat ,care pe ba$a aceluiasi eveniment, va constitui un alt ca$ si va aplica la el regulile de drept care sa duca la un re$ultat ,cel putin in parte ,diferit,adica va propune modelul !uridic al apararii , printr-un act de procedura care poarta denumirea de intampinare.Deci atat in ca$ul reclamantului , cat si al paratului ,suntem in pre$enta unor rationamente !uridice , avocatii partilor fiind adevarati !udecatori ai acestora ,deoarece pe ba$a declaratiilor lor stabilesc situatia de fapt , la care aplica regulile de drept corespun$atoare.Dupa administrarea tuturor probelor considerate necesare ,partile pun conclu$ii,iar apoi de$baterile se inc#id si !udecatorul se retrage pentru deliberare ,trebuie sa decida care este calificarea cea mai corespun$atoare ,pornind de la probele administrate si de$baterile care au avut loc in fata sa si la care , eventual , si-a adus c#iar contributia.In sfarsit pentru a inc#eia aceasta problema sa mai facem o preci$are ,in alegerea pe care o face !udecatorul pentru pronuntarea solutiei trebuie sa fie condus de ma imali$area rationalitatii.5l trebuie sa fie , astfel cum am subliniat de mai multe ori , lipsa de pre!udecati si impartial.

&menzile judiciare 'notiune si procedura de judecata( - amen$ile pot fi aplicate partilor , dar si alor participanti la proce.-artile sunt obligate sa isi e ercite drepturile procesuale cu buna-credinta .5 ercitiul abu$iv al acestora atrage plata de amen$i !udiciare si despagubiri fata de partea pre!udiciata + art.12 %"-" *.8i tertele persoane care participa la proces, dar fara a avea drepturi

proprii , sunt obligate sa spri!ine rerali$area !ustitiei.8ustragerea de la aceasta obligatie atrage plata de amen$i !udiciare si daune interese.In ceia ce priveste procedura de obligare la plata amen$ii sau a despagubirilor , acestea se aplica de catre instanta in fata careia s-a savarsit fapta ori ,in ca$ul e ecutarii silite , de presedintele instantei de e ecutare.Instanta sau dupa ca$ ,presedintele instantei de e ecutare se pronunta printr-o inc#eiere e ecutorie.Inc#eierea se comunica celui obligat la plata amen$ii sau despagubirii , daca a fost luata in lipsa .

Constituirea instantei - are in vedere alcatuirea mai comple a a instantei , prin participarea , pe langa !udecatori , si a altor persoane sau organe preva$ute de lege .8e are in vedere participarea la sedinta de !udecata a grefierului , magistratului - asistent la Inalta "urte de "asatie si Justitie, precum si a procurorului.<refierul participa la sedintele de !udecata si consemnea$a operatiunile infaptuite in cadrul activitatilor !uridice ,intocmeste concepte ,acte de procedura ,comunica #otararile !udecatoresti etc.=agistratii-asistenti participa la sedintele de !udecata ale sectiilor Inaltei "urti de "asatie si Justitie .

)eguli speciale privind stabilirea instantei - putem cita art.424 alin 1 %"-" , care stabileste ca plangerea impotriva inc#eierii prin care s-a respins contestatia privind tergiversarea !udecatii se !udeca de un complet format din . !udecatori si art.102. alin.4 %"-" , ce prevede ca cererrea in anulare a ordonantei de plata se solutionea$a in complet format din 2 !udecatori.

Clasifiarea actiunilor in functie de scopul material - in functie de scopul material ,cererile se clasifica in cereri in reali$area dreptului ,cereri in constatare si cereri in constituirea de drepturi.

&sistenta judiciara in procesul civil - art.21 din "onstitutie consacra accesul liber la !ustitie.-e de alta parte ,am aratat ca !ustitia este gratuita in intelesul ca !udecatorii , procurorii si ceilalti au iliari care isi desfsoara activitatea la instantele !udecatoresti nu trebuie platiti de parti , fiind salariatii statului.7e$ulta ca accesul liber la !ustitie nu inseamna si gratuitatea completa a acestuia.In ca$ul in care cel care nu este in stare sa faca fata c#eltuielilor pe care le presupune declansarea si sustinerea unui proces civil,poate beneficia de asistenta !udiciara, in conditiile legii speciale privind a!utorul public !udiciar.6!utorul public !udiciar ,repre$inta

acea forma de asistenta acordata de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces ec#itabil si garantarea accesului legal la actul de !ustitie .

