Relatii :)

1.Izvoarele dreptului muncii

Izvoarele dreptului muncii sunt acele acte normative care
reglementeaz raporturile juridice de munc.
Izvoarele dr. Muncii se mpart n dou categorii:
- izvoare comune cu cele ale altor ramuri de drept, n care se includ: Constituia, legile, Hotrrile
!uvernului etc."
- izvoare speci#ice dreptului muncii, cum sunt: contractele colective de munc, statutele unor
categorii de salariai, regulamentele de ordine interioar etc.
Intre izvoarele de dreptului muncii se mai includ:
- reglementrile internaionale $convenii, pacte, acorduri) la care ara noastr a devenit parte prin
aderare ori rati#icare, dac au ca o%iect relaiile sociale de munc"
- conveniile &i recomandrile 'rganizaiei Internaionale a Muncii.
2.Dialogul social
(ialogul social potrivit legii este ) procesul voluntar prin care partenerii sociali se
in#ormeaz, se consulta si negociaz in vederea sta%ilirii unor acorduri in pro%leme de interes comun"
*copul dialogului social este clar de#init: promovarea %unstrii comune.
In doctrin s-a artat c dialogul social +reprezint o #orm de comunicare, in#ormare &i negociere
colectiv ntre salariai sau reprezentanii lor, pe de o parte, anga,atorii sau reprezentanii lor, pe de
alt parte, cu participarea statului ca mediator &i ar%itru, pentru soluionarea unor pro%leme
colective, interesnd raporturile de munc &i pro%lematica lor, pentru armonizarea intereselor
patronale cu cele ale salariailor, ncepnd de la nivelul unitilor pn la nivel naional-
3.Trsturile principale ale dreptului muncii
(reptul muncii reprezint acea ramur autonom a dreptului privat alctuit din ansam%lul
normelor ,uridice care reglementeaz relaiile sociale individuale &i colective de munc ce se
sta%ilesc ntre anga,atori &i salariai.
Caracterul autonom al dreptului muncii este determinat de:
a) domeniul distinct de reglementare $un grup de relaii sociale cu un o%iect, coninut &i trsturi
proprii)"
%) metoda particular de reglementare a relaiilor care #ormeaz o%iectul acestei ramuri. .rin
urmare, ne preocup n principal relaiile sociale generate de nc/eierea, nulitatea, e0ecutarea,
modi#icarea, suspendarea &i ncetarea contractelor de munc
4.Categorii de persoane ce se pot sindicaliza
1.Categorii de persoane ce se pot sindicaliza
pot #i parte la negocierea contractelor colective de munc organizaiile sindicale care ndeplinesc,
cumulativ, urmtoarele condiii:
a) la nivel naional:
2 au statut legal de con#ederaie sindical"
2 au independen organizatoric &i patrimonial"
2 au n componen structuri sindicale proprii n cel puin ,umtate din numrul total al ,udeelor,
inclusiv Municipiul 3ucure&ti"
2 au n componen #ederaii sindicale reprezentative din cel puin 456 din ramurile de activitate"
Definiie
2 organizaiile sindicale componente au, cumulativ, un numr de
mem%rii cel puin egal cu 56 din e#ectivul salariailor din economia
naional.
%) la nivel de ramur:
2 au statut legal de #ederaie sindical"
2 au independen organizatoric &i patrimonial"
2 organizaiile sindicale componente au, cumulativ, un numr de
mem%rii cel puin egal cu 76 din e#ectivul salariailor din ramura
respectiv.
c) la nivel de unitate:
2 au statut legal de organizaie sindical"
2 numrul de mem%rii ai sindicatului reprezint cel puin 89: din
numrul salariailor unitii"
2 s #ie a#iliate la o organizaie sindical $#ederaie sau
con#ederaie) reprezentativ.
;n ceea ce prive&te aceast ultim condiie de reprezentativitate la nivel de unitate, apreciem c
aduce atingere $contravine) principiului
li%ertii sindicale, prin o%ligarea sindicatelor din uniti ca, n situaia n care doresc s participe la
negocierea contractelor colective de munc, s se a#ilieze la o #ederaie sau con#ederaie sindical,
indi#erent de numrulde mem%rii pe care l au. Cu alte cuvinte, c/iar dac, spre e0emplu, mem%rii
unui sindicat ar reprezenta <=6 din e#ectivul salariailor din unitate, acesta nu poate participa la
negocierea colectiv dac nu este a#iliat la o #ederaie sindical reprezentativ, soluie evident
critica%il.
5.Categorii de persoane ce nu se pot sindicaliza
.Categorii le de persoane ce nu se pot sindicaliza sunt:
-salariatii care detin #unctii de conducere,#unctii de demnitate pu%lica
-persoanele care detin #unctii de procuror sau ,udecator$magistratii)
-persoanele militare din Ministerul >pararii ?atioanale,Ministerul Internelor si Re#ormei
>dministrative,Ministerul @ustitiei,*erviciul Roman de In#ormatii,*erviciul de .aza si
.rotectie,*erviciul de In#ormatii A0terne, *erviciul de Belecomunicatii *peciale, precum si din
unitatile a#late in su%ordinea acestora
6.eprezentan!ii salaria!ilor
*alariaii pot #i reprezentai, #ie de organizaia sindical, #ie - la nivel de unitate - de
reprezentani ale&i. Codul muncii aduce pentru prima oar reglementri cu privire la aceast #orm
de reprezentare.
>st#el, potrivit art. 441, +Ca anga,atorii la care sunt ncadrai mai mult de 4= de salariai &i
dac niciunul nu este mem%ru de sindicat, interesele acestora pot #i promovate &i aprate de
reprezentanii lor, ale&i &i mandatai special n acest scop. Reprezentanii salariailor sunt ale&i n
cadrul adunrii generale a salariailor, cu votul a cel puin ,umtate din numrul total al salariailor-
Intre atri%uiile principale ale reprezentanilor salariailor se menioneaz: - urmrirea
respectrii drepturilor salariailor,- participarea la ela%orarea regulamentului intern, - promovarea
intereselor salariailor,- sesizarea inspectoratului de munc cu privire la nerespectarea dispoziiilor
legale &i ale contractului colectiv de munc aplica%il etc.
