Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
9) Care norme se aplica direct si nemijlocit raportului juridic cu element
de extraneitate?
a. normele substantiale
b. normele conflictuale
c. normele juridice constitutionale
2
15. În cazul în care se precizeaza legea carei tari este competenta sa
reglementeze raportul juridic de drept international privat, este vorba de:
a. indicare directa
b. indicare indirecta
c. indicare secundara
3
23. Denumirea de “Drept international privat” a fost folosita prima data în
anul:
a. 1912
b. 1834
c. 1929
29. Aplicarea legii straine este, potrivit Legii nr. 105 / 1992
a. independenta de conditia reciprocitatii, de regula
b. dependenta de conditia reciprocitatii în toate cazurile
c. nu are tangenta juridica cu conditia reciprocitatii
4
31. Faptul ca unele sisteme de drept au notiuni sau institutii juridice
necunoscute altor sisteme constituie:
a. un factor care determina calificarea
b. un punct de legatura
c. o formula de fixare
5
39. De ce calificarea secundara constituie o exceptie de la calificarea
potrivit "lex fori"?
a. deoarece constituie o problema de drept intern
b. deoarece constituie o problema de drept international
c. calificarea secundara nu constituie exceptie de la calificarea dupa “lex fori”
6
a. dreptul sa nu fi fost creat potrivit legii competente
b. dreptul sa fi îndeplinit cerintele prevazute de legea straina competenta
c. dreptul dobândit nu poate produce efecte daca în tara în care este invocat nu
a aparut o lege noua care creaza un drept nou ce-l include si pe cel invocat
7
55. Norma conflictualã poate figura :
a. În dreptul intern al fiecãrei ţãri
b. Numai în continutul unei conventii sau tratat international
c. Numai în dreptul intern al unui stat
60. Calificarea se poate face numai dupã « lex fori » (legea forului)
a. Da
b. Nu
c. Uneori
8
a. Prin convenţie sau tratat
internaţional
b. În temeiul legii
c. De plin drept si fara rezerve
9
69. Abordajele maritime şi coliziunea aeronavelor intervenite în marea
liberã respectiv în spaţiul aerian de deasupra acesteia, sunt supuse :
a. Legii nationale
b. Legii pavilionului
c. Legilor internaţionale
10
77. Potrivit carei reguli se vor conduce instantele judecatoresti chemate
sa aplice legea straina?
a. potrivit “lex fori””
b. potrivit “lex causae”
c. potrivit “lex mercatoria
11
85. În cazul înscrisurilor sub semnatura privata, ce fel de caracter are
regula “locus regit actum”?
a. caracter complementar
b. caracter obligatoriu
c. caracter facultativ
88. Cand partile nu-si exprima vointa in privinta legii aplicabile, iar
prestatia caracteristica nu poate fi localizata, ce principiu guverneaza
determinarea legii aplicabile?
a. lex contractus
b. lex voluntatis
c. lex loci contractus
12
92. În ceea ce priveste efectele casatoriei, daca sotii au cetatenii diferite,
ce lege urmeaza a fi declarata competenta?
a. legea nationala comuna
b. legea domiciliului comun
c. legea contractului
93. Carei legi este supus divortul sotilor cetateni romani in strainatate?
a. legii romane
b. legii straine
c. legii alese de parti
13
100. Care sunt factorii care au determinat apariţia normelor dreptului
internaţional privat?
a. posibilitatea de a recunoaşte efectele unei legi strãine
b. dreptul civil diferit prin conţinut de la un stat la altul sau de la o persoanã
la alta
c. ambele variante sunt corecte
107. Care dintre normele conflictuale arãtate mai jos, sunt clasificate dupã
conţinut?
a. norme conflictuale referitoare la raporturi de familie
b. norme conflictuale referitoare la raporturi de drept penal
14
c. norme conflictuale unilateral
108. Care dintre normele conlictuale arãtate mai jos, sunt clasificate dupã
felul legãturii?
a. norme conflictuale cu acţiune dublã
b. norme conflictuale referitoare la contracte
c. norme conflictuale referitoare la proprietate
15
115. Ce deosebeşte metoda conflictualistã de metoda utilizarii legilor de
aplicaţie imediatã?
a. legile de aplicaţie imediatã exclud aplicarea legii strãine înlãturând în
acelaşi timp şi metoda conflictualistã
b. legile de aplicaţie imediatã se aplicã în raport de punctul de legãturã cu
situaţia juridicã în cauzã
c. legile de aplicaţie imediatã au caracter bilateral, iar normele conflictuale au
caracter unilateral
117. Care din variantele de mai jos sunt forme sub care se poate prezenta
confllictul de legi în timp şi spaţiu?
a. raportul juridic se naşte, se modificã, se transmite sau se stinge în cadrul
dreptului intern al unei anumite ţãri, dar se invocã ulterior într-o altã ţarã
b. raportul juridic se naţte, se modificã, se transmite sau se stinge în cadrul
dreptului internaţional privat şi se invocã ulterior în altã ţarã
c. toate variantele sunt corecte
16
121. Care este legea aplicabilã conflictului de legi în cazul statului
nerecunoscut?
