1.

Cănd nu a fost convenit un termen de predare, cumpărătorul poate cere predarea:

a) la incheierea contractului
b) după plata preţului
c) oricănd, după incheierea contractului
în lipsa unui termen, cumpărătorul poate cere predarea bunului „de îndată ce preţul este
plătit” (art. 1693 Noul Cod Civil)
2. Comodatul este gratuit:
a) prin natura şi esenţa sa
b) numai prin natura sa
c) poate fi şi oneros (numai ca excepţie)
Caractere juridice: contract real; esenţialmente gratuit; unilateral

3. Locaţiunea incetează prin:

a) moartea locatorului sau a locatarului
b) distrugerea bunului in intregime

c) denunţare unilaterală fără a fi necesar un termen de preaviz

Potrivit art. 1436 C.civ., dacă părțile nu au determinat durata unui contract de locațiune,

acesta ia sfârșit prin denunțare unilaterală de către oricare dintre părți, cu condiția respectării
termenului de preaviz, legea neprevăzând vreo condiție sau formă specială pentru
intervenirea acestei denunțări.
Art. 1820

Moartea locatorului sau a locatarului

(1) Locaţiunea nu încetează prin moartea locatorului sau a locatarului.

(2) Cu toate acestea, în cazul locaţiunii cu durată determinată, moştenitorii locatarului pot
denunţa contractul în termen de 60 de zile de la data la care au luat cunoştinţă de moartea
locatarului şi existenţa locaţiunii.

Art. 1812
Încetarea locaţiunii în caz de înstrăinare
(1) Dacă părţile convin astfel, locaţiunea încetează în cazul înstrăinării bunului dat în
locaţiune.
(2) Cu toate acestea, locaţiunea rămâne opozabilă dobânditorului chiar şi după ce
locatarului i s-a notificat înstrăinarea, pentru un termen de două ori mai mare decât cel care
s-ar fi aplicat notificării denunţării contractului, conform prevederilor art. 1.816 alin. (2).
(3) Locatarul căruia i s-a comunicat încetarea contractului cu respectarea prevederilor alin.
(2) nu are drept la despăgubire nici împotriva locatorului, nici împotriva dobânditorului.

4. Cănd părţile au fost în eroare socotind că bunul văndut aparţine vănzătorului :

a) vănzarea este anulabilă
b) cumpărătorul poate cere nulitatea relativă a vănzării pe cale de acţiune, dacă preţul a fost
plătit
c) vânzarea se desfiinţează de drept
Când părţile (sau cel puţin cumpărătorul) au fost în eroare, socotind că bunul vândut
aparţine vânzătorului, s-a admis că vânzarea este anulabilă (lovită de nulitate relativă)
pentru eroare asupra calităţii esenţiale a vânzătorului (considerat proprietar al lucrului
vândut). în această situaţie, se poate spune că vânzătorul s-a comportat ca un proprietar
aparent.

Nulitatea relativă a vânzării poate fi cerută numai de către cumpărător, pe cale de acţiune
(dacă preţul a fost plătit) sau pe cale de excepţie (dacă preţul nu a fost plătit). De observat
însă că, „Partea care este victima unei erori nu se poate prevala de aceasta contrar
exigenţelor bunei-credinţe!’ (art. 1212 Noul Cod Civil).
5. Minorul, peste 14 ani, nu poate face donaţii:
a) decăt cu Incuviinţarea părintilor şi cu autorizarea instanţei de tutelă
b) decăt dacă are capacitate de exercitiu anticipată
c) decăt de mică valoare , cu caracter curent, executate la momentul încheierii lor
Art. 146
Încuviinţarea şi autorizarea actelor minorului care a împlinit vârsta de 14 ani
(1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani încheie actele juridice cu încuviinţarea scrisă a tutorelui sau, după caz, a curatorului.
(2) Dacă actul pe care minorul care a împlinit vârsta de 14 ani urmează să îl încheie face parte dintre acelea pe care tutorele nu le poate
face decât cu autorizarea instanţei de tutelă şi cu avizul consiliului de familie, va fi necesară atât autorizarea acesteia, cât şi avizul
consiliului de familie.
(3) Minorul nu poate să facă donaţii, altele decât darurile obişnuite potrivit stării lui materiale, şi nici să garanteze obligaţia altuia.

Art. 41
Capacitatea de exerciţiu restrânsă
(1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitatea de exerciţiu restrânsă.
(2) Actele juridice ale minorului cu capacitate de exerciţiu restrânsă se încheie de către acesta, cu încuviinţarea părinţilor sau, după caz, a
tutorelui, iar în cazurile prevăzute de lege, şi cu autorizarea instanţei de tutelă. Încuviinţarea sau autorizarea poate fi dată, cel mai târziu,
în momentul încheierii actului.
(3) Cu toate acestea, minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face singur acte de conservare, acte de administrare care nu îl
prejudiciază, precum şi acte de dispoziţie de mică valoare, cu caracter curent şi care se execută la data încheierii lor.