".#atura juridic a contractului colectiv de munc
Contractul colectiv de munc poate #i de#init ca un act ,uridic avnd caracter convenional &i
o natur ,uridic privat.
?a t u r a , u r i d i c a c o n t r a c t u l u i c o l e c t i v d e mu n c e s t e c o mp l e 0 ,
e l # i i n d , concomitent, att un act ,uridic ct &iun izvor de drept.
In ce prive&te su%iectele &i coninutul su, contractul colectiv de munc este un contract de
munc, de#init prin calitatea de act sui generis ntruct este n acela&i timp:
act ,uridic $contract, convenie) prin care nu sunt concretizate drepturile &i o%ligaiile
#iecrui salariat, ci doar msurile de protecie a unui grup de salariai
<:
. .oate #i considerat act
legislativ pentru c: sta%ile&te reguli generale de drept, are caracter a%stract $nu se re#er la situaia
unui anumit lucrtor), este permanent, are puterea unei legi pu%lice.
surs de drepturi &i o%ligaii su%iective &i reciproce ale prilor"
$.Caracterele contractului colectiv de munc
Contractul colectiv de munc se particularizeaz prin urmtoarele caractere:
a) este un contract numit , pentru c #ace o%iectul unei reglementri speciale
%) este un contract sinalagmatic, pentru c ntre prile contractante se creeaz o%ligaii
reciproce: salariatul se o%lig la prestarea muncii prevzute n contract, patronul se o%lig la plata
salariului &i la asigurarea condiiilor corespunztoare de munc"
c) este un contract oneros , pentru c #iecare parte dore&te procurarea unui avanta," este &i
comutativ, pentru c prestaiile se cunosc ab initio, iar e0ecutarea lor nu depinde de un eveniment
incert"
d) este un contract solemn, deoarece, n a#ara acordului de voin al prilor, se cer &i
reglementare legal, #orma scris &i nregistrarea sa"
e) este un contract cu prestaii succesive . (e aici rezult c: n cazul nee0ecutrii sau
e0ecutrii necorespunztoare de ctre o parte a o%ligaiei ce-i revine, sanciunea aplica%il va #i
rezilierea"

%.&'ecutarea( modi)icarea( suspendarea *i +ncetarea contractului colectiv de munc
A0ecutarea contractului colectiv de munc nseamn, de #apt, transpunerea n practic, n
des#&urarea e#ectiv a raportului ,uridic de munc, a #iecrei clauze nscrise n coninutul
respectivului contract. Cum aceste clauze vizeaz drepturi &i o%ligaii pentru prile reprezentate la
negociere, e0ecutarea nseamn respectarea o%ligatorie, n ntregime &i ntocmai, a prestaiilor &i
contraprestaiilor pe care le includ.
Clauzele contractului colectiv de munc pot #i modi#icate pe parcursul e0ecutrii lui, n
condiiile legii, ori de cte ori prile convin n acest sens. Aste admis modi#icarea din o#iciu numai
atunci cnd n privina drepturilor salariailor intervin reglementri legale mai #avora%ile $acestea
vor #ace parte de drept din contract)
*uspendarea contractului colectiv de munc reprezint un moment de discontinuitate n
derularea sa, datorit apariiei unor cauze de #or ma,or, cu aciune temporar, ce #ac imposi%il
ndeplinirea o%ligaiilor prevzute n momentul nc/eierii.
Contractul colectiv de munc nceteaz de drept n urmtoarele cazuri:
- la mplinirea termenului sau la terminarea lucrrii pentru care a #ost nc/eiat, dac prile nu
convin prelungirea aplicrii acestuia"
- la data dizolvrii sau lic/idrii ,udiciare a unitii ca urmare a acordului prilor

1,.-cordurile colective
>cordul colectiv este conventia inc/eiata in #orma scrisa intre autoritatea sau
institutia pu%lica, reprezentata prin conducatorul acesteia, si #unctionarii pu%lici din cadrul
autoritatii sau institutiei pu%lice respective, prin sindicatele reprezentative ale acestora ori prin
reprezentantii alesi, in care sunt sta%ilite anual masuri re#eritoare la:a) constituirea si #olosirea
#ondurilor destinate im%unatatirii conditiilor la locul de munca" %) sanatatea si securitatea in
munca"c) programul zilnic de lucru"d) per#ectionarea pro#esionala"e) alte masuri decat cele
prevazute de lege, re#eritoare la protectia celor alesi in organele de conducere ale organizatiilor
sindicale sau desemnati ca reprezentanti ai #unctionarilor pu%lici.
11.Con)lictele colective de munc.de)ini!ie( caracteristici
Con#lictele de munc sunt acele conflictele dintre salariai i unitile la care sunt ncadrai,
cu privire la interesele cu caracter profesional, social sau economic ori la drepturile rezultate din
desfurarea raporturilor de munc.
(in de#iniia se desprind urmtoarele trsturi:
a) .rin con#lictul colectiv de munc se urmre&te aprarea sau promovarea intereselor cu caracter
pro#esional, social &i economic ale salariailor.
%) Aste con#lict colectiv de munc numai con#lictul ce rezult din des#&urarea raporturilor de
munc dintre unitate, pe de o parte, &i salariaii acesteia, pe de alt parte.
- *oluionarea unui con#lict colectiv de munc se #ace numai n con#ormitate cu prevederile Cegii
Con#lictele de munc se clasi#ic n con#licte de interese &i con#licte de drepturi.
a) *unt considerate conflicte de interese con#lictele de munc care au ca o%iect sta%ilirea
condiiilor de munc, cu ocazia negocierii contractelor colective de munc, &i care #ac
re#erire la interesele cu caracter pro#esional, social sau economic ale salariailor.
%) *unt considerate conflicte de drepturi con#lictele de munc ce au ca o%iect e0ercitarea unor
drepturi sau ndeplinirea unor o%ligaii decurgnd din legi sau din alte acte normative,
precum &i din contractele individuale de munc.
