Toate Grilele Fara Diacritice

NOTIUNE, OBIECT SI METODA DE REGLEMENTARE PRIVIND DREPTUL
INTERNATIONAL PRIVAT
7. TESTE DE AUTOEVALUARE
1. Dreptul international privat:

a) este o ramura de drept de sine statatoare;
b) este o parte a dreptului international;
c) solutioneaza numai conflictele de legi
2. In sfera dreptului international privat intra:

a) raporturi de drept privat cu element strain;
b) raporturi de drept fiscal cu element strain;
c) raporturi de drept penal cu element strain.
3. Elementul de extraneitate:
a) se configureaza ca un element de structura a raportului juridic;
b) este o imprejurare de fapt;
c) diferentiaza raportul juridic de drept international de raportul juridic de drept intern
4. Metoda « proper law »:

a) presupune aplicarea legii in raport de totalitatea imprejurarilor de fapt si a particularitatilor pe care le
prezinta;
b) este o forma a metodei conflictuale;
c) se aplica si in sistemul de drept roman.
5. Metoda conflictualista presupune:

a) aplicarea directa si nemijlocita a normei materiale
b) alegerea normei competente cu ajutorul normei conflictuale
c) aplicarea normei conflictuale a forului
8. Raspunsurile la testul de autoevaluare

1.A; 2.A; 3.B,C; 4.A,C; 5.C
DOMENIUL DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT
1. Conflictul de legi:
a) implica doar conflictul intre legea romana si legea straina;
b) implica si conflictul de suveranitati;
c) implica atat conflictul de legi cat si conflictul de suveranitati.
2. Conflictul de lege este o notiune proprie:

a) dreptului international public;
b) dreptului international privat;
c) dreptului diplomatic si consular.
3. Cand norma conflictuala nu considera aplicabil propriul sistem de drept suntem, in prezenta:
a) conflictului negativ;
b) conflictului propriu – zis;
c) conflictului aparent.
4. Conditia juridica a strainului este determinata:

a) de legea sa nationala;
b) de legea statului pe teritoriul caruia se afla;
c) de legea statului cu a carui jurisdictie are legatura.
5. Conflict de legi in spatiu apare:

a) intre doua legi succesive apartinand aceluiasi sistem de drept, din care una in vigoare si cealalta abrogata;
b) cand sistemele de drept in prezenta contin norme conflictuale care reglementeaza in mod diferit raportul
juridic cu element de extraneitate;
c) cand un raport juridic se naste intr-o tara si urmeaza sa produca efecte sau sa fie invocat intr-un alt stat.

1.A; 2.B; 3.A; 4.B; 5. B.
CONTINUTUL DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT

1. Conflictul de legi se solutioneaza:

a) atat de norme conflictuale cat si norme de aplicatie imediata;
b) numai de norme conflictuale;
c) de norme conflictuale si norme materiale.
2. Normele materiale pot reglementa:

a) numai raporturi juridice cu element strain;
b) numai raporturi juridice cu element national;
c) ambele tipuri de raporturi juridice.
3. Care din norme indica doar legea competenta:

a) normele conflictuale;
b) normele materiale;
c) normele de aplicatie imediata.
4. Normele materiale:
a) sunt norme de trimitere;
b) reglementeaza direct raportul juridic cu element de extraneitate;
c) au o structura identica normei conflictuale.
5. Posibilitatea conflictului de legi este inlaturata de:

a) normele materiale;
b) normele conflictuale;

1.B; 2.C; 3.A; 4.B.; 5.C.
IZVOARELE DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT

1. Sunt izvoare interne ale dreptului international privat:

a) regulamentele Uniunii Europene;
b) legea straina;
c) uzantele comerciale internationale.
2. Sunt izvoare interne ale dreptului international privat :
a) practica judiciara a Curtii de Justitie a Uniunii Europene;
b) codul civil roman;
c) o conventie internationala;
3. Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat :

a) regulamentele Uniunii Europene
b) practica judiciara a Curtii de Casatie si Justitie a Romaniei;
c) tratatele internationale la care Romania este parte.
4. Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat roman:

a) tratatele internationale, chiar si acelea la care Romania nu este parte;
b) practica arbitrala;
c) uzantele comerciale internationale care completeaza normele juridice.
5. Practica judiciara:
a) este izvor de drept;
b) contribuie la formarea si perfectionarea dreptului;
c) este obligatorie atunci cand este vorba de hotarari prealabile pentru dezlegarea chestiunilor de drept.

1.A; 2.A,C; 3.A,C; 4.C.; 5.B,C.
CALIFICAREA SI CONFLICTELE DE CALIFICARI

1. Ca regula, calificarea se realizeaza:
a) dupa lex fori;
b) dupa principiul autonomiei de vointa partilor;
c) dupa lex causae.
2. Calificarea:
a) unei institutii juridice necunoscute in dreptul roman, se realizeaza, prin analogie cu o institutie juridica
asemanatoare, reglementata in sistemul nostru de drept;
b) notiunilor juridice din norma conflictuala straina, se realizeaza in temeiul acestei legi;
c) prin vointa partilor nu este admisa in dreptul international privat roman.
3. Calificarea secundara se realizeaza:

a) anterior calificarii primare;
b) odata cu calificarea primara;
c) ulterior calificarii primare;
4. In cazul unei institutii juridice necunoscute forului, calificarea se realizeaza:

a) dupa legea straina care o reglementeaza;
b) dupa lex fori, prin analogie cu o institutie juridica asemanatoare;
c) dupa legea straina convenita de parti.
5. Exista conflict de calificari atunci cand:

a) notiunile folosite de norma conflictualã sunt calificate in mod diferit de sistemele de drept care se aflã in
litigiu;
b) notiunile folosite de norma conflictuala sunt calificate in acelasi mod de sistemele de drept care se afla in
litigiu;
c) calificare depinde solutia conflictului de legi.
1.A; 2.B; 3.C; 4.A.; 5.A.
CONFLICTUL IN SPATIU AL NORMELOR CONFLICTUALE. RETRIMITEREA

1. In cazul retrimiterii, norma conflictuala trimite:

a) la legea materiala straina;
b) doar la normele conflictuale;
c) la intregul sistem de drept strain
2. Dreptul international privat roman admite:

a) numai retrimiterea de gradul II;
b) numai retrimiterea de gradul I;
c) ambele forme ale retrimiterii.
3. Atunci cand trimiterea se realizeaza la normele materiale ale sistemului de drept strain:
a) suntem in prezenta retrimiterii de gradul I;
b) este exclusa retrimiterea;
c) dreptul strain urmeaza a se aplica in mod direct raportului juridic.
4. Sunt conditii ale retrimiterii:

a) conflictul pozitiv;
b) conflictul negativ;
c) existenta aceluiasi punct de legatura
5. Retrimiterea nu se aplica in urmatoarele situatii:

a) cand se aplica regula ”locus regit actum”;
b) cand s-a trimis intregul sistem de drept strain;
c) cand se aplica lex voluntatis.

1.C; 2.B; 3.B,C; 4.B.; 5.A, C.
ORDINEA PUBLICA IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT

1. In dreptul international privat, ordinea publica:

a) impiedica aplicarea legii straine;
b) implica aplicarea legii straine;
c) reprezinta ansamblul normelor imperative interne
2. Invocarea ordinii publice:

a) are ca efect aplicarea legii romane;
b) conduce la inlaturarea legii straine;
c) nu produce nici un efect in cazul drepturilor castigate in tara straina
3. In dreptul international privat, ordinea publica:

a) impiedica recunoasterea persoanei juridice straine fara scop lucrativ a caror scopuri contravin ordinii
sociale si economice din Romania;
b) nu constituie intotdeauna un corectiv exceptional in aplicarea legii straine normal competente;
c) are un caracter international.
4. Ordinea publica are urmatoarele caractere:

a) apare ca un corectiv in aplicarea legii straine;
b) nu difera in continut de la legea unei tari la alta;
c) nu este actuala.
5. Ordinea publica:
a) este actualã, in sensul ca, se ia in considerare continutul ordinii publice de la momentul litigiului si nu a
nasterii raportului juridi;
b) lasa judecãtorului posibilitatea de apreciere daca o lege straina contravine intereselor statului caruia ii
apartine;
c) nu poate fi invocata din oficiu
6. In cazul conventiilor internationale ordinea publica:

a) se poate invoca cand exista dispozitii exprese in conventie care sa prevada acest aspect;
b) se poate invoca de catre una din parti cu scopul de a inlatura aplicarea legii care nu corespunde scopului
urmarit;
c) ordinea publica este prevazuta, de regula, in mod abstract.

1.A; 2.A,B; 3.A; 4. A; 5.A, B; 6.A, C.
FRAUDA LA LEGE IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT

1. Frauda la lege:
a) inlatura aplicarea legii straine normal competente in favoarea legii romane;
b) implica existenta unor criterii de legatura fixe a normelor conflictuale;
c) se realizeaza prin utilizarea de catre parti unor mijloace licite.
2. Frauda la lege in dreptul international privat reprezinta:

a) o incalcare indirecta a legii;
b) o modalitatea prin care pãrtile unui raport juridic prin mijloace legale inlatura aplicarea aplicarea legii
normal competente;
c) o operatiune prin care prin mijloace ilegale partile unui raport juridic inlatura de la aplicare legea normal
competenta
3. Frauda la lege poate interveni:

a) in materia bunurilor imobile;
b) in materia succesiunilor;
c) in materia faptelor ilicite.
4. Sunt conditii ale fraudei la lege:

a) utilizarea unor mijloace ilicite cu intentia de a frauda legea;
b) vointa partilor in schimbarea criteriului de legatura;
c) scopul ilicit.
5. Sanctionarea fraudãrii legii constituie:

a) un caz de aplicare a ordinii publice
b) un caz de aplicare a retrimiterii
c) nici una din variante nu este corectã
6. Spre deosebire de ordinea publica, in cazul fraudei la lege:

a) se aplica legea corect competenta
b) se aplica legea romana in locul legii straine
c) instanta este obligata sa cunoasca continutul legii straine
7. Deosebirile dintre frauda la lege si abuzul de drept sunt:
a) frauda la lege presupune folosirea unor mijloace licite pentru obtinerea unui scop ilicit;
b) abuzul de drept presupune folosirea unui drept subiectiv in alt scop decat cel recunoscut de lege;
c) abuzul de drept presupune schimbarea criteriului de legatura pentru a se aplica alta lege decat cea
competenta
8. In care din urmatoarele situatii poate interveni frauda la lege?
a) in ceea ce priveste statutul personal, prin schimbarea cetateniei;
b) in privinta succesiunii, prin schimbarea resedintei obisnuite;
c) in ce priveste statutul personal, prin deplasarea pe teritoriul altui stat.

1. C); 2. B); 3.B); 4. B), C); 5. C); 6.B); 7.B); 8. A), B).
CONFLICTUL DE LEGI IN TIMP SI SPATIU

(RESPECTAREA DREPTURILOR CASTIGATE IN TARA STRAINA)
1. Conflictul de legi in timp si spatiu:

a) apare atunci cand se solicita recunoasterea unui drept dobandit in strainatate;
b) se caracterizeaza prin faptul ca sistemele de drept in prezenta sunt susceptibile de aplicare simultana;
c) nu apare decat atunci cand raportul juridic este nascut in cadrul international.
2. Un drept dobandit in strainatate:

a) poate produce in Romania mai multe efecte decat in statul in care a fost recunoscut daca legea romana
dispune astfel;
b) este recunoscut in Romania doar sub conditia reciprocitatii;
c) nu produce efecte in alta tara daca incalca ordinea publica de drept international privat.
3. Un drept dobandit potrivit legii strãine:

a) produce toate efectele pe care i le-a dat legea respectiva;
b) produce efecte in alta tara chiar daca contravine ordinii publice a tarii respective;
c) nici una din variante nu este corecta.
4. Care din variantele de mai jos sunt forme sub care se poate prezenta confllictul de legi in timp si
spatiu?
a) raportul juridic se naste, se modifica, se transmite sau se stinge in cadrul dreptului intern al unei anumite
tari, dar se invoca ulterior intr-o altã tara;
b) raportul juridic se naste, se modifica, se transmite sau se stinge in cadrul dreptului international privat si
se invoca ulterior in alta tara;
c) nici toate variantele sunt corecte.
5. Prin "teoria recunoasterii drepturilor dobandite" se intelege:

a) situatia in care raportului juridic ii este susceptibil a i se aplica simultan doua sau mai multe sisteme de
drept ce apartin unor state diferite;
b) situatia juridica dobandita conform unei legi a unei tari ce poate fi recunoscuta in alta tara;
c) nici una din variante nu este corecta.