Pozitia procurorului in procesul civil - membrii =inisterului -ublic ,procurorii,sunt supusi ierar#iei ca si functionarii administrativi,ministrul de !ustitie fiind seful ierar#iei ) actiunea lor e continua , ei cauta sa descopere infractiunile la legea penala , pentru a cere tribunalelor aplicarea legilor fata de cei vinovati)ei nu au nevoie de a fi sesi$ati , caci actiunea lor e spontana ca si a administratorilor."a repre$entanti ai 8ocietatii,procurorii se preocupa ca si interesele incapabiliilor + minori , inter$isi * sa nu fie pre!udiciate prin acte facute de repre$entantii acestora ) se ocupa si de persoana acestor incapabili , luand masuri , in ca$ de trebuinta ) ei se preocupa si de creditul public,interesandu-se de formarea societatilor ,fie ca au scop lucrativ , fie ca nu au un asemenea scop , supraveg#ind activitatea lor.

)eprezentarea partilor in procesul civil - repre$entarea poate fi legala , conventionala sau !udiciara.-ersoanele fi$ice lipsite de capacitate de e ercitiu vor sta in !udecata prin repre$entant legal.-artile pot sa stea in !udecata printr-un repre$entant ales ,in conditiile legii, cu e ceptia ca$ului in care legea impune pre$enta lor personala in fata instantei.6vocatul isi !ustifica calitatea de repre$entant printr-o imputernicire avocatiala,iar mandatarul neavocat prin imputernicire dovedita prin inscris autentic ori prin declaratie verbala ,facuta in instanta si consemnata in inc#eierre de sedinta ,cu aratarea limitelor si a duratei repre$entari.-ersoanele !uridice pot fi rrepre$entate conventional in fata instantelor !udecatoresti numai prin consilier !uridic sau avocat ."and instanta constata lipsa dove$ii calitatii de repre$entant a celui care a actionat in numele partii , va da un termen scurt pentru acoperirea lipsuriilor si , daca acestea nu se acopera , cererea va fi anulata.

Clasificarea actiunilor in raport cu calea procesuala aleasa de parte - in raport cu calea procesuala aleasa de parte apararea dreptului ,cererile se imparte in principale , accesorii , aditionale si incidentale.

Ce intelegeti prin recuzare - !udecatorul aflat intr-o situatie de incompatibilitate poate fi recu$at de orcare dintre parti inainte de inceperea oricarei de$bateri

art.44 alin.1.

Ce intelegeti prin abtinere 'procedura de judecata( - inainte de primul termen de !udeata grefierul de sedinta va verifica , pe ba$a dosarului cau$ei , daca !udecatorul acesteia se afla in vrreunul dintre ca$urile de incompatibilitate preva$ute de art .41 si ,cand este ca$ul va intocmi un referat corespun$ator.Judecatorul care stie ca e ista un motiv de incompatibilitate in privinta sa este obligat sa se abtina de la !udecarea pricinii art .4. .alin 2.Declaratia de abtinere se face in scris de indara ce !udecatorul a cunoscut e istenta ca$ului de incompatibilitate sau verbal in sedinta , fiind consemnata in inc#eiere. art.4. . alin ..

C emarea in judecata a altor persoane - aceasta forma de interventie fortata , reglementata de art.23-71 %"-", permite oricareia dintre parti sa c#eme in !udecata o alta persoana care ar putea pretinde, pe calea unei cereri separate , aceleasi drepturi ca si reclamantului. "ererea poate fi facuta de parat in termenul preva$ut pentru depunerea intampinarii sau daca aceasta nu este obligatorie , cel mai tar$iu la primul termen de !udecata , iar de reclamant sau de interveninentul principal se va depune cel mai tar$iu pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante.5a se motivea$a si , impreuna cu inscrisurile ce o insotesc , se comunica atat partii adverse , cat si celui c#emat , caruia i se comunica si copii de pe cererea de c#emare in !udecata , intampinarea si inscisurile de la dosar.