12.Concilierea( medierea *i ar/itrajul con)lictelor de munc
.otrivit prevederilor n cazul n care con#lictul de interese a #ost declan&at, sindicatul reprezentativ
sau, dup caz, reprezentanii salariailor vor sesiza Ministerul Muncii, Damiliei &i Agalitii de Eanse
prin organele sale teritoriale - direciile generale de munc- n vederea concilierii.
*esizarea se #ormuleaz n scris &i tre%uie s cuprind meniunile cerute imperativ de lege :
- unitatea la care s-a ivit con#lictul de interese, cu indicarea sediului &i numelui conductorului"
- o%iectul con#lictului de interese &i motivarea acestuia"
- dovada ndeplinirii cerinelor menionate la procedur"
indicarea persoanelor delegate s reprezinte la conciliere, sindicatul sau, dup caz, salariaii.
*esizarea se depune n dou e0emplare la (irecia general de munc n a crei raz teritorial &i
are sediul unitatea, tre%uind s #ie datat &i semnat de conducerea sindicatului, sau, dup caz, de
reprezentanii salariailor.
Medierea con#lictului de interese are loc numai atunci cnd concilierea nu s-a #inalizat prin
soluionarea revendicrilor, iar prile /otrsc prin consens s aleag un mediator $persoane numite
anual de ministrul muncii, #amiliei &i egalitii de &anse cu acordul Consiliului Aconomic &i *ocial)
care va ncerca s soluioneze con#lictul de interese, respectnd procedura sta%ilit prin contractul
colectiv de munc unic de la nivel naional. *pre deose%ire de conciliere $care este o%ligatorie),
medierea este #acultativ &i este reglementat n scopul tendinei de evitare a grevei.
>r%itra,ul con#lictului :pe ntreaga durat a unui con#lict de interese, prileF pot /otr prin consens
ca revendicrile #ormulate s #ie supuse ar%itra,ului unei comisii. >r%itra,ul este posi%il numai dup
ce a avut loc concilierea.
Comisia este compus din trei ar%itri $dintre speciali&tii n domeniile economic, te/nic, ,uridic etc.,
desemnai anual de ctre M.M.D.A.E, cu acordul Consiliului Aconomic &i *ocial) numii ast#el:
- un ar%itru de ctre conducerea unitii"
- un ar%itru de ctre sindicatele reprezentative sau reprezentanii salariailor"
- un ar%itru de ctre M.M.D.A.E.
13.0reva.de)ini!ie *i trsturi caracteristice
(reptul la grev este un principiu #undamental al dreptului muncii, consacrat prin art. 1= din
Constituie. Botodat, Carta *ocial Auropean revizuit, rati#icat de Romnia prin Cegea nr.
7198GGG, leag dreptul de negociere colectiv de +dreptul lucrtorilor &i al patronilor la aciuni
colective, n caz de con#lict de interese, inclusiv dreptul la grev, su% rezerva o%ligaiilor care ar
putea rezulta din conveniile colective n vigoare- $art. H pct. 1).
!reva constituie o ncetare colectiv &i voluntar a lucrului ntr-o unitate &i poate #i declarat
pe durata des#&urrii con#lictului de interese $e0cepiile sunt e0pres prevzute de lege).
(in cuprinsul legii rezult trei categorii de greve:
8) greva de avertisment, care nu poate s ai% o durat mai mare de dou ore dac se #ace cu
ncetarea lucrului" aceasta tre%uie s precead cu cel puin 5 zile greva propriu-zis"
4) greva propriu-zis"
:) greva de solidaritate, declarat n scopul susinerii revendicrilor #ormulate de salariaii
din alte uniti a#lai de,a n grev. >ceast grev este permis numai la nivelul &i n cadrul aceleia&i
#ederaii sau con#ederaii sindicale. !reva de solidaritate nu poate avea o durat mai mare de o zi &i
tre%uie anunat n scris conducerii unitii cu cel puin 1< de ore nainte de a nceta lucrul.
14.Categorii de persoane care nu pot declara 1sau participa2 la grev
?u pot declara grev:
8) procurorii, ,udectorii, personalul Ministerului >prrii ?aionale, Ministerului Internelor &i
Re#ormei >dministrative &i al unitilor din su%ordinea acestor ministere, personalul *erviciului
Romn de In#ormaii, al *erviciului de In#ormaii A0terne, al *erviciului de Belecomunicaii
*peciale, personalul militar ncadrat n Ministerul @ustiiei, precum &i cel din unitile din
su%ordinea acestuia"
4) personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice #el, din momentul plecrii n
misiune &i pn la terminarea acesteia.
In unitile sanitare &i de asisten social, de telecomunicaii, ale radioului &i televiziunii pu%lice, n
unitile de transporturi pe cile #erate, inclusiv pentru gardienii #eroviari, n unitile care asigur
transportul n comun &i salu%ritatea localitilor, precum &i aprovizionarea populaiei cu gaze,
energie electric, cldur &i ap, greva este permis cu condiia ca organizatorii &i conductorii
grevei s asigure condiiile eseniale, dar nu mai puin de o treime din activitatea normal, cu
satis#acerea necesitilor minime de via ale comunitilor locale.
15.3uspendarea *i +ncetarea grevei
*uspendarea: Conducerile unitilor pot solicita suspendarea grevei pe un termen de cel mult := de
zile calendaristice de la data nceperii sau continurii grevei, dac prin aceasta s-ar pune n pericol
viaa sau sntatea oamenilor.
Incetarea grevei are Ioc n urmtoarele situaii:
a) renunarea la grev a cel puin ,umtate din numrul mem%rilor sindicatelor reprezentative,
dup caz din numrul salariailor care au /otrt declararea grevei"
%) realizarea acordului prilor cu privire la satis#acerea revendicrilor ce au constituit o%iectul
grevei"
c) /otrrea ,udectoreasc prin care tri%unalul a admis cererea unitii $soluionarea se #ace n
termen de trei zile), apreciindu-se c greva a #ost declarat ori continuat cu nerespectarea legii.
d) prin /otrrea comisiei de ar%itra,. (ac greva legal a durat 4= de zile, #r ca prile implicate
s #i a,uns la o nelegere &i, concomitent, continuarea ei ar #i de natur s a#ecteze interese de ordin
umanitar, conducerea unitii poate supune con#lictul de interese unei comisii de ar%itra, $cererea de
ar%itrare se adreseaz organelor care au e#ectuat concilierea con#lictului de interese).