a. legea forului
b. legea statului nerecunoscut nu poate da naştere unui conflict de legi
c. legea statului strãin
127. Care este cauza pentru care legile statului nerecunoscut trebuie sa
dea naştere la conflicte de legi:
a. teoria caracterului constitutiv al recunoaşterii contravine Cartei ONU
b. recunoaşterea unui stat este determinatã de considerente economice
c. poate sa conditioneze aplicarea legii unui stat de recunoaşterea altui stat
17
128. Ce stã la baza soluţionãrii conflictului de legi în timp şi spaţiu?
a. teoria extrateritorialitãţii drepturilor dobândite
b. normele de drept internaţional privat
c. nici una din variante nu este corectã
18
c. nici una din variante nu este corectã
140. Excepţiile dupã care se face calificarea atunci când nu se aplicã lex
fori sunt:
a. retrimiterea
b. calificarea primarã
c. domiciliul
142. Care sunt limitele în cazul în care se face calificarea dupã legea
forului?
a. analizarea şi caracterizarea noţiunilor şi instituţiilor juridice strãine se fac
dupã legea strãinã, iar calificarea dupã legea forului
b. adaptarea sau modificarea noţiunilor din dreptul intern are caracter de
19
excepţie, ceea ce dã expresie calificãrii autonome
c. ambele variante sunt corecte
144. Precizaţi care din variantele de mai jos sunt considerate ca fiind
avantaje ale calificãrii dupã proper – law:
a. legea dupã care se face calificarea depinde de la o situaţie la alta în
raport de particularitãţile fiecãrui caz apreciate de instanţa de judecatã
b. este mai flexibilã decât celelalte forme de calificãri
c. ambele variante sunt corecte
20
148. Aplicarea legii strãine conform teoriei recepţionãrii dreptului strãin
constã în faptul cã:
a. dreptul strãin devine propriu şi se încorporeazã în sistemul de drept al
forului
b. aceastã lege îşi pierde caracterul sãu strãin şi devine lege a forului
c. ambele variante sunt corecte
150. Precizaţi care din mijloacele de probã menţionate mai jos pot fi
considerate probe reglementate de legea straina?
a. expertiza scrisã
b. proba cu înscrisuri
c. nici una din variante nu este corectã
154. Precizaţi care din condiţiile mentionate mai jos, reprezintã condiţii ale
eficacitãţii internaţionale a unui drept:
a. raportul juridic sã fi îndeplinit cerinţele prevãzute de legea strãinã
competentã
b. dreptul dobândit într-o ţarã va produce efecte în altã ţarã dacã în ţara
unde se invocã s-a creat un drept nou care îl include şi pe cel creat în
21
strãinãtate
c. nici una din variante nu este corectã
155. Care sunt efectele unui drept dobândit potrivit legii strãine:
a. produce toate efectele pe care i le-a dat legea respectivã
b. produce efecte în altã ţarã dacã contravine ordinii publice a ţãrii
respective
c. produce mai multe efecte în altã ţarã decât ar produce în conformitate cu
legea potrivit cãreia s-a creat
159. Menţionaţi care din variantele arãtate mai jos reprezintã explicaţii
teoretice ale retrimiterii:
a. retrimiterea se justificã prin finalitatea sa
b. aplicarea legii strãine când se declarã competentã
c. nici una din variante nu este corectã
161. Care din cele douã forme de retrimitere sunt aplicabile în sistem
a. retrimitera de gradul II
b. retrimiterea de gradul I
c. în sistemul nostru de drept nu se aplicã nici una din formele retrimiterii
22
162. În conformitate cu dipoziţiile Legii 105/ 1992 norma conflictualã
strãinã aplicatã în cazul retrimiterii este:
a. element de drept
b. element de fapt
c. nici element de fapt, nici element de drept , ci drept naţional
23
168. Care sunt deosebirile dintre ordinea publicã din Dreptul Internaţional
Privat şi ordinea publicã din dreptul intern:
a. toate normele de ordine publicã din drept intern sunt de ordine publicã în
Drept Internaţional Privat
b. ordinea publicã în Dreptul Internaţional Privat indicã limitele aplicãrii legii
strãine
c. ordinea publicã în drept intern nu se confundã cu normele teritoriale
24
174. Care sunt deosebirile dintre fraudarea legii şi ordinea publicã:
a. în cazul fraudãrii legii se ia în considerare conţinutul legii strãine
b. în cazul ordinii publice se ia în considerare activitatea frauduloasã a pãrţilor
c. ordinea publicã opreşte aplicarea legii strãine sau eficacitatea unui drept
dobândit în strãinãtate, iar fraudarea legii este sancţionatã ca
inopozibilitatea actului juridic în cauzã
25
180. Aspectele sub care se poate prezenta capacitatea civilã sunt
a. capacitatea de folosinţã
b. capacitatea de exerciţiu
c. ambele variante sunt corecte
184. Legile romane privind statul personal urmãresc pe români, atât timp
cât:
a. nu au pierdut cetãţenia românã
b. au pierdut cetãţenia românã, dar au fost cetãţeni români
c. nu au pierdut cetãţenia românã, chiar dacã au dobândit şi o altã
cetãţenie
185. Legea românã admite ca lex personalis sã fie lex domicilii, în cazul:
a. strãinilor cu mai multe cetãţenii
b. apatrizilor
c. apatrizilor si strãinilor cu mai multe cetãţenii
26
187. Legea situaţiei efective a bunului este competenta cu privire la
bunurile:
a. mobile
b. imobile
c. atât bunurile mobile cât şi cele imobile
27
c. ambele condiţii trebuie îndeplinite cumulativ cu cea de a treia condiţie, aceea
a vocaţiei succesorale
197. Potrivit legii române, condiţiile de formã ale actului juridic sunt
stabilite de legea:
a. legea care reglementeazã fondul
b. legea locului unde a fost întocmit
c. legea domiciliului persoanei care l-a consimţit
28
202. Precizaţi care este scopul formei exterioare a actului juridic:
a. de a condiţiona existenţa actului juridic
b. de a servi ca mijloc de probã a actului juridic
c. ambele variante reprezintã scopul formei exterioare a actului juridic
205. Care sunt legile aplicabile condiţiilor de fond ale cãsãtoriei în diferite
sisteme de drept?