1. A); 2.C); 3.A); 4.A),B); 5.B).
CONFLICTUL MOBIL DE LEGI
1. Conflictul mobil de legi:

a) apare ca urmare a schimbarii normei conflictuale;
b) presupune coexistenta in timp a doua sisteme de drept;
c) apare atunci cand raportului juridic i se aplica o norma conflictuala cu puncte de legatura variabile.
2. Conflictul mobil de legi poate aparea:

a) in cazul statutului organic al persoanei juridice, prin schimbarea sediului social;
b) in materia bunurilor imobile;
c) in cazul raporturilor de casatorie prin schimbarea resedintei obisnuite comune.

a) se solutioneaza intotdeauna prin aplicarea legii noi, incidenta ca urmare a schimbarii criteriului de
legatura;
b) se solutioneaza prin aplicarea principiului legii mai favorabile in materia filiatiei copilului nascut in afara
casatoriei, daca acesta are doua sau mai multe cetatenii;
c) nici un din variante nu este corecta.
4. Ipoteza deplasarii punctului de legatura dintr-un stat in altul, intr-un raport juridic de drept
international privat corespunde:
a) conflictului de legi in timp si spatiu;
b) conflictului de legi in timp;
c) conflictului mobil de legi.

a) apare ca urmare a succesiunii in timp a normelor conflictuale datorate modificarilor legislative din
sistemul de drept al forului;
b) poate aparea in domeniile in care punctele de legatura sunt mobile;
c) se solutioneaza intotdeauna prin aplicarea legii noi, incidenta ca urmare a schimbarii criteriului de
legatura.

1. C), 2.A),C); 3.B); 4.C); 5.B).
CONFLICTUL IN TIMP AL NORMELOR CONFLICTUALE

1. Conflictul in timp al normelor conflictuale:

a) apare atunci cand normele conflictuale coexista in timp si spatiu;
b) se solutioneaza intotdeauna potrivit regulilor din sistemul de drept strain;
c) se solutioneaza potrivit regulilor dreptului tranzitoriu.
2. Conflictul de legi in timp:

a) implica conflictul intre legea romana si legea straina;
c) exista atunci cand legea straina determinata ca lex causae este inlocuita de o alta lege.
3. Conflictului in timp al normelor Uniunii Europene se solutioneaza:

a) se solutioneaza potrivit regulilor dreptului tranzitoriu din dreptul roman;
b) se solutioneaza dupa dispozitiile privind modul de solutionare a problemelor tranzitorii din noua norma
europeana;
c) potrivit regulilor din sistemul de drept strain, a carui lege urmeaza a se aplica cu titlu de lex causae.
4. Urmatoarele afirmati sunt false:

a) ca regula, in dreptul roman, solutionarea conflictului in timp al normelor conflictuale romane se
realizeaza aplicandu-se prin analogie, regulile dreptului tranzitoriu intern;
b) conflictul in timp al normelor conventionale apare atunci cand o conventie este inlocuita de alta
conventie;
c) conflictul in timp al normelor conflictuale din dreptului strain, se solutioneaza potrivit regulilor dreptului
tranzitoriu din sistemul de drept roman.
5. In materia conflictului in timp al normelor conventionale:

a) in lipsa unor prevederi explicite, conflictul se solutioneaza prin aplicarea dreptului tranzitoriu intern,
adaptat specificului raportului juridic international privat;
b) este statuata regula potrivit careia, vechea conventie nu se va mai aplica dupa incetarea valabilitatii sale
actelor juridice incheiate in baza acesteia dar care nu au fost integral executate pana la data expirarii ei;
c) in lipsa unor prevederi explicite, conflictul se solutioneaza prin aplicarea dreptului tranzitoriu strain,
adaptat specificului raportului juridic international privat;

1. A); 2.C); 3.B); 4.C); 5.A).
APLICAREA LEGII STRAINE IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT
1. In dreptul international privat, prin legea straina se intelege:

a) legea materiala straina;
b) dreptul strain in ansamblul sau;
c) ambele variante sunt corecte
2. Aplicarea legii straine conform teoriei incorporarii contractuale presupune:

a) aplicarea legii straine ca element de drept;
b) aplicarea legii de la momentul incorporarii ei chiar daca ulterior a fost modificata;
c) aplicarea legii ca element de fapt;
3. Aplicarea legii straine este, potrivit Codului civil:

a) dependenta in toate cazurile de conditia reciprocitatii;
b) de regula, independenta de conditia reciprocitatii;
c) intotdeauna independenta de conditia reciprocitatii
4. Obligatia de a stabili continutul legii straine revine:

a) exclusiv partii care invoca legea straina;
b) exclusiv judecatorului care aplica legea straina ca si legea nationala;
c) atat judecatorului cat si partilor;
5. In sistemul nostru de drept, legea straina se aplica:

a) cu titlu de element de fapt;
b) ca element de drept;
c) in temeiul normei conflictuale romane.

1. B); 2.B),C); 3.B); 4.C); 5 B), C).
NORME CONFLICTUALE PRIVIND STAREA SI CAPACITATEA PERSOANEI FIZICE

1. Starea, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice sunt reglementate:

b) de legea sa nationalã, numai dacã prin dispozitii speciale nu se prevede altfel;
a) de legile internationale;
c) de legea determinata potrivit legii conflictuale
2. Sunt fapte de stare civila:

a) moartea persoanei;
b) casatoria;
c) recunoasterea filiatiei.
3. Sunt acte de stare civila:

a) moartea persoanei;
b) adoptia;
c) nasterea persoanei;
4. Capacitatea civila a persoanei fizice se refera la:

a) numai la capacitatea de folosintã;
b) numai la capacitatea de exercitiu;
c) si la masurile de ocrotire a majorului;
5. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice este supusa:

a) lex patriae;
b) lex rei sitae;
c) legea resedintei obisnuite, in cazul apatridului.

1. A); 2.A); 3.B); 4.C), 5. A),C).
NORME CONFLICTUALE PRIVIND PERSOANA JURIDICA

1. Urmatoarele elemente constituie conditii pentru recunoasterea persoanei juridice straine:

a) sa nu fie incalcata ordinea publica de drept international privat;
b) persoana juridica sa fie valabil constituita in conformitate cu legea ei nationala;
c) sa aiba calitatea de subiect de drept.
2. Sediul social al persoanei juridice:

a) nu poate fi criteriul in raport de care sa se determina nationalitatea persoanei juridice atunci cand se
dovedeste ca nu este un sediu real;
b) constituie criteriul de legatura pentru desemnarea legii aplicabile statutul sau organic;
c) este un criteriu de legatura fix.
3. Legea statutului organic al persoanei juridice se aplica:

a) capacitatii civile a persoanei juridice;
b) raspunderii persoanei juridice si a organelor ei fata de terti;
c) raporturilor contractuale dintre societate si partenerii contractuali.
4. Persoana juridica straina recunoscuta pe teritoriul Romaniei:

a) se bucura de recunoasterea calitatii de subiecte de drept;
b) nu i se recunoaste si capacitatea juridica conferita de legea care guverneaza statutul ei organic;
c) are aceleasi drepturi si obligatii procedurale ca si persoana juridica romana;
5. In materia recunoasterii persoanei juridice straine se aplica urmatoarele reguli:

a) persoana juridica fara scop lucrativ este recunoscuta de plin drept in Romania;
b) persoana juridica cu scop lucrativ este recunoscuta in Romania numai prin hotarare judecatoreasca si cu
aprobarea prealabila a Guvernului;
c) persoana juridica fara scop lucrativ poate fi recunoscuta in Romania, daca printre altele, este valabil
constituita in tara a carei nationalitate o are.

1.A),B),C); 2.B); 3.A),B); 4.A), C); 5. C).
NORME CONFLICTUALE IN MATERIA DREPTULUI FAMILIEI

1. Forma incheierii cãsãtoriei este supusã:

a) legii convenita de catre parti (lex voluntatis)
b) legii statului pe teritoriul cãruia se celebreazã;
c) legii nationale comune iar in lipsa, legii domiciliului comun.
2. Legea nationala a fiecarui viitor sot nu se aplica conditiilor de fond la incheierea casatoriei:
a) daca sotii au domiciliul comun pe teritoriul Romaniei;
b) daca ofiterul de stare civila nu are posibilitatea sa cunoasca legea straina;
c) daca legea straina prevede impediment la casatorie care, potrivit dreptului roman, este incompatibil cu
libertatea de a incheia o casatorie.
3. In cazul in care exista un acord de alegere a legii aplicabile, divortul dintre un cetatean roman si un
cetatean italian, cu resedinta obisnuita comuna in Romania, este supusa:
a) legii romane, determinata conform art. 8 lit. a) din Regulamentul Roma III;
b) legii romane, determinata conform art. 2.600 alin. (1) lit. a) C. civ;
c) legii romane, determinata in aplicarea principiului lex voluntatis.
4. Nulitatea casatoriei pentru nerespectarea conditiilor de forma este supusa:

a) legii romane daca casatoria s-a incheiat pe teritoriul Romaniei;
b) legii nationale a fiecaruia dintre soti;
c) legii statului pe teritoriul caruia s-a celebrat casatoria;
5. Legile desemnate ca fiind aplicabile efectelor generale ale casatoriei:

a) se afla intr-un concurs alternativ, in care partile au libertatea sa aleaga oricare din legile desemnate de art.
2589 alin. (1) Cod civ.;
b) se afla intr-un concurs succesiv sau subsidiar, fiecare lege urmand a se aplica numai daca criteriul de
legatura pentru cea desemnata anterior nu exista ori nu este functional;
c) se aplica numai daca sotii nu au desemnat prin acord o alta lege aplicabila efectelor generale ale casatoriei
lor.
6. Specificati care din cazurile de mai jos sunt prevazute de sistemul de drept roman:
a) casatoria intre un cetatean roman si un apatrid in strainatate este recunoscuta in Romania numai daca se
incheie in fata unui organ de stat competent;
b) casatoria intre cetateni romani in strainãtate se poate incheia in fata agentului diplomatic sau
functionarului consular al Romaniei in tara respectiva;
c) casatoria intre un cetatean roman si un cetatean strain in strainãtate se poate incheia valabil in fata unei
autoritati confesionale competente a statului respectiv;
7. Conditiile de forma prevazute pentru incheierea casatoriei intre doi cetateni romani in strainatate sunt
supuse:
a) legii romane cand casatoria se incheie in fata reprezentantilor diplomatici sau consulari romani;
b) exclusiv legii romane, indiferent de locul celebrarii casatoriei;
c) regulii locus regit actum in toate cazurile.
8. Filiatia copilului din afara casatoriei se determina:

a) potrivit legii mai favorabile daca copilul are doua sau mai multe cetatenii, altele decat cea romana;
b) potrivit legii nationale a mamei;
c) potrivit legii nationale a copilului, de la data nasterii;
9. Efectele adoptiei sunt guvernate de:
a) legea nationala a adoptatului;
b) legea nationala a adoptatorului;
c) legea domiciliului adoptatului.
10. Conditiile de fond la incheierea adoptiei sunt stabilite de:

a) legea nationalã a adoptatorului si a celui ce urmeazã a fi adoptat;
b) legea nationalã a celui care urmeazã a fi adoptat;
c) legea nationala a adoptatorului;
11. Desfacerea adoptiei este supusa:

a) legii aplicabile efectelor generale casatoriei daca sotii adopta un copil;
b) aceleiasi legi ca si efectele adoptiei;
c) legii nationale a adoptatului;

1.B); 2.C); 3.C); 4.A), C); 5.B); 6.B,C; 7.A); 8. A),C); 9.B); 10.A); 11. A), B).
NORME CONFLICTUALE IN MATERIA DE MOSTENIRE

1. In materia mostenirii:
a) nu opereaza principiului autonomiei de vointa, prin urmare o persoana nu isi poate desemna legea
aplicabila mostenirii;
b) opereaza regula conform careia legea aplicabila mostenirii este legea statului pe teritoriul caruia persoana
care a decedat avea, la data mortii, resedinta obisnuita;
c) o persoana isi poate desemna legea nationala ca lege aplicabila unei partii din mostenire.
2. Legea aplicabila succesiunii este:

a) legea nationala pe care persoana care a decedat o avea la data mortii;
b) legea ultimei resedinte obisnuite a defunctului;
c) lex rei sitae
a) nu opereaza principiului autonomiei de vointa, in sensul ca o persoana nu poate sa isi desemneze legea
aplicabila mostenirii;
b) capacitatea de a dispune si de a primi prin testament, precum si incapacitatile speciale de folosinta, avand
ca scop ocrotirea persoanei incapabile, sunt supuse legii personale;
c) opereaza regula conform careia legea aplicabila mostenirii este legea statului pe teritoriul caruia persoana
care a decedat avea, la data mortii, resedinta obisnuita.
4. Legea aplicabila mostenirii unui bun situat in Germania, apartinand unui cetatean roman cu ultima
resedinta obisnuita in Franta este:
a) legea franceza;
b) legea romana;
c) legea germana
5. Competenta organelor notariale sau a instantelor judecatoresti in materia succesiunii se determina:

a) potrivit “lex personalis”;
b) potrivit “lex causae”;
c) potrivit “lex fori”

1.B); 2.B); 3.B),C); 4. A); 5.C).
NORME CONFLICTUALE CU PRIVIRE LA BUNURI

1. Regula “lex rei sitae” desemneaza:
a) legea situarii bunurilor;
b) legea personala;
c) legea convenita de parti;
2. Intra in domeniul de aplicare a regulii “lex rei sitae”:

a) forma contractelor avand ca obiect bunuri;
b) modul de transmitere a drepturilor reale;
c) nationalitatea proprietarului sau posesorului bunurilor.
3. Lex rei sitae este competenta cu privire la urmatoarele bunuri:

a) bunurile apartinand statului strain;
b) bunurile imobile;
c) bunurile mobile aflate in curs de transport;
4. Care din urmatoarele afirmatii este corecta:

a) uzucapiunea bunurilor mobile este supusa legii statului unde se afla bunul la implinirea termenului de
posesie;
b) in principiu, norma conflictuala lex rei sitae are caracter imperativ;
c) marfurile aflate in tranzit sunt supuse legii statului de unde au fost expediate.
5. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a) daca prin dispozitii speciale nu se prevede altfel, formele de publicitate referitoare la bunuri, realizate in
orice mod, sunt supuse legii aplicabile la data si locul unde se indeplinesc;
b) dreptul de autor asupra unei opere de creatie intelectuala nedivulgata este supus legii nationale a
autorului;
c) bunurile proprietatea unui stat aflate pe teritoriu altui stat, sunt supuse legii statului pe teritoriul carora se
afla.