16.Contractul de ucenicie la locul de munc
+Contractul de ucenicie la locul de munc este contractul individual de munc de tip particular, n
temeiul cruia:
- anga,atorul persoan ,uridic sau persoan #izic se o%lig ca, n a#ara plii unui salariu, s
asigure #ormarea pro#esional a ucenicului ntr-o meserie potrivit domeniului su de activitate"
- ucenicul se o%lig s se #ormeze pro#esional &i s munceasc n su%ordinea anga,atorului
respectiv-.
>&adar, ucenicul are calitatea de salariat, a&a cum rezult &i din Cegea nr. 47G94==5 privind ucenicia
la locul de munc.
1".De)ini!ia *i trsturile caracteristice contractului individual de munc
(e#initie :-Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana #izica,
denumita salariat, se o%liga sa presteze munca pentru si su% autoritatea unui anga,ator, persoana
#izica sau ,uridica, in sc/im%ul unei remuneratii denumite salariu-.
Iata cateva dintre caracteristicile unui contract individual de munca , din punct de vedere ,uridic:
- contractul de munca intervine intre un anga,ator - persoana ,uridica sau #izica - si un salariat
- intotdeauna o persoana #izica"
contractul de munca este %ilateral, adica am%ele parti au o%ligatii. .restarea muncii, respectiv plata
salariului- sunt cele mai importante dintre aceste o%ligatii. Cu alte cuvinte, atat anga,atorul cat si
salariatul sunt, in acelasi timp, si creditor, si de%itor in cadrul contractului individual de munca"
contractul de munca nu se inc/eie niciodata gratuit.
- contractul de munca are caracter consensual.
1$.Contractul individual de munc cu timp par!ial
>nga,atorul poate incadra salariati cu #ractiune de norma prin contracte individuale de munca pe
durata nedeterminata sau pe durata determinata, denumite contracte individuale de munca cu timp
partial.
Contractul individual de munca cu timp partial se inc/eie numai in #orma scrisa.
*alariatul compara%il este salariatul cu norma intreaga din aceeasi unitate, care are acelasi tip de
contract individual de munca, presteaza aceeasi activitate sau una similara cu cea a salariatului
anga,at cu contract individual de munca cu timp partial, avandu-se in vedere si alte considerente,
cum ar #i vec/imea in munca si cali#icarea9aptitudinile pro#esionale.
Contractul individual de munca cu timp partial cuprinde:
a)
durata muncii si repartizarea programului de lucru"
%)
conditiile in care se poate modi#ica programul de lucru"
c)
interdictia de a e#ectua ore suplimentare, cu e0ceptia cazurilor de #orta ma,ora sau pentru alte lucrari
urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor acestora.
1%.Contractul individual de munc la domiciliu
Contractul individual de munca la domiciliu se inc/eie numai in #orma scrisa si contine, in a#ara
elementelor prevazute la art. 87 alin. $:) , urmatoarele:
a) /2 conditiile in care se poate modi#ica programul de lucru"
precizarea
e0presa ca salariatul lucreaza la domiciliu"
%)
programul in cadrul caruia anga,atorul este in drept sa controleze activitatea salariatului sau si
modalitatea concreta de realizare a controlului"
c)
o%ligatia anga,atorului de a asigura transportul la si de la domiciliul salariatului, dupa caz, al
materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza in activitate, precum si al produselor #inite pe
care le realizeaza.
(e#initie :*unt considerati salariati cu munca la domiciliu acei salariati care indeplinesc, la
domiciliul lor, atri%utiile speci#ice #unctiei pe care o detin.
2,.Contractul individual de munc pe durat nedeterminat
Contractul individual de munc pe durata nedeterminat constituie regula. (urata
nedeterminat a contractului nu a#ecteaz interesele salariatului ci, dimpotriv, constituie o msur
de protecie pentru el, avnd menirea de a asigura dreptul la sta%ilitate n munc.
(e asemenea, nu a#ecteaz nici interesele anga,atorului, asigurndu-se ast#el o mai %un
plani#icare &i organizare a muncii, o modelare &i per#ecionare a cali#icrii personalului.
21.Contractul individual de munc pe durat determinat
>nga,atorii au posi%ilitatea de a anga,a, in cazurile si in conditiile prezentului cod, personal
salariat cu contract individual de munca pe durata determinata.
Contractul individual de munca pe durata determinata se poate inc/eia numai in #orma
scrisa, cu precizarea e0presa a duratei pentru care se inc/eie.
Contractul individual de munca pe durata determinata poate #i prelungit, si dupa e0pirarea
termenului initial, cu acordul scris al partilor, pentru perioada realizarii unui proiect, program sau
unei lucrari.
Intre aceleasi parti se pot inc/eia succesiv cel mult : contracte individuale de munca pe
durata determinata.
Contractele individuale de munca pe durata determinata inc/eiate in termen de : luni de la
incetarea unui contract de munca pe durata determinata sunt considerate contracte succesive si nu
pot avea o durata mai mare de 84 luni #iecare.
22.Capacitatea juridic a salariatului
.ersoana #izica do%andeste capacitate de munca la implinirea varstei de 8H ani.
.ersoana #izica poate inc/eia un contract de munca in calitate de salariat si la implinirea
varstei de 85 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitati potrivite cu
dezvoltarea #izica, aptitudinile si cunostintele sale, daca ast#el nu ii sunt periclitate sanatatea,
dezvoltarea si pregatirea pro#esionala.

Incadrarea in munca a persoanelor su% varsta de 85 ani este interzisa.
Contractul individu
Incadrarea in munca in locuri de munca grele, vatamatoare sau periculoase se poate #ace
dupa implinirea varstei de 8< ani" aceste locuri de munca se sta%ilesc prin /otarare a !uvernului.