a. legea naţionalã a viitorilor soţi
b. legea domiciliului viitorilor soţi
c. ambele variante sunt corecte
206. Precizaţi care din cazurile de mai jos sunt prevãzute de sistemul
nostru de drept?
a. cãsãtoria între cetãţeni români în strãinãtate se poate încheia în faţa
agentului diplomatic sau funcţionarului consular
al României în ţara respectivã
b. cãsãtoria între un cetãţean român şi un apatrid în strãinãtate se încheie de
un organ competent al statului respectiv
c. nici una din variante nu este corect
29
208. Condiţiile de formã prevãzute în cazul încheierii cãsãtoriei între doi
cetãţeni români în strãinãtate sunt
a. se aplicã regula locus regit actum în toate cazurile
b. de legea românã când cãsãtoria se încheie în fata reprezentanţilor noştri
diplomatici sau consulari
c. se aplicã numai legea românã
209. Legea aplicabilã în cazul în care unul din soţi este cetãţean român şi
ambii îşi au domiciliul în România din punct de vedere al efectelor
cãsãtoriei
a. se aplicã legea statului al cãrui cetãţean este soţia
b. se aplicã legea statului al cãrui cetãţean este soţul
c. nici o variantã nu este corectã
211. În cazul divorţului dintre soţi apatrizi care este legea aplicabilã:
a. legea naţionalã a soţului dacã dispoziţiile acestei legi nu contravin
principiilor fundamentale ale dreptului nostru
b. numai legea românã
c. nici o variantã nu este corectã
30
214. Prescripţia extinctivã a dreptului la acţiune este supusã
a. legii care se aplicã dreptului subiectiv însuşi
b. legea statului unde se aflã bunul la împlinirea termenului
c. nici una din cele douã variante
31
221. Efectele juridice ale tãcerii pãrţii care contestã cã şi-a dat
consimţãmântul la încheierea unui contract sunt supuse:
a. legii naţionale a persoanei fizice
b. legii statutului organic al persoanei juridice în cauzã
c. ambele variante sunt corecte
222. Contractul dintre pãrţi care îşi au domiciliul sau sediul în state diferite
se considerã încheiat:
a. la data dând ofertantul a înaintat oferta
b. la data când acceptarea a ajuns la cunoştinţa ofertantului
c. la data la care contractul a fost semnat de pãrţi
32
227. Normele conflictuale cu privire la faptele juridice se referã la.
a. rãspunderea civilã contractualã
b. rãspunderea civilã delictualã
c. nici una din variante nu este corectã
232. Îmbogãţirea fãrã cauzã a unei persoane fizice sau juridice este
supusã în dreptul internaţional privat:
a. legii statului unde îşi are domiciliul sau sediul social persoana fizicã sau
juridicã
b. legii statului unde s-a produs îmbogãţirea fãrã cauzã
c. nici una din variante nu este corectã
33
233. Rãspunderea izvorâtã dintr-un abordaj survenit într-un port sau în
apele teritoriale este supusã uneia din urmãtoarele legi:
a. legii naţionale a navei avariate
b. legii naţionale comune a navelor
c. legii locului abordajului
238. Care sunt domeniile în care se aplicã legea locului delictului civil?
a. capacitatea delictualã
b. condiţiile şi întinderea rãspunderii
c. ambele variante sunt corecte
239. Dacã fapta generatoare de rãspundere este sãvârşitã într-un stat, iar
prejudiciul este produs în alt stat, care este legea aplicabilã?
a. legea locului unde s-a sãvârşit faptul ilicit
b. legea locului unde s-a produs prejudiciul
c. nici una din variante nu este corectã
35