Sunteți pe pagina 1din 25

1.Definiti caracterele juridice ale contractelor de vanzare cumparare.

Contractul de vanzare cumparare este un contract prin care o parte,numita vanzator se obliga sa transmita dreptul de proprietate asupra unui bun catre cealalta parte,numita cumparator, care se obliga sa plateasca o suma de bani.Caracterele juridice ale contractului de vanzare cumparare:a)este un contract sinalagmatic-da nastere la obligatii reciproce intre partile contractante.b)este un contract cu titlu oneros-fiecare parte urmarind primirea unui echivalent in schimbul prestatiei sale.c)este un contract comutativ-existenta si intinderea obligatiilor reciproce sunt stabilite si cunoscute de fiecare dintre parti in momentul incheierii contractului si nu depind de un eveniment viitor si incert ca in cazul contractelor aleatorii.d)este un contract consensual-se incheie prin simplul acord de vointa al partilor.e)este un contract translativ de proprietate.Efectul translativ de proprietate se produce din momentul realizarii acordului de vointa. 2. Promisiunea unilaterala si cea bilaterala de vanzare-cumparare. Deosebiri ale acestora fata de contractul de vanzare-cumparare, pe de o parte, iar pe de alta parte fata de oferta de vanzare.Promisiunea unilaterala. Promisiunea de vanzare este un contract ce consta in promisiunea proprietarului bunului de a il vinde unui eventual cumparator, care isi rezerva facultatea de a-si manifesta ulterior, de regula inauntrul unui termen, consimtamantul de a-l cumpara.Promisiunea de vanzare este un contract unilateral care creeaza obligatii numai pentru una dintre parti, si anume pentru promitent.Promisiunea de a contracta trebuie sa contina toate acele clauze ale contractului promis, in lipsa carora partile nu ar putea executa promisiunea.Daca in schimbul dreptului de optine, de a cumpara sau nu, care i se creeaza, beneficiarul promisiunii se obliga la plata unui pret, promisiunea unilaterala de vanzare va deveni un contract sinalagmatic, dar nu se va transforma intr-o promisiune bilaterala de vanzare-cumparare.Promisiunea unilaterala poate fi asumata si de cumparator care poate face o promisiune unilaterala de cumparare.In cazul promisiunii unilaterale de cumparare a unui bun individual determinat, daca mai inainte ca promisiunea lor sa fie executata, creditorul sau instraineaza bunul ori constituie un drept real asupra acestuia, obligatia promitentului se considera stinsa.Cand una dintre partile unei promisiuni unilaterale de vanzare sau de cumparare, dupa caz, refuza din motive care ii sunt imputabile sa incheie contractul promis, cealalta parte poate cere pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract, daca toate celelalte conditii de validitate sunt indeplinite.Dreptul la actiune se rpescrie in termen de 6 luni de la data la care contractul trebuia incheiat.Promisiunea bilaterala de vanzare-cumparare este antecontractul in care ambele parti se obliga sa incheie in viitor, pe un pret stabilit, contractul de vanzare-cumparare.Cand una dintre partile ce au incheiat o promisiune bilaterala de vanzare refuza, nejustificat, sa incheie contractul promis, celalalt parte poate cere pronuntarea unei hotarari care sa tine loc de contract, daca toate celelalte conditii de validitate sunt indeplinite.Dreptul la actiune se prescrie in termen de 6 luni de la data la care contractul trebuia incheiat.Aceste dispozitii se aplica in mod corespunzator si in cazul promisiunii unilaterale de vanzare sau, dupa caz, de cumparare.In lipsa de stipulatie contrara, sumele platite in temeiul unei promisiuni de vanzare reprezinta un avans din pretul convenit.

3. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca bunul vandut. Sunt bunuri, lucrurile corporale sau incorporale, care constituie obiectul unui drept patrimonial. Bunul vandut trebuie sa fie in circuitul civil, sa existe in momentul incheierii contractului sau sa existe in viitor, sa fie determinat sau determinabil, sa fie licit si posibil si sa fie proprietatea vanzatorului.a)Bunul trebuie sa fie in circuitul civil-Orice bun poate fi vandut liber, daca vanzarea nu este interzisa ori limitata prin lege sau prin conventie ori testament.Numai bunurile care sunt in cricuitul civil pot face obiectul unei prestatii contractuale Nu sunt in circuitul civil bunurile res communis lucrurile comune cum ar fi aerul, apa marii, razele soarelui etc.b) Bunul sa existe in prezent sau in viitor Pentru ca vanzarea sa fie valabila, este necesar ca bunul sa existe in prezent sau in viitor. Riscul pieririi totale sau partiale a bunului inainte de incheierea contractului este suportat de vanzator, care este proprietarul lucrului.Lucrurile viitoare, cu exceptia mostenirilor nedeschise, pot forma obiect al contractului de vanzare-cumparare.c) Bunul care formeaza obiectul obligatiei vanzatorului trebuie sa fie determinat sau determinabil, licit si posibil.Bunul trebuie sa fie determinat, in caz contrar se considera ca nu exista.In cazul contractului de vanzare-cumparare obiectul obligatiei vanzatorului este bunul vandut.Acest bun trebuie sa fie sub sanctiunea nulitatii absolute (a contractului) determinat sau cel putin determinabil si licit.In lipsa unor prevederi legale contrare, contractele pot purta si asupra bunurilor viitoare.Bunul viitor vandut trebuie sa fie posibil, caci nimeni nu poate fi obligat la imposibil (ad imposibilum nulla obligatio) si licit.d) Vanzatorul sa fie proprietarul lucrului vandutConditia ca vanzatorul sa fie proprietarul lucrului vandut rezulta din caracterul translativ de proprietate al contractului de vanzare-cumparare pentru ca nimeni nu poate transfera altuia mai multe drepturi decat ce el insusi are. Bunurile aflate in indiviziune pot forma obiectul vanzarii, dar pentru validitatea contractului este necesar consimtamantul tuturor coproprietarilor. 4.Conditiile pretului. Pretul este obiectul obligatiei cumparatorului. Acesta consta intr-o suma de bani.Pretul trebuie sa fie serios si determinat sau cel putin determinabil.Pretul trebuie sa existe-In sensul ca el trebuie mentionat ca prestatie a cumparatorului in insasi momentul incheierii contractului.Pretul trebuie stabilit in bani-Stabilirea pretului in bani este de esenta contractului de vanzare-cumparare.Pretul trebuie sa fie determinat sau determinabil-El este determinat daca partile au cazut de acord in momentul incheierii contractului asupra cuantumului sau.Pretul este determinabil daca, in contract partile au mentionat doar elementele cu ajutorul carora el va fi determinat ulterior, cel mai tarziu la data cand obligatia platii pretului devine exigibila. Pretul trebuie sa fie real, si nu fictivPretul trebuie sa fie sincer, real, adica sa fie stabilit cu intentia de a fi platit, si sa nu fie fictiv.Pretul este fictiv, simulat, daca in contractul public este trecut un pret, iar in actul secret partile precizeaza ca acest pret nu este datorat.In cazul pretului fictiv, contractul de vanzarecumparare este anulabil pentru lipsa pretului dar operatiunea juridica poate imbraca forma unui contract de donatie, daca sunt indeplinite conditiile. Pretul trebuie sa fie serios si nu simbolic, derizoriu, infim.De aceea, daca prin lege nu se prevede altfel, vanzarea este anulabila cand pretul este intr-atat de disproportionat fata de valoarea bunului incat este evident ca partile nu au dorit sa consimta la o vanzare.

5.Obligatiile vanzatorului, cu speciala privire asupra obligatiei acestuia de a garanta pe cumparator contra evictiunii si contra viciilor ascunse ale bunului vandut.Vanzatorul are trei obligatii principale:a)Sa transmita proprietatea bunului sau, dupa caz, dreptul vandut;Cea mai importanta obligatie a vanzatorului este cea de transmitere a proprietatii bunului vandut cumparatorului. Vanzatorul este obligat la aceasta. Odata cu proprietatea, cumparatorul dobandeste toate drepturile si actiunile accesorii ce au apartinut vanzatorului.b)Sa predea bunul.Prin predare se intelege punerea la dipozitia cumparatorului a bunului vandut impreuna cu tot ceea ce este necesar, dupa imprejurari, pentru exercitarea libera si neingradita a posesiei.c) Sa il garanteze pe cumparator contra evictiunii si viciilor bunului. Evictiunea este pierderea totala sau partiala a dreptului de proprietate asupra bunului ori tulburarea cumparatorului in exercitarea dreptului sau de proprietate.Vanzatorul este de drept obligat sa il garanteze pe cumparator impotriva evictiunii care l-ar impiedica total sau partial in stapanirea netulburata a bunului vandut.Evictiunea poate fi de fapt sau de drept.Evictiunea cumparatorului poate proveni din fapta imputabila a vanzatorului sau din pretentiile unui tert. Vanzatorul este obligat la garantie in ambele ipoteze. Garantia contra viciilor bunului vandut este consecinta obligatiei vanzatorului de asigura cumparatorului folosinta utila a bunului.Vanzatorul garanteaza cumparatorul contra oricaror vicii ascunse ce fac bunul vandut impropriu intrebuintarii la care este destinat sau care ii micsoreaza in asemenea masura intrebuintarea sau valoarea incat, daca le-ar fi cunoscut, cumparatorul nu ar fi cumparat sau ar fi dat un pret mai mic.