23.Capacitatea juridic a angajatorului persoana juridic
In sensul prezentului cod, prin anga,ator se intelege persoana #izica sau ,uridica ce poate, potrivit
legii, sa anga,eze #orta de munca pe %aza de contract individual de munca
.ersoana ,uridica poate inc/eia contracte individuale de munca, in calitate de anga,ator, din
momentul do%andirii personalitatii ,uridice.
24.Capacitatea juridic a angajatorului persoan )izic
In sensul prezentului cod, prin anga,ator se intelege persoana #izica sau ,uridica ce poate, potrivit
legii, sa anga,eze #orta de munca pe %aza de contract individual de munca
.ersoana #izica do%andeste capacitatea de a inc/eia contracte individuale de munca in calitate de
anga,ator, din momentul do%andirii capacitatii depline de e0ercitiu.
25.4erioada de pro/
.entru veri#icarea aptitudinilor salariatului, la inc/eierea contractului individual de munca se poate
sta%ili o perioada de pro%a de cel mult G= de zile calendaristice pentru #unctiile de e0ecutie si de cel
mult 84= de zile calendaristice pentru #unctiile de conducere.
Ieri#icarea aptitudinilor pro#esionale la incadrarea persoanelor cu /andicap se realizeaza e0clusiv
prin modalitatea perioadei de pro%a de ma0imum := de zile calendaristice.
.e durata sau la s#arsitul perioadei de pro%a, contractul individual de munca poate inceta e0clusiv
printr-o noti#icare scrisa, #ara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti, #ara a #i necesara motivarea
acesteia.
.e durata perioadei de pro%a salariatul %ene#iciaza de toate drepturile si are toate o%ligatiile
prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munca aplica%il, in regulamentul intern,
precum si in contractul individual de munca.
26.5orma *i +nregistrarea contractului individual de munc
Contractul individual de munca se inc/eie in %aza consimtamantului partilor, in #orma scrisa, in
lim%a romana. '%ligatia de inc/eiere a contractului individual de munca in #orma scrisa revine
anga,atorului. Dorma scrisa este o%ligatorie pentru inc/eierea vala%ila a contractului.
>nterior inceperii activitatii, contractul individual de munca se inregistreaza in registrul general de
evidenta a salariatilor, care se transmite inspectoratului teritorial de munca.
>nga,atorul este o%ligat ca, anterior inceperii activitatii, sa inmaneze salariatului un e0emplar din
contractul individual de munca.
Munca prestata in temeiul unui contract individual de munca constituie vec/ime in munca.
2".Timpul de munc
Reprezint orice perioad n care salariatul presteaz munca, se a#l la dispoziia
anga,atorului &i ndepline&te sarcinile &i atri%uiile sale, con#orm prevederilor contractului individual
de munc, contractului colectiv de munc aplica%il &i9sau ale legislaiei n vigoare. .entru salariaii
anga,ai cu norm ntreag durata normal a timpului de munc este de < ore pe zi &i de 1= de ore pe
sptmn.
.rin e0ceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate #i prelungita
peste 1< de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de
re#erinta de 1 luni calendaristice, sa nu depaseasca 1< de ore pe saptamana.
2$.Timpul de odi6n
;n cazurile n care durata zilnic a timpului de munc este mai mare de H ore, salariaii au dreptul la
pauz de mas i la alte pauze, n condiiile sta%ilite prin contractul colectiv de munc aplica%il sau
prin regulamentul intern.
Repausul sptmnal se acord n dou zile consecutive, de regul sm%ta &i duminica. ;n cazul n
care repausul n zilele de sm%t &i duminic ar pre,udicia interesul pu%lic sau des#&urarea
normal a activitii, repausul sptmnal poate #i acordat &i n alte zile sta%ilite prin contractul
colectiv de munc aplica%il sau prin regulamentul intern.
*r%torile legale
Jilele de sr%toare legal n care nu se lucreaz sunt:
- 8 &i 4 ianuarie$ >nul ?ou)"
- prima &i a doua zi de .a&te"
- 8 mai$Jiua Muncii)"
-prima &i a doua zi de Rusalii"
- 85 august $>dormirea Maicii (omnului)"
- := ?oiem%rie $ *#ntul >ndrei)"
- 8 decem%rie$Jiua ?aional a Romniei)"
- prima &i a doua zi de Crciun"
- 4 zile pentru #iecare dintre cele : sr%tori religioase anuale, declarate ast#el de cultele religioase
legale, altele dect cele cre&tine, pentru persoanele aparinnd acestora.
*alariailor care lucreaz n aceste zile li se asigur compensarea cu timp li%er corespunztor n
urmtoarele := de zile. ;n cazul n care, din motive ,usti#icate, nu se acord zile li%ere, salariaii
%ene#iciaz, pentru munca prestat n zilele de sr%toare legal, de un spor la salariul de %az ce
nu poate #i mai mic de 8==6 din salariul de %az corespunztor muncii prestate n programul
normal de lucru.
.rin contractul colectiv de munc aplica%il se pot sta%ili &i alte zile li%ere.
2%.Delegarea
(elegarea reprezint e0ercitarea temporar, din dispoziia anga,atorului, de ctre salariat, a unor
lucrri sau sarcini corespunztoare atri%uiilor de serviciu n a#ara locului su de munc. (elegarea
presupune modi#icarea locului muncii cu pstrarea nesc/im%at a celorlalte elemente ale
contractului de munc. (elegarea poate #i dispus #ie n aceea&i localitate, #ie ntr-o alt localitate,
n cadrul aceleia&i uniti, a unei su%uniti sau altei uniti. (elegarea poate #i dispus n cadrul
aceleia&i uniti, la o unitate component, la o su%unitate sau la o alt unitate. . (elegarea este un act
de drept al muncii, iar nu un act administrativ. Msura delegrii este un act de dreptul muncii, iar nu
un act administrativ, o%ligatoriu pentru salariat, care va rspunde disciplinar n caz de re#uz
ne,usti#icat de ndeplinire.