1.A); 2.B); 3.B); 4.B), C); 5.A), B).
NORME CONFLICTUALE PRIVIND CONDITIILE DE FOND SI DE FORMA ALE ACTULUI
JURIDIC
1. Legea competenta pentru a reglementa conditiile de fond ale contractului este:

a) lex contractus;
b) lex actus;
c) lex loci delicti commisi;
2. In materia legii aplicabile actului juridic:

a) prin “lex contractus” se desemneaza legea care reglementeaza conditiile de fond si de forma ale actului
juridic unilateral;
b) legea aplicabila dupa criterii obiective intervine doar in lipsa de lex voluntatis;
c) conditiile de forma ale actului juridic sunt guvernate, in principal, de legea aplicabila fondului.
3. Referirea la o uzanta codificata ce cuprinde o clauza de alegere, facuta de partile unui contract,
constituie:
a) o alegere expresa directa a legii aplicabile;
b) o alegere expresa indirecta a legii aplicabile;
c) o alegere tacita a legi aplicabile.
4. In situatia in care nu poate fi identificata legea statului cu care actul juridic prezinta legaturile cele
mai stranse, legea aplicabila este:
a) lex contractus;
b) lex voluntatis;
c) lex loci contractus.
5. Conditiile de forma ale actului juridic sunt guvernate de:

a) legea locului unde a fost intocmit;
b) legea locului unde isi produce efectele;
c) legea care reglementeaza fondul actului;

1.A); 2.B), C); 3.B); 4.C); 5. C).
NORME CONFLICTUALE PRIVIND PRIVIND OBLIGATIILE CONTRACTUALE IN MATERIE

CIVILA SI COMERCIALA
1 Nu intra in domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 593/2008:

a) obligatiile rezultand din relatiile de casatorie;
b) obligatiile rezultand din conventiile de arbitraj;
c) obligatiile rezultand din contractele de prestari – servicii;
2. Intra in domeniul de aplicare al Regulamentului(CE) nr. 593/2008 :

a) obligatiile care decurg din intelegeri perfectate anterior incheierii unui contract;
b) obligatiile nascute din raporturile cu autoritatile administrative;
c) obligatiile rezultand din contractele individuale de munca.
3. Libertatea de alegere exclude posibilitatea partilor:

a) de a determina legea aplicabila doar pentru o parte din contract;
b) de a determina o alta lege aplicabila dupa incheierea contractului;
c) de a afecta in mod negativ drepturile tertilor prin modificarea legii aplicabile.
4. In lipsa de alegere, contractul de vanzare – cumparare a unui teren este supus:

a) legii locului situarii terenului potrivit regulii lex rei sitae;
b) legii statului in care isi are resedinta obisnuita vanzatorul;
c) legii locului incheierii contractului potrivit regulii locus regit actum.
5. In caz de alegere a legii aplicabile, conditiile de validitate a unui contract de vanzare - cumparare este
reglementat de:
a) lex domicilii al vanzatorul daca bunul nu este un imobil;
b) locul situarii bunului daca este vorba de un imobil;
c) lex voluntatis
6. Daca partile unui contract se afla in tari diferite, conditiile de forma ale contractului sunt supuse:
a) legii tarii aleasa de parti;
b) legii tarii in care isi are resedinta obisnuita oricare dintre partile contractante;
c) legii tarii in care se afla oricare dintre parti.

1.A), B); 2.C); 3. C); 4.A), C.; 5. C); 6. A), B), C).
NORME CONFLICTUALE PRIVIND PRIVIND OBLIGATIILE NECONTRACTUALE
1. Obligatia necontractuala care decurge din imbogatirea fara justa cauza este supusa:
a) legii resedintei obisnuite a partilor, cu conditia ca macar una dintre ele sa aiba resedinta in statul unde s-a
produs faptul cauzator al imbogatirii fara justa cauza;
b) legea statului care reglementeaza raportul juridic din care se naste obligatia necontractuala;
c) intotdeauna legii locului producerii faptului cauzator al imbogatirii fara justa cauza.
2. Prin notiunea de trimitere la legea unui stat, conform Regulamentului (CE) nr. 864/2007, se intelege:
a) trimiterea la intregul sistemul de drept, inclusiv la normele de drept international privat ;
b) trimiterea la normele de drept material sau substantial;
c) trimiterea la normele de drept material in masura in care nu contravin dispozitiilor comunitare in materie;
3. Libertatea de alegere exclude posibilitatea partilor:

a) de a inlatura dispozitiile legii tarii care nu permit derogarea prin acord;
b) de a determina o alta lege aplicabila inainte de producerea faptului cauzator de prejudicii;
c) de a afecta in mod negativ drepturile tertilor prin alegerea legii aplicabile.
4. Legea aplicabila raspunderii pentru daunele pricinuite persoanei din accident, este:
a) legea statului pe teritoriul caruia s-a produs accidentul;
b) legea statului pe teritoriul caruia s-a produs prejudiciul;
c) legea aleasa de parti, ulterior producerii prejudiciului.
5. Daca persoana a carui raspundere este invocata si persoana care a suferit prejudiciul au resedinta
obisnuita pe teritoriul aceluiasi stat in momentul producerii prejudiciului, se aplica:
a) legea statului in care s-a produs prejudiciul;
b) legea acestui stat;
c) legea statului pe teritoriul caruia s-a savarsit fapta ilicita.

1.B); 2.B); 3. B); 4.B), C).; 5. C).
Dr. International Privat - L.Univ.Dr.Carolina Nita - Semestrul I

02 NOIEMBRIE 2021
SEMINAR 5 - SAPTM 5
SCHEME:
 Calificarea PDF
DOC:
 trimis de prof si lucrat
TEMA 1
Art. 2635 Legea aplicabila formei testamentului

Intocmirea, modificarea sau revocarea testamentului sunt considerate valabile daca actul respecta
conditiile de forma aplicabile, fie la data cand a fost intocmit, modificat sau revocat, fie la data
decesului testatorului,/ conform oricareia dintre legile urmatoare:
a) legea nationala a testatorului;
b) legea resedintei obisnuite a acestuia;
c) legea locului unde actul a fost intocmit, modificat sau revocat;
d) legea situatiei imobilului ce formeaza obiectul testamentului;
e) legea instantei sau a organului care indeplineste procedura de transmitere a bunurilor mostenite.
1. Calificati continutul normei conflictuale

2. Identificati criteriile de legatura si calificati legatura normei conflictuale
Regula: Calificarea se realizeaza in conformitate cu lex fori (legea romana)
Calificarea continutului normei conflictuale

- notiunea de ”testament”
- conditiile de forma ale testamentului
- notiunea de ”data a decesului”
- notiunea de ”testator”
- notiunea de intocmire/modificare/revocare
Calificarea legaturii normei conflictuale

- notiunea de lege nationala (art. 2568 C. civ)
- notiunea de cetatenie (exceptie de la lex fori – art. 2569 C. civ ”determinarea si proba cetateniei
se fac in conformitate cu legea statului a carui cetatenie se invoca”)
- notiunea de resedinta obisnuita (art. 2570 C. civ)
- notiunea de loc al intocmirii actului
- notiunea de ”imobil” (exceptie de la lex fori - in ceea ce priveste ”natura imobiliara”)
- notiunea de ”instanta” si ” organ care indeplineste procedura de transmitere a bunurilor
mostenite” (notarul public)
Criterii de legatura
- cetatenia
- resedinta obisnuita
- locul intocmirii/modificarii/revocarii actului
- locul situarii imobilului
- locul instantei/organului sesizat
Concurs al criteriilor de legatura

- cumulativ (dubla sau multipla cetatenie)
- alterntiv (mai multe criterii de legatura care se aplica la alegere)
Obs!!! Trimiterea se realizeaza direct la DREPTUL MATERIAL
TEMA 2
1. Prin calificarea notiunilor din continutul normei conflictuale, se determina insasi NORMA
CONFLICTUALA
2. Prin calificarea legaturii normei conflictuale se determina LEGEA APLICABILA
Tema 2
Prin cererea de chemare in judecata, A invoca nulitatea testamentului incheiat de B, cetatean roman
cu resedinta obisnuita in Franta. In cauza se arata ca testamentul nu este redactat de mana
testatorului.
Se invoca incalcarea cerintelor de fond si de forma ale unui act unilateral: act de renuntare la o
mostenire deschisa in Romania incheiat de un cetatean german cu resedinta obisnuita pe teritoriul
Statelor Unite ale Americii, pe teritoriul Statelor Unite
3. Identificati elementele de extraneitate relevante

4. Determinati care este legea aplicabila conditiilor de fond si de forma ale actului de renuntare. In
acest scop:
a) realizati operatiunea de calificare si incadrati situatia juridica in continutul normei conflictuale
corespunzatoare (raportati-va la normele conflictuale din Codul Civil)
b) stabiliti care sunt criteriile de legatura ale normei/normelor conflictuale aplicabile
c) stabiliti daca trimiterea se realizeaza la intregul sistem de drept sau la dreptul material
Elementele de extraneitate:
- cetatenia
- resedinta obisnuita
- locul incheierii actului de renuntare la mostenire
Art. 2638 Legea aplicabila in lipsa alegerii

(1) In lipsa alegerii, (conditiile de fond) se aplica legea statului cu care actul juridic prezinta legaturile
cele mai stranse, iar daca aceasta lege nu poate fi identificata, se aplica legea locului unde actul juridic a
fost incheiat.
(2) Se considera ca exista atari legaturi cu legea statului in care debitorul prestatiei caracteristice sau, dupa
caz, autorul actului are, la data incheierii actului, dupa caz, resedinta obisnuita, fondul de comert sau
sediul social.
Criteriile de legatura
- legaturile cele mai stranse (resedinta obisnuita/ fondul de comert/sediul social)
- locul incheierii actului
Conditiile de fond ale actului de renuntare legea SUA (dreptul material sau la intregul sistem de
drept????)
Art. 2639 Legea aplicabila conditiilor de forma

(1) Conditiile de forma ale unui act juridic sunt stabilite de legea care ii carmuieste fondul.
(2) Actul se considera totusi valabil din punctul de vedere al formei, daca indeplineste conditiile
prevazute de una dintre legile urmatoare:
a) legea locului unde a fost intocmit;
b) legea cetateniei sau legea resedintei obisnuite a persoanei care l-a consimtit;
c) legea aplicabila potrivit dreptului international privat al autoritatii care examineaza validitatea actului
juridic.
(3) In cazul in care legea aplicabila conditiilor de fond ale actului juridic impune, sub sanctiunea nulitatii, o
anumita forma solemna, nicio alta lege dintre cele mentionate la alin. (2) nu poate sa inlature aceasta
cerinta, indiferent de locul intocmirii actului.
Conditiile de forma ale actului de renuntare legea SUA sau legea romana
Criteriile de legatura
- legaturile cele mai stranse (resedinta obisnuita/ fondul de comert/sediul social)
- locul incheierii actului
- cetatenia/resedinta obisnuita
- locul unde se afla instanta/autoritatea sesizata
Sensul trimiterii
I. In privinta conditiilor de fond se aplica legea resedintei obisnuite a renuntatorului
INTREGUL SISTEM DE DREPT (si la norma conflictuala)
II. Forma actului de renuntare legea care guverneaza fondul; legea locului intocmirii;
legea cetateniei; legea instantei sesizate (TRIMITEREA SE REALIZEAZA LA
NORMELE MATERIALE)
Art. 2559 C. civ