6. În cazul mandatulul cu titlu oneros :

a) mandatarul este ţinut să execute mandatul cu diligenţa unui bun proprietar
b) culpa mandatarului se apreciază după tipul abstract al omului prudent şi diligent
c) culpa mandatarului se apreciază în funcţie de situaţia concretă
Dacă însă mandatul este cu titlu oneros, culpa mandatarului se apreciază după tipul abstract al omului prudent şi diligent - criteriul bunului
proprietar (St.D. Cărpenaru, L. Stănciulescu, V. Nemeş, Contracte civile şi comerciale, Ed. Hamangiu, p. 184).

7. Locatarul este obligat să folosească bunul:

a) cu prudenţă şi diligenţă
b) ca un bun proprietar
c) potrivit destinaţiei stabilite prin contract
Locatarul este obligat să folosească bunul luat în locaţiune cu prudenţă şi diligenţă, potrivit
destinaţiei stabilite prin contract sau, în lipsă, potrivit celei prezumate după anumite
împrejurări, cum ar fi natura bunului, destinaţia sa ante-rioară ori cea potrivit căreia
locatarul îl foloseşte.

8. Cănd cumpărătorul nu plăteşte preţul, vănzătorul poate:

a) să depună bunul într-un depozit, pe cheltuiala cumpărătorului;
b) să văndă bunul la licitaţie ;
c) să văndă bunul pe preţul curent stabilit de lege

Art. 1724 Sancţiunea neplăţii preţului >Când cumpărătorul nu a plătit, vânzătorul este îndreptăţit să obţină fie executarea
silită a obligaţiei de plată, fie rezoluţiunea vânzării, precum şi, în ambele situaţii, daune-interese, dacă este cazul.

9. Dreptul de folosinţă al locatarulul :

a) are caracter mobiliar
b)are caracter temporar
c)este susceptibil de gaj
Fiind un drept de creanţă, dreptul de folosinţă a locatarului, are un caracter mobiliar, chiar dacă are
ca obiect material un imobil, temporar, este susceptibil de gaj ĩi de transmitere prin acte între vii,
potrivit regulilor cesiunii de creanţă, precum ĩi prin acte mortis causa, ca ĩi celelalte drepturi de
creanţă.

http://www.hamangiu.ro/upload/cuprins_extras/locatiunea-in-noul-cod-civil_extras.pdf

10. În donaţie nu pot fi incluse clauze prin care:

a) donatorul poate dispune in viitor de bunul donat ( nulitate absoluta )
b) donatorul are dreptul de a denunţa unilateral contractuI ; , nu Art. 1015, lit c
c) donaţia este afectată de o condiţie simplă potestativă
11. Schimbul de locuinţe între chiriaşi are natura:
a) unei duble sublocaţiuni;
b) unei duble cesiuni de contracte ;
c) unei duble sublocaţiuni şi cesiuni.
12. În cazul depozitului obişnuit :
a)nu este permisă in nici un caz cedarea contractului de către depozitar
b)depozitarul poate Incredinţa păstrarea bunului altei persoane, dacă are consimţămăntul
deponentului
c) depozitarul poate incredinţa păstrarea bunului altei persoane, dacă este silit de
împrejurări, chiar şi fără consimţămăntul deponentului
13. Revizuirea condiţiilor şi sarcinilor donaţiei este posibilă:
a) numai judiciar (nu şi convenţional);
b) în situaţil neimputabile beneficiarului;
c) In situaţii imprevizibile.
14. Tacita relocaţiune înseamnă:
a) reinnoirea locaţiunii;
b) prelungirea efectelor contractului, prin acordul tacit al părţilor;
c) un nou contract de locaţiune
15. Prin instituirea unui drept de preempţiune:
a) este afectată libertatea contractuală a persoanei
b) este substituită voinţa vănzătorului de a instrăina
c) se ingrădeşte libertatea vănzătorului de a-şi alege persoana cumpărătorului
16. În cazul inchirierii locuinţei pe durată nedeterminată :
a) chiriaşul poate denunţa unilateral contractul, cu respectarea unui termen de preaviz
b)locatorul poate denunţa unilateral contractul, fără termen de preaviz c)locatorul poate
denunţa contractul cu un preaviz de 10 zile
17. În cazul societăţii fără personalitate juridică :
a) aporturile devin coproprietatea asocia(ilor
b) aporturile intră în patrimoniul societăţii
c) aporturile trec in folosinţa comună a asociaţilor dacă au convenit astfel in mod expres
18.Interdicţia de a încheia o sublocaţiune :
a)nu include interdicţia de a ceda locaţiunea
b)indude interdicţia de a ceda locatiunea
c)priveşte in toate cazurile numai sublocatiunea totală
19.Nu pot face obiect principal al contractului de mandat
a) actele juridice cu caracter strict personal
b) faptele materiale
c) testamentul
20. Cand mandatul a fost declarat irevocabil, revocarea este justificată dacă este
determinată de
a) culpa mandatarului
b) cazul fortuit
c) forta majora
„atunci când părțile au declarat mandatul irevocabil, revocarea se consideră a fi nejustificată
dacă nu este determinată de culpa mandatarului sau de un caz fortuit sau de forță majoră
(s. n., D. C.)” [art. 2032 alin. (2) NCC].
21. Comodatul poate avea ca obiect :
a) bunuri consumptibile prin natura lor considerate nefungibile prin vointa părtilor
b) bunuri mobile sau imobile cu condiţia de a fi neconsumptibile dar fungibile c) numai
bunuri mobile nefungibile şi neconsumptibile
22.1n temeiul garantiei contra viciilor:
a) vănzătorul de bună credinjă restituie preţul şi cheltuielile făcute cu prilejul vănzării
b)cumpărătorul poate cere înlăturarea viciilor de către vănzător
c) vanzătorul de rea credinţă este obligat în toate cazurile la plata de daune interese
23.În cazul imprumutului de consumatie:
a) se realizează la final un schimb de bunuri
b)condiţia restituirii este subinţeleasă in contract
c)imprumutatul restituie aceeaşi cantitate şi calitate de bunuri oricare ar fi creşterea prejului
acestora
24. locatorul răspunde :
a) pentru tulburările de fapt cauzate prin fapta proprie
b) numai pentru tulburările de drept cauzate prin fapta proprie
c) în toate cazurile, pentru tulburările de fapt provenite de la terţi
Art. 1.794. Tulburarile de drept . (1) Daca un tert pretinde vreun drept asupra bunului dat
in locatiune, locatorul este dator sa il apere pe locatar chiar si in lipsa unei tulburari de fapt .
Daca locatarul este lipsit in tot sau in parte de folosinta bunului, locatorul trebuie sa il
despagubeasca pentru toate prejudiciile suferite din aceasta cauza.
25. Atrag revocarea donatiei pentru ingratitudine:
a) intenţia donatarului de a ucide donatorul, chiar dacă nu există o condamnare penală
b) refuzul donatarului de a da alimente donatorului
c) infractiunile comise asupra averii sotului donatorului
Revocarea donaţiei

Art. 1023
Cazuri
Donaţia se revocă pentru ingratitudine în următoarele cazuri:
a) dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, ştiind că
alţii intenţionează să atenteze, nu l-a înştiinţat;
b) dacă donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave faţă de donator;
c) dacă donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimente donatorului ajuns în nevoie,
în limita valorii actuale a bunului donat, ţinându-se însă seama de starea în care se afla
bunul la momentul donaţiei.

26. În cazul pluratitătii de comodatari :

a) răspunderea este divizibilă
b) se instituie solidaritatea legală pasivă
c) se instituie o derogare de la principiul divizibilitătii creanţei

Art. 2154

Pluralitatea de comodatari

Dacă mai multe persoane au împrumutat împreună acelaşi bun, ele răspund solidar faţă de
comodant.
Antrenarea răspunderii solidare în cazul pluralităţii de comodatari reprezintă unul dintre
cazurile de solidaritate pasivă, ca o garanţie specială pentru executarea obligaţiilor ce derivă
din contractul de împrumut (T. Prescure, A. Ciurea, Contracte civile, Ed. Hamangiu,
Bucureşti, 2007, p. 260).

Solidaritatea dintre comodatari poate fi înlăturată, total (în favoarea tuturor) sau parţial (în
favoarea unuia sau unora dintre comodatari) printr-o clauză expresă contrară (Fr. Deak,
Contracte speciale, 2006-2007, voi. I, p. 23-24).

Deci, ori de câte ori nu există una dintre cele două excepţii (solidaritatea sau
indivizibilitatea), obligaţiile sunt divizibile (conjuncte) [art. 1424 C.civ.].

27.Comodatarul :
a)restituie la scadenţă fructele bunului
b)suportă riscul pieirii fortuite a bunului
c) are un drept de retenţie pentru obligatiile născute în sarcina comodantului

Restituirea se va face comodantului, reprezentantului său sau moştenitorilor săi. De

asemenea, restituirea se va face la locul stabilit prin contract, iar în absenţa clauzei, la
domiciliul comodantului. Odată cu restituirea bunului, vor fi restituite şi fructele (E. Safta-
Romano, op. cit., p. 268).
Daca totusi comodatarul foloseste bunul ptr o alta destinatie ori il doloseste ptr o
perioada mai mare decat cea prevazuta in contract , atunci va suporta riscul pieirii fortuite
a bunului.

Art. 2153

Dreptul de retenţie

În niciun caz, comodatarul nu poate invoca dreptul de retenţie pentru obligaţiile ce s-ar
naşte în sarcina comodantului.

28. Garanţia contra evictiuni din fapta terţului operează în materia vânzării: a)indiferent
dacă tulburarea este de fapt sau de drept
b) dacă dreptul pe care se întemeiază evictiunea este născut anterior vânzării c) când cauza
evictunii a fost cunoscută de cumpărător
Potrivit art. 1695 alin. 2 Noul Cod Civil, „garanţia este datorată împotriva evicţiunii ce rezultă
din pretenţiile unui terţ numai dacă acestea sunt întemeiate pe un drept născut anterior
datei vânzării şi care nu a fost adus la cunoştinţa cumpărătorului” (la încheierea
contractului).
în acest caz, obligaţia de garanţie contra evicţiunii există dacă sunt întrunite trei condiţii.
- să fie vorba despre o tulburare de drept.
Vânzătorul este garant numai dacă tulburarea terţului este de drept; atunci când tulburarea
din partea terţului este de fapt, el nu răspunde, întrucât nu are un temei juridic.

Potrivit art. 1695 alin. 1 Noul Cod Civil, „vânzătorul este de drept obligat să îl garanteze pe
cumpărător împotriva evicţiunii care l-ar împiedica total sau parţial în stăpânirea
netulburată a bunului vândut”.
Garanţia contra evicţiunii operează dacă sunt întrunite două condiţii:
- pretenţiile terţului sunt întemeiate pe un drept născut anterior încheierii vânzării şi care nu
a fost adus la cunoştinţa cumpărătorului;
- evicţiunea provine dintr-o faptă imputabilă vânzătorului, chiar dacă acestea s-au ivit
ulterior vânzării.

Vânzătorul nu răspunde, în principiu, de împrejurările ivite după momentul încheierii

contractului, adică după transmiterea dreptului de proprietate asupra cumpărătorului (cu
condiţia ca tulburarea să nu fi provenit dintr-un fapt personal).
- cauza evicţiunii să nu fi fost cunoscută de cumpărător.
în cazul în care cumpărătorul a avut cunoştinţă de pericolul evicţiunii, el a acceptat riscul şi
problema răspunderii vânzătorului nu se mai pune.
în această situaţie, vânzătorului îi revine sarcina de a proba cunoaşterea cauzei evicţiunii de
către cumpărător.

29. Hotelierul nu răspunde când paguba este cauzată:

a) de client
b) de un caz de forţă majoră;
c) de natura bunului.

Art. 2130

Lipsa răspunderii

Hotelierul nu răspunde atunci când deteriorarea, distrugerea ori furtul bunurilor clientului
este cauzată:

a) de client, de persoana care îl însoţeşte sau care se află sub supravegherea sa ori de
vizitatorii săi;

b) de un caz de forţă majoră;

c) de natura bunului.
30.În materia donaţiei intre soţi :
a)revocabilitatea este de ordine publică
b)dreptul sotului donator de a revoca donatia este de esenta donaţiei
c)donatia devine definitivă după moartea donatorului

Art. 1031

Revocabilitatea donaţiei între soţi

Orice donaţie încheiată între soţi este revocabilă numai în timpul căsătoriei.

Dreptul soţului donator de a revoca liberalitatea este de esenţa donaţiei făcute între soţi.
Pentru acest considerent, soţul donator nu are nici posibilitatea ca prin actul de donaţie să
renunţe la dreptul de revocare, deoarece revocabilitatea donaţiilor între soţi este de ordine
publică.
Dreptul soţului donator de a revoca liberalitatea este de esenţa donaţiei făcute între soţi.
Pentru acest considerent, soţul donator nu are nici posibilitatea ca prin actul de donaţie să
renunţe la dreptul de revocare, deoarece revocabilitatea donaţiilor între soţi este de ordine
publică (6. Boroi, L. Stănciulescu, Instituţii, p. 416).
Spre deosebire de vechea reglementare, care conferea soţului donator posibilitatea de a
revoca donaţia şi după desfacerea căsătoriei sau după decesul donatarului, în noul Cod civil
se prevede, ca element de noutate, dreptul soţului donator de a revoca donaţia numai în
timpul câsâtoriei. După încetarea căsătoriei ca urmare a decesului soţului donatar sau după
desfacerea căsătoriei prin divorţ, prin hotărâre definitivă şi irevocabilă, donaţia devine
irevocabilă. Irevocabilitatea donaţiei intervine şi în cazul decesului donatorului.