3,.Deta*area
(eta&area este actul prin care se dispune sc/im%area temporar a locului de munc, din dispoziia
anga,atorului, la un alt anga,ator, n scopul e0ecutrii unor lucrri n interesul acestuia. ;n mod
e0cepional, prin deta&are se poate modi#ica &i #elul muncii, dar numai cu consimmntul scris al
salariatului. Contractul individual de munc nc/eiat cu anga,atorul iniial se suspend pe perioada
deta&rii, n ceea ce prive&te e#ectele eseniale, #iind cedat temporar anga,atorului la care s-a #cut
deta&area. (in punctul de vedere al naturii ,uridice detasarea reprezinta o cesiune a contractului
individual de munca cu clauza retrocesiunii. (eta&area presupune o cesiune temporar &i parial a
contractului individual de munc.
31.3uspendarea contractului individual de munc
*uspendarea contractului individual de munca are ca e#ect suspendarea prestarii muncii de catre
salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre anga,ator.
.e durata suspendarii pot continua sa e0iste alte drepturi si o%ligatii ale partilor decat cele prevazute
la alin. $4), daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca
aplica%il, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente interne.
In cazul suspendarii contractului individual de munca din cauza unei #apte imputa%ile salariatului,
pe durata suspendarii acesta nu va %ene#icia de nici un drept care rezulta din calitatea sa de salariat.
(e #iecare data cand in timpul perioadei de suspendare a contractului intervine o cauza de incetare
de drept a contractului individual de munca, cauza de incetare de drept prevaleaza.
In cazul suspendarii contractului individual de munca, se suspenda toate termenele care au legatura
cu inc/eierea, modi#icarea, e0ecutarea sau incetarea contractului individual de munca, cu e0ceptia
situatiilor in care contractul individual de munca inceteaza de drept.

32.7ncetarea contractului individual de munc
Contractul individual de munca e0istent inceteaza de drept:
a) la data decesului salariatului sau al anga,atorului persoana #izica, precum si in cazul dizolvarii
anga,atorului persoana ,uridica, de la data la care anga,atorul si-a incetat e0istenta con#orm legii"
%) la data ramanerii irevoca%ile a /otararii ,udecatoresti de declarare a mortii sau a punerii su%
interdictie a salariatului sau a anga,atorului persoana #izica"
c) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare
pentru pensionare" la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate, pensiei
anticipate partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard
de pensionare"
d) ca urmare a constatarii nulitatii a%solute a contractului individual de munca, de la data la care
nulitatea a #ost constatata prin acordul partilor sau prin /otarare ,udecatoreasca de#initiva"
e) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in #unctia ocupata de salariat a unei persoane
concediate nelegal sau pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii de#initive a /otararii
,udecatoresti de reintegrare"
#) ca urmare a condamnarii la e0ecutarea unei pedepse privative de li%ertate, de la data ramanerii
de#initive a /otararii ,udecatoresti"
g) de la data retragerii de catre autoritatile sau organismele competente a avizelor, autorizatiilor ori
atestarilor necesare pentru e0ercitarea pro#esiei"
/) ca urmare a interzicerii e0ercitarii unei pro#esii sau a unei #unctii, ca masura de siguranta ori
pedeapsa complementara, de la data ramanerii de#initive a /otararii ,udecatoresti prin care s-a
dispus interdictia"
i) la data e0pirarii termenului contractului individual de munca inc/eiat pe durata determinata"
,) retragerea acordului parintilor sau al reprezentantilor legali, in cazul salariatilor cu varsta cuprinsa
intre 85 si 8H ani.
33.Cazurile de concediere pentru motive care !in de persoana salariatului
Cazurile de concediere pentru motive care in de persoana salariatului anga,atorul poate dispune
concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in urmatoarele situatii:
a) in cazul in care salariatul a savarsit o a%atere grava sau a%ateri repetate de la regulile de disciplina
a muncii ori de la cele sta%ilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca
aplica%il sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara"
%) in cazul in care salariatul este arestat preventiv pentru o perioada mai mare de := de zile, in
conditiile Codului de procedura penala"
c) in cazul in care, prin decizie a organelor competente de e0pertiza medicala, se constata
inaptitudinea #izica si9sau psi/ica a salariatului, #apt ce nu permite acestuia sa isi indeplineasca
atri%utiile corespunzatoare locului de munca ocupat"
d) in cazul in care salariatul nu corespunde pro#esional locului de munca in care este incadrat.
34.Concedierea pentru motive care nu !in de persoana salariatului
Reprezint ncetarea contractului individual de munc determinat de des#iinarea locului de munc
ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive #r legtur cu persoana acestuia.(es#iinarea
locului de munc tre%uie s #ie e#ectiv &i s ai% o cauz real &i serioas. n cazul n care
concedierea se dispune pentru motivele prevzute la art. H8 lit. c) &i d), precum &i n cazul n care
contractul individual de munc a ncetat de drept n temeiul art. 5H alin. $8) lit. e), anga,atorul are
o%ligaia de a-i propune salariatului alte locuri de munc vacante n unitate, compati%ile cu
pregtirea pro#esional sau, dup caz, cu capacitatea de munc sta%ilit de medicul de medicin a
muncii. ;n situaia n care anga,atorul nu dispune de locuri de munc vacante potrivit alin. $8),
acesta are o%ligaia de a solicita spri,inul ageniei teritoriale de ocupare a #orei de munc n vederea
redistri%uirii salariatului, corespunztor pregtirii pro#esionale &i9sau, dup caz, capacitii de
munc sta%ilite de medicul de medicin a muncii.*alariatul are la dispoziie un termen de : zile
lucrtoare de la comunicarea anga,atorului, con#orm prevederilor alin. $8), pentru a-&i mani#esta n
scris consimmntul cu privire la noul loc de munc o#erit.
35.Demisia
.rin demisie se nelege actul unilateral de voin a salariatului care, printr-o noti#icare scris,
comunic anga,atorului ncetarea contractului individual de munc, dup mplinirea unui termen de
preaviz.>nga,atorul este o%ligat s nregistreze demisia salariatului. Re#uzul anga,atorului de a
nregistra demisia d dreptul salariatului de a #ace dovada acesteia prin orice mi,loace de
pro%.*alariatul are dreptul de a nu motiva demisia.Bermenul de preaviz este cel convenit de pri
n contractul individual de munc sau, dup caz, cel prevzut n contractele colective de munc
aplica%ile &i nu poate #i mai mare de 4= de zile lucrtoare pentru salariaii cu #uncii de e0ecuie,
respectiv mai mare de 15 de zile lucrtoare pentru salariaii care ocup #uncii de conducere..e
durata preavizului contractul individual de munc continu s &i produc toate e#ectele.;n situaia n
care n perioada de preaviz contractul individual de munc este suspendat, termenul de preaviz va #i
suspendat corespunztor.Contractul individual de munc nceteaz la data e0pirrii termenului de
preaviz sau la data renunrii totale ori pariale de ctre anga,ator la termenul respectiv.*alariatul
poate demisiona #r preaviz dac anga,atorul nu &i ndepline&te o%ligaiile asumate prin contractul
individual de munc.
36.spunderea disciplinar.de)ini!ie *i trsturi caracteristice
In legislatia muncii nu e0ista o de#initie a raspunderii disciplinara in cazurile in care un salariat
savarseste cu vinovatie o a%atere disciplinara.(in te0tele legale, rezultainsa, elementele
esentialede#initorii, ale raspunderii disciplinare #ara a caror e0istenta cumulata nu poate
e0ista.Raspunderea disciplinara intervine nsa, numai atunci cnd o persoana ncadrata n munca
dintr-o unitate sau institutie savrseste cu vinovatie o a%atere de la o%ligatiile de serviciu, inclusiv
de la normele de comportare.Alementele de#initorii ale raspunderii disciplinare, #ara a caror
e0istenta cumulata n-ar e0ista aceasta #orma de raspundere ,uridica, sunt:a)calitatea de persoana
ncadrata n unitate pe %aza unui contract de munca"%)e0istenta unei #apte ilicite"c)savrsirea #aptei
cu vinovatie"d)producerea unui rezultat daunator"e)legatura de cauzalitate ntre #apta si rezultat.
?umai salariatul poate #i su%iect al a%aterii.
3".3anc!iunile disciplinare
*anciunile disciplinare pe care le poate aplica anga,atorul in cazul in care salariatul savarseste o
a%atere disciplinara sunt:
a) avertismentul scris"
%) retrogradarea din #unctie, cu acordarea salariului corespunzator #unctiei in care s-a dispus
retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi H= de zile"
c) reducerea salariului de %aza pe o durata de 8-: luni cu 5-8=6"
d) reducerea salariului de %aza si9sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 8-
: luni cu 5-8=6"
e) des#acerea disciplinara a contractului individual de munca.
In cazul in care, prin statute pro#esionale apro%ate prin lege speciala, se sta%ileste un alt regim
sanctionator, va #i aplicat acesta.
*anctiunea disciplinara se radiaza de drept in termen de 84 luni de la aplicare, daca salariatului nu i
se aplica o noua sanctiune disciplinara in acest termen. Radierea sanctiunilor disciplinare se
constata prin decizie a anga,atorului emisa in #orma scrisa.
3$.spunderea patrimonial a salaria!ilor.de)ini!ie *i trsturi
Rspunderea patrimonial a salariailor-de#iniie &i trsturi n dreptul muncii are ca temei
contractul individual de munc &i se ntemeiaz pe normele &i principiile rspunderii civile
contractuale.>st#el, rspunderea patrimonial n dreptul muncii este caracterizat prin urmtoarele
trsturi care o individualizeaz #a de rspunderea civil contractual, care se regsesc att n
cazul rspunderii salariatului ct &i a anga,atorului:este o rspundere special, se poate anga,a
numai n msura n care autorul #aptei este ncadrat n munc n %aza unui contract individual de
munc"este o rspundere integral, n sensul c persoana sancionat este o%ligat s repare att
pre,udiciul e#ectiv &i actual, ct &i cel nerealizat"este o rspundere limitat su% aspectul e0ecutrii
silite, e#ectundu-se numai asupra unei pri din salariu"are ca temei vinovia celui n cauz,
ntruct anga,area rspunderii se #ace pentru pre,udiciul su#erit din culpa anga,atorului, sau pentru
pagu%ele produse anga,atorului din vina salariailor &i n legtur cu munca lor"este o rspundere
individual, e0cluznd, n principiu, solidaritatea. ;n cazul n care pre,udiciul a #ost produs de mai
muli salariai, dar nu se poate sta%ili proporia n care #iecare a contri%uit la producerea acestuia,
rspunderea patrimonial se sta%ile&te proporional cu salariul su net de la data constatrii pagu%ei
&i, atunci cnd este cazul &i n #uncie de timpul e#ectiv lucrat de la ultimul inventar, n situaia celor
care au calitatea de gestionari"recuperarea pre,udiciul cauzat se #ace, de regul, prin ec/ivalent
%nesc"este guvernat de norme legale cu caracter imperativ.>nga,area rspunderii patrimoniale a
salariailor #a de anga,ator are drept scop:ntregirea patrimoniului anga,atorului"prevenirea
producerii altor pagu%e"ocrotirea intereselor salariailor prin sta%ilirea unor reguli determinate de
particularitile rspunderii patrimoniale n raport cu contractul individual de munc.Pentru a exista
rspunderea patrimonial este necesar s fie ndeplinite urmtoarele condiii:8. Calitatea de
salariat a persoanei care a produs pre,udiciul, respectiv persoana care este parte a unui raport ,uridic
de munc tipic, sta%ilit pe perioada nedeterminat sau determinat, respectiv pentru timp normal sau
parial de munc. 4. Dapta ilicit a salariatului s #ie svr&it n legtur cu munca sa. .entru
sta%ilirea rspunderii patrimoniale, caracterul ilicit al #aptei se analizeaz n raport cu o%ligaiile de
serviciu, ce decurg din contractul individual de munc, contractul colectiv de munc aplica%il sau
regulamentul intern. Kn reper esenial este, din acest punct de vedere, #i&a postului. Knitatea tre%uie
s #ac dovada sarcinilor de serviciu ale salariatului a cror nendeplinire sau ndeplinire
necorespunztoare au cauzat pre,udicii. *alariatul rspunde personal pentru #apta proprie.:.