6. Obligatiile cumparatorului.a)Sa preia bunul vandut.Cumparatorul are dreptul si este obligat, in acelasi timp, sa preia bunul vandut la locul si la termenul la care vanzatorul este obligat sa il predea.Predarea se face prin punerea bunului vandut la dispozitia cumparatorului impreuna cu tot ceea ce este necesar, dupa imprejurari, pentru exercitarea libera si neingradita a posesiei.Bunul trebuie sa fie predat in starea in care se afla in momentul incheierii contractului. Cumparatorul are obligatia ca imediat dupa preluare sa verifice starea bunului potrivit uzantelor.b)Sa plateasca pretul vanzarii.Este obligatia principala a cumparatorului, in lipsa careia contractul este nul absolut ca vanzare-cumparare.In lipsa unei stipulatii contrare, cumparatorul trebuie sa plateasca pretul la locul in care bunul se afla in momentul incheierii contractului si de indata ce proprietatea este transmisa. Daca locul platii nu se poate stabili, el este domiciliul sau sediul creditorului de la data platii. c)Sa suporte cheltuielile vanzarii.Chelutuielile pentru incheierea contractului de vanzare sunt considerate ca un accesoriu al pretului si sunt in sarcina cumparatorului in lipsa de stipulatie contrara.In absenta unei clauze contrare, cheltuielile aferente operatiunilor de plata a pretului sunt tot in sarcina cumparatorului.

7. Particularitatile vanzarii unei mosteniri.In sensul vanzarii mostenirii, prin mostenire se intelege dreptul de a culege o mostenire deschisa sau o cota din aceasta.Sub sanctiunea nulitatii absolute a contractului, vanzarea unei mosteniri se incheie in forma scrisa.Este nula absolut vanzarea unei mosteniri nedeschise, deci eventuale.Cumparatorul raspunde solidar cu vanzatorul pentru datoriile mostnirii vandute. Amintirile de familie, inscrisurile sau portretele de familie, decoratiile sau alte asemenea bunuri, care au pentru vanzator o valoare afectiva, se prezuma a nu fi cuprinse in mostenirea vanduta.Daca aceste bunuri au o valoare patrimoniala insemnata, vanzatorul care nu si le-a rezervat expres datoreaza cumparatorului pretul lor la data vanzarii.Cumparatorul unei mosteniri nu dobandeste drepturile reale asupra imobilelor cuprinse in mostenire, decat potrivit regulilor privitoare la cartea funciara.El nu poate opune tertelor persoane dobandirea altor drepturi cuprinse in mostenire, decat daca a indeplinit formalitatile cerute de lege pentur a face opozabila dobandirea fiecaruia dintre aceste drepturi.Specificul vanzarii de drepturi succesorale fata de vanzarea obisnuita consta in faptul ca obiectul ei il constituie fie patrimoniul succesoral, fie o fractiune din acesta, adica nu numai drepturile succesorale (activul succesoral), ci si datoriile defunctului (pasivul succesoral).Vanzatorul mostenirii produce urmatoarele efecte specifice:Vanzatorul este obligat sa remita cumparatorului toate fructele pe care le-a cules si toate platile primite pentru creantele mostenirii pana la momentul incheieirii contractului, pretul bunurilor vandute din mostenire si orice bun care inlocuieste un bun al mostenirii. Cumparatorul este tinut sa ramburseze vanzatorului sumele platite de acesta din urma pentru datoriile si sarcinile mostenirii, precum si sumele pe care mostenirea I le datoreaza acestuia din urma.Vanzatorul ramane raspunzator pentru datoriile mostenirii vandute.Contractul de vanzare a mostenirii va avea un caracter aleatoriu, in sensul ca nu se cunoaste in momentul vanzarii daca activul mostenirii depaseste pasivul sau invers. 8. Definitia si caracterele juridice ale contractului de schimb.Contractul de Schimb este contractul prin care fiecare dintre parti denumite copermutanti, transmite sau, dupa caz, se obliga sa transmita un bun pentru a dobandi un altul.Caractere juridice: a)Contractul de schimb este in principiu un contract consensual.Pentru incheierea contractului de schimb este suficient consimtamantul partilor. Este materializat, in general, intr-un inscris probatoriu.b)Schimbul este un contract translativ de proprietatePrin intermediul schimbului, se poate transmit dreptul de proprietate exclusiva asupra unui bun sau numai o cota-parte indivizata dintr-un bun determinat, daca bunul se afla in coproprietate.Obiect al contractului de schimb poate fi si alt drept real decat dreptul de proprietate si chiar un drept de creanta.Daca una dintre prestatii este o suma de bani, suntem in prezenta unui contract de vanzare-cumparare. Daca insa ambele prestatii reciproce constau in sume de bani, contractul este de schimb.c) Contractul de schimb este un contract sinalagmatic, ce da nastere la drepturi si obligatii reciproce in sarcina ambelor parti.d)Contractul de schimb este un contract cu titlu oneros.Fiecare parte urmareste ca un contraechivalent al pestatiei sale, obtinerea prestatiei celeilalte parti.e) Contractul de schimb este un contract comutativ.Intrucat prestatiile partilor si intinderea acestora sunt cunoscute inca de la incheierea contractului si nu depind de hazard, contractul de schimb este un contract comutativ.

9. Definitia si caracterele juridice ale contractului de donatie. Donatia este contractul prin care, cu intentia de a gratifica, o parte, numita donator, dispune in mod irevocabil de un bun in favoarea celeilalte parti, numite donatar.In contractul de donatie se realizeaza un trasfer al unor drepturi, reale sau de creanta, din patrimoniul donatorului in patrimoniul donatarului, fara echivalent. Caractere juridice. Donatia este un contract unilateral, solemn, cu titlu gratuit, irevocabil, translativ de proprietate.a)Donatia este un contract unilateral, si nu un act unilateral.Donatia este rezultatul unui acord de vointa al celor doua parti, care naste insa in principiu o singura obligatie in sarcina donatorului cu dreptul corelativ al donatarului.b)Donatia este un contract solemn. Forma autentica este prevazuta ca o masura de protectie a vointei liberale a donatorului.Nu sunt supuse aceste dispozitii donatiile indirecte, cele deghizate si darurile manuale.c) Donatia este un contract translativ de proprietate.Fiind un contract solemn, transmiterea proprietatii are loc in momentul realizarii acordului de vointa imbracat in forma autentica intre donator si donatar, iar intre absenti, in momentul in care donatorul primeste acceptarea donatarului, ambele facute in forma autentica.d) Donatia este un contract irevocabil.Dupa incheierea contractului, donatorul nu isi mai poate retrage oferta. Este nula orice donatie facuta cu conditii a caror indeplinire atarna numai de vointa donatorului.

10. Capacitatea partilor in cazul contractului de donatie incapacitatea de a dona.Intrucat capacitatea este regula, orice persoana poate fi parte, donator sau donatar, intrun contract de donatie. Orice persoana este capabila de a da si primi prin liberalitati, cu respectarea regulilor privind capacitatea. Incapacitatea este exceptia. Ea trebuie sa fie anume prevazuta de lege si este de stricta interpretare.Incapacitatea de a dona. Cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa nu poate dispune de bunurile sale prin liberalitati, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Intervine sanctiunea nulitatii relative.Minorul nu poate sa faca donatii, altele decat darurile obisnuite potrivit starii lui materiale, si nici sa garanteze obligatia altuia. Acele acte facute cu incalcarea acestei dispozitii sunt anulabile.Tutorele nu poate, in numele minorului sa faca donatii si nici sa garanteze obligatia altuia. Fac exceptie darurile obisnuite, potrivite cu starea materiala a minorului. Actele facute cu incalcarea acestei dispozitii sunt anulabile.In schimb in cazul interzisului judecatoresc, din bunurile celui pus sub interdictie judecatoreasca, descendentii acestuia pot fi gratificati de catre tutore cu avizul consiliului de familie si cu autorizarea instantei de tutela, fara insa sa se poata da scutire de raport.

11. Capacitatea partilor in cazul contractului de donatie. Incapacitati de a primi o donatie.Intrucat capacitatea este regula, orice persoana poate fi parte, donator sau donatar, intr-un contract de donatie. Orice persoana este capabila de a da si primi prin liberalitati, cu respectarea regulilor privind capacitatea.Atunci cand contractul se incheie intre absenti, donatorul trebuie sa fie capabil atat in momentul ofertei, cat si in cel al primirii acceptarii, care este momentul incheierii contractului.Incapacitatea este exceptia. Ea trebuie sa fie anume prevazuta de lege si este de stricta interpretare. Incapacitatea de a primi o donatie. Incapacitatile de a primi pot fi absolute, impiedicand o persoana sa primeasca de la oricare alta, si relative, ce interzic ca cineva sa primeasca de la anumite persoane determinate. Incapacitati absolute de a primi.Persoanele fizice neconcepute si organizatiile care nu au dobandit personalitate juridica nu au capacitate de folosinta si nefiind subiecte de drept, nu pot primi cu titlu gratuit.In schimb, copilul conceput poate primi cu titlu gratuit, cu conditia sa se nasca viu. Copilul nascut mort este considerat ca nu exista. Entitatile care nu au dobandit personalitate juridica vor putea primi donatii in cursul constituirii, dar numai daca acestea sunt cerute pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil.In cazul fundatiilor, liberalitatile sunt facute de fondatori inaintea actului constituiri acesteia, tocmai in vederea crearii patrimoniului fundatiei.Potrivit legilor speciale ale profesiei, demnitarii, judecatorii, procurorii au interdicita de a primi cu titlu gratuit. Sanctiunea civila a actului facut cu incalcarea acestei incapacitati este nulitatea absoluta a actului respectiv. Incapacitati relative de a primi.Sunt anulabile liberalitatile facute medicilor, farmacistilor sau altor persoane, in perioada in care, in mod direct sau indirect, ii acordau ingrijiri de specialitate dispunatorului pentru boala care este cauza a decesului.Aceleasi dispozitii sunt aplicabile si in privinta preotilor sau altor persoane care acordau asistenta religioasa in timpul bolii care este cauza a decesului.

12. Efectele contractului de donatie.1.Obligatiile donatorului:Principalul efect al donatiei este transmiterea dreptului real care formeaza obiectul contractului din patrimoniul donatorului in patrimoniului donatarului (obligatie de a da). A doua obligatie a donatorului nascuta din contract este obligatia de predare a bunului donat. Obligatia se poate executa in insasi momentul incheierii contractului, concomitent cu executarea obligatiei de transfer a dreptului real, sau ulterior, daca acest lucru este stipulat in contract.Daca obligatia de predare nu se executa in insasi momentul incheierii contractului de donatie, ci ulterior, in sarcina donatorului exista si obligatia de conservare a bunului donat pana la predare.In principiu, donatorul nu are obligatia de garantie pentru evictiune si nici pentru viciile ascunse, intrucat donatia este un contract cu titlu gratuit. In cazul donatiei cu sarcini, in limita valorii acestora, donatorul raspunde pentru evictiune ca si vanzatorul.Donatorul nu raspunde pentru viciile ascunse ale bunului donat. In cazul donatiei cu sarcini, in limita valorii acestora, donatorul raspunde pentru viciile ascunse ca si vanzatorul.In executarea donatiei, dispunatorul raspunde numai pentru dol si culpa grava.2.Obligatiile donatarului :In cazul donatiei obisnuite, gratuite, fara sarcini, donatarul nu are o obligatie juridica fata de donator, ci numai o obligatie morala de recunostinta.In cazul donatiei cu sarcini, sarcina este o obligatie pe care donatarul trebuie sa o execute din momentul acceptarii donatiei. Neexecutarea sarcinii poate determina pe donator sa introduca fie o actiune in executarea obligatiei, fie sa ceara revocarea donatiei.Sarcina trebuie sa fie posibila, licita si morala, prevazuta fie in favoarea donatorului, fie in favoarea unei terte persoane stipulatie pentru altul, fie chiar in favoarea donatarului insusi.Daca, din cauza unor situatii imprevizibile si neimputabile beneficiarului, survine ulterior acceptarii liberalitatii, indeplinirea conditiilor sau executarea sarcinilor care afecteaza liberalitatea a devenit extrem de dificila ori excesiv de oneroasa pentru beneficiar, acesta poate cere revizuirea sarcinilor sau a conditiilor .3.Opozabilitatea fata de terti a efectelor donatiei:In principiu, se aplica regulile generale in materie de publicitate, analizate la contractul de vanzare-cumparare si anume: necesitatea inscrierii in cartea funciara a transmiterii drepturilor imobiliare cu titlu gratuit, notificarea sau acceptarea cesiunii de creanta, de catre debitor, in cazul in care obiectul donatiei este o creanta, conditia ca tertul dobanditor de buna credinta al bunului daruit sa nu invoce exceptiile legale ce prevad ca pana la proba contrara, posesorul este considerat proprietar cu exceptia imobilelor inscrise in cartea funciara si oricine se alfa la un moment dat in posesia unui bun mobil este prezumat ca are un titlu de dobandire a dreptului de proprietate asupra bunului.

13. Definitia si caracterele juridice ale contractului de locatiune. Locatiunea este contractul prin care o parte, numita locator, se obliga sa asigure celeilalte parti, numte locatar, folosinta unui bun pentru o anumita perioada, in schimbul unui pret denumit chirie. Spre deosebire de uzufruct, care creeaza uzufructuarului un drept real de folosinta, dezmembramant al dreptului de proprietate, locatiunea creeaza locatarului doar un drept de creanta la folosinta lucrului.Caracterele juridice ale contractului de locatiune: Sinalagmatic (bilateral), ce da nastere la drepturi si obligatii reciproce intre parti;Cu titlu oneros, in care fiecare parte urmareste obtinerea prestatiei cocontractantului;Comutativ (si nu aleatoriu), fiecare dintre parti cunoscnad in momentul incheierii contractului care sunt obligatiile si intinderea acestora;Consensual, ce se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, fara ca legea sa ceara o anumita forma pentru validitate. Forma scrisa este insa folosita pentru a raspunde necesitatilor probatorii in caz de litigiu privind incheierea sau executarea contractului de locatiune. Necesitatea formei scrise a contractului de locatiune a unui imobil este ceruta de obligativitatea inscrierii sale in Cartea funciara indiferent de durata contractului.Cu executare succesiva (si nu dintr-o data), timpul, in acceptiunea de durata, fiind de esenta locatiunii. Locatiunile nu se pot incheia pentru perioada mai mare de 49 de ani.Este un contract creator de raporturi obligationale, si nu un contract translativ sau constitutiv de drepturi reale cum este contractul prin care se creeaza un drept de uzufruct, de uz ori de habitatie. Dreptul de folosinta al locatarului este un drept de creanta, si nu un drept real de folosinta, cum ar fi dreptul de uzufruct.

14. Obiectul contractului de locatiune.Obiectul contractului de locatiune il constituie bunul inchiriat si, respectiv, chiria. Bunul inchiriatToate bunurile, atat mobile cat si imobile, pot face obiectul locatiunii, daca dintr-o prevedere legala sau din natura lor nu rezulta contrariul.Bunul inchiriat poate fi un bun mobil sau imobil, corporal sau incorporal, individual determinat, neconsumptibil prin folosinta conform destinatiei sale, existent la data incheierii contractului sau in viitor.Nu pot forma obiect al contractului de locatiune succesiunile nedeschise (viitoare) sau nuda proprietate a unui lucru.Bunurile din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale pot fi inchieriate numai in conditiile legii. Contractul de inchiriere se poate incheia, dupa caz, cu orice persoana fizica sau juridica, romana sau straina, de catre titularul dreptului de proprietate sau de administrare .Concesionarea sau inchirieirea bunurilor proprietate publica se face prin licitatie publica, in conditiile legii.ChiriaChiria este pretul pe care locatarul il plateste in schimbul folosintei lucrului.Chiria poate consta intr-o suma de bani sau in orice alte bunuri sau prestatii. Chiria este determinata in momentul incheierii contractului. Chiria trebuie sa fie reala, nu fictiva, sincera si serioasa. Daca chiria este derizorie ori fictiva, nu mai suntem in prezenta unui contract de locatiune de lucruri, ci a unui contract de comodat. Chiria este fixata de regula in bani. Ea poate consta insa, fara a afecta natura juridica a contractului, si intr-o alta prestatie.

15. Obligatiile locatorului. Locatorul este obligat sa predea bunul dat in locatiune in starea de intrebuintare corespunzatoare destinatiei pentru care a fost inchiriat, fiind obligat sa faca toate reparatiile necesare in acest scop. Cheltuielile predarii sunt in sarcina locatorului. Locatorul este obligat sa mentina bunul in stare sa poata servi intrebuintarii pentru care a fost inchiriat. Sunt in sarcina locatarului reparatiile locative, a caror necesitate rezulta din folosinta obisnuita a bunului.Locatorul este obligat sa asigure locatarului linistita folosinta a bunului pe perioada locatiunii si sa il garanteze pe locatar impotriva evictiunii. Locatorul este obligat sa asigure locatarului utila folosinta a bunului pe tot timpul locatiunii si sa il garanteze pe locatar contra tuturor viciilor bunului inchiriat ori arendat.Locatorul garanteaza contra tuturor viciilor lucrului care impiedica sau micsoreaza folosirea lui, chiar daca nu le-a cunoscut la incheierea contractului si fara a tine seama daca ele existau dinainte ori au survenit in cursul locatiunii. 16. Obligatiile locatarului.Locatarul are urmatoarele obligatii principale: Obligatia locatarului de a lua in primire bunul dat in locatiune.Corelativ cu obligatia de predare a bunului dat in locatiune, locatarul are obligatia sa ia in primire acest bun, a carei folosinta reprezinta pentru el cauza obligatiei de a plati chiria. Plata chiriei sa fie facuta in cuantumul si la termenel stipulate in contract. Contractele de locatiune incheiate prin inscris sub semnatura privata care au fost inregistrate la organele fiscale, precum si cele incheiate in forma autentica constituie titluri executorii pentur plata chiriei la termenele si in modalitatile stabilite in contract, sau, in lipsa acestora, prin lege. In cazul neplatii chiriei, locatorul fie poate cere executarea ei, fie rezilierea contractului. Obligatia locatarului de a folosi bunul luat in locatiune cu prudenta si diligenta potrivit destinatiei sale.Daca, reparatiile dureaza mai mult de zece zile, pretul locatiunii va fi scazut proportional cu timpul si cu partea bunului de care locatarul a fost lipsit. La incetarea locatiunii, locatarul este obligat sa restituie bunul luat in locatiune in starea in care l-a primit, in afara de ceea ce a pierit sau s-a deteriorat din cauza vechimii.Locatarul raspunde pentru degradarea bunului inchiriat in timpul folosintei sale, inclusiv cea cauzata de incendiu, daca nu dovedeste ca a survenit fortuit.Locatorul are dreptul de a pastra lucrarile adaugate si autonome efectuate asupra bunului pe durata locatiunii si nu poate fi obligat la despagubiri decat daca locatarul a efectuat lucrarile cu acordul prealabil al locatorului.Locatarul este dator sa apere lucrul inchiriat contra uzurparilor, adica impotriva oricaror tulburari de fapt sau de drept provocate de un tert in legatura cu proprietatea sau posesia lucrului.

17. Incetarea contractului de locatiune.Contractul de locatiune poate inceta prin acordul de vointa al partilor, denuntare unilaterala, expirarea termenului, rezilierea contractului pentru neexecutare, imposibilitatea folosirii lucrului, desfiintarea titlului locatorului si, uneori, prin instrainarea intre vii a lucrului dat in locatiune.Locatiunea nu inceteaza prin moartea locatorului sau a locatarului.Cu toate acestea, in cazul locatiunii cu durata determinata, mostenitorii locatarului pot denunta contractul in termen de 60 de zile de la data la care au luat cunostinta de moartea locatarului si existenta locatiunii. Rezilierea conventionala a contractului de locatiuneContractul este rezultatul unui acord de vointa al partilor deci si incetarea lui trebuie sa fie rezultatul unui acord de vointa al partilor.Denuntarea unilaterala a contractului de locatiuneDaca locatiunea a fost facuta fara determinarea duratei, oricare dintre parti poate denunta contractul prin notificare. Expirarea termenului locatiunii.Contractul de locatiune inceteaza de drept la expirarea termenului convenit de parti sau, dupa caz, prevazut de lege, fara a fi necesara o instiintare prealabila. Desfiintarea titlului locatoruluiDaca titlul locatorului privind lucrul dat in locatiune este defiintat, inceteaza pe cale de consecinta si contractul de locatiune, pentru ca locatorul nu isi mai poate indeplini obligatia de a asigura locatarului folosinta lucrului. Instrainarea bunului dat in locatiune. Daca partile convin astfel, locatiunea inceteaza in cazul instrainarii bunului dat in locatiune. Locatorul initial ramane raspunzator pentru prejudiciile cauzate locatarului anterior instrainarii.Imposibilitatea folosirii bunului.Daca bunul este distrus in intregime sau nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei stabilite, locatiunea inceteaza de drept. Daca imposibilitatea folosirii bunului este numai partiala, locatarul poate, dupa imprejurari, sa ceara fie rezilierea locatiunii, fie reducerea proportionala a chiriei. Rezilierea pentru neexecutarea obligatiilorAtunci cand, fara justificare, una dintre partile contractului de locatiune nu isi executa obligatiile nascute din acest contract, cealalta parte are dreptul de a rezilia locatiunea, cu daune-interese daca este cazul, potrivit legii.

18. Definitia si caracterele juridice ale contractului de arendare.Contractul de arendare este contractul incheiat intre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal de bunuri agricole, denumit arendator, si arendas, cu privire la exploatarea bunurilor agricole pe o durata determinata si la un pret stabilit de parti.Contractul de arendare este o sepcie a contractului de locatiune, caracterizat prin obiectul sau, bunurile agricole.Caracterele juridice. Arendarea se face printr-un contract scris, incheiat intre arendator pe de o parte, si arendas pe de alta parte.Sinalagmatic, intrucat in schimbul transmiterii folosintei bunurilor agricole, arendasul va plati arendatorului un pret numit arenda.Comutativ, deoarece partile cunosc, din momentul incheierii contractului, intinderea obligatiilor lor reciproce.Oneros, pentru ca prestatia arendatorului, de a transmite folosinta bunurilor agricole ii corespunde contraprestatia arendasului de a plati arenda.Solemn, contractul de arendare trebuie incheiat in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute.Cu executare succesiva, intrucat obligatiile partilor se executa, in timp, pe durata stabilita in contract.Contractul de arendare nu este un contract intuitu personae, pentru ca cerintele de ordin profesional si moral privind persoanele care pot fi arendasi, sunt conditii de ordin general si nu stabilesc o persoana anume, determinata, concreta, care are vocatia de a fi parte intr-un contract determinat.Prin contractul de arendare, se naste si un drept de creanta la obtinerea folosintei bunurilor agricoel in scopul exploatarii lor, un drept real de folosinta in beneficiul arendasului.Contractul de arendare incheiat in scris si inregistrat la consiliul local constituie titlu executoriu pentru plata arendei la termenele si in modalitatile stabilite de lege.

20. Contractul de locatiune contractul de arendare. Asemanari si deosebiri.Locatiunea este contractul prin care o parte, numita locator, se obliga sa asigure celeilalte parti, numte locatar, folosinta unui bun pentru o anumita perioada, in schimbul unui pret denumit chirie. Contractul de arendare este contractul incheiat intre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal de bunuri agricole, denumit arendator, si arendas, cu privire la exploatarea bunurilor agricole pe o durata determinata si la un pret stabilit de parti.Contractul de arendare este o sepcie a contractului de locatiune, caracterizat prin obiectul sau, bunurile agricole.Din punctul de vedere al caracterelor juridice, contractul de locatiune, precum si contractul de arendare sunt contracte sinalagmatice, cu titlu oneros, comutative, netranslative de proprietate, cu executare succesiva.In schimb, contractual de arendare este un contract solemn, pe cand contractual de locatiune este un contract consensual. Am putea spune si faptul ca arenda este o specie a contractului de locatiune deci este contractual de locatiune ce se incheie solemn.Contractul de locatiune este un contract creator de raporturi obligationale, si nu un contract translativ sau constitutive de drepturi reale cum este contractual prin care se creeaza un drept de usufruct, de uz ori habitatie.In consecinta, dreptul de folosinta al locatarului este un drept de creanta, si nu un drept real de folosinta, cum ar fi dreptul de uzufruct.Prin contractual de arendare, se naste si un drept de creanta la folosirea bunurilor agricole in scopul exploatarii lor, un drept real de folosinta in beneficiul arendasului.

19. Efectele contractului de arendare.Obligatiile arendatorului:Arendatorul este obligat sa predea toate bunurile arendate in termenul si conditiile stabilite de lege.Bunurile arendate trebuie sa fie predate in stare corespunzatoare folosintei, destinatiei agricole, iar dupa predare, arendatorul este obligat sa efectueze reparatiile capitale la constructiile si instalatiile agrozootehnice.Arendatorul este obligat sa garanteze arendasului folosinta linistita si utila a bunurilor agricole arendate in scopul exploatarii.Impozitele si taxele datorate potrivit legii, pentru bunurile agricole arendate, sunt in sarcina arendatorului.Obligatiile arendasului:Arendasul este obligat sa intrebuinteze bunurile arendate ca un bun proprietar, in conditiile stabilite in contract, sa mentina potentialul productiv al bunurilor arendate si sa faca lucrarile necesare in acest sens.Arendasul este obligat sa foloseasca bunurile arendate conform destinatiei stabilite prin contract sau prezumate dupa circumstante, inclusiv sa stranga recolta la locurile stabilite.Arendasul este obligat, chiar in lipsa de stipulatie expresa, sa asigure bunurile agricole pentru riscul pieirii recoltei ori pieirii animalelor din cauza unor calamitati naturale.Arendasul are obligatia sa plateasca arenda la termenele, in modalitatile si la locul stabilite in contract.La incetarea contractului, arendasul este obligat sa restituie bunurile arendate, conform inventarului facut prin, sau o data cu contractul de arendare si in starea mentionata in acesta.Arendasul este obligat sa plateasca taxele de redactare si inregistrare a contractului de arendare.Arendasul este obligat sa apere bunul arendat impotriva uzurparilor, in conditiile dreptului comun, adica al contractului e locatiune. Riscurile in contractul de arendarePartile pot, de comun acord, sa prevada suportarea pierderilor totale sau partiale ale bunurilor arendate, ca urmare a unor cazuri fortuite sau de forta majora.In lipsa unei clauze contractuale in acest sens, se vor aplica regulile generale in materie de risc. 21.Definitia si caracterele juridice ale contractului de antrepriza. Contractul de antrepriza este contractul in care una dintre parti numita antreprenor se obliga ca, pe riscul sau, sa execute o anumita lucrare, materiala ori intelectuala, sau sa presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, in schimbul unui pret. Pretul este un element esential al contractului de antrepriza.Dispozitiile privind contractul de antrepriza sunt aplicabile, in mod corespunzator, si antreprizei pentru lucrari de constructii, daca sunt compatibile cu regulile particulare prevazute pentru acest contract.Caractere juridice.Contractul de antrepriza este un contract consensual, sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros, comutativ, cu executare succesiva in principiu, intuitu personae.Caracterul intuitu personae priveste organizarea si conducerea lucrarii, pentru ca, in ce priveste executarea ei, antreprenorul poate angaja, fara acordul clientului, subantreprenori si lucratori.Contractul de antrepriza trebuie sa indeplineasca conditiile generale de valabilitate ale contractelor privind consimtamantul, obiectul, cauza.In ceea ce priveste capacitatea partilor, antreprenorul trebuie sa aiba intotdeauna capacitate deplina de exercitiu.Beneficiarul trebuie sa aiba fie capacitatea deplina de exercitiu atunci cand contractul este un act de dispozitie (construirea unei case), sau capacitatea pentru savarsirea unor acte de administrare a patrimoniului (cand comanda de exemplu reparatii la un imobil).Daca din lege sau din contract nu rezulta altfel, antreprenorul este obligat sa execute lucrarea cu materialele sale.

22.Efectele contractului de antrepriza.Obligatiile beneficiarului Beneficiarul are dreptul ca, pe propria sa cheltuiala sa ocntroleze lucrarea in cursul executarii ei, fara a-l stanjeni in mod nejustificat pe antreprenor, precum si sa-I comunice acestuia observatiile sale.Beneficiarul instiintat de catre antreprenor in conditiile legii, trebuie sa ia masurile necesare pentru inlaturarea deficientelor semnalate care primejduiesc normala executare a lucrarii, trainicia sau folosirea acesteia potrivit destinatiei sale. Beneficiarul este obligat sa receptioneze, sa verifice si sa ia in primire lucrarea dupa terminarea ei integrala. Beneficiarul este obligat sa plateasca pretul lucrarii o data cu receptia si cu luarea in primire a acesteia, in masura in care partile nu au convenit altfel.Obligatiile antreprenorului: Antreprenorul este obligat sa execute lucrarea comandata la termenul si potrivit caracteristicilor stabilite prin contract. Antreprenorul este obligat sa execute lucrarea cu materialele sale, daca prin lege sau din contract nu rezulta altfel.Antreprenorul este obligat sa il informeze fara intarziere pe beneficiar daca normala executare a lucrarii, trainicia ei sau folosirea potrivit cu destinatia acesteia ar fi primejduita.Antreprenorul are obligatia, dupa terminarea lucrarii, sa o predea, dupa verificare, receptie, clientului. Lucrarea va fi predata la locul in care se face receptia.Obligatia antreprenorului de garantie contra viciilor ascunse ale lucrarii. 23. Incetarea contractului de antrepriza.Contractul de antrepriza poate fi desfiintat prin acordul partilor sau rezolvit la cererea uneia dintre parti pentru neexecutarea obligatiilor de catre cealalta parte.Contractul poate inceta, de asemenea, in caz de imposibilitate fortuita de executare.Decesul beneficiarului nu determina incetarea contractului, decat daca aceasta face imposibila sau inutila executarea sa. Beneficiarul are dreptul sa obtina rezilierea sau dupa caz, rezolutiunea contractului in cazurile in care, fara justificare: Respectarea termenului convenit pentru receptia lucrarii a devenit vadit imposibila;Lucrarea sau serviciul nu se executa in modul convenit si, intr-un termen stabilit de beneficiar potrivit cu imprejurarile, antreprenorul nu remediaza lipsurile constatate si nu schimba pentru viitor modul de executare a lucrarii sau serviciului;Nu se executa alte obligatii ce revin antreprenorului potrivit legii sau in temeiul contractului.Daca antreprenorul nu poate incepe sau continua executarea contractului din cauza neindeplinirii fara justificare de catre beneficiar a propriilor obligatii, antreprenorul este indreptatit sa obtina rezolutiounea ori rezilierea contractului, cu daune-interese, daca este cazul. 25. Obligatiile mandantului:Mandantul este obligat, in lipsa unei conventii contrare, sa puna la dispozitia mandatarului mijloace necesare executarii mandatului.Mandantul va restitui mandatarului cheltuielile rezonabile avansate de acesta din urma pentru executarea mandatului, impreuna cu dobanzile legale aferente, calculate de la data efectuarii cheltuielilor.Mandantul este, de asemenea, obligat sa repare prejudiciul suferit de catre mandatar in executarea mandatului, daca acest prejudiciu nu provine din culpa mandatarului.Daca mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa plateasca mandatarului remuneratia, chiar si in cazul in care, fara culpa mandatarului, mandatul nu a putut fi executat.Obligatia mandantului de plata a remuneratiei exista chiar daca mandatul a fost executat dupa expirarea termenului stipulat, dar mandantul se foloseste de actul incheiat de mandatar.

24. Definitia si caracterele juridice ale contractului de mandat cu reprezentare. Care este deosebirea esentiala dintre mandatul cu reprezentant si cel fara reprezentare, indiferent de specia acestuia din urma. Mandatul este contractul prin care o parte, numita mandatar, se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti, numita mandant.Mandatul este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros.Mandatul dintre doua persoane fizice se prezuma a fi cu titlu gratuit. Cu toate acestea mandatul dat pentru acte de exercitare a unei activitati profesionale se prezuma a fi cu titlu oneros. Deosebiri dintre mandatul cu reprezentant si cel fara reprezentare.Mandatul este cu reprezentare sau fara reprezentare.Mandatul cu reprezentare este contractul prin care o parte numita mandatar se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti numite mandant.Mandatul fara reprezentare este contractul in temeiul caruia o parte, numita mandatar, incheie acte juridice in nume propriu, dar pe seama celeilalte parti, numite mandant, si isi asuma fata de terti obliatiile ce rezulta din aceste acte, chiar daca tertii aveau cunostinta despre mandat.Contractul incheiat de reprezentant cu sine insusi, in nume propriu, este anulabil numai la cererea reprezentatului, cu exceptia cazului in care reprezentantul a fost imputernicit in mod expres in acest sens sau cuprinsul contractului nu a fost determinat in asemenea mod incat sa excluda posibilitatea unui conflict de interese.Aceleasi dispozitii se aplica si in cazul dublei reprezentari.Actul incheiat de mandatar cu sine insusi sau cu o terta persoana pe care tot el o reprezinta (dubla reprezentare sau autocontractul) sunt anulabile pentru dol prin reticenta. 26. Obligatiile mandatarului.Obligatia de a executa mandatul este principala obligatie a mandatarului.Mandatarul nu poate depasi limitele stabilite prin mandat. Cu toate acestea, el se poate abate de la instructiunile primite daca ii este imposibil sa il instiinteze in prealabil pe mandant si se poate prezuma ca acesta ar fi aprobat abaterea daca ar fi cunoscut imprejurarile ce o justifica. Mandatarul este obligat sa il instiinteze pe mandant despre imprejurarile ce au aparut ulterior incheierii mandatului si care pot determina revocarea sau modificarea acestuia. Obligatia de a da socoteala despre indeplinirea mandatului.Orice mandatar este tinut sa dea socoteala despre gestiunea sa si sa remita mandantului tot ceea ce a primit in temeiul imputernicirii sale, chiar daca ceea ce a primit nu ar fi fost datorat mandantului. Mandatarul va da socoteala mandantului si cand a substituit o alta persoana pentru executarea obligatiilor sale.Regula este ca mandatul fiind un contract intuitu peronae trebuie executat personal de mandatar.Mandatarul este tinut sa indeplineasca personal mandatul, cu exceptia cazului in care mandantul l-a autorizat in mod expres sa isi substituie o alta persoana in executarea in tot sau in parte a mandatului. Mandatarul are obligatia de conservare a bunurilor mandantului.In caz de urgenta, mandatarul poate proceda la vanzarea bunurilor cu diligenta unui bun proprietar.

27.Incetarea contractului de mandat.Mandatul inceteaza in cazul existentei cauzelor generale de incetare a contractelor (expirarea termenului stipulat, sau in lipsa acestuia, la 3 ani de la incheierea contractului, realizarea conditiei rezolutorii, rezolutiunea titlului mandatului, acordul partilor, executarea mandatului, imposibilitatea executarii mandatului din caz fostuit sau de forta majora).Codul civil prevede ca Pe langa cauzele generale de incetare a

contractelor, mandatul inceteaza prin oricare dintre urmatoarele moduri: Revocarea mandatului de catre mandant.Mandantul poate oricand revoca mandatul, expres sau tacit, indiferent de forma in care contractul de mandat a fost incheiat si chiar daca a fost declarat irevocabil. Renuntarea la mandat.Mandatarul poate renunta oricand la mandat, notificand mandantnului renuntarea sa. Renuntarea la mandat nu poate fi decat expresa.Moartea mandantului sau a mandatarului.Mandatul, contract intuitu personae, poate inceta prin moartea mandantului sau a mandatarului. Incapacitatea mandantului sau a mandatarului.Mandatul inceteaza prin punerea sub interdictie a oricareia dintre parti, mandant sau mandatar. Falimentul mandantului sau al mandatarului.Falimentul mandantului sau al mandatarului produce incetarea mandatului, indiferent daca mandatul este conventional sau legal. 28.Definitia si caracterele juridice ale contractului de comodat. Imprumutul este de doua feluri: imprumutul de folosinta, numit si comodat, si imprumutul de consumatie.Comodatul, imprumutul de folosinta, este contractul cu titlu gratuit prin care o parte, numita comodant, remite un bun mobil sau imobil celeilalte parti, numite comodatar, pentru a se folosi de acest bun, cu obligatia de a-l restitui dupa un anumit timp.Caractere juridice:Contract real, pentru incheierea caruia, pe langa acordul de vointa al partilor, necesar si suficient in cazul contractelor consensuale, este nevoie si de predarea bunului ce formeaza obiectul contractului.Esentialmente gratuit, stipularea unui pret al folosintei in sarcina comodatarului schimba natura juridica a operatiunii in contract de locatiune. Esentialmente unilateral, comodatul naste, din momentul incheierii lui, obligatii numai in sarcina comodatarului. El continua sa fie unilateral, chiar daca in timpul executarii se nasc in afara vointei partilor, deci extracontractual, obligatii in sarcina comodatarului cum ar fi cheltuielile de conservare a bunului.Intuitu personae, incheiat in consideratia persoanei comodatarului, care nu isi asuma nicio obligatie fata de comodant, afara de cea de restituire a bunului. 29.Obligatiile comodatarului.Comodatarul este obligat sa se ingrijeasca de conservarea bunului imprumutat ca un bun proprietar. Comodatarul este tinut sa pazeasca si sa conserve bunul imprumutat cu prudenta si diligenta unui bun proprietar.Obligatia de a folosi bunul conform destinatiei sale, determinata prin natura lui sau prin acordul partilor.Comodatarul nu poate folosi bunul imprumutat decat in conformitate cu destinatia acestuia determinata prin contract ori, in lipsa, dupa natura bunului. El nu poate permite unui tert sa il foloseasca, decat cu aprobarea prealabila a comodantului. Obligatia de a restitui lucrul imprumutat la scadenta, la termenul stabilit de parti in contract, in natura sa specifica.Comodatarul este obligat sa inapoieze bunul la implinirea termenului convenit sau, in lipsa de termen, dupa ce s-a folosit de bun potrivit conventiei. Obligatia comodatarului de a suporta cheltuielile de folosinta, de intretinere ale bunului dat in comodat.Comodatarul suporta cheltuielile pe care le-a facut pentru a folosi bunul, care sunt un accesoriu al folosintei. In niciun caz, comodatarul nu poate invoca dreptul de retentie pentru obligatiile ce s-ar naste in sarcina comodantului.In cazul pluralitatii comodatarilor, ei raspund solidar fata de comodant pentru executarea obligatiilor, un caz de solidaritate legala pasiva.

30. Incetarea contractului de comodat (imprumut de folosinta). Contractul de comodat inceteaza prin executarea lui si restituirea in stare corespunzatoare a lucrului la termenul stipulat in contract sau dupa satisfacerea trebuintelor comodatarului ori la termenul stabilit de instanta.Comodatarul este obligat sa inapoieze bunul la implinirea termenului convenit sau, in lipsa de termen, dupa ce s-a folosit de bun potrivit conventiei.Daca termenul nu este convenit, si fie contractul nu prevede intrebuintarea pentru care s-a imprumutat bunul, fie intrebuintarea are un caracter permanent, comodatarul este obligat sa inapoize bunul la cererea comodantului.Comodatul poate inceta prin pieirea lucrului, prin acordul de vointa al partilor urmat de restituirea lucrului, sau daca comodatarul devine proprietarul lucrului, stingand prin confuziune dreptul la restituire si obligatia de restituire a lucrului.Comodantul poate cere rezilierea contractului, desi acesta este unilateral, pentru nerespectarea obligatiilor de catre comodatar.Contractul de comodat inceteaza prin moartea comodatarului intrucat el a fost incheiat intuitu personae (in consideratia persoanei comodatarului). 31.Definitia si caracterele juridice ale contractului de consumatie. Imprumutul de consumatie este contractul prin care imprumutatorul remite imprumutatului o suma de bani sau alte asemenea bunuri fungibile si consumptibile prin natura lor, iar imprumutatul se obliga sa restituie, dupa o anumita perioada de timp, aceeasi suma de bani sau cantitate de bunuri de aceeasi natura si calitate.Partile contractului sunt imprumutatul si imprumutatorul, care pot fi persoane fizice sau persoane juridice. Caractere juridice:Contract real.Intrucat predarea bunului alaturi de acordul de vointa al partilor reprezinta o conditie necesara pentru formarea contractului.In lipsa predarii bunului imprumutat, contractul de imprumut nu se poate naste.Contract unilateral.Contract, in principiu, cu titlu gratuit.In lipsa unei stipulatii contrare, imprumutul se prezuma a fi cu titlu gratuit.Pana la proba contrara, imprumutul care are ca obiect o suma de bani se prezuma a fi cu titlu oneros.Contract translativ de proprietateTransferul dreptului de proprietate are loc in momentul predarii bunului, care coincide cu momentul incheierii contractului, chiar daca traditiunea lui s-a facut unui tert. 32. Efectele contractului de imprumut de consumatie.Obligatiile imprumutatului. Obligatia de restituire a bunului imprumutat. Imprumutatul este tinut sa restituie in lipsa unei stipulatii contrare, aceeasi cantitate si calitate de bunuri pe care a primit-o, oricare ar fi cresterea sau scaderea pretului acestora. Bunurile ce se vor restitui trebuie sa fie din aceeasi specie cu cele imprumutate.Daca se restituie bunuri de alt gen, inseamna ca s-a facut un schimb, si nu un imprumut de consumatie. Obligatia de plata a dobanzii, in cazul in care imprumutul sumei de bani s-a facut cu dobanda.Imprumutul de bani cu dobanda este un contract oneros, deci imprumutatul are, pe langa obligatia restituirii sumei imprumutate, si pe cea a restituirii dobanzilor.Dobanda se poate stabili in bani ori in alte prestatii sub orice titlu sau denumire la care imprumutatul se obliga ca echivalent al folosintei capitalului. Suma de bani imprumutata este purtatoare de dobanda din ziua in care suma a fost remisa imprumutatului.Plata anticipata a dobanzii nu se poate efectua decat pe cel mult sase luni. Obligatiile imprumutatorului.Imprumutatorul nu are in principiu nici o obligatie fata de imprumutat.Imprumutatorul este tinut, intocmai ca si comodantul, sa repare prejudiciul cauzat de viciile bunului imprumutat.In cazul imprumutatului cu titlu oneros, imprumutatorul este

raspunzator de prejudiciul suferit de imprumnutat din cauza viciilor bunurilor imprumutate, aplicandu-se in mod corespunzator regulile referitoare la garantia vanzatorului. 33. Obligatia de a pastra, conserva, bunul primit in depozit voluntar (obisnuit).Depozitarul rasunde daca nu s-a convenit altfel, numai in cazul in care nu a depus diligenta dovedita pentru pastrarea propriilor sale bunuri.Raspunderea depozitarului va fi agravata in lipsa de stipulatie contrara, atunci cand depozitarul este remunerat sau este un profesionist, ori I s-a permis sa se foloseasca de bunul depozitat.Obligatia de a executa personal contractul de depozit.Depozitarul nu poate incredinta altuia pastrare bunului, fara consimtamantul deponentului, cu exceptia cazului in care este silit de imprejurari sa procedeze astfel. Obligatia de a nu folosi bunul aflat in depozit.Depozitarul nu se poate servi de bunul incredintat lui fara invoirea expresa sau prezumata a deponentului. Obligatia de a pastra secretul depozitului.Conform noului cod civil, interdictia nu se mai regaseste in cod. Nu este o omisiune intamplatoare, ci depozitarul poate cere deponentului sa ii arate bunul pe care il primeste in depozit, tocmai pentru a preintampina depozitarea unor bunuri produs al unor infractiuni sau cu care ar fi savarsite infractiuni. Obligatia de restituire a bunului depozitat.Deponentul poate sa solicite oricand restituirea bunului depozitat, chiar inauntrul termenului convenit. El este insa obligat sa ramburseze depozitarului cheltuielile pe care acesta le-a facut in considerarea acestui termen. 34. Definitia si caracterele juridice ale contractului de renta viagera Contractul de renta viagera este contractul prin care o parte, numita debirentier, se obliga sa efectueze in folosul unei anumite persoane, numite credirentier, prestatii periodice, constand in sume de bani sau alte bunuri fungibile.Renta viagera se constituie pe durata vietii credirentierului, daca partile nu au stipulat constituirea acesteia pe durata vietii debirentierului sau a unei terte persoane determinate. Caractere juridice.Renta viagera poate fi constituita cu titlu oneros, in schimbul unui capital de orice natura, sau cu titlu gratuit si este supusa, sub rezerva dispozitiilor din Codul civil privind renta viagera, regulilor proprii ale actului juridic de constituire. Renta viagera este un contract consensual.Se formeaza prin acordul de vointa al credirentierului si al debirentierului.Cand obiectul contractului de renta viagera il formeaza un drept tabular, actul trebuie sa fie intocmit, sub sanctiunea nulitatii, in forma autentica si inscris in cartea funciara. Renta viagera oneroasa este un contract sinalagmatic.Naste obligatii atat pentru debirentier, cat si pentru credirentier. Creditorul rentei instraineaza debitorului un bun mobil sau imobil, ceea ce echivaleaza cu o vanzare, iar renta platita periodic reprezinta pretul vanzarii. Contractul de renta viagera este translativ de proprietate.Transferul dreptului de proprietate, daca bunul este mobil, are loc in momentul realizarii acordului de vointa.Obligatia de predare a bunului este o obligatie de a face, nascuta in sarcina credirentierului si trebuie sa fie executata de acesta.Renta viagera este un contract aleatoriu.Evenimentul incert care face imposibila cunoasterea sanselor de castig sau pierdere ale fiecarei parti si a intinderii acestora este durata vietii credirentierului, daca partile nu au stipulat constituirea ei pe durata vietii debitentierului. Contractul de renta viagera este un contract cu executare succesiva.Renta este platita periodic, la termenele stipulate in contract, pana la sfarsitul vietii credirentierului.

35. Efectele contractului de renta viagera.Obligatiile debirentierului.Plata rentei este principala obligatie a debirentierului.Ratele de renta trebuie sa fie platite de debirentier in cuantumul si la termenele prevazute in contract pana la decesul credirentierului, sau pana la decesul tertului beneficiar al rentei, atunci cand a fost constituita in favoarea acestuia. Obligatia de a oferi credirentierului garantiile stipulate in contract pentru plata rentei si de a nu micsora garantiile oferite.Pentru garantarea obligatiei de plata a rentei constituite cu titlu oneros, credirentierul are dupa caz un privilegiu sau o ipoteca asupra bunului transmis.Sanctiunea desfiintarii contractului de renta viagera nu se poate pronunta daca contractul este cu titlu gratuit. Obligatiile credirentierului.Obligatiile credirentierului in contractul de renta viagera cu titlu oneros sunt identice cu obligatiile vanzatorului, atunci cand prestatia sa consta in transmiterea dreptului de proprietate (sau numai nuda proprietate) asupra unui bun mobil sau imobil, in schimbul careia este stipulata obligatia debitorului de a plati renta. Obligatia de a transmite dreptul de proprietate asupra bunului.Obligatia de predare a bunului (obligatie de a face).Obligatia de garantie contra evictiunii si contra viciilor ascunse ale bunului transmis.Obligatia de conservare a bunului pana in momentul predarii lui debirentierului. Rezolutiunea contractului de renta viagera la cererea credirentierului.Credirentierul are dreptul la rezolutiune pentru neexecutarea fara justificare a obligatiei de plata a rentei de catre debirentier.In lipsa unei stipulatii contrare, rezolutiunea nu confera debirentierului dreptul de a obtine restituirea ratelor de renta deja platite.Debirentierul este tinut la plata rentei pana la decesul persoanei pe durata vietii careia a fost constituita renta, oricat de impovaratoare ar putea deveni prestarea acesteia, contractul avand pentru el un caracter irevocabil.

36. Definitia si caracterele juridice ale contractului de intretinere. Contractul de intretinere este contractul aleatoriu prin care o parte se obliga sa efectueze in folosul celeilalte parti sau al unui anumit tert prestatiile necesare intretinerii si ingrijirii pentur o anumita durata.Daca prin contract nu s-a prevazut durata intretinerii ori s-a prevazut numai caracterul viager al acesteia, atunci intretinerea se datoreaza pentru toata durata vietii creditorului intretinerii. Caracterele juridice.Contract solemn, ce se incheie in forma autentica:Contractul de intretinere se incheie in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.Contract sinalagmatic, bilateral, cand este cu titlu oneros, naste obligatii reciproce in sarcina partilor, sau contract unilateral cand se incheie cu titlu gratuit, intretinerea fiind constituita prin donatie.Intretinerea poate fi constituita cu titlu oneros, in schimbul unui capital de orice natura, sau cu titlu gratuit si este supusa, sub rezerva dispozitiilor privind contractul de intretinere, regulilor proprii ale actului juridic de constituire. Contractul de intretinere cu caracter viager cu titlu oneros este un contract aleatoriu.Elementul aleatoriu, incert, al contractului de intretinere este durata vietii persoanei intretinute a creditorului intretinerii. Este un contract translativ de proprietate, prin care se realizeaza transferul dreptului de proprietate asupra bunului, de la intretinut la intretinator fiind supus conditiilor legale privind valabilitatea acestor transmiteri. Este un contract intuitu persoane. Dreptul la intretinere este un drept strict personal, netransmisibil prin succesiune, care se stinge prin moartea beneficiarului. Obligatia debitorului intretinerii

(intretinatorului) este o obligati de a face personala, dar nu strict personala.Este un contract cu executare succesiva. Intretinerea se presteaza in timp, pana la sfarsitul vietii intretinutului sau pana la sfarsitul perioadei stipulate, permanent, chiar daca nu periodic. 37. Efectele contractului de intretinere.Obligatiile creditorului intretinerii.Obligatia de a transmite intretinatorului dreptul de proprietate asupra bunului, mobil sau imobil, instrainat.Obligata de a preda bunul transmis (de a face).Pana la predare, intretinutul are obligatia de a conserva bunul instrainat.Obligatia de garantie contra evictiunii si contra viciilor ascunse ale bunului instrainat.Obligatiile debitorului intretinerii.Principala obligatie a debitorului intretinerii este aceea de acordare a intretinerii in natura beneficiarului acesteia.Debitorul este obligat in special sa asigure creditorului hrana, imbracaminte, incaltaminte, menaj, precum si folosinta unei locuinte corespunzatoare. Intretinerea cuprinde, de asemenea, ingrijirile si cheltuielile necesare in caz de boala. In cazul in care intretinerea are caracter viager sau atunci cand creditorul decedeaza in cursul duratei contractului, debitorul are obligatia sa il inmormanteze. Daca prestarea sau primirea in natura a intretinerii nu mai poate continua din motive obiective sau daca debitorul intretinerii decedeaza si nu intervine o intelegere intre parti, instanta judecatoreasca poate sa inlocuiasca, la cererea oricarei dintre parti, fie si numai temporar, intretinerea in natura cu o suma de bani corespunzatoare.

38. Ce este acela contract consensual? Ce tipuri de contracte consensuale cunoasteti?Contractele consensuale sunt acele contracte care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, simpla lor manifestare de vointa, neinsotita de nici un fel de forma, fiind suficienta pentru formarea valabila a contractului.Acestea iau nastere prin simplul acord de vointa al partilor, astfel de contracte fiind majoritare in sistemul nostru de drept. Simplul acord de vointa este necesar si suficient pentru a da nastere la efecte juridice.Nu este necesara indeplinirea vreunei formalitati la nasterea actelor juridice consensuale. Chiar in cazurile in care exista unele dispozitii legale cu privire la forma scrisa a contractului, aceste prevederi au ca scop numai sa inlesneasca dovada, celor stabilite de parti, ad probationem, si nu constituie conditii pentru insasi existenta valabila a contractului, ad validitatem.Marea majoritate a actelor juridice civile sunt consensuale. In principiu, contractu de vanzare-cumparare este un contract consensual. La fel si contractul de schimb, contractul de locatiune, contractul de inchiriere a locuintei, contractul de antrepriza.

39.Ce este acela contract solemn? Ce tipuri de contracte solemne cunoasteti? Contract a carui valabilitate este conditionata, potrivit legii sau intelegerii partilor, de incheierea lui intr-o anumita forma. De exemplu, se incheie numai in forma autentica contractul de donatie, contractul de instrainare a bunurile imobile, contractul de construire a unei locuinte priprietate personala, de constituire a unei ipoteci.Contractul solemn este acela care necesia pe langa acordul de vointa al partilor si indeplinirea unor forme solemne, prevazute de lege. Acest contract necesita forma solemna ca o conditie sine qua non.Contractele solemne sunt incheiate in fata unui functionar public, abilitat prin lege sa intocmeasca actele.Trebuie incheiate intr-o anumitas forma; de obicei forma solemna ad

validitatem imbraca forma inscrisului autentic notarial. Nerespectarea formei solemne se sanctioneaza cu nulitatea absoluta. 40.Ce este acela un contract real? Ce tipuri de contracte reale cunoasteti?Contractele reale sunt acelea pentru a caror validitate manifestarea de vointa a partilor trebuie sa fie insotita de remiterea materiala a lucrului.Acestea sunt in fond contracte consensuale, deoarece incheierea lor nu este supusa de lege unor forme speciale dar obligatiile specific lor nu iau nastere decat in momentul remiterii lucrului.Numai din acel moment contractual respective poate purta denumirea sa, inainte de acest moment fiind doar o promisiune de a contracta.Contract a carui perfectare implica predarea efectiva a lucrului la care se refera acordul partilor, de exemplu imprumutul, contractul de depozit, de gaj, de transport de marfuri.

41. Ce este acela contract comutativ? Ce tipuri de contracte comutative cunoasteti?Contractual comutativ este un contract oneros, in cadrul caruia existent si intinderea prestatiilor datorate de parti sunt certe si sunt cunoscute la momentul incheierii contractului.Contract la incheierea caruia partile cunosc intinderea prestatiilor in care se obliga. Spre deosebire de contractele aleatorii, in contractele comutative partile sunt in masura sa aprecieze, chiar din momentul realizarii acordului lor de vointa, ca prestatiile la care se obliga sunt echivalente.Cea mai mare parte a contractelor cu titlu oneros sunt comutative;Exemple: vanzarea unui obiect contra unui pret determinat.Contracte comutative sunt: contractul de vanzare-cumparare, contractul de schimb, contractul de locatiune, contractul de inchiriere a locuintei, contractul de arendare, contractul de antrepriza. 42. Ce este acela contract aleatoriu? Ce tipuri de contracte aleatorii cunoasteti?Contractele aleatorii sunt contractele cu titlu oneros, in care intinderea prestatiilor partilor sau numai a unei dintre ele depinde de un eveniment incert, astfel incat la momentul incheierii contractului nu se poate cunoaste si nu se poate aprecia cu certitudine castigul sau pierderea fiecarei parti si uneori nici nu se poate sti daca va exista un castig sau o pierdere.Contract in care intinderea prestatiilor nu este cunoscuta de parti la incheierea lui, deoarece depinde de un eveniment viitor si incert. In functie de acest eveniment, partile accepta, o data cu speranta castigului, posibilitatea pierderii. Sunt contracte aleatorii, contractele la loterie, de asigurare, pariurile, contractele de renta viagera, contractual de intretinere, contractual de joc si prinsoare. 43. Ce este acela contract cu titlu oneros? Ce tipuri de contracte cu titlu oneros cunoasteti?Contractul cu titlu oneros este acela in care fiecare parte voieste a-si procura un avantaj in schimbul obligatiilor pe care si le asuma, cum este contractual de vanzarecumparare, contractul de inchirieire, contractul de schimb, contractul de intretinere, contractul de arendare, contractual de antrepriza.Contractul cu titlu oneros se clasifica in: contracte comutative si contracte aleatorii. 44. Ce este acela contract cu titlu gratuit? Ce tipuri de contracte cu titlu gratuit cunoasteti?Art 946 Cod Civil prevede: "Contractul gratuit sau de binefacere este acela in care

una din parti voieste a procura, fara echivalent, un avantaj celeilalte". Din aceasta categorie fac parte donatia, depozitul, mandatul, comodatul, fidejusiunea.Aceste contracte se divid in liberalitati si contracte de servicii gratuite sau contracte dezinteresate. 45. Ce este acela contract dezinteresat? Ce tipuri de contracte dezinteresate cunoasteti?Acele acte cu titlu gratuit care au ca efect procurarea de catre dispunator a unui avantaj patrimonial celeilalte parti fara a-si micsora patrimoniul. Spre exemplu, mandatul gratuit, imprumutul fara dobanda, comodatul. 46. Ce sunt acelea liberalitatile? Ce tipuri de liberalitati cunoasteti?Liberalitatile sunt acele contracte cu titlu gratuity ce au ca urmare micsorarea patrimoniului dispunatorului si marirea corelativa a patrimoniului gratificatului.Act juridic prin care o persoana dispune de un bun al sau in favoarea unei alte persoane, fara a urmari primirea in schimb a unui echivalent.Spre exemplu donatiile si legatele. 47.Ce sunt acelea contracte sinalagmatice? Ce tipuri de contracte sinalagmatice cunoasteti?Contractele sinalagmatice sunt caracterizate prin reciprocitatea si interdependent obligatiilor, partile avand dubla calitate de creditor si debitor. Dau nastere la obligatii reciproce intre parti.Specificul contractului sinalagmatic este faptul c de la data perfectrii lui genereaz drepturi i obligaii reciproce i interdependente ntre pri, obligaia fiecrei pri avndu-i cauza juridic n obligaia celeilalte. Aceasta nseamn c n schimbul obligaiei de a livra un produs, cealalt parte se oblig, reciproc i interdependent, s plteasc un pre.Exemple de contracte sinalagmatice: contractul de vnzare-cumprare, contractul de antrepriz, contractul de schimb, contractul de locaiune, contractul de arendare, contractul de tranzactie, promisiunea bilateral de vnzare-cumprare, contractul de concesiune. 48. Ce este acela contract unilateral? Ce tipuri de contracte unilaterale cunoasteti?Contract in baza caruia numai una din parti isi asuma obligatii fata de cealalta parte. Se deosebeste de actul juridic unilateral, deoarece incheierea lui implica intotdeauna un acord de vointe. Sunt contracte unilaterale majoritatea contractelor gratuite; donatia, imprumutul, depozitul, comodatul, donatia fara sarcina, mandatul gratuit.Cel mai des intalnit este contractul de donatie. Alte exemple de contracte unilaterale: imprumutul (una din parti se oblige sad ea ceva altei parti, bani, bunuri); depozitul.

49. Ce este acela contract constitutive sau translativ de drepturi reale? Ce tipuri de contracte de acest fel cunoasteti? Este un contract prin care se constituie, ori se transfera un drept real (precum, dreptul de proprietate, de uz, de abitatie, de uzufruct, de servitute, de superficie).In sistemul Codului civil roman se consacra regula potrivit careia printr-un asemenea contract opereaza transmiterea imediata a drepturilor reale. dar aceasta regula nu are valoare absoluta, ci admite si exceptii.Exemple pot fi considerate: contractul de vanzare-cumparare, contractul de donatie. 50. Ce este acela contract generator de drepturi de creanta? Ce tiprui de contracte generatoare de drepturi de creanta cunoasteti? Contract prin efectul caruia se creeaza

numai drepturi de creanta (adica, numai raporturi de obligatii).Drepturile de creanta fiind infinite ca numar si de o mare varietate, la randul lor, si contractele care le genereaza sunt de o mare diversitate si in numar nelimitat. Spre exemplu, contractul de imprumut, de inchiriere a unei locuinte, contractul de turism etc.Chiar contractele constitutive sau translative de drepturi reale genereaza si drepturi de creanta.Aceste contracte se caracterizeaza prin aceea ca produc, din momentul incheierii lor, efecte pentru viitor, deoarece creeaza intre parti o situatie juridica noua, necunoscuta anterior. 51. Ce este acela contract declarative de drepturi? Ce tipuri de contracte declarative de drepturi cunoasteti?Contract care se distinge prin aceea ca recunoaste, constata, confirma si consolideaza situatii juridice preexistente.Contractul declarativ produce efecte juridice atat pentru viitor, incepand cu momentul incheierii lui, cat si pentru trecut, retroactiv din chiar momentul nasterii drepturilor pe care le vizeaza.Spre exemplu, contractul de tranzactie si contractul de partaj.Partea contractanta careia i se recunoaste prin contractul declarativ un drept preexistent nu este succesoare in drepturi a celeilalte parti contractante si, ca urmare, actele juridice consimtite anterior de catre aceasta in favoarea tertilor nu-i sunt opozabile.Intre partile contractului declarativ nu exista obligatie de garantie pentru evictiune sau pentru vicii.Contractul declarativ nu poate constitui just titlu care sa legitieze uzucapiunea de 10-20 de ani. 52. Ce este acela contract cu executare imediata? Ce tipuri de contracte cu executare imediata cunoasteti?Acel contract in care partile au obligatia sa execute prestatiile ce si le datoreaza una celeilalte in unul si acelasi moment, care coincide, de regula, cu momentul incheierii contractului. Spre exemplu, contractul de vanzare-cumparare, in care vanzatorul se obliga sa remita bunul vandut si cumparatorul sa plateasca pretul imediat si dintr-o data. 53. Ce este acela contract cu executare succesiva? Ce tipuri de contracte cu executare succesiva cunoasteti?Acel contract din care se naste obligatia ambelor parti sau, cel putin, a uneia dintre ele, de a executa prestatiile ce le datoreaza intr-o perioada de timp. Prestatiile pot fi continue, sau la anumite intervale de timp. Spre exemplu, contractul de intretinere, de renta viagera, de locatiune, de asigurare, contractul de societate.

54. Ce este acela contract numit? Ce tipuri de conrtacte numite cunoasteti?Contractele numite sunt cele care corespund unor anumite operatii economice, poarta fiecare un nume specific si este special reglementat prin lege.Spre exemplu contractual de vanzare-cumparare, contractul de schimb, contractual de locatiune, contractual de imprumut, contractual de ipoteca, contractual de depozit. 55. Ce este acela un contract nenumit? Ce tipuri de contracte nenumite cunoasteti?Este contractul ce nu are un nume propriu si nu este supus unor reglementari speciale.Se aplica normele de de la teoria generala a contractului si nu reglementarile legale speciale ale cotnractului cu care acesta tinde sa semene cel mai bine.De exemplu, contractual de intretinere este contract nenumit se se vor aplica prioritar regulile generale, iar nu regulile contractului de renta viagera, contract numit, cu care seamana cel mai bine.

56. Contracte principale si accesorii:Contractele principale sunt cele ce au o existent de sine statatoare.Contract ce are valoare juridica de sine statatoare si care nu este dependent de nici un alt contract. Spre exemplu: vanzarea-cumpararea; mandatul; depozitul; comodatul.Soarta juridica a contractului principal afecteaza in mod hotarator soarta juridica a contractului accesoriu (accesorium sequitur principalem).Contractele accesorii sunt cele a caror incheiere depinde de exisitenta altui contract.Contract ce insoteste un alt contract, numit principal, de a carui soarta juridica este dependent. Contractul accesoriu nu are nic existenta de sine statatoare si nici valoare juridica proprie daca este rupt de contractul principal. Poate fi incheiat concomitent sau ulterior cu contractul principal.Continutul sau poate fi inclus, sub forma unei clauze, in contractul principal, sau poate fi constatat printr-un inscris distinct de cel prin care se constata contractul principal. 57.Contractele dupa cum sunt sau nu negociate de parti.Contracte negociate.Acel contract in care toate conditiile si clauzele lor, natura, intinderea si calitatea prestatiilor la care se obliga partile contractante sunt rezultatul negocierilor libere. Acesta este tipul traditional de contract.Contracte de adeziune.Acel contract al carui continut, ale carui clauze sunt prestabilite, in intregime, de catre una din parti. Cealalta parte nu are posibilitatea sa le discute; ea este libera sa le accepte sau sa nu le accepte; daca accepta, atunci adera pur si simplu la contractul prestabilit. Spre exemplu contractul de transport C.F.R., abonamentul la radio si televiziune, abonamentul telefonic, contractul de furnizare a apei, gazului, electricitatii etc. Contracte obligatorii.Acel contract pe care suntem obligati prin lege sa il incheiem. Ca si contractul de adeziune, continutul sau este stabilit prin lege.