1.

In criminalistica romaneasca, prin urma intelegem:

 Orice modificare materiala produsa in ambianta locului unde s-a comis o infractiune,
modificare care examinata individual sau in totalitate cu cele suferite de infractor
conduce la stabilirea faptei, identificarea faptuitorului, a mijloacelor folosite si la
lamurirea imprejurarilor cauzei.
2. In practica organelor de ancheta, cele mai cunoscute urme formate de parti ale corpului
uman sunt:
 Urme de dinti, urme de buze, urme de urechi, frunte si fata.
3. Denumirea de criminalistica a fost folosita pentru prima data in literatura juridica de catre:
 Hans Gross.
4. Pe timpul cercetarii la fata locului, descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor se face in faza:
 Dinamica.
5. Intrebarile puse martorilor cu ocazia audierii pot fi:
 De completare, de prezentare, de reamintire si de control.Intrebarile trebuie sa fie clare,
precise si scurte.
6. Tactica criminalistica reprezinta:
 Un sistem de reguli si procedee stiintifice prin care se asigura efectuarea planificata,
organizata, operativa si oportuna a activitatilor de urmarire penala, suportul stiintific care
sta la baza realizarii activitatilor de investigare si procedurale (ascultarea persoanelor,
efectuarea cercetarii locului faptei, a perchezitiei, a prezentarii pentru recunoastere sau
reconstiuirii, luarea masurilor asiguratorii).
7. Trusele criminalistice sunt:
 Universale si specializate.
8. Primul sosit la locul faptei va lua urmatoarele masuri:
 Inlaturarea curiosilor.
9. Investigarea omorului trebuie sa raspunda la cele sapte intrebari fundamentale:
 Ce fapta s-a comis, unde, cand, cum, de ce, cine a comis-o, cu ajutorul cui?
10. Fotografia schita cuprinde:
 Numai locul faptei, izolat de mediul inconjurator.
11. Urmele de adancime se formeza atunci cand:
 Obiectul creator este dur si patrunde in masa obiectului primitor.
12. Exista truse cu destinatie speciala destinate:
 Investigarii accidentelor de circulatie, exploziilor si incendiilor, pentru examinarea
cadavrelor neidentificate, pentru cercetarea falsurilor in inscrisuri.
13. Principiul identificarii in criminalistica potrivit caruia “consumarea unui fenomen legat de
infractiune produce in aceleasi conditii, aceleasi fenomene” se refera la faptul ca:
 Experimentele criminalisticii pentru realizarea expertizelor si reconstituirilor sa se
desfasoare in aceleasi conditii in care s-au creat urmele in campul infractiunii.
14. Din categoria produselor de secretie fac parte:
 Saliva, lapte matern, secretie nazala.
15. Primul sosit la locul faptei va lua urmatoarele masuri:
 Acordarea primului ajutor victimelor, chiar cu riscul modificarii locului faptei.
16. Fotografia judiciara cuprinde 2 mari categorii:
 Fotografia judiciara operativa si fotografia judiciara de examinare.
17. Laboratoare criminalistice mobile pot fi instalate pe:
 Autoturisme, elicoptere, nave.
18. Urmele de dinti sunt descoperite:
 Pe resturi alimentare sau pe corpul victimelor in cazul infractiunilor de omor, viol,
talharie.
19. In cazul unui omor, medicului-legist i se solicita sa stabileasca de regula:
 Felul mortii, leziunile cauzatoare de moarte, legatura de cauzalitate, intre leziunile
descoperite si moarte, cauza imediata a mortii, mecanismul de producere a leziunilor.
20. Versiunea criminalistica este rezultatul unui proces de gandire in cadrul caruia:
 Pe baza datelor faptice stabilite la un moment dat, a cunostintelor si experientei
organului de urmarire penala se elaboreaza presupuneri cu privire la un anumit fapt sau
mai multe care au importanta pentru cauza.
21. Pentru a realiza identificarea in criminalistica sunt necesare urmatoarele categorii de
obiecte:
 Obiectele descoperite in campul infractiunii sau create in procesul savarsirii unei
infractiunii si obiectele presupuse a fi creat urmele descoperite in campul infractiunii.
22. Instrumentarul destinat cercetarii, descoperirii, relevarii si ridicarii urmelor papilare este
alcatuit din :
 Cutii cu pulberi (cenusa, negru de fum, pigment galben fluorescent etc.), pensule din par
de veverita, pensula magnetica, pelicule adezive pentru transferul urmelor relevate
(negre, albe, transparente), lampa portabila de radiatii ultraviolet, pulverizatoare.
23. Obiectul criminalisticii consta in:
 Elaborarea metodelor si procedeelor tehnico-stiintifice si tactice de descoperire, ridicare,
fixare si examinare a urmelor infractiunii, precum si de descoperire si identificare a
autorilor.
24. Compartimentul detectoarelor, aflat in cadrul laboratoarelor criminalistice mobile,
cuprinde:
 Detectoare de metale, detectoare de radiatii atomice, lampi cu radiatii ultraviolet,
detectoare de cadaver, detectoare de explizivi.
25. Principalele avantaje ale fotografiei judiciare sunt:
 Asigura fidelitatea in fixarea si redarea imaginii locului faptei, a urmelor infractiunii.
26. Tehnica criminalistica consta in:
 Elaborearea metodelor si mijloacelor tehnice necesare cautarii, descoperirii, relevarii,
fixarii, ridicarii, conservarii, examinarii si interpretarii urmelor, efectuarii constatarilor
tehnico-stiintifice si a expertizelor.
27. Fotografia de orientare cuprinde:
 Locul faptei si imprejurimile acesteia.
28. Metodele de cercetare proprii criminalisticii sunt:
 Descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si mijloacelor
material de proba, examenele comparative, realizarea experimentelor, organizarea
cartotecilor, albunmelor si colectiilor, in scopul identificarilor, elaborarea versiunilor si
ipotezelor.
29. Primul sosit la locul faptei va lua urmatoarele masuri:
 Cautarea si retinerea suspectului la locul faptei sau in imprejurimi.
30. In a doua jumatate a secolului XIX si inceputul secolului XX, criminalisticii i s-a atribuit si
denumirea de:
 Politie Tehnica.
31. Din structura criminalisticii fac parte:
 Tehnica criminalistica, tactica criminalistica si metodologia criminalistica.
32. In tehnica criminalistica sunt cuprinse:
 Fotografia judiciara, dactiloscopia, traseologia juridica, grafoscopia judiciara, examenul
tethnic al documentelor sau expertiza tehnica a documentelor, portretul vorbit, balistica
judiciara.
33. “Fata locului” sau “loc al savarsirii faptei“ reprezinta:
 Atat locul efectiv al savarsirii infractiunii cat si zonele apropiate sau alte locuri unde exista
date cu privire la pregatirea, comiterea si rezultatul faptei.
34. Fotografia “de supraveghere operativa” se executa:
 Pentru surprinderea in flagrant delict.
35. Cercetarea la fata locului presupune:
 Folosirea unor mijloace tehnico-stiintifice foarte diverse si variate pentru cautarea,
descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor, microurmelor sau mijloacelor material de
proba, executarea de fotografii de detaliu sau masuratori fotografice la scara, etc.
36. Metodologia criminalistica are ca obiect:
 elaborarea si aplicarea regulilor de cercetare a diferitelor genuri de infractiuni bazate pe
respectarea stricta a prevederilor legale si pe experienta pozitiva a organelor de urmarire
penala.
37. Studiul obiectelor supuse identificarii criminalistice are doua etape:
 Examinarea separata a urmelor si a modelelor de comparat.2.examinarea comparative a
urmelor si a modelelor de comparat.
38. In functie de provenienta, urmele biologice se clasifica in:
 Produse de secretie, produse de excretie, tesuturi moi, tesuturi dure.
39. Intrebarile care se pot pune suspectului cu ocazia audierii pot fi:
 Intrebari cu caracter general, privind fapta in ansamblul ei; intrebari-problema, pentru
lamurirea unor aspecte; intrebari de detaliu, care privesc lamurirea unor amanunte.
40. Urmele forma reprezinta:
 Acele modificari ce redau forma exterioara a obiectului creator.
41. Daca cele doua categorii de obiecte aflate in procesul formarii urmelor (creator si primitor)
se regasesc in repaus sau in miscare, urmele pot fi:
 Statice si/sau dinamice.
42. Procesul-verbal de cercetare la fata locului, trebuie sa respecte doua categorii de conditii:
 De fond si de forma.
43. Urmele de suprafata pot fi:
 Urme de stratificare.
44. Urmele biologice fac parte din categoria:
 Urmelor materie de natura umana.
45. La punctul de contact cu epidermul, dermul prezinta ridicaturi conice proeminente
denumite:
 Pori.
46. Urmele create cu piciorul descult se numesc:
 Urme plantare.
47. Unul dintre principiile identificarii criminalistice este:
 Principiul identitatii.
48. Din categoria urmelor material fac parte:
 Diferite resturi de obiecte si de materii organice sau anorganice, care ne reproduc forma
exterioara a produsului din care provin.
49. Cartusul se compune din:
 Incarcatura.
50. Din categoria capcanelor criminalistice fac parte:
 Capcanele chimice.
51. Activitatea de cercetare a urmelor infractorului la locul infracţiunii este denumită:
 Cercetarea la fata locului.
52. Procedeele tactice de audiere folosite de anchetatori sunt:
 folosirea întrebărilor de detaliu, ascultarea repetată, ascultarea încrucişată, folosirea
probelor de vinovăţie, solicitarea justificării modului cum a fost folosit timpul într-o
anumită perioadă.
53. Un aspect deosebit de important al fazei dinamice a cercetarii la fata locului este cel al
interpretarii urmelor prin care se pot lamuri importante probleme, cum sunt:
 natura faptei comise, modul de operare, timpul comiterii, numărul infractorilor.
54.Masuri care se iau chiar la fata locului, dar imediat, inaintea efectuarii propriu-zise a
cercetarii sunt:
 delimitarea locului infracţiunii şi marcarea sa, determinarea modificărilor suferite de locul
faptei, asigurarea pazei locului faptei, identificarea martorilor şi stabilirea persoanelor
suspecte, efectuarea de investigaţii şi culegerea de informaţii.
55.Problemele care trebuie lamurite in cursul cercetarii infractiunii de omor sunt:
 locul şi timpul savarsirii infractiunii, metodele şi mijloacele folosite pentru comiterea
infractiunii, identitatea victimei, mobilul şi scopul omuciderii.
56.Masurile care se intreprind pentru administrarea probelor (in cazul infracţiunii de omor)
sunt:
 cercetarea la faţa locului, examinarea cadavrului, dispunerea constatării medico-legale,
dispunerea constatărilor tehnico-ştiinţifice sau a expertizelor criminalistice, identificarea
şi ascultarea martorilor, identificarea, urmărirea şi prinderea făptuitorilor.
57.In locuinta unde s-a descoperit cadavrul, cercetarea nu se reduce doar la camera unde a fost
gasit acesta, ci se extinde în:
 toate incaperile.
58. Examinarea cadavrului (in cazul infracţiunii de omor) are o mare importanta pentru:
 explicarea mecanismului formarii urmelor.