(1) Legea straina cuprinde dispozitiile de drept material, INCLUSIV normele conflictuale, cu exceptia
unor dispozitii contrare. (TRIMITEREA SE REALIZEAZA LA INTREG SISTEMUL DE DREPT)
Ipotetic:
a) In sistemul de drept american norma conflictuala care se refera la actul juridic unilateral de
renuntare poate accepta trimiterea (ex. Conditiile de fond ale actului juridic sunt reglementate de
legea locului incheierii actului) - legea SUA a primit trimiterea.
b) In sistemul de drept american norma conflictuala care se refera la actul juridic unilateral de
renuntare poate sa nu accepte trimiterea (ex. Conditiile de fond ale actului juridic sunt
reglementate de legea nationala a autorului actului/de legea instantei sesizate) - legea SUA nu
a primit trimiterea.
a) Legea romana legea Statelor Unite legea germana (Retrimitere de grad II) – nu se
admite decat exceptional de dreptul roman – in locul legii germane aplic dreptul roman.
b) Legea romana legea Statelor Unite legea romana (Retrimitere de grad I)- admisa de
dreptul roman – se aplica dreptul roman.
(2) Daca legea straina retrimite la dreptul roman sau la dreptul altui stat, se aplica legea romana, daca nu se
prevede in mod expres altfel.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), legea straina nu cuprinde si normele ei conflictuale
(TRIMITEREA SE REALIZEAZA DOAR LA NORMELE MATERIALE) in cazul:
- in care partile au ales legea straina aplicabila,
- in cazul legii straine aplicabile formei actelor juridice
- obligatiilor extracontractuale (plata nedatorata, gestiune de afaceri, imbogatire fara justa cauza,
delicte)
- precum si in alte cazuri speciale prevazute de conventiile internationale la care Romania este parte, de
dreptul Uniunii Europene sau de lege.
Art. 2558 Calificarea

(1) Cand determinarea legii aplicabile depinde de calificarea ce urmeaza sa fie data unei institutii de drept
sau unui raport juridic, se ia in considerare CALIFICAREA JURIDICA STABILITA DE LEGEA
ROMANA.
(2) In caz de retrimitere, calificarea se face dupa legea straina care a retrimis la legea romana.
(3) Natura mobiliara sau imobiliara a bunurilor se determina potrivit legii locului unde acestea se afla
sau, dupa caz, sunt situate.
(4) Daca legea romana nu cunoaste o institutie juridica straina sau o cunoaste sub o alta denumire ori cu un
alt continut, se poate lua in considerare calificarea juridica facuta de legea straina.
(5) Cu toate acestea, cand partile au determinat ele insele intelesul notiunilor dintr-un act juridic,
calificarea acestor notiuni se face dupa vointa partilor.
Regula: interpretarea se realizeaza dupa lex fori (legea romana) – art. 2558 alin. (1) C. civ (calificare
jurisprudentiala si calificare legala)
EXCEPTIILE de la calificarea dupa legea forului sunt:
- calificarea in caz de retrimitere
- calificarea autonoma, conform dreptului UE
- calificarea legala (realizata de direct de lege)
- calificarea prin vointa partilor
- calificarea cetateniei (conf. 2569 C. civ)
- natura mobiliara sau imobiliara se determina conform legii unde este se afla sau este situat bunul
- calificarea institutiilor juridice necunoscute statului forului
- calificarea potrivit tratatelor si conventiilor internationale
- calificarea secundara (lex causae)
- calificarea pe care o fac arbitrii in arbitrajul international ad hoc.
TEMA 3
a) Calificarea realizata de catre Regulamentul (CE) nr. 864/2007 privind legea aplicabila obligatiilor
extracontractuale (Roma II) urmatoarelor notiuni:
- ”resedinta obisnuita” a societatilor comerciale sau a altor organisme constituite sau nu ca persoane
juridice se stabileste la sediul lor administrativ central
- in cazul in care faptul cauzator de prejudicii sau prejudiciul insusi are loc in cadrul activitatii unei
sucursale, agentii sau a oricarei alte unitati locul unde se afla sucursala, agentia sau
unitatea in cauza este considerat locul resedintei obisnuite; si
- ”resedinta obisnuita” a unei persoane fizice pentru activitatea sa in timpul programului de lucru
este locul principal unde aceasta isi desfasoara activitatea profesionala; este o calificare
CALIFICARE AUTONOMA
b) Prevederile art. 2558 alin. (2) C. civ., potrivit carora calificarea se realizeaza in conformitate cu legea
străină care retrimite la legea română sau dupa caz la legea unui stat tert, consacra o calificare
CALIFICARE IN CAZ DE RETRIMITERE
TEMA 5
1. In cazul retrimiterii, norma conflictuala care indica legea straina competenta trimite:
a) numai la legea materiala straina;
b) numai la normele conflictuale din sistemul de drept strain;
c) la intregul sistem de drept strain.
TEMA 6
Art. 2559 (1) Legea straina cuprinde dispozitiile de drept material, inclusiv normele conflictuale, cu
exceptia unor dispozitii contrare.
NORME MATERIALE + NORME CONFLICTUALE = INTREG SISTEMUL DE DREPT
(3) Prin EXCEPTIE de la prevederile alin. (1), legea straina nu cuprinde si normele ei conflictuale in
cazul in care:
- partile aleg legea aplicabila
- obligatiilor extracontractuale
- forma atelor juridice
- trimitere la autoritatea statului care a intocmit actul
- conventiilor/tratatelor internationale
- normele dreptului Uniunii Europene
- cazuri anume prevazute de lege
- partile au ales legea straina aplicabila (lex voluntatis),
- in cazul legii straine aplicabile formei actelor juridice (locul incheierii actului)
- obligatiilor extracontractuale,
- precum si in alte cazuri speciale prevazute de conventiile internationale la care Romania este parte,
de dreptul Uniunii Europene sau de lege.
TEMA 7
1. Ca regula, calificarea se realizeaza:

a) dupa lex fori;
b) dupa principiul autonomiei de vointa partilor;
c) dupa lex causae.
2. Calificarea:
a) unei institutii juridice necunoscute in dreptul roman, se realizeaza, prin analogie cu o institutie juridica
b) notiunilor juridice din norma conflictuala straina, se realizeaza in temeiul acestei legi;
c) prin vointa partilor nu este admisa in dreptul international privat roman.
3. Calificarea secundara se realizeaza:
a) anterior calificarii primare;
b) odata cu calificarea primara;
c) ulterior calificarii primare;
4. In cazul unei institutii juridice necunoscute forului, calificarea se realizeaza:
a) dupa legea straina care o reglementeaza;
b) dupa lex fori, prin analogie cu o institutie juridica asemanatoare;
c) dupa legea straina convenita de parti.
a) notiunile folosite de norma conflictualã sunt calificate in mod diferit de sistemele de drept care se aflã in
litigiu;
b) notiunile folosite de norma conflictuala sunt calificate in acelasi mod de sistemele de drept care se afla in
litigiu;
c) de calificare depinde solutia conflictului de legi.
O alta ”speta lider” este cea a ”testamentului olandezului” Speta a fost solutionata de instantele franceze
investite cu o cerere prin care se contesta valabilitatea unui testament intocmit in Franta, de un cetatean olandez.
Legea olandeza de la acea vreme (art. 992 Cod civil olandez) interzicea cetatenilor olandezi sa incheie
testamente olografe, interdictie ce se aplica si cetatenilor olandezi care domiciliau in strainatate. Instanta franceza
a considerat ca pentru a rezolva cauza este necesara calificarea notiunii de ”testament olograf”. Sistemele de drept
in prezenta (francez si olandez) reglementau in mod diferit aceasta notiune. Conform dreptului francez, caracterul
olograf al testamentul constituia o problema de forma a actelor juridice, inclusa in continutul normei
conflictuale a carei legatura trimitea la legea locului incheierii actului (lex loci actus), adica legea franceza.
Or, conform legii franceze testamentul olograf era valabil. In schimb, dreptul olandez, considera testamentul
olograf ca fiind o problema de capacitate a persoanei fizice. Norma conflictuala trimitea in acest caz, la legea
nationala (lex patriae) adica la dreptul olandez, conform caruia actul urma sa fie invalidat. În speţă, s-a aplicat
legea franceză.
Nulitatea absoluta a unui testament olograf incheiat de un cetatean olandez cu domiciliul in Franta
Incapacitate de a incheia testamente olografe
Legea aplicabila formei testamentului
Intocmirea, modificarea sau revocarea testamentului sunt considerate valabile daca actul respecta conditiile
de forma aplicabile, conform legii locului unde actul a fost intocmit, modificat sau revocat.
Legea aplicabila capacitatii
Capacitatea persoanei fizice sunt carmuite de legea sa nationala, daca prin dispozitii speciale nu se
prevede altfel.
09 NOIEMBRIE 2021
SEMINAR 6 - SAPTM 6
MATERIAL DE LUCRU
08.11.2021
Speta lider - Speta Forgo, solutionata de instantele franceze in 1878.
Un cetatean bavarez numit Forgo, in conditiile in care Bavaria acorda o cetatenie proprie, traieste cea mai mare
parte a vietii sale in Franta, unde insa nu dobandeste domiciliul legal (nu indeplineste formalitatile cerute in
acest sens de legea franceza), ci are numai domiciliul de fapt. Conform legii franceze, Forgo era cetatean
bavarez, cu domiciliul legal in Bavaria. La moarte lasa o succesiune mobiliara importanta. Forgo nu a lasat
testament. Rudele colaterale dupa mama in grad V (Forgo fiind copil din afara casatoriei) introduc in fata
instantei franceze o petitie de ereditate. Potrivit normei conflictuale franceze lex patriae succesiunea mobiliara
era carmuita de legea nationala (domiciliului) a defunctului (cea Bavareza), care acorda drept la succesiune
rudelor colaterale dupa mama. Instantele franceze au constatat insa ca norma conflictuala bavareza supuneau
succesiunea mobiliara legii domiciliului de fapt al defunctului (trimitea inapoi la legea franceza). Norma
conflictuala bavareza nu accepta trimiterea, ci retrimiterea la dreptul francez. Acceptand retrimiterea,
instanta franceza a aplicat legea succesorala franceza. Conform legii succesorale franceze, rudele colaterale
dupa mama nu aveau drept la mostenire si, in acest fel, succesiunea fiind vacanta, a fost culeasa de statul
francez pe teritoriul caruia se aflau bunurile mobile respective.
Norma conflictuala franceza (succesiunea mobiliara este reglementata de legea nationala a defuntului/legea
domiciliului defunctului) legea bavareza
Norma conflictuala bavareza (succesiunea mobiliara este reglementata de legea domiciliului de fapt a
defunctului/legea locului unde se afla bunurile din masa succesorala) legea franceza
Retrimiterea = situatia juridica aparuta in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la un sistem de
drept strain in intregul sau, DECI INCLUSIV LA NORMELE SALE CONFLICTUALE, iar sistemul de
drept strain prin normele sale conflictuale in materie NU PRIMESTE TRIMITEREA ci, fie trimite inapoi la
sistemul de drept al forului (Retrimitere de grad I), fie trimite mai departe la un sistem de drept al unui
stat tert (Retrimitere de grad II).
Retrimiterea este o operatiune logico-juridica care are loc exclusiv in mintea judecatorului sau autoritatii
competente sa solutioneze litigiul.
OBS!!! Ea nu trebuie confundata cu declinarea de competenta, aceasta din urma reprezentand o trimitere
materiala a dosarului, pe cand retrimiterea este o operatiune pur logico-juridica.
Retrimiterea presupune indeplinirea a 2 conditii cumulative:
I. normele conflictuale ale forului sa nu declare aplicabil propriul sistem de drept, ci sa trimita la
intregul sistem de drept strain (norme materiale + norme conflictuale).
II. sa existe un conflict negativ intre normele conflictuale din sistemele de drept in prezenta (dreptul
francez si dreptul bavarez), cu privire la raportul juridic litigios;
Conflict negativ in cazul in care nici una din normele conflictuale in prezenta nu trimite la propriul
sau sistem de drept, ci fiecare trimite la dreptul celuilalt stat sau la sistemul de drept al unui stat tert.
La prima conditie, pe langa faptul ca legea forului trebuie sa trimita la legea straina, intereseaza sensul
trimiterii se solutioneaza dupa lex fori – sa se trimita la INTREG SISTEMUL DE DREPT (normele materiale
+ normele conflictuale)
A doua conditie a retrimiterii este data tocmai de existenta acestui conflict negativ.
Sensul trimiterii poate fi de doua feluri:

- o trimitere numai la normele materiale ale sistemului de drept strain (trimiterea ignora normele conflictuale
ale acelui sistem de drept), caz in care raportului juridic i se va aplica direct dreptul material strain.
- o trimitere la INTREGUL sistem de drept strain, adica si la normele conflictuale straine. In acest caz poate
interveni retrimiterea.
A. Retrimiterea de gradul I (retrimitere simpla sau trimitere inapoi) – intervine atunci cand norma
conflictuala trimite inapoi la dreptul forului (speta Forgo)
B. Retrimiterea de gradul II (retrimitere complexa sau trimitere mai departe) – norma conflictuala straina
trimite mai departe la sistemul de drept al unui stat tert.
Reglementarea retrimiterii de gradul I se afla in art. 2559 alin. (2) din Codul Civil, care prevede ca „daca
legea straina retrimite la dreptul roman (....) se aplica legea romana”. Deci in dreptul roman este acceptata
retrimiterea de gradul I.
Argumentele pentru admiterea retrimiterii de gradul I sunt:

- trimiterea facuta de norma conflictuala romana la un sistem de drept strain trebuie considerata ca o oferta
facuta de dreptul strain de a se aplica, iar nu ca o obligatie din afara. Deci, daca dreptul strain nu doreste a se
aplica si retrimite la dreptul forului, este firesc ca dreptul strain sa fie respectat;
- unitatea sistemului de drept strain. Daca norma conflictuala romana trimite la acesta, este normal ca acel
sistem sa fie privit in ansamblul sau. De aici rezulta ca acea norma conflictuala straina trebuie luata in
considerare spre a nu se incalca unitatea acelui sistem de drept strain;
- oportunitatea rezida in faptul ca retrimiterea impaca cele doua sisteme de drept in prezenta (ambele sunt
astfel respectate).
Reglemenatarea retrimiterii de gradul II este realizata tot in art. 2559 alin. (2) C. civ, care stipuleaza ca „daca
legea straina retrimite la (....) la dreptul altui stat, se aplica legea romana, daca nu se prevede in mod expres
altfel”. Retrimiterea de gradul II NU este admisa, decat cand se prevede expres altfel.
EXCEPTII de la retrimitere – atunci cand trimiterea se realizeaza DIRECT LA NORMA MATERIALA

DIN SISTEMUL DE DREPT STRAIN.
1) partile au determinat prin vointa lor ca aplicabil un anumit sistem de drept (lex voluntatis) (ex:
in cadrul unui divort, in cadrul unui contract, etc);
2) in cazul legii straine aplicabile formei actului juridic
3) in cazul legii aplicabile obligatiilor extracontractuale ( faptele licit: plata nedatorata, imbogatirea
fara justa cauza, gestiunea de afaceri; faptele ilicite)
4) in cazul aplicarii:
a) conventiilor internationale la care Romania este parte;
b) normelor conflictuale din dreptul UE
c) in alte cazuri prevazute de lege.
SPEŢA NR. 1. Cerere de divorţ din culpa exclusivă a soţului. Prestaţie

compensatorie. Convenţie de alegere a legii aplicabile divorţului. Localizare obiectivă a legii aplicabile
O instanţă judecătorească din România este învestită cu o cerere de divorţ prin care reclamanta, revenită
în ţară dintr-un stat membru UE, solicită desfacerea căsătoriei din vina exclusivă a soţului, păstrarea
numelui de familie comun si obligarea pârâtului la plata unei prestaţii compensatorii. În motivare,
reclamanta menţionează că a încheiat căsătoria în urmă cu 21 de ani în România pe vremea studenţiei, din
căsătorie a rezultat un copil, în prezent major şi student la o universitate din străinătate, că în timpul
căsătoriei s-a ocupat de creşterea şi educarea copilului, de menaj şi gospodărie, că l-a susţinut în carieră
pe soţul ei, au locuit împreună în România, apoi în Olanda timp de 4 ani şi, în final, în Franţa 8 ani. În
urmă cu 2 ani, pârâtul a iniţiat o legătură extraconjugală, ceea ce a condus la schimbarea
comportamentului în familie, violenţe verbale şi fizice şi, în final, reclamanta a fost alungată din locuinţa
comună, fiind nevoită să revină în ţară, de circa 2 ani.
Legal citat în Franţa, statul de reşedinţă, pârâtul formulează atât întâmpinare prin care acceptă
competenţa internaţională a instanţelor române, cât şi o cerere reconvenţională, prin care solicită
desfacerea căsătoriei din vina exclusivă a reclamantei, cu revenirea acesteia la numele de familie avut
anterior căsătoriei.
Care este legea aplicabilă în cauză?
Trebuie sa determinam legea aplicabila cu privire la DESFACEREA CASATORIEI PRIN DIVORT

Elementele de extraneitate: resedinta obisnuita (ultima resedinta obisnuita comuna a sotilor in Franta, paratul
mai are inca resedinta obisnuita in Franta, resedinta obisnuita comuna in Olanda timp de 4 ani)
Astfel, judecătorul face aplicarea Regulamentului (UE) nr. 1259/2010 al Consiliului din 20 decembrie
2010 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în domeniul legii aplicabile
divorţului şi separării de corp (denumit în continuare Regulamentul Roma III), deoarece România şi
Franţa sunt state membre participante la acest instrument juridic.
Trimiterea pe care o realizeaza normele conflictuale ale Regulamentului la sistemul de drept al unui stat se
realizeaza la INTREG SISTEMUL DE DREPT sau la NORMELE MATERIALE DIN SISTEMUL DE
DREPT LA CARE SE REALIZEAZA TRIMITEREA????
Articolul 5
Alegerea legii aplicabile de catre parti (LEX VOLUNTATIS)
(1) Sotii pot conveni sa desemneze legea aplicabila divortului si separarii de corp, cu conditia ca
aceasta sa fie una dintre urmatoarele legi:
(a) legea statului pe teritoriul caruia sotii isi au resedinta obisnuita in data incheierii acordului; sau
(b) legea statului pe teritoriul caruia sotii si-au avut ultima resedinta obisnuita, cu conditia ca unul dintre
ei sa aiba inca resedinta respectiva in data incheierii acordului; sau
(c) legea statului de cetatenie a unuia dintre soti in data incheierii acordului; sau
(d) legea forului (locul instantei care pronunta divortul)
(2) Fara a aduce atingere alineatului (3), acordul care desemneaza legea aplicabila poate fi incheiat si
modificat in orice moment, dar nu ulterior datei sesizarii instantei judecatoresti.
(3) In cazul in care aceasta posibilitate este prevazuta de legea forului, sotii pot desemna legea aplicabila si
in fata instantei judecatoresti pe parcursul procedurii. In acest caz, instanta judecatoreasca ia act de
acordul sotilor, in conformitate cu legea forului.
Lege aplicabila ca lex voluntatis: legea franceza, legea romana, legea olandeza
LEGEA FORULUI = legea romana
CONCURS AL CRITERIILOR DE LEGATURA - ALTERNATIV
În primul rând, se verifică dacă, LA MOMENTUL SESIZĂRII INSTANŢEI, între părţi există sau nu o
convenţie de alegere a legii aplicabile divorţului, fiind posibile următoarele ipoteze:
1. Nu există o asemenea convenţie, situaţie în care, dacă legea forului permite, soţii pot să desemneze legea
aplicabilă divorţului şi ulterior sesizării instanţei (art. 5 alin. (3) din Regulamentul Roma III). Cum lex fori
este legea română, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 2598 alin. (2) Cod Civ, potrivit cărora părţile pot
încheia un asemenea acord până cel mai târziu LA PRIMUL TERMEN DE JUDECATĂ LA CARE
PĂRŢILE AU FOST LEGAL CITATE.
Aşa fiind, instanţa invită părţile ca până la primul termen de judecată să încheie un acord de desemnare a
legii aplicabile divorţului, care să îndeplinească cerinţele prevăzute de art. 2599 Cod Civ. (formă scrisă,
semnat şi datat de soţi).
Soţii au posibilitatea de a alege una dintre legile prevăzute de art. 5 alin. (1) din Regulamentul Roma III, şi
care, raportat la datele speţei, poate fi:
- legea franceză, ca lege a statului pe teritoriul căruia soţii au avut ultima reşedinţă obişnuită comună,
pârâtul având în continuare reşedinţa acolo;
- legea română, ca lex personalis (lege nationala) pentru ambele părţi sau ca lege a forului
Odată aleasă această lege, ea devine obligatorie pentru instanţă (cu excepţia situaţiilor prevăzute de art. 10
şi art. 12 din Regulamentul Roma III), judecătorul român urmând să soluţioneze acţiunea de divorţ în baza:
- legii române ( Cod civil român)
- legii franceze (Codul civil francez).
În situaţia ultimei variante, pentru a cunoaşte conţinutul legii străine, judecătorul român se informează
prin Reţeaua Judiciară Europeană în materie civilă şi comercială sau prin intermediul Convenției de la
Londra din 1968.
2. În cazul în care părţile NU reuşesc să încheie o convenţie de desemnare a legii aplicabile divorţului,
instanţa va proceda la o localizare obiectivă a legii, prin apelarea la art. 8 din Regulamentul Roma III,
care conţine norme în cascadă:
Articolul 8
Legea aplicabila in absenta exprimarii optiunii partilor
In absenta unei optiuni in temeiul articolului 5, divortul si separarea de corp sunt reglementate de legea
statului:
(a) pe teritoriul caruia sotii isi au resedinta obisnuita la data sesizarii instantei judecatoresti ; sau, in caz
contrar;
(b) pe teritoriul caruia sotii isi aveau ultima resedinta obisnuita, cu conditia ca perioada respectiva sa nu
se fi incheiat cu mai mult de un an inaintea sesizarii instantei judecatoresti , atat timp cat unul dintre ei
inca mai are resedinta in cauza la data sesizarii instantei judecatoresti; sau, in lipsa acestuia;
(c) a carui cetatenie este detinuta de ambii soti la data sesizarii instantei judecatoresti ; sau, in caz
contrar;
(d) unde este sesizata instanta judecatoreasca.
legea română, ca lege a resedintei obisnuite a unuia dintre soti
3. Există o convenţie de desemnare a legii aplicabile încheiată cu ani în urmă de soţi, aceştia alegând
una dintre următoarele legi:
- legea olandeză, deoarece la data la care au încheiat acordul, soţii aveau reşedinţa obişnuită în Olanda
(ceea ce înseamnă că se aplică legea unui stat membru al Uniunii Europene neparticipant la Regulamentul
Roma III, ipoteză permisă, de altfel, de art. 4 din Regulament);
- legea franceză, dacă la data încheierii acordului soţii aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul Franţei;
- legea română, ca lege de cetăţenie comună a soţilor.
Legea aleasă de părţi sau stabilită de instanţă prin interpretarea normelor conflictuale din Regulamentul
Roma III se aplică motivelor de divorţ, fiind EXCLUSĂ APLICAREA EI, potrivit art. 1 alin. (2) din
Regulament, la rezolvarea cererilor accesorii divorţului privind:
- NUMELE SOŢILOR;
- EFECTELE PATRIMONIALE ALE CĂSĂTORIEI;
- OBLIGAŢIILE DE ÎNTREŢINERE
Este importantă legea aplicabilă divorţului pentru efectele acestuia. De exemplu, prestaţia compensatorie1
are un regim diferit în România faţă de Franţa.
SPEŢA NR. 2. Cerere de nulitate a casatoriei pentru conditii de fond.

O instanţă judecătorească din România este învestită cu o cerere privind nulitatea casatoriei prin care
reclamanta cetatean sirian cu resedinta obisnuita in Romania (in calitate de refugiat in Romania) solicită
constatarea nulitatii absolute a căsătoriei pentru lipsa conditiilor de fond la casatorie. În motivare,
reclamanta menţionează că in urma cu un an a încheiat in Romania căsătoria cu cetateanul X de
nationalitate romana, fara a fi de acord cu casatoria. Imediat dupa incheierea casatoriei a fost obligata de
sotul sau sa se deplaseze in Italia la resedinta obisnuita acestuia. Dupa circa 3 luni, a reusit sa fuga din
domiciliul comun si sa obtina ajutorul autoritatilor pentru a se reintoarce in Romania.
1. Explicati mecanismul retrimiterii plecand de la solutia de speta
2. Care este legea aplicabilă în cauză?
Trebuie sa determinam legea aplicabila cu privire CONDITIILE DE FOND CU PRIVIRE LA

INCHEIEREA CASATORIEI (nulitatea casatoriei pentru neindeplinirea conditiilor de fond).
Elementele de extraneitate: cetatenia siriana a unuia dintre soti
Norma conflictuala:
Art. 2588 Legea aplicabila nulitatii casatoriei
(1) Legea care reglementeaza cerintele legale pentru incheierea casatoriei se aplica nulitatii casatoriei si
efectelor acestei nulitati.
(2) Nulitatea unei casatorii incheiate in strainatate cu incalcarea conditiilor de forma poate fi admisa in
Romania numai daca sanctiunea nulitatii este prevazuta si in legea romana.
Art. 2586 Legea aplicabila conditiilor de fond ale casatoriei
(1) Conditiile de fond cerute pentru incheierea casatoriei sunt determinate de legea nationala a fiecaruia
dintre viitorii soti la momentul celebrarii casatoriei.
(2) Daca una dintre legile straine astfel determinata prevede un impediment la casatorie care, potrivit
dreptului roman, este incompatibil cu libertatea de a incheia o casatorie, acel impediment va fi inlaturat ca
inaplicabil in cazul in care unul dintre viitorii soti este cetatean roman si casatoria se incheie pe teritoriul
Romaniei.
Trimiterea pe care o realizeaza normele conflictuale ale Regulamentului la sistemul de drept al unui stat se
realizeaza INTREG SISTEMUL DE DREPT sau la NORMELE MATERIALE DIN SISTEMUL DE
DREPT LA CARE SE REALIZEAZA TRIMITEREA????
Spre ce lege se realizeaza trimiterea???
I. Nu are calitate de refugiat
Ipoteza in care cetateanul sirian ar fi invocat incalcarea unei conditii de fond in ceea ce il priveste (lipsa
consimtamantului)
Norma conflictuala romana (conditiile de fond cerute pentru incheierea casatoriei sunt determinate de legea
nationala a fiecaruia viitorului sot) legea siriana (inclusiv la normele conflictuale)
a) Norma conflictuala siriana (conditiile de fond la casatorie sunt reglementate de legea nationala)
legea siriana (A PRIMIT TRIMITEREA – se aplica legea siriana) – NU SUNT IN CAZ DE
RETRIMITERE
b) Norma conflictuala siriana (conditiile de fond la casatorie sunt reglementate de legea locul incheierii
casatoriei) legea romana ( Retrimitere de grad I – se aplica legea romana)
c) Norma conflictuala siriana (conditiile de fond la casatorie sunt reglementate de locul incheierii
casatoriei – casatorie incheiata in Cipru) legea cipriota (Retrimitere de grad II – se aplica legea
romana)
II. Are calitate de refugiat

Trimiterea se realizeaza la legea romana
Art. 2568 Legea nationala
(3) In cazul persoanei care nu are nicio cetatenie, trimiterea la legea nationala este inteleasa ca fiind facuta
la legea statului unde are RESEDINTA OBISNUITA.
(4) Prevederile alin. (3) sunt aplicabile si in cazul refugiatilor, potrivit dispozitiilor speciale si conventiilor
internationale la care Romania este parte.
TEMA
Termen de predare: 16 noiembrie 2021
1. In cadrul unui raport juridic de drept international privat:
a) elementul de extraneitate nu face parte din structura raportului juridic strain, alaturi de subiecte, continut si
obiect, ci poate avea legatura cu fiecare din aceste trei elemente;
b) elementul de extraneitate poate fi locul producerii unui eveniment (nasterea, decesul, calamitatea naturala)
atunci cand este vorba de un act juridic;
c) nu poate exista decat un singur element de extraneitate.
2. Este adevarat ca:

a) atunci cand norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain, iar acesta la randul sau retrimite
la dreptul roman, ne aflam in prezenta unui conflict pozitiv;
b) legatura normei conflictuale, este acea parte a normei care indica sistemul de drept aplicabil;
c) locul situarii bunurilor imobile ce compun masa succesorala este criteriul de legatura pentru legea
aplicabila mostenirii legale.
a) atunci cand norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain, iar acesta la randul sau retrimite
la dreptul unui stat tert, ne aflam in prezenta unui conflict negativ;
b) normele de aplicatie imediata sunt norme conflictuale;
c) cetatenia este criteriul de legatura al normei conflictuale: „conditiile de fond cerute pentru incheierea
adoptiei sunt stabilite de legea nationala a adoptatorului si a celui care urmeaza a fi adoptat”.
4. Locul situarii bunurilor:
a) este un criteriu de legatura juridic;
b) este intotdeauna un criteriu de legatura fix;
c) este un criteriu de legatura de fapt.
a) se solutioneaza atat de norme conflictuale cat si norme de aplicatie imediata;
b) este inlaturat ori de cate ori se invoca ordinea publica de drept international privat;
c) este inlaturat de normele de aplicatie imediata.
6. Exista:
a) confllict negativ in cazul retrimiteri de gradul II;
b) conflict de legi pozitiv in cazul retrimiterii de gradul I;
c) conflict de legi negativ, atunci cand fiecare norma conflictuala trimite la propriul sistem de drept;
a) in principiu, sunt norme de trimitere;
b) au o structura identica cu normele conflictuale;
c) reglementeaza direct raportul juridic cu element de extraneitate.
8. Normele de aplicatie imediata:
a) au aceeasi structura ca si normele conflictuale;
b) apartin sistemului de drept al forului si au un grad mare de imperativitate;
c) nu exclud conflictul de legi.
9. Calificarea:
a) unei institutii juridice necunoscute in dreptul roman, se realizeaza, prin analogie cu o institutie
juridica asemanatoare, reglementata in sistemul nostru de drept;
b) secundara, se realizeaza in temeiul legii aplicabile fondului cauzei (lex cause);
c) nu se poate realiza prin vointa partilor.
10. Constituie exceptii de la calificarea dupa lex fori:
a) calificarea legala dupa legea interna a instantei sesizate;
b) calificarea pe care o fac arbitrii in arbitrajul international ad-hoc;
c) calificarea jurisprudentiala sau doctrinara in interpretarea normelor de drept ale forului;
a) notiunile folosite de norma conflictuala sunt calificate in mod diferit de sistemele de drept in prezenta;
b) notiunile folosite de norma conflictuala sunt calificate in acelasi mod de sistemele de drept in prezenta;
c) in functie de calificare depinde solutia conflictului de legi.
12. In cazul retrimiterii, norma conflictuala care indica legea straina competenta trimite:
a) numai la legea materiala straina;
b) numai la normele conflictuale din sistemul de drept strain;
c) la intregul sistem de drept strain.
13. In ipoteza in care trimiterea se realizeaza la normele materiale ale sistemului de drept strain:
a) se exclude retrimiterea de gradul I;
b) se exclude orice fel de retrimitere;
c) se exclude retrimiterea de gradul II.
14. Retrimiterea nu se aplica:
a) atunci cand legea straina retrimite la lex fori;
a) in cazul legii straine aplicabile formei actelor juridice;
c) in cazul legii straine a carui continut nu poate fi determinat.
15. Ordinea publica de drept international privat:
a) are un continut mai larg decat ordinea publica de drept intern;
b) nu constituie un corectiv la aplicarea legii straine;
c) are ca efect aplicarea legii romane in locul legii straine.
16. Ordinea publica de drept international privat:
a) apare ca un corectiv in aplicarea legii straine;
b) nu difera in continut de la un sistem de drept la altul;
c) nu produce nici un efect in cazul drepturilor castigate in tara straina.
17. Frauda la lege:
a) poate interveni numai in cazul raporturilor juridice cu puncte de legatura mobile;
b) intervine numai daca partile au folosit un mijloc de drept international privat, care prin el insusi este
ilicit;
c) nu poate fi invocata decat atunci cand se fraudeaza dreptul roman in favoarea dreptului strain.
18. Frauda la lege:
a) nu poate interveni in materia bunurilor imobile;
b) intervine numai daca scopul partilor este unul licit dar realizat printr-un mijloc de drept international
privat ilicit;
c) nu poate fi dovedit prin orice mijloc de proba.
19. Resedinta obisnuita a personei fizice:
a) constituie punctul de legatura in determinarea legii aplicabile capacitatii sale de exercitiu;
b) determina legea aplicabila mostenirii, atunci cand nu exista o conventie de alegere a legii aplicabile in
ansamblul ei;
c) nu are o calificare legala in sistemul de drept roman.
20. Mentionati la libera alegere, continutul, legatura si punctul/punctele de legatura unei norme
conflictuale din Cartea a VII –a a Codului Civil:
Continut:
Legatura:
Criteriile de legatura:
19 OCTOMBRIE 2021
SEMINAR 3 - SPTM 3
TRIMIS DE PROF SI LUCRAT.
TEST
1. Dreptul international privat:

a) este o ramura de drept public intern;
b) are in obiectul de reglementare raporturi juridice de drept privat cu element de extraneitate privite in sens
larg;
c) solutioneaza numai conflictele de legi
2. In sfera dreptului international privat intra:

a) raporturi juridice din dreptul transporturilor cu element de extraneitate;
b) raporturi juridice de drept fiscal cu element de extraneitate;
c) raporturi juridice de drept administrativ cu element de extraneitate.
a) se configureaza ca un element de structura a raportului juridic;
b) este o imprejurare de fapt;
c) diferentiaza raportul juridic de drept international privat de raportul juridic de drept intern.
4. Metoda « proper law »:

a) presupune determinarea legii aplicabile in raport de totalitatea imprejurarilor de fapt si a particularitatilor
pe care le prezinta;
b) este o forma a metodei conflictuale;
c) se aplica si in sistemul de drept roman, atunci cand se prevede expres.
5. Conflictul de lege este:

a) specific dreptului international public;
b) specific numai dreptului international privat;
c) specific si altor ramuri de drept civil.
6. Cand norma conflictuala nu considera aplicabil propriul sistem de drept suntem, in prezenta:
a) conflictului negativ;
b) conflictului propriu – zis;
c) conflictului aparent.
7. Metoda conflictualista presupune:

a) aplicarea directa si nemijlocita a normei materiale;
b) alegerea normei competente cu ajutorul normei conflictuale;
c) ca regula, aplicarea normei conflictuale a forului.
8. Normele materiale pot reglementa:
a) numai raporturi juridice cu element strain;
b) numai raporturi juridice cu element national;
c) ambele tipuri de raporturi juridice.
9. Conflictul de legi (concurs de legi):

a) implica doar conflictul intre legea romana si legea straina;
c) implica atat conflictul de legi cat si conflictul de suveranitati.
10. Conflictul de legi este inlaturat in cazul in care:

a) se aplica normele materiale straine;
b) se aplica normele conflictuale;
c) se aplica normele de aplicatie imediata.
11. Conflictul de legi in spatiu apare:

a) intre doua legi succesive apartinand aceluiasi sistem de drept, din care una in vigoare si cealalta abrogata;
b) cand sistemele de drept in prezenta contin norme care reglementeaza in mod diferit raportul juridic cu
element de extraneitate;
c) cand un raport juridic se naste intr-o tara si urmeaza sa produca efecte sau sa fie invocat intr-un alt stat.
12. Conflictul de legi se solutioneaza:

a) atat de norme conflictuale cat si norme de aplicatie imediata;
b) numai de norme conflictuale;
c) de norme conflictuale si norme materiale.
13. Care din norme indica doar legea competenta:

a) normele conflictuale;
b) normele materiale;

a) sunt norme de trimitere;
b) reglementeaza direct raportul juridic cu element de extraneitate;
c) au o structura identica normei conflictuale.

a) constituie un element de structura al raportului juridic de drept international privat, care asigura legatura
raportului juridic cu doua sau mai multe sisteme de drept ale unor state diferite;
b) este analizat ca fiind "strain" prin raportare la sistemul de drept al statului la care norma conflictuala
trimite.
c) cu privire la un fapt juridic, poate fi obligatia stabilita de parti prin conventie a fi executata in strainatate.
16. Normele conflictuale:

a) au o structura identica cu cea a normelor materiale;
b) uneori, reglementeaza in mod direct si pe fond raporturile juridice cu element de extraneitate;
c) unilaterale indica numai cazurile in care raportului juridic cu element de extraneitate i se aplica legea
romana, fara a arata si cazurile cand este competenta legea straina.

a) este negativ atunci cand normele conflictuale ale forului trimit la un sistem de drept strain, iar acesta,
trimite la randul sau la sistemul de drept al unui stat tert;
b) este pozitiv atunci cand normele conflictuale ale forului trimit la un sistem de drept strain, iar acesta, prin
normele sale conflictuale, retrimit la acelasi sistem de drept care a efectuat trimiterea;
c) este calificat conflictul de legi in timp, atunci cand se solicita recunoasterea unui drept dobandit anterior
in strainatate.
18. In cadrul unui raport juridic de drept international privat:

a) elementul de extraneitate nu face parte din structura raportului juridic strain, alaturi de subiect, continut si
obiect, ci poate avea legatura cu fiecare din aceste trei elemente;
b) elementul de extraneitate poate fi locul producerii unui eveniment (nasterea, decesul, calamitatea
naturala) atunci cand este vorba de un act juridic;
c) pot exista mai multe elemente de extraneitate, datorita carora raportul juridic are legatura cu mai multe
sisteme de drept apartinand unor tari deosebite.
19. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a) normele de aplicatie imediata intra in categoria normelor conflictuale;
b) atunci cand norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain, iar acesta la randul sau
retrimite la dreptul unui stat tert, ne aflam in prezenta unui conflict negativ;
c) resedinta obisnuita este criteriul de legatura al normei conflictuale: „conditiile de fond cerute pentru
incheierea adoptiei sunt stabilite de legea nationala a adoptatorului si a celui care urmeaza a fi adoptat”.
20. Criteriile de legatura se afla intr-un concurs succesiv, atunci cand:

a) sunt indicate prin aceeasi norma conflictuala, dar nu exista o ordine de preferinta in aplicarea lor;
b) se afla intr-un raport de subsidiaritate, urmand a se aplica in cascada;
c) criteriul de legatura este unic insa trimite in acelasi timp la doua sau mai multe sisteme de drept diferite,
cum ar fi spre exemplu, dubla cetatenie.
Adoptie a unui copil cetatean roman de un adoptator cetatean israelian
 dreptul roman si dreptul israelian

criteriul de legatura - CETATENIA
Art. 2565 - Inlaturarea exceptionala a legii aplicabile

(1) In mod exceptional, aplicarea legii determinate potrivit prezentei carti poate fi inlaturata daca, datorita
circumstantelor cauzei, raportul juridic are o legatura foarte indepartata cu aceasta lege. In acest caz,
se aplica legea cu care raportul juridic prezinta cele mai stranse legaturi.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu sunt aplicabile in cazul legilor privind starea civila sau capacitatea persoanei,
precum si atunci cand partile au ales legea aplicabila.
 Contract de vanzare – cumparare de produse incheiat de o societate din Germania care are resedinta
obisnuita in Israel si o societate de nationalitate romana (contractul se incheie in Germania, plata
pretului se realizeaza in Germania, predarea bunurilor se realizeaza in Germania)
Elemente de extraneitate:
a) resedinta obisnuita a vanzatorului in Israel
b) locul incheierii contractului in Germania
c) locul executarii contractului in Germania
d) locul predarii bunurilor in Germania
Legi aflate in conflict: legea romana – legea germana - legea israeliana
Resedinta obisnuita se afla in Israel - legea israeliana.

Legea aplicabila contractului va fi - legea germana
Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 iunie 2008 privind
legea aplicabila obligatiilor contractuale (Roma I)
Articolul 4
Legea aplicabila in absenta alegerii
(1) In masura in care legea aplicabila contractului nu a fost aleasa in conformitate cu articolul 3, si fara a
aduce atingere articolelor 5-8, legea aplicabila contractului se determina dupa cum urmeaza:
(a contractul de vanzare-cumparare de bunuri este reglementat de legea tarii in care isi are
) RESEDINTA OBISNUITA vanzatorul;
(3) In cazul in care din ANSAMBLUL CIRCUMSTANTELOR cauzei rezulta fara echivoc ca
respectivul contract are in mod vadit o legatura mai stransa cu o alta tara decat cea mentionata la
alineatele (1) sau (2), se aplica LEGEA DIN ACEA ALTA TARA.
(4) In cazul in care legea aplicabila nu poate fi determinata in temeiul alineatelor (1) sau (2), contractul este
reglementat de legea tarii cu care are cele mai stranse legaturi.
Conflict de legi
NEGATIV
a) Norma conflictuala a forului (romana) TRIMITE la sistemul de drept strain
(si la norma conflictuala)
b) Norma conflictuala straina RETRIMITE la sistemul de drept al forului

(legea romana)
b1) Norma conflictuala straina TRIMITE mai departe la sistemul de drept

al unui stat tert (la lege straina)
POZITIV
a) Norma conflictuala a forului (romana) TRIMITE la propriul sistemul de
drept (la legea romana)
b) Norma conflictuala straina TRIMITE la sistemul de drept (la legea
straina)
c) Norma conflictuala a forului (romana) TRIMITE la sistemul de drept strain

(sistemul de drept al unui stat federal sau confederal)
 Adoptia copil cetatean roman (cu resedinta obisnuita in Marea Britanie) de catre un cetatean
britanic
elementul de extraneitate – cetatenia britanica a adoptatorului
legea romana si legea britanica (oricare din legi este susceptibila a se aplica raportului juridic)
Procedura de adoptie va fi intotdeauna reglementata de Legea nr. 273 din 21 iunie 2004 privind
procedura adoptiei internationala = lege de aplicatie imediata (NORMA MATERIALA DIN SISTEMUL
DE DREPT ROMAN)
Existenta in sistemul de drept al forului (roman) a unei legi de aplicatie imediata EXCLUDE
CONFLICUL DE LEGI (altfel supus, norma de aplicatie imediata, avand grad mare de
imperativitate se aplica in mod direct raportului juridic, fapt ce nu mai ridica in discutie conflictul de
legi)
Art. 2566
Normele de aplicatie imediata
(1) Dispozitiile imperative prevazute de legea romana pentru reglementarea unui raport juridic cu
element de extraneitate se aplica in mod prioritar. In acest caz, NU sunt incidente prevederile
prezentei carti privind determinarea legii aplicabile (SE EXCLUDE CONFLICTUL DE LEGI)
(2) Pot fi aplicate direct si dispozitiile imperative prevazute de legea altui stat pentru reglementarea
unui raport juridic cu element de extraneitate, daca raportul juridic PREZINTA STRANSE
LEGATURI cu legea acelui stat, iar INTERESELE LEGITIME ALE PARTILOR O IMPUN. In
acest caz, vor fi avute in vedere OBIECTUL si SCOPUL acestor dispozitii, precum si
CONSECINTELE care decurg din aplicarea sau neaplicarea lor.
NORMELE MATERIALE si NORMELE DE APLICATIE IMEDIATA – reglementeaza pe fond

raportul juridic cu element de extraneitate
Norma unilaterala - Art. 2587 alin. (2) C. civ. ”Casatoria care se incheie in fata agentului diplomatic sau
functionarului consular al Romaniei este supusa conditiilor de forma ale legii romane”.
NORMA DE DREPT INTERN
- ipoteza acea parte a normei care precizeaza conditiile/imprejurarile/faptele in raport de care se aplica
dispozitia
- dispozitie parte a normei care imi reglementeaza conduita
- sanctiunea – ipotezele de incalcare a normei
NORMA CONFLICTUALA
Casatoria
Art. 2590 Legea aplicabila regimului matrimonial
(1) Legea aplicabila regimului matrimonial /este legea aleasa de soti.
(2) Ei pot alege:
a) legea statului pe teritoriul caruia unul dintre ei isi are resedinta obisnuita la data alegerii;
b) legea statului a carui cetatenie o are oricare dintre ei la data alegerii;
c) legea statului unde isi stabilesc prima resedinta obisnuita comuna dupa celebrarea casatoriei.
STRUCTURA
1. CONTINUT
 ”regimul matrimonial”
2. LEGATURA
 ” este legea aleasa de soti.

Ei pot alege:
 a) legea statului pe teritoriul caruia unul dintre ei isi are resedinta obisnuita la data alegerii;
 b) legea statului a carui cetatenie o are oricare dintre ei la data alegerii;
 c) legea statului unde isi stabilesc prima resedinta obisnuita comuna dupa celebrarea
casatoriei.”
Casatorie incheiata intre un student cetatean roman cu resedinta obisnuita in Romania de la

Facultatea de Drept Titu Maiorescu cu un student cetatean francez si spaniol cu resedinta obisnuita in
Spania de la o facultate din Spania.
(legea romana, legea spaniola, legea franceza, legea germana)
In alegerea legii aplicabile primeaza principiului autonomiei de vointa a sotilor (NU ESTE
NELIMITATA)
3. CRITERIILE DE LEGATURA (elemente de fapt sau de drept)
- VOINTA PARTILOR
- RESEDINTA OBISNUITA (ex: in Romania, in Spania)
- CETATENIA (ex: romana, spaniola.)
- PRIMA RESEDINTA OBISNUITA COMUNA (ex: in Germania)
Concurs: ALTERNATIV
Un cetatean roman casatorit cu un cetatean spaniol cu resedinta obisnuita comuna in Spania

Legea aplicabila regimului matrimonial poate fi: LEGEA SPANIOLA sau LEGEA ROMANA
Persoana juridica
Art. 2580 - Legea aplicabila statutului organic
(1) Statutul organic al persoanei juridice /este carmuit de legea sa nationala (sediul social).
(2) Statutul organic al sucursalei infiintate de catre persoana juridica intr-o alta tara /este supus
legii nationale a acesteia.
(3) Statutul organic al filialei/este supus legii statului pe al carui teritoriu si-a stabilit propriul
sediu, independent de legea aplicabila persoanei juridice care a infiintat-o.
STRUCTURA
CONTINUT
 ”statutul organic al persoanei juridice”

 ”statutul organic al sucursalei infiintate de catre persoana juridica intr-o alta tara”
 ”statutul organic al filialei”
LEGATURA
 este carmuit de legea sa nationala.

 legea nationala a societatii mama
 legii statului pe al carui teritoriu si-a stabilit propriul sediu
CRITERII DE LEGATURA - SEDIU SOCIAL
Art. 2571 Nationalitatea persoanei juridice

(1) Persoana juridica are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si-a stabilit, potrivit actului
constitutiv, sediul social.
(2) Daca exista sedii in mai multe state, determinant pentru a identifica nationalitatea persoanei juridice
este sediul real.
(3) Prin sediu real se intelege locul unde se afla centrul principal de conducere si de gestiune a
activitatii statutare, chiar daca hotararile organului respectiv surit adoptate potrivit directivelor transmise
de actionari sau asociati din alte state.
(4) Cu toate acestea, daca dreptul strain astfel determinat retrimite la dreptul statului in conformitate
cu care a fost constituita persoana juridica, este aplicabil dreptul acestui din urma stat.
TEMA:
 de identificat o norma conflictuala care are criterii de legatura succesive, aflate intr-un concurs
succesiv
 si o norma in care criteriul de legatura este cumulativ - drept international privat;
Interval de lucru si transmitere 10.50-11.00, pe adresa de e-mail: internationalprivat2020@gmail.com

NUME si PRENUME...............................................grupa..................................
Grila are una sau doua variante de raspuns, care trebuie scrise cu majuscula la rubrica raspuns.
1. Resedinta obisnuita:
A) este calificata drept locul unde persoana fizica isi are locuinta principala dar numai dupa indeplinirea
formalitatilor legale de inregistrare;
B) este un criteriu de legatura fix;
C) este criteriul care atrage aplicarea legii personale pentru starea civila si capacitatea apatrizilor.
R:.......................
2. In dreptul international privat normele materiale au rolul:

A) de a indica legea competenta;
B) reglementeaza in mod direct si nemijlocit raportul juridic cu element de extraneitate;
C) nu se aplica in niciun caz direct si nemijlocit raportului juridic cu element de extraneitate.
N o rm ele m ateria le, se a plica in m o d direct ra p orturilor

juridice cu elem en t de extra neitate. E le po t fi n o rm e d e
d rep t m ateria l sau su b stan tia l (d rep t civil, fam iliei,
co m ercial, m un cii etc) sau n o rm e d e d rep t p rocesu a l.
R:.......................
3. Norma conflictuala este formata din urmatoarele elemente de structura:

A) continut, legatura si criteriul de legatura;
B) continut, legatura si element de extraneitate;
C) continut, legatura si sanctiune.
1.2 Structura normei conflictuale
Elemente de structura ale normei conflictuale:
 Continut → parte a normei care cuprinde raporturile de drept la care se refera.
Raporturile juridice sunt descrise intr-o maniera abstracta, « pe categorii ».
 Legatura → parte a normei care indica legea competenta a carmui raportul respectiv.
Intrucat localizeaza raportului juridic in cadrul unui sistem de drept, legatura normei concflictuale este
denumita si formula de fixare.
Legatura normei conflictuale se poate prezenta intr-unul din urmatoarele feluri:
 indicare directa, atunci cand norma conflictuala indica in mod direct legea statului ce
urmeaza a se aplica continutului normei conflictuale. Un exemplu de astfel de norma este cea de la art.
2587 alin. (2) Cod civ. - ”Casatoria care se incheie in fata agentului diplomatic sau a functionarului
consular al Romaniei in statul in care acesta este acreditat este supusa formalitatilor prevazute de legea
romana”.
 indicare generala (indirecta), atunci cand trimiterea la sistemul de drept aplicabil este
realizat de norma conflictuala printr-o formulare generala sau abstracta. Constituie un exemplu de
”indicare generala” textul de la art. 2.639 alin. (1) Cod civ. ”conditiile de forma ale unui act juridic sunt
stabilite de legea care ii carmuieste fondul”.
1.3 Criteriile de legatura

Criteriul de legatura → element prin intermediul caruia se asigura localizarea raportului juridic in
cadrul unui sistem de drept aplicabil cu titlu de lex causae.
Acest criteriu poate fi, dupa caz:
- un criteriu de fapt → element ce nu impune operatiuni de interpretare de natura juridica. Spre
exemplu, in stabilirea locului situarii unui bun, este suficienta o simpla localizare spatiala a bunului pentru a
stabili sistemul de drept la care criteriul de legatura trimite. Sunt criterii de fapt: locul in care s-a produs
faptul juridic ilicit (ex delicto), locul unde se situeaza bunul (locus rei sitae), locul unde s-a incheiat actul
juridic (loci actus), locul platii, etc;
- un criteriu juridic → este intr-o notiune juridica, ce impune ea insasi o interpretare de ordin juridic in
aplicarea normei conflictuale. Sunt criterii de drept: cetatenia, domiciliul si resedinta, sediul social.
Criteriile de legatura se clasifica in doua categorii:
 criterii de legatura fixe (nu sufera schimbari).

 criterii de legatura mobile (se pot deplasa dintr-un sistem de drept in altul).
R:.......................
4. In temeiul ordinii publice de drept international privat roman:
A) un impedimente la casatorie prevazut de legea nationala a cetateanului strain care urmeaza a se casatori
cu un cetatean roman pe teritoriul Romaniei, este inlaturat daca, potrivit legii romane, este incompatibil cu
libertatea de a incheia o casatorie;
B) o persoana juridica straina fara scop lucrativ va fi recunoscuta in Romania, chiar daca scopurile sale
statutare contravin ordinii sociale si economice din Romania; (sa nu contravina)
C) capacitatea de exercitiu a persoanei fizice cetatean roman este supusa legii sale nationale.
R:.......................
5. Normele de aplicatie imediata:

A) sunt norme materiale, apartinand sistemului de drept strain;
B) sunt o categorie a normelor conflictuale;
C) au grad inalt de imperativitate, drept pentru care se aplica cu prioritate unui raport juridic international,
atunci cand acel raport juridic are un anumit punct de legatura concret cu tara forului, excluzand in acest fel
conflictul de legi si deci aplicarea in cauza a vreunei norme conflictuale.
R:.......................

A) atunci cand norma conflictuala romana trimite la un sistem de drept strain, iar acesta la randul sau
retrimite la dreptul unui stat tert, ne aflam in prezenta unui conflict pozitiv;
B) normele de aplicatie imediata sunt norme conflictuale;
C) cetatenia este criteriul de legatura al normei conflictuale: „conditiile de fond cerute pentru incheierea
adoptiei sunt stabilite de legea nationala a adoptatorului si a celui care urmeaza a fi adoptat”.
R:.......................
7. Calificarea:
A) unei institutii juridice necunoscute in dreptul roman, se realizeaza, prin analogie cu o institutie juridica
B) notiunilor juridice din norma conflictuala straina, se realizeaza in temeiul acestei legi;
C) prin vointa partilor nu este admisa in dreptul international privat roman.
R:.......................
8. Drepturile dobandite in strainatate:

A) pot fi recunoscut in Romania numai sub conditia reciprocitatii;
B) pot produce in Romania mai multe efecte decat in tara in care au fost dobandite;
C) produc toate efectele pe care legea straina i le confera.
R:.......................
9. Frauda la lege:
A) poate interveni numai in cazul raporturilor juridice cu puncte de legatura mobile;
B) din dreptul international privat nu este reglementata in mod expres in codul civil roman;
C) poate sa apara exceptional si in acele materii in care nu poate exista un acord de vointa a partilor privind
plasarea raportului lor juridic sub incidenta unui anumit sistem de drept.
10. Persoanele juridice straine cu scop lucrativ:

A) sunt recunoscute de plin drept in Romania, daca sunt valabil constituite in statul a carui nationalitate o
au;
B) pot fi recunoscute in Romania, prin hotarare judecatoreasca, sub conditia reciprocitatii;
C) pot fi recunoscute in Romania, pe baza aprobarii prealabile a Guvernului.
R:.......................
11. In materia regimului matrimonial:

A) libertatea sotilor de alegere a legii aplicabile regimului matrimonial este limitata;
B) conventia de alegere a legii aplicabile regimului matrimonial poate fi si tacita;
C) schimbarea legii aplicabile regimului matrimonial produce efecte si pentru trecut, cu exceptia cazului in
care partile dispus altfel.
R:.......................

A) legea aplicabila formei testamentului este exclusiv legea nationala a testatorului;
B) o persoana poate desemna ca lege aplicabila mostenirii, in ansamblul ei sau in parte, legea sa nationala;
C) pentru bunurile imobile din masa succesorala se aplica legea locului situarii lor (lex rei sitae) iar pentru
bunurile mobile se aplica legea ultimei resedintei obisnuite a defunctului.
R:.......................
13. In materia dreptului international privat roman, se aplica urmatoarele legi:

A) legea nationala in materia statutului organic al persoanei juridice;
B) legea locului unde este situat bunul imobil in materie succesorala;
C) legea locului incheierii casatoriei, in ceea ce priveste conditiile de fond si de forma ale acesteia.
R:.......................
14. Conform Regulamentului (CE) nr. 593/2008:

A) alegerea legii aplicabile contractului poate fi numai expresa;
B) conditiile de forma ale contractului sunt reglementate de legea care guverneaza conditiile de fond sau de
legea tarii in care se incheie contractul;
C) regulamentul nu se aplica obligatiilor rezultand din relatiile de casatorie.
R:.......................
15. In ipoteza in care trimiterea se realizeaza la normele materiale ale sistemului de drept strain:
A) se exclude retrimiterea de gradul I;
B) se exclude orice fel de retrimitere;
C) se exclude retrimiterea de gradul II.
R:.......................
16. Un cetatean francez si un cetatean roman se casatoresc pe teritoriul Frantei, iar ulterior isi
stabilesc resedinta obisnuita comuna in Romania. Conditiile de forma ale casatoriei sunt guvernate
de:
A) legea romana, intrucat ea corespunde resedintei obisnuite comune a sotilor;
B) legea franceza pentru sotul cetatean francez si legea romana pentru sotul cetatean roman, intrucat legea
aplicabila conditiilor de forma ale casatoriei este legea nationala a fiecarui viitor sot;
C) legea franceza, in aplicarea regulii locus regit actum.
R:.......................
17. Un cetatean canadian care locuieste in Romania de peste 20 de ani, dar in toata aceasta perioada
nu si-a indeplinit formalitatile legale de inregistrare:
A) are resedinta obisnuita in Canada intrucat, criteriul resedintei obisnuite este luat in considerare numai
atunci cand sunt indeplinite formalitatile legale de inregistrare;
B) are resedinta obisnuita in Canada avand in vedere ca locuinta sa principala - unde isi are declarat si
domiciliul din cartea de identitate - se afla pe teritoriul acestui stat;
C) are resedinta obisnuita in Romania, daca din circumstantele personale si profesionale rezulta ca intre
cetateanul canadian si statul roman exista legaturi durabile.
R:.......................
18. Cand determinarea legii aplicabile depinde de calificarea ce urmeaza a fi data unei institutii de
drept sau unui raport juridic, se ia in considerare calificarea juridica stabilita de:
A) legea romana;
B) legea stabilita de parti prin conventia de alegere a legii aplicabile;
C) legea aplicabila fondului cauzei, care poate fi, dupa caz, legea romana sau legea straina.
R:.......................
19. Ipoteza deplasarii punctului de legatura dintr-un stat in altul, intr-un raport juridic de drept
international privat corespunde:
A) conflictului de legi in timp si spatiu;
B) conflictului de legi in timp;
C) conflictului mobil de legi.
R:.......................
20. Cetatenia:
A) constituie criteriul de legatura pentru norma conflictuala in al carei continut intra starea si capacitatea
persoanei fizice, cu exceptia apatrizilor si refugiatilor;
B) se dovedeste prin aplicarea legii interne a statului forului;
C) este o stare de fapt care se probeaza cu documente oficiale emise de autoritatile statului despre a carui
cetatenie este vorba.
R:.......................

A) potrivit dispozitiilor din Regulamentul nr. 1259/2010 (privind legea aplicabila divortului) sotii pot
incheia un acord de alegere a legii aplicabile divortului pana la data sesizarii instantei de judecata, dar numai
daca legea forului nu permite desemnarea legii aplicabile si ulterior, pe parcursul procedurii;
B) concursul succesiv, apare atunci cand nu se stabileste o anumita ordine de preferinta intre criteriile de
legatura indicate in norma, existand o libertate de alegere a unuia dintre acestea, in functie de rezultatul
practic la care acesta conduce;
C) resedinta obisnuita este criteriul de legatura al normei conflictuale: „conditiile de fond cerute pentru
incheierea adoptiei sunt stabilite de legea nationala a adoptatorului si a celui care urmeaza a fi adoptat”.
R:.......................
22. Calificarea:
A) este legala atunci notiunile din normele dreptului international privat sunt definite de legiuitor in chiar
cuprinsul normei;
B) se realizeaza intotdeauna dupa legea instantei sesizate (lex fori);
C) se realizeaza, ca regula, potrivit sistemului de drept strain aplicabil raportului juridic cu element strain
(lex causae).
R:.......................

Toate Grilele Fara Diacritice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Toate Grilele Fara Diacritice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NOTIUNE, OBIECT SI METODA DE REGLEMENTARE PRIVIND DREPTUL

1. Dreptul international privat:

2. In sfera dreptului international privat intra:

4. Metoda « proper law »:

5. Metoda conflictualista presupune:

8. Raspunsurile la testul de autoevaluare

DOMENIUL DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT

2. Conflictul de lege este o notiune proprie:

4. Conditia juridica a strainului este determinata:

5. Conflict de legi in spatiu apare:

6. Raspunsurile la testul de autoevaluare

CONTINUTUL DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT

1. Conflictul de legi se solutioneaza:

2. Normele materiale pot reglementa:

3. Care din norme indica doar legea competenta:

5. Posibilitatea conflictului de legi este inlaturata de:

6. Raspunsurile la testul de autoevaluare

IZVOARELE DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT

1. Sunt izvoare interne ale dreptului international privat:

3. Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat :

4. Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat roman:

9. Raspunsurile la testul de autoevaluare

CALIFICAREA SI CONFLICTELE DE CALIFICARI

3. Calificarea secundara se realizeaza:

4. In cazul unei institutii juridice necunoscute forului, calificarea se realizeaza:

5. Exista conflict de calificari atunci cand:

CONFLICTUL IN SPATIU AL NORMELOR CONFLICTUALE. RETRIMITEREA

1. In cazul retrimiterii, norma conflictuala trimite:

2. Dreptul international privat roman admite:

4. Sunt conditii ale retrimiterii:

5. Retrimiterea nu se aplica in urmatoarele situatii:

5. Raspunsurile la testul de autoevaluare

ORDINEA PUBLICA IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT

1. In dreptul international privat, ordinea publica:

2. Invocarea ordinii publice:

3. In dreptul international privat, ordinea publica:

4. Ordinea publica are urmatoarele caractere:

6. In cazul conventiilor internationale ordinea publica:

8. Raspunsurile la testul de autoevaluare

FRAUDA LA LEGE IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT

2. Frauda la lege in dreptul international privat reprezinta:

3. Frauda la lege poate interveni:

4. Sunt conditii ale fraudei la lege:

5. Sanctionarea fraudãrii legii constituie:

6. Spre deosebire de ordinea publica, in cazul fraudei la lege:

11. Raspunsurile la testul de autoevaluare

CONFLICTUL DE LEGI IN TIMP SI SPATIU

1. Conflictul de legi in timp si spatiu:

2. Un drept dobandit in strainatate:

3. Un drept dobandit potrivit legii strãine:

5. Prin "teoria recunoasterii drepturilor dobandite" se intelege:

5. Raspunsurile la testul de autoevaluare

1. Conflictul mobil de legi:

2. Conflictul mobil de legi poate aparea:

3. Conflictul mobil de legi:

5. Conflictul mobil de legi:

6. Raspunsurile la testul de autoevaluare

CONFLICTUL IN TIMP AL NORMELOR CONFLICTUALE

1. Conflictul in timp al normelor conflictuale:

2. Conflictul de legi in timp:

3. Conflictului in timp al normelor Uniunii Europene se solutioneaza:

4. Urmatoarele afirmati sunt false:

5. In materia conflictului in timp al normelor conventionale:

6. Raspunsurile la testul de autoevaluare