.re,udiciul, adic acea modi#icare a patrimoniului care se realizeaz att prin diminuarea activului,
urmare a svr&irii unei #apte ilicite, sau prin cre&terea pasivului. Ialoarea pre,udiciului cuprinde
pre,udiciul e#ectiv dar &i %ene#iciul nerealizat. Pentru ca salariatul s rspund patrimonial,
preudiciul trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:s #ie real, adic determinat pe %aza unor
analize economice concrete, salariatul ne#iind inut s rspund pentru valori pierdute din
patrimoniul anga,atorului din alte cauze"s #ie cert, att n ceea ce prive&te e0istena ct &i evaluarea
sa" s #ie cauzat direct anga,atorului. ;n situaia pre,udiciului produs indirect, anga,atorul rspunde
n calitate de comitent pentru prepusul su, #a de terul pre,udiciat"s #ie material, condiie care
rezult din cuprinsul art.47= alin.8 din Codul muncii, unde se prevede e0pres ca salariaii rspund
patrimonial pentru pagu%ele materiale produse anga,atorului din vina &i n legtur cu munca lor.
?u este opera%il regula potrivit creia repararea pre,udiciului se #ace n natur, soluie care reiese
din interpretarea art.47: alin.8 si 4 din Codul muncii, ce se re#er la reinerile din salariu. ;n materia
rspunderii patrimoniale, este admisi%il clauza re#eritoare la rspunderea anga,atorului pentru
daune morale, aceea&i clauz #iind nul n msura n care ar privi rspunderea salariatului #a de
anga,ator.s nu #i #ost reparat. ;n situaia n care salariatul deterioreaz un %un al #irmei, care este
asigurat &i pentru care s-au solicitat despgu%iri, salariatul nu va mai putea #i inut s repare
pre,udiciul.!valuarea preudiciului se #ace potrivit normelor speciale, acolo unde acestea e0ist, iar
n a%sena unor ast#el de reglementri, pentru evaluarea pre,udiciului, se vor avea n vedere normele
dreptului civil, n raport de preurile la momentul n care se realizeaz acordul de voin sau se
sesizeaz instana de ctre cel pgu%it.;n cazul degradrii de %unuri, evaluarea pagu%elor se #ace n
toate situaiile inndu-se seama de gradul real de uzur a %unului. Raportul de cauzalitate ntre
#apta ilicit &i pre,udiciul cauzat.Rspunderea patrimonial presupune un rezultat duntor care s
se concretizeze ntr-o pagu% cu valoare economic generat de salariai din vina &i n legtur cu
munca lor. ;n unele situaii determinarea raportului de cauzalitate este anevoioas, #iind necesar
analiza, pentru a sta%ili, de la caz la caz, #apta sau #aptele care au determinat trans#ormarea
posi%ilitii pre,udiciului n realitate.5. "inovia este o condiie a rspunderii patrimoniale #r de
care aceasta nu e0ist. Iinovia constituie elementul su%iectiv al rspunderii, care const n
atitudinea psi/ic a persoanei #a de #apta sa &i consecinele ei pgu%itoare. Iinovia presupune
discernmntul salariatului, respectiv capacitatea acestuia de a-&i reprezenta #apta &i e#ectul ei
pgu%itor &i voina li%er, e0istent n momentul svr&irii #aptei pre,udicia%ile. Rspunderea
patrimonial este anga,at n egal msur pentru toate #ormele vinoviei. Codul muncii sta%ile&te,
cu titlu de e0cepie, situaiile n care gradul de vinovie produce e#ecte di#erite, respectiv
producerea pre,udiciului de mai muli salariai.Cauzele care nltur caracterul ilicit al #aptei sunt
acele situaii legale, care e0onereaz de rspundere, de&i n #apt, pre,udiciul s-a realizat. *alariaii nu
rspund de pagu%ele provocate de #ora ma,or sau de alte cauze care nu puteau #i nlturate &i nici
de pagu%ele care se ncadreaz n riscul normal al serviciului. .ot #i cauze de e0onerare:#ora ma,or
&i cazul #ortuit"starea de necesitate"riscul normal al serviciului"e0ecutarea ordinului de serviciu.
3%.spunderea patrimonial a angajatorului.condi!ii *i cazuri
Cele mai ntlnite situaii n care anga,atorul rspunde patrimonial sunt: mpiedicarea su% orice
#orm a salariatului de a munci" neacordarea concediului de odi/n pn la s#r&itul anului urmtor
anului n care salariatul nu a %ene#iciat de concediu" re#uzul anga,atorului de a eli%era salariatului
adeverina care s ateste activitatea des#&urat de acesta, vec/imea n munc, #uncie sau
specialitate, #apt ce determin imposi%ilitatea salariatului de a se anga,a la un alt anga,ator.(e
asemenea, Codul muncii l o%lig pe anga,ator la pli $despgu%iri) n cazul rspunderii
patrimoniale, n urmtoarele situaii:n cazul anulrii concedierii e#ectuate n mod netemeinic &i
nelegal"cnd salariatul mpotriva cruia anga,atorul a #ormulat plngere penal sau care a #ost trimis
n ,udecat pentru #apte penale incompati%ile cu #uncia deinut, s-a dovedit a #i nevinovat"n
situaia ntrzierii ne,usti#icate a plii salariilor sau neplata acestora..rincipalele modaliti de
sta%ilire &i recuperare a pre,udiciului produs anga,atorului, att n cazul rspunderii patrimoniale ct
&i n cazul o%ligaiei de restituire, sunt:nvoiala prilor"aciunea n ,ustiie
.
4,.Competen!a instan!elor judectore*ti
Cererile re#eritoare la soluionarea con#lictelor individuale de munc se adreseaz instanei
,udectore&ti competente n a crei circumscripie &i are domiciliul sau locul de munc
reclamantul.Competenta materiala in solutionarea litigiilor de munca apartine Bri%unalului ...
Competenta teritoriala este alternativa, si anume apartine Bri%unalului in raza caruia isi are
domiciliul sau locul de munca reclamantul.