1) Definii RETORICA.

RETORICA = disciplina care stabilete principiile necesare compoziiei oratorice de orice specie (forma) i regulile particulare fiecatui gen de elocin. = este arta de convinge un auditoriu, printr-o argumentaie bogat i riguroas, susinuta de un stil ales i un limbaj adecvat, un ton placut i de respectarea regulilor gramaticale, logice, psihologice, care sa-l ajute sa penetreze gandirea auditoriului, sa-l convinga. = este arta de a construi o cuv ntare, un discurs frumos, agreabil, coerent! este meteugul bunei cuv ntri. ") #in punct de vedere etimologic, denumirea de retorica provind din latinescul $rhetorica%, termen &mprumutat de romani de la greci. 'cetia utilizatu termenul de $ rhitor%, care &nsemna vorbitor, orator, cel care &nva arta elocinei. 2) Care sunt i ce susin cele trei puncte de vedere referitoare la definirea retoricii? #atorit comple(itatii acestei discipline, de-a lungul timpului retorica a primit mai multe tipuri de definitii, fiecare ilustrand o anumita trasatura definitorie a acesteia. )ele mai importante dintre ele s-au grupat &n * categorii de de definitii+ ".,ipul definiiilor care au &n centru ideea c retorica este creatoare a persuasiunii (ca proces modificator de atitudini, credinte, pareri sau comportamente). )ei mai importani reprezentanii care au sustinut acest tip de definire sunt+ -ocrate, .laton, 'ristotel, )icero, /socrate. 0.'l doilea tip de definiie uta interesul dinspre persuasiune spre co unicarea propriu!"is# i ai ales spre i$loacele cu care aceasta se reali"ea"a . )el mai important reprezentant este 1uintilian, care definea retorica ca un ansamblu de reguli stiintifice i tehniciste care duc la o comunicare perfecta, o vorbire eleganta. *.)el de-al treilea tip de definitie susine ca retorica este arta orn#rii% a decorarii discursului. 2n acest caz, retorica devine mai apropiata de stilistica, transform ndu-se &ntr-o tehnic a decorrii discursului. 3eprezentanti+ -f. 'ugustin, -f. 4rigorie cel 5are (discursul religios)
36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

&) Enu erai "ece noiuni specifice din peri etrul retoricii. #intre cele mai importante noiuni specifice din perimetrul retoricii putem meniona+ discurs, orator, elocin# (elocven), lo'os, pat(os, et(os! (euresis (inventiunea)! ta)is (dispozitiune)! le)is (elocutiunea)! (*pocrisis (actiunea)! e)cla aie, epifone a (e(clamatie sententioasa prin care se termina un discurs), apostrofa (procedeu prin care oratorul &i &ntrerupe brusc cursul e(punerii i se adreseaza unei singure persoane sau unui lucru personificat), prosopopeea (figura oratorica prin care oratorul pune sa $vorbeasca% un personaj alegoric sau o persoana absenta sau defuncta)! preterentiune (oratorul atrage atentia ca nu vrea sa aduca &n discutie un anumit lucru, despre care totusi vorbeste)! du+itatia (e(primarea unei nehotar ri, unei &ndoieli sau nedumeriri). ,) De cine este le'ata ori'inea retoricii i care sunt considerai pri ii retori. #ei multa vreme s-a considerat c retorica este o creaie a grecilor antici, aceasta nu este o creaie e(clusiv greceasc. -imultan ea a aprut &n multe dintre culturile antice (indiana, chineza, egipteana) dar nu la acelai nivel ca &n 4recia, ci doar la nivelul eristicei (arta argumentarii). 6(ista mai multe teorii asupra apariiei retoricii+ a) ,eoria $miracolului grec%, a &nzestrarii naturale a grecilor pentru arta i filosofie, pentru vorbirea frumoasa i convingatoare, pentru toate formele culturii, susinut de -oraiu! b) ,eoria susinut de Cicero, care minimizeaza rolul grecilor, despre care spune ca practicau o retorica rudimentara, susin nd ca retorica nobila i folositoare este produsul filosofiei romane. c) 3etorica legata de >omer i de opera sa, considerate a fi &ceputurile tuturor disciplinelor. d) ,eoria care leaga apariia retoricii de aparitia limbii, ca element fundamental de evolutie i civilizatie. 'ceasta teorie a fost combatuta de 1uintilian care considera ca natura este creatoarea limbii i a elocintei naturale, iar retorica doar un instrument. e) .atristica a susinut teoria potrivit careia retorica este o creaie a sofitilor, care au cultivat o elocin fals. 3etorica este privita ca un instrument de inducere &n eroare, un mijloc de corupie. f) 7 alta teorie legata de originea retoricii este legata de apariia artelor liberale, din care facea i ea parte, ca fiind creaii ale lui #umnezeu.
36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

g) ,eoria potrivit carea retorica este de fapt un produs al practicarii democraiei, al evoluiei gandirii i vorbirii omului. 'ceasta teorie pare a fi cea mai aproape de adevar. h) ,eoria lui )hateaubriand i cea a lui ?.?. 3ousseau care considera ca originea retoricii este strans legata de evenimentele neplacute care au influentat evolutia oamenilor. 'cestia considerau ca omul nu a evoluat ci a regresat iar retorica trebuie cautata &n viciile omenesti i este alimentata de ura, ambitie, linguseala i minciuna. .rintre primii retori &i putem meniona+ pe 6mpedocle, .isistrate i .ericle, #emostene (de la are ne-au ramas @A de discursuri, dintre care $.entru coroan% este considerat o capodopera a artei oratorice), sofitii -ocrate, .rotagoras, /socrates i 4orgias, urmai de mult mai cunoscutii )icero (considerat cel mai mare orator, chiar i pana astazi), 'ristotel i .laton. .) Care dintre ur atorii este considerat de c#tre Aristotel% /nte eietorul retoricii0 a) )ora( b) ,isias c) E pedocles d) /socrates 1) Enu erai trei idei referitoare la retorica din lucrarea lui Aristotel% Retorica. 5eritul cel mai mare al lui 'ristotel este acela de a reabilita retorica, fr &ns a prejudicia filosofia. 2n lucrarea sa $3etorica%, el nu numai ca defineste obiectul i caracteristicile retoricii, ci evidentiaza potentialul persuasiv al acesteia i importana ei. 2n aceasta lucrare el defineste retorica ca fiind arta de a descoperi tot ceea contine ca potential persuasiv, din trei puncte de vedere+ auditoriul, oratorul i argumentarea &n sine (etosul, patosul, logosul). 2n acest sens, el face o comparatie a 3etoricii cu 5edicina. 7 alta contributie imporanta a lui 'ristotel &n aceasta lucrare delimitarea &n cele trei genuri ale discursului+ politic (deliberativ), epidictic (demonstrativ) i judiciar. 2ns aportul deosebit al acestei lucrri vine din raportarea retoricii la nivelurile de cunoatere+ 5etafizica stiintei (nivelul superior) care are ca obiect aflarea adevarului! nivelul inferior constituit ca domeniu al dialecticii, a(at pe notiunea de probabil i al treilea nivel cel mai de jos care formeaza domeniul retoricii, centrat pe verosimil i urmareste convingerea auditoriului.
36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

&

:n alt argument important &n favoarea retoricii este subliniat de 'ristotel i acesta se refera la rolul retoricii at t &n viata individului c t i pe plan social. 2) Care sunt ar'u entele invocate de 3laton pentru respin'erea retoricii. #eoarece pentru el retorica nu era o tiin (deoarece ea opereaza cu verosimilul, probabilul, plauzibil), .laton critica retorica i o respinge consider nd-o incapabila sa faca omul mai elocvent. 6l chiar o numea o $rutina%. 'rgumentele sale se refereau la pretentia retoricii de a asigura succesul oricarei teze, indiferent de dreptate sau adevar, faptul ca retorica ignora adevarul lipsindu-i tiina. -ingura -tiin a demonstraiilor pe care o recunoate .laton este dialectica. 4) Ar#tai trei principii ale artei oratorice propuse de Cicero. -ocotit i p n &n zilele noastre drept cel mai mare orator, 5arcus ,ullius )icero, &n lucrarea sa fundamentala $#e oratore%, stipuleaza principiile fundamentale ale retoricii, dintre care cele mai importante sunt+ a) )alitile pe care un orator trebuie sa le indeplineasca sunt eseniale+ ascutimea mintii logicianului, cugetarea filosofului, e(primarea poetica, memoria, gesturile actorului, vocea tragedianului. b) conditia eseniala a unui orator este talentul oratoric! c) cultura generala c t mai vasta! d) stilul elegant, sobru, caracterizat prin decenta, claritate, probitate! e) elocventa i legtura acesteia cu literatura, alaturi de stap nirea limbii i limbajului, pentru a ajunge la sufletul publicului. 5) Cu se nu ete anualul de retorica al lui 6uintilian i c7te carti are? Care sunt parile retoricii dup# 6uintilian ? )onsiderat a fi primul profesor de retorica, 1uintilian (5arcus Babius 1uintilianus) a sustinut necesitatea studierii i aprofundarii retoricii. ,imp de 0A de ani el a fost profesor de retorica. <ucrarea sa (singura pastrata) se numeste $/nstitutio oratoria% (.rincipiile artei oratorice), este conceputa ca manual de educare a viitorului orator. 'ceasta lucrare cuprinde "0 carti+ cartile "-0 sunt consacrate problemelor de pedagogie! cartea *-a prezinta genurile oratorice! cartea C-a 8 prile discursului! cartea D-a 8 dovezi i respingere! cartea @-a - afectele! cartea E-a 8 oranduirea materialului! cartea F-a 8 claritatea discursului i ornamente stilistice!
36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

cartea G-a 8 figuri de stil! cartea "A-a 8 cuvintele i pregatirea discursului! cartea ""-a 8 memoria! cartea "0-a 8 personalitatea oratorului. #ac 'ristotel a divizat retorica &n C pri + Inventio% Dispo"itio% Elocutio% Actio, 1uintilian i-a adaugat &nc o componente a D-a 8 8e oria. 19) Care sunt cau"ele antiretoricii /n Evul ediu?

2n perioada 6vului mediu se constata schimbari fundamentale &n cadrul retoricii, influentate de schimbarile din viata sociala. .rabusirea democratiei antice are urmari &n toate domeniile, inclusiv &n cel al retoricii. 2n acest conte(t, genul oratoric politic (deliberativ) aproape ca dispare, iar cel judiciar &i pierde din importan. -ingurul gen care mai domina este cel demonstrativ (epidictic) folosit &n elogierea imparatilor sau a conducatorilor bisericii. )ea mai evidenta schimbare este cea la nivelul formei discursului, ornarea te(tului devenind un scop &n sine. )ontinutul de idei al discursului nu mai pare aa de important, accentul punandu-se pe ornarea te(tului. 'stfel se manifesta o puternica literaturizare a retoricii. :n alt factor care a dus la regresul retoricii este apariia cretinismului, care dei va &mprumuta termeni i categorii ale retoricii, blameaza cuvantul i e(primarea frumoasa, pentru cretini retorica i dialectica devenind odioase i puse pe seama diavolului. 7stilitatea fa de retorica a fost vehementa i violenta din partea bisericii. )lericii condamnau limba ca organ al vorbirii i preferau vorbirea interioara, meditatia, asceza. 7 alta cauza a anti-retoricii este felul &n care este privita munca manuala, omul truditor cu bratele devansand intelectualul, carturarul. 2n aceasta perioada se acorda prioritate disciplinelor stiintifice &n dauna celor literare, deoarece se considera ca este mai usor de &ncadrat &n dogmele bisericii. <ipsa vietii politice este un alt factor al regresului retoricii. 5arile tratate de retorica ale anticilor se pierd sau sunt distruse, iar retorica se disipeaza &n alte arte independente. 11) :n ce sonsta reviri entul retoricii /n perioada Renaterii? 2n perioada 3enasterii, retorica &i recapata partial stralucirea pe care o pierduse &n 6vul 5ediu. 3enasterea, innoirea, re&nvierea societii, &i pune amprenta i pe aceasta disciplina. #ei blamata de =iserica, reotica ajunge sa fie acceptata de aceasta, mai ales ca dezvoltarea tiintelor pune &n primejdie doctrinele teologice, demonstratia punand &n primejdie
36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

dogma. -unt reabilitati marii oratori i retori .laton i )icero, sunt &ncurajate literele, studiile umaniste. <imba i cuvantul sunt apreciate din nou ca facultatile cele mai se seama ale omului prin care se comunica i se perfectioneaza gandirea. 3evilimentul retoric are ca urmare reabilitarea vechilor categorii ale retoricii, &ns nu a atins cotele retoricii antice i maretia oratorilor greci i romani. 5odernizarea retoricii a avut ca principal efect literaturizarea accentuata a acesteia i, mai apoi la separarea acesteia de filosofie, logica i apropierea ei de gramatica i poetica. 12) Care este statutul retoricii /n Epoca odern#. 3eadusa la via &n perioada 3enaterii i reintrodusa &ntre disciplinele umaniste studiate &n &nvm nt, retorica era totusi departe de stralucirea ei din antichitate i era cel mai des folosita &n public &n activitatea predicatorilor i a avocatilor. 2n 6poca moderna, retorica devine un mijloc de a straluci la curtea regilor, &n saloane, stilul retoric &nflorit $fleuri% reprezentand pretiozitatea de amvon. 3etorica mentine datorit burgheziei, curtilor regale, unde se punea pret pe afisarea unei $culturi% chiar dac aceasta nu era reala. #iscutiile elevate, folosirea unui limbaj sofisticat, aparena deinerii unei culturii erau singurele care mai foloseau tehnici i metode specifice retoricii. 7data cu dezvoltarea stiintelor (prin folosirea e(perimentului), retorica &i pierde din nou din importan, fiind plasata mai la urma stiintelor umaniste, nu numai de adepii stiintelor ci i de filosofi. 5ari filosofi din aceasta perioada (<ant, -pinosa, >egel, #ecartes) au desconsiderat i ei retorica, pe care o considerau doar o tehnic a vorbirii elegante dar nu i convingatoare. 5icarea antiretorica din aceasta perioada va duce la scoaterea ei din &nvm nt, ca i limbile clasice (latina, greaca). -pre sfarsitul acestei epoci, se observa o inviorare a retoricii datorata micarilor revolutionare i parlamentarismului burghez, care a dus la un reviliment al discursului de tip parlamentar. 6(+ #anton, 3obespierre, ;apoleon sau H. .itt. 1&) Ar#tai cel puin opt deose+iri /ntre retorica clasica tradiional# i ;neoretorica< lui C(. 3erel an. 2n 6poca )ontemporana asistam la o noua revenire a retoricii datorat cresterii interesului pentru importana limbii i limbajului, asupra filosofiei limbajului, asupra demonstraiei i argumentarii. 'ceasta revenire a dus la promovarea lingvisticii, reabilitarea sofistilor i
36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

aprecierea persuasiunii &n discursurile vremii. :n rol decisiv &n acest proces l-a avut )haim .erelman care sustinea ca filosofia trebuia sa urmareasca elaborarea principiilor de baza necesare gandirii i actiunii. 'stfel el a creat un instrument capabil sa obina anumite rezultate asemanatoare celor stiinifice i &n domeniul valorii i cuvantului, numit teoria argumentarii, &ns mult mai apropiat de logica i epistemologie dec t de retorica. ;oua retorica 8 ;eoretorica 8 se vrea o imbinare a retoricii clasice cu metodele moderne ale teoriei argumentarii care sa aiba aplicabilitate nu numai &n sferele intelectuale ci i &n viata de zi cu zi (logica discursului cotidian). ;oua retorica este o teorie a structurilor argumentative care nu se limiteaza doar la discursul rostit (unui public larg) ci cititorul unui te(t scris. #eosebiri &ntre Iechea retorica i ;eoretorica+
". 0. *. C. D. RETORICA A=TICA 'rta a vorbirii elegante i convingatoare care se adresa unui public larg -e limiteaza la discursul rostit, oral -e baza pe orator, care pronun discursul oral )onsidera auditor doar publicul larg, care asculta discursurile rostite 'vea &n vedere un auditoriu presupus ignorant, care se dorea i putea fi convins i convertit prin discurs -e preocupa de formarea de practicieni ai oratoriei, indiferent de genul de activiti! inclusa &n artele liberale i &n &nvm nt .une un mare pret pe e(primare, gramatica dar mai ales pe ornarea stilistica i estetica discursului .unea mare accent pe mijloacele nonverbale, nediscursive de realizare a discursului+ mimica, gestica, tinuta, intonatie, procedee =EORETORICA >3erel an) ,eorie a structurilor argumentative care au &n vedere nu numai publicul larg ci i cititorul (te(tul scris) Iizeaza structuri argumentative analizate pe baza te(tului scris 6(tinde ideea de orator, incluzand-o i pe cea de autor al discursului (scris) 'uditoriul cuprinde i interlocutorul unic (care citeste), sau chiar autorul discursului -e dorea a fi o disciplina moderna, care analiza mijloacele de probare, argumentare utilizate &n stiintele umaniste -e preocupa de atragerea tuturor categoriilor de auditori, totusi punea accent pe argumentarea filosofica, considerata cea mai rationala ;u se arata interesata de forma discursului, figurile de stil fiind folosite doar ca argumente! sunt e(cluse orice elemente ale esteticii. 'ccentueaza doar mijloacele discursive de realizare a convingerii, considerand ca tehnicile de actiune, elocutiune i de

@.

E.

F.

36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

mnemotehnice...

memorie nu sunt compatibile cu teoria argumentarii.

1,) De cine este repre"entat# ast#"i neoretorica ? @coli i '7nditori. 2n epoca moderna s-au dezvoltat curente i scoli care s-au preocupat de ;eoretorica. #ei mai &nt mina obiectii, ;eoretorica a fost foarte bine primita &n 4rupul de la =ru(elles (din care facea parte i .erelman) dar i peste ocean &n -coala 3etorica din .ennsJlvania, scoala ce i-a intreptat atentia spre relatiile interdisciplinare ale retoricii. ,ot aici s-a acordat un desebit interes umanismului i teoriei comunicarii, e(istand un interes crescand pentru problematica acesteia dar i pentru aplicabilitatea ei din partea unor specialisti &n comunicare, consilieri ai politicienilor, manageri, jurnalisti, prezentatori radio-tv....etc. (6(+ )h. .erelman, -t. ,oulmin, ?.>abermas, 3. =arthes, i din tara '.5arga, ).-alavastru...)

36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

1.) Etapele evoluiei retoricii /n Ro 7nia. )u o evolutie relativ modesta, &n 3om nia retorica a avut o desfasurare discreta, confund ndu-se cel mai adesea cu literatura. ,otusi a e(istat o evolutie a discursului i a retoricii, structurata &n @ mari etape+ ") 3erioada predicilor /n li +a slavona >sec. 1,) 8 predicile lui 4rigore ,amblac fiind considerate primele productii oratorice romanesti. 'ceata perioada are creatii aflate &n stransa legtur cu biserica i cu 6vanghelia. 6(+ .anegiticele lui 6uthimie, lui Kiprian, )azaniile lui Iarlaam i diverse predici. 0) 6tapa formelor oratorice &n limba rom n (secl "E 8 "F) 8 reprezentata prin precuvantari i predoslovii aflate &n fruntea unor lucrri din literatura religioasa i istorica+ 6(. predosloviile lui 5iron )ostin, 4rigore :reche i cele mai importante cele ale lui 'ntim /vireanul. *) .erioada de formare a culturii rom ne ("FCF) 8 cand operele oratorice ale lui 4heorghe <azar (0 cuvantari) &n care infatiseaza starea de umilinta politica i &napoiere culturala a poporului rom n, dau startul unor discursuri emblematice ale lui -imion =arnutiu, 5ihail Kogalniceanu i 'le(andru 7dobescu. C) .erioada cuprinsa &ntre a doua jum. a sec. "G i prima jum. a sec. 0A, este cea mai prolifica perioada a oratoriei romanesti. 'tunci se afirma mari oratori ca+ =arbu )atargiu, Iasile =oerescu, Iasile )onta, ,itu 5aiorescu, /.). =ratianu, ,aLe /onescu, ;icolae /orga, ;icolae ,itulescu, =arbu -t.#elavrancea (discursuri juridice). D) 6poca dictaturii comuniste (&ntre jum. sec. 0A i "GFG) 8 epoca de dominare comunista &n care stilul oratoric nu a fost aproape deloc reprezentat (mai degraba oprimat), deoarece a fost zadarnicita orice fel de e(primare libera. @) #up "GFG, odata cu reinstaurarea democratiei, a libertatii de e(primare i de opinie, retorica i oratoria reincep sa-i reintre &n drepturi, destul de timid. 'cest reviliment se manifesta cel mai pregnant &n aulele academice, &n salile de judecata dar mai ales la tribuna parlamentului. 11) =u ii cel puin cinci oratori ro 7ni care au oper# oratoric#. ;icolae ,itulescu 8 $#iscursuri%! ,itu 5aiorescu 8 $#iscursuri parlamentare%! 5ihail Koglniceanu, /.). =ratianu, ,aLe /onescu, ;icolae /orga, =arbu -t.#elavrancea (discursuri juridice).

36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

12) Ce este persuasiunea i care sunt i"voarele persuasiunii dup# Aristotel. 3ersuasiunea = este un act retoric care urmareste stabilirea unei legaturi &ntre orator i auditoriu, capabila sa aduca o motivare determinata prin calea credintei, a afectivitatii, sugestiei, ce urmