Retorica si comunicare Anul II, Semestrul II

1. Dupa Aristotel, retorica are ca obiect domeniul adevarurilor a) necesare b) probabile c) stiintifice d) logice 2. Retorica, in viziunea lui Aristotel, este facultatea de a cerceta a) legile generale ale gandirii b) regulile de actiune c) mijloacele prin care se poate obtine convingerea d) stilul limbajului .!a Aristotel, dovezile e"trate#nice a) sunt produse de orator b) sunt identificabile cu et#os, pat#os si logos c) exista inaintea discursului d) nu sunt reprezentate, de e"emplu, de martori $. !a Arsitotel, dovezile te#nice au urmatoarele caracteristici% 1. sunt inventate de orator 2. sunt identificabile cu ethos, pathos si logos . e"ista inaintea discursului $. sunt reprezentate de caracterul vorbitorului a) 1,2 b) 2, c) ,$ d) 2,$ &. 't#os(ul, in cazul retoricii aristotelice, constituie% 1. dispozitia afectiva a auditoriului 2. caracterul vorbitorului 3. o dovada tehnica $. o dovada e"trate#nica &. discursul oratorului ). sentimentele oratorului a) 1, b) 2,3 c) ,) d) $,& ). *at#os(ul, in cazul retoricii aristotelice, constituie% 1. dispozitia afectiva a auditoriului 2. o dovada e"trate#nica . caracterul oratorului 4. o dovada tehnica &. discursul oratorului ). caracterul auditoriului a) 1,2 b) $,& c) 2,) d) 1,4 e) ,$

+. !ogos(ul, in cazul retoricii aristotelice, constituie% 1. caracterul auditoriului 2. sentimentele oratorului 3. o dovada tehnica $. o dovada e"trate#nica 5. discursul oratorului ). caracterul oratorului a) ,) b) $,& c) 3,5 d) 1,$ e) 2, ,. Dupa Aristotel, demonstratia in cadrul discursului oratorului se obtine prin% 1. entimema 2. exemplu . stil $. corectitudine gramaticala &. adecvare la conte"t a) ,& b) 1,2 c) ,$ d) $,& -. 'ntimema, in retorica aristotelica, reprezinta% 1. o inductie 2. o deductie 3. un silogism $. un paralogism 5. un rationament deductive a) 2, b) 1,$ c) 2,3,5 d) ,$,& 1.. '"emplul, in retorica aristotelica, reprezinta% 1. o inductie 2. o deductie . un paralogism 4. o dovada tehnica &. o entimema ). o dovada e"trate#nica a) 2,) b) ,) c) $,& d) 1,4 11. /enurile retoricii, dupa Aristotel, sunt% 1. poietic 2. practic 3. demonstrativ $. comunicativ 5. deliberativ . judiciar +. semantic a) 1,2,$ b) 3,5, c) 2,&,) d) 2, ,&

12. In cadrul retoricii aristotelice, genul demonstrativ are in vedere a) faptele trecutului b) faptele prezentului c) faptele viitorului 1 . In cadrul retoricii aristotelice, genul judiciar are in vedere a) faptele viitorului b) faptele trecutului c) faptele prezentului 1$. In cadrul retoricii aristotelice, genul deliberativ are in vedere a) faptele trecutului b) faptele prezentului c) faptele viitorului 1&. In cadrul retoricii aristotelice, genului demonstrativ ii sunt proprii a) lauda sau blamul b) apararea sau acuzarea c) sustinerea sau combaterea 1). In cadrul retoricii aristotelice, genului juridic ii sunt proprii a) sustinerea sau combaterea b) apararea sau acuzarea c) lauda sau blamul 1+. In cadrul retoricii aristotelice, genului deliberativ ii sunt proprii a) sustinerea sau combaterea b) lauda sau blamul c) apararea sau acuzarea 1,. *artile necesare ale discursului, conform retoricii aristotelice, sunt 1. e"ordiu 2. afirmatia . naratiunea 4. confirmatia &. peroratia ). epilog a) 1, ,& b) 1,2, ,) c) 1, ,$,& d) 2,4 1-. *otrivit retoricii aristotelice, naratiunea a) este o parte necesara a oricarui discurs b) este necesara doar genului judiciar c) este necesara doar genului demonstrativ d) este necesara doar genului deliberativ 2.. *otrivit retoricii aristotelice, utilizarea corecta a limbajului din punct de vedere gramatical este un criteriu al a) ritmului discursului b) stilului discursului c) compozitiei discursului d) armoniei discursului 21. Inceputurile retoricii judiciare se leaga de a) dezbaterile politice b) procesele de proprietate c) procesele de succesiune d) judecarea unor criminali

22. *rimii profesori de retorica in Atena au fost a) 0ora" si 1isias b) !rotagoras, "orgias si !rodicos c) Socrate si *laton d) Demostene si Isocrate 2 . Acceptiunea negativa a termenului de sofist este proprie lui 1. #ristotel 2. !laton . *rotagoras 4. $ocrate &. Isocrate a) 1,2, b) 1,2,4 c) 2, ,& d) ,$,& 2$. *rintre acuzele aduse sofistilor in antic#itatea greaca se numarau% 1. sofistica este o stiinta aparenta 2. sofistica este profesata cu plata . sofistica este un pericol pentru democratie 4. sofistica a contribuit la pierderea puterii de catre aristocrati &. sofistica sprijina traditia religioasa a) 1, ,& b) 2,$,& c) 2, ,$ d) 1,2,4 2&. 2a"ima 3omul este masura tuturor lucrurilor, a celor care e"ista, in ce fel e"ista, si a celor care nu e"ista, in ce fel nu e"ista4, apartine lui% a) *rodicos b) !totagoras c) /orgias d) Antip#on sofistul 2). 2etoda argumentativa proprie lui *rotagoras se sprijina pe urmatoarele teze% 1. sa pornesti intotdeauna argumentatia de la premise necesare 2. orice enunt trebuie sa se intemeieze pe date ale simturilor 3. cu privire la fiecare lucru exista doua rationamente, unul opus celuilalt 4. sa faci mai puternic argumentul mai slab in detrimentul celui mai puternic a) 1, b) 2,$ c) 3,4 d) 1,2 2+. 1e#nica antilogiei, specifica sofistilor, consta in a) impunerea oricarui punct de vedere asupra celui opus b) obtinerea unei concluzii din premise necesare c) a arata ca orice enunt este contradictoriu d) obtinerea unei concluzii din premise probabile 2,. Dupa *rodicos forta persuasiva a retoricii tine de a) constructia silogistica b) puterea magica a cuvantului c) caracterul oratorului d) inspiratia divina

2-. Dintre sofisti, cel care s(a ocupat cu studiul sensurilor cuvintelor si al sinonimiei a fost a) *rotagoras b) !rodicos c) /orgias d) Antip#on sofistul .. Situarea retoricii, alaturi de politica, etica, limbaj sau educatie, printre temele dominante ale speculatiei sofiste se datoreaza in special a) criticii sustinute a filosofiei lui Socrate b) importantei pe care au dat(o studiului logicii c) situarii omului si a creatiilor spirituale ale acestuia in centrul reflectiei d) opozitiei fata de regimul democratic si al spijinului pentru regimul aristocratic 1. 1etralogiile lui Antip#on oratorul cuprind urmatoarele momente% a) e"ordiu, naratiune, demonstratie, epilog b) inventio, dispositio, elocutio, memoria, actio c) acuzarea, apararea, replica acuzarii, replica apararii d) afirmatia, confirmatia 2. *artile discurdului, dupa Antip#on oratorul, sunt% 1. exordiu 2. digresiunea 3. pregatirea auditoriului 4. naratiunea &. demonstratia . probele %. epilogul ,. peroratia a) 1,2,&,+,, b) 1, ,$,&,+ c) 1,3,4, ,% d) 1,2,$,&,, . 5ratorul grec, ce este acuzat de impietate si este ac#itat in urma rostirii discursului 3Despre 2isterii4, este a) !6sias b) 7iperide c) Demostene d) #ndocide $. Singurul discurs judiciar rostit de !6sias in fata tribunalelor ateniene se numeste% a) &mpotriva lui 'ratostene b) Impotriva lui Agoratos c) Impotriva lui 8ilon d) Impotriva lui 'vandros &. Discursul 3Despre mostenirea lui 9iron4, privitor la o afacere de succesiune, reprezinta capodopera oratorului grec a) Isocrate b) Andocide c) &saios d) Alcidamas

). :rmatoarele discursuri apartin oratorului Isocrate% 1. 8ilipicele 2. !anatenaicul . Impotriva lui 'ratostene 4. #reopagiticul &. 5linticele . !anegiricul a) 2,4, b) ,$,) c) 1,2,$ d) 2,$,& +. Discursurile prin care Isocrate urmareste critica sofistilor sunt urmatoarele% 1. *anatenaicul 2. 'lena 3. (usiris $. Areopagiticul &. *anegiricul a) 1,2 b) 2,3 c) 2,& d) 1,$ ,. Discursul lui Isocrate intitulat *anegiricul are ca tema a) critica sofistilor b) sustinerea misiunii civilizatoare a #tenei c) indemnul revenirii atenienilor la moravurile strabune d) justificarea propriei activitati de orator -. Discursul 8ilipicele, indreptat impotriva regelui 8ilip al II(lea al 2acedoniei, apartine oratorului grec a) !icurg b) Isdocrate c) Socrate d) )emostene $.. Discursurile grupate sub titulatura de 5linticele, avand ca subiect cetatea cu locuitori de neam grecesc, 5l6nt#os, ce cazuse sub dominatia regelui 8ilip al II(lea al 2acedoniei, apartin oratorului grec% a) 7iperide b) !6sias c) )emostene d) Isocrate $1. Discursul prin care 'sc#ine, riposteaza la invinuirea ca ar fi tradat interesele Atenei cu prilejul activitatii ca ambasador la curtea regelui 8ilip al II(lea al 2acedoniei se numeste a) Impotriva lui 'ratostene b) *anegiricul c) 8ilipicele d) &mpotriva lui *imarhos $2. Discursurile prin care Demostene acuza iar 'sc#ine se apara cu privire la partizanatul celui de(al doilea cu regele 8ilip al II(lea al 2acedoniei, se intituleaza identic, numindu(se a) Despre pace b) )espre ambasada necredincioasa c) Despre coroana d) Despre consiliul naval $ . 0el mai important discurs ramas de la oratorul grec 7iperide se numeste a) )iscursul funebru b) Despre pace c) Despre 2isterii d) Despre ambasada necredincioasa

$$. Discursul intitulat 3Impotriva lui !eocrate4, prin care sunt criticate moravurile decazute si sunt aparate legile, apartine oratorului grec a) !6sias b) Andocide c) Antip#on d) +icurg $&. Stilul oratoric asianist este% a) sobru, elegant si fara figuri de stil b) sobru, elegant si impodobit c) rafinat, emfatic si impodobit d) rafinat, emfatic si fara figuri de stil $). Stilul oratoric asianist este% a) sobru, elegant si impodobit b) rafinat, emfatic si fara figuri de stil c) rafinat, emfatic si impodobit d) sobru, elegant si fara figuri de stil $+. Denumirea directiei oratorice elborate de 0icero, ca sinteza a asianismului si a aticismului, este% a) miceniana b) rhodiana c) minoica d) cretana $,. Dupa 0icero partile elocintei sunt% 1. e"ordium 2. inventio 3. dispositio $. argumentatio 5. elocutio . memoria %. pronuntiatio ,. peroratio a) 1,2,$,+,, b) 1, ,$,&,) c) 2,3,5, ,% d) 2,&,),+,, $-. Discursurile intitulate 8ilipicele, indreptate impotriva lui 2arcus Antonius, apartin lui a) ;uintilian b) Demostene c) Isocrate d) ,icero &.. :rmatoarea lucrare retorica nu apartine lui 0icero a) De 5ratore b) &nstitutio oratoria c) <rutus d) 5rator &1. In dialogul De oratore, 0icero accentueaza necesitatea corelarii oratoriei a) cu principiile logice b) cu o pregatire culturala de ansamblu c) cu literatura si poezia d) cu cunostintele de drept

&2. In tratatul <rutus 0icero polemizeaza cu stilul oratoric a) aticist b) aristotelic c) platonic d) sofistic & . 1ratatul lui 0icero intitulat 5rator evidentiaza% 1. modelul ideal al oratorului 2. importanta filosofiei in formarea oratorului 3. critica asupra asianistilor si neoaticistilor $. importanta dovezilor te#nice in discurs a) 1,2, ,$ b) 1,2,3 c) 2, ,$ d) ,$ &$. 0ele trei stiluri de elocinta evidentiate de 0icero in tratatul 5rator sunt% 1. epideictic 2. inalt sau sublim 3. mediu sau temperat 4. simplu &. demonstrativ ). deliberativ +. juridic a) 1,),+ b) &,),+ c) 2,3,4 d) $,),+ &&. 0onform tratatului 5rator al lui 0icero, functia tripartita a discursului oratorului se refera la% a) dovedire, obtinerea simpatiei, convingere b) caracterul oratorului, forma discursului, pasiunile auditoriului c) inductie, deductie, analogie d) captarea atentiei auditoriului, naratiunea, demonstratia &). !ucrarea Institutio oratoria apartine lui a) 1acitus b) -uintilian c) 0icero d) Aristotel &+. In lucrarea ce nu s(a pastrat, De causis corruptiae elo=uentiae, ;uintilian incearca sa e"plice a) problema opozitiei dintre filosofie si retorica b) caracteristicile oratorului ideal c) decadenta elocintei contemporane &,. In cartea I a lucrarii Institutio oratoria ;uintilian evidentiaza a) natura oratorului ideal b) importanta educatiei in formarea oratorului c) decadenta elocintei contemporane &-. 2otivele decadentei oratorice relevate de 1acitus in Dialogul despre oratori sunt% 1. opozitia dintre filosofie si retorica 2. lipsa unei culturi adevarte 3. depravarea sociala 4. existenta unui regim politic autoritar a) 1,2, ,$ b) 2, c) 2,3,4 d) 1, ,$

).. >izand vec#iul ideal retoric, intruc#ipat de 0icero in primul rand, 1acitus propune in Dialogul despre oratori a) adaptarea acestuia la realitatile politice contemporane b) abandonarea sa c) revigorarea sa ca atare d) inlocuirea sa cu stilul oratoric aticist )1. 0onsiderarea sofistilor ca falsi educatori este facuta de a) 0icero b) !laton c) *rotagoras d) Isocrate )2. In dialogul 'ut#6demos, *laton incearca sa demonstreze cu privire la contradictie, caracteristica metodei sofistilor, a) imposibilitatea acesteia b) posibilitatea acesteia c) necesitatea acesteia ) . In dialogul /orgias, retorica este considerata de catre *laton ca fiind a) superioara cunoasterii b) inferioara cunoasterii c) egala cunoasterii d) independenta de cunoastere )$. In dialogul /orgias, *laton considera ca, spre deosebire de filosofie care apeleaza la ratiune, retorica apeleaza la a) vointa b) imaginatie c) limbaj d) emotii )&. In dialogul *#aidros, *laton apreciaza ca fundamentul adevaratei retorici trebuie sa fie a) arta b) stiinta c) filosofia d) religia )). In dialogul *#aidros, *laton considera ca pentru a obtine persuasiunea, retorica trebuie sa se bazeze pe a) legi logice b) arta imitatiei c) cunoasterea sufletului d) imaginatie )+. Dupa *laton, sofistica si retorica se ocupa de a) adevaruri necesare b) adevaruri probabile c) adevaruri improbabile d) adevarurin aparente ),. Definirea sofistului, de catre *laton ca 3negutator cu privire la invataturile sufletului4, apare in dialogul a) *#aidros b) /orgias c) 'ut#6demos d) $ofistul )-. Definirea sofistului, de catre *laton, ca 3traficant de invataturi4, apare in dialogul a) $ofistul b) /orgias c) 'ut#6demos d) *#aidros

+.. Singurul dialog in care *laton considera ca retorica poate ajunge la adevar, dar numai prin intermediul filosofiei, este a) 'ut#6demos b) Sofistul c) /orgias d) !haidros +1. 0onceptul de situatie retorica se refera la a) contextul in care se organizeaza si produce discursul b) limbajul in care se structureaza discursul c) tonul cu care este rostit discursul d) caracterul celui care rosteste discursul +2. Discursul politic corespunde a) discursului demonstrativ b) discursului epideictic c) discursului deliberativ d) discursului judiciar + . Discursul epideictic este sinonim cu a) discursul judiciar b) discursul juridic c) discursul demonstrativ d) discursul deliberativ +$. Dispositio se refera la a) structura auditoriului b) modalitatea de organizare a unui discurs sau text c) cercetarea mijloacelor de persuasiune referitoare la tema discursului d) stilul discursului +&. Inventio se refera la a) stilul discursului b) structura auditoriului c) modalitatea de organizare a unui discurs sau te"t d) cercetarea mijloacelor de persuasiune referitoare la tema discursului +). ?arratio reprezinta partea discursului care se refera la a) slabirea, respingerea sau destramarea argumentului adversarului b) expunerea faptelor c) prezentarea dovezilor pe baza carora se asigura convingerea auditoriului d) stilul discursului ++. 0onfirmatio reprezinta partea discursului care se refera la a) e"punerea faptelor b) stilul discursului c) prezentarea dovezilor pe baza carora se asigura convingerea auditoriului d) slabirea, respingerea sau destramarea argumentului adversarului +,. Repre#ensio reprezinta partea discursului care se refera la a) stilul discursului b) slabirea, respingerea sau destramarea argumentului adversarului c) prezentarea dovezilor pe baza carora se asigura convingerea auditoriului d) e"punerea faptelor +-. 'locutio se refera la a) rostirea discursului b) capacitatea de improvizatie a oratorului c) organizarea discursului d) redactarea si stilizarea discursului

,.. *artitio reprezinta partea discursului ce se refera la a) diviziunea argumentarii b) e"punerea faptelor c) demonstrarea faptelor d) respingerea argumentului adversarului ,1. /enurile retorice ilustrate de activitatea lui Antim Ivireanul sunt% 1. genul demonstrativ 2. genul deliberativ 3. genul judiciar a) 1,2 b) 1,3 c) 2, ,2. *rima lucrare de retorica romaneasca apartine lui a) &oan .olnar/!iuariu b) Dimitrie 0antemir c) Simeon 2arcovici d) Antim Ivireanul , . In lucrarea lui Ioan 2olnar *iuariu, retorica este considerata a) stiinta b) logica c) arta ,$. In lucrarea sa Ioan 2olnar *iuariu, fi"eaza terminologia retoricii utilizand procedeele% 1. deductiei 2. adaptarii 3. imprumutului $. inductiei a) 1,$ b) 2,3 c) 2,$ d) ,$ ,&. *rincipalul autor din care Ioan 2olnar *iuariu s(a inspirat in scrierea lucrarii sale de retorica este a) *laton b) 1acitus c) 0icero d) #ristotel ,). 1ermenul lui Ioan 2olnar *iuariu pentru inventio este a) aflarea b) intocmirea c) talcuirea d) grairea ,+. 1ermenul lui Ioan 2olnar *iuariu pentru dispositio este a) aflarea b) intocmirea c) talcuirea d) grairea ,,. 1ermenul lui Ioan 2olnar *iuariu pentru elocutio este a) grairea b) talcuirea c) intocmirea d) aflarea

,-. 0ea de(a doua lucrare de retorica romaneasca apartine lui a) $imeon .arcovici b) Dimitrie 0antemir c) Antim Ivireanul d) Ioan 2olnar *iuariu -.. *rincipalii autori pe care Simeon 2arcovici ii citeaza in lucrarea sa de retorica sunt% 1. ,icero 2. 1acitus 3. -uintilian $. *laton &. Socrate a) 2, b) $,& c) 1,3 d) 1,2 -1. 1ermenul utilizat de Simeon 2arcovici in lucrarea sa de retorica pentru a desemna genul demonstrativ este a) felul judecatoresc b) felul c#ibzuitor sau sfatuitor c) felul doveditor -2. 1ermenul utilizat de Simeon 2arcovici in lucrarea sa de retorica pentru a desemna genul deliberativ este a) felul doveditor b) felul judecatoresc c) felul chibzuitor sau sfatuitor - . !ucrarea 3Ritorica romana pentru tinerime4 apartine lui a) Ion 7eliade Radulescu b) )imitrie "usti c) Simeon 2arcovici d) Ioan 2olnar *iuariu -$. 8igurile de stil sunt definite de cei mai multi dintre autorii moderni ca a) procedee logico(plastice b) relationari dintre ritmul si armonia frazelor c) e"primari eliptice d) abateri de la ordinea naturala a limbajului -&. Sursele e"presiei sau cuvantului figurat sunt% 1. insistenta 2. simetria . entimema 4. ambiguitatea 5. plasticitatea ). deductia a) 1,2, ,) b) 1,2,4,5 c) 2,$,&,) d) ,$,&,) -). Insistenta si simetria in cadrul figurilor retorice sunt realizate prin% 1. economie a e"presiei 2. repetitie . substitutie 4. amplificare a) 2,4 b) 1, c) 1,2 d) 1,$

-+. Ambiguitatea in cadrul figurilor retorice este realizata prin% 1. economie a expresiei 2. repetitie 3. substitutie $. amplificare a) 2, b) ,$ c) 1,3 d) 1,$ -,. *lecand de la reperele te#nice la care se rezuma esenta vorbirii si scrierii figurate, figurile de stil sunt clasificate in patru grupe, trei dintre ele fiind reprerzentate de figurile repetitiei, figurile ambiguitatii si figurile plasticitatii, iar cea de(a patra de a) figurile de gandire b) figurile sintactice c) figurile de elocinta d) figurile insistentei --. 0onform clasificarii figurilor de stil in figuri de sunet, figuri sintactice, figuri semantice si figuri de gandire, permutarea sau inversiunea apartine a) figurilor de sunet b) figurilor sintactice c) figurilor semantice d) figurilor de gandire 1... 0onform clasificarii figurilor de stil in figuri de sunet, figuri sintactice, figuri semantice si figuri de gandire, tropii de un singur cuvant sau de mai multe cuvinte apartin a) figurilor de sunet b) figurilor sintactice c) figurilor semantice d) figurilor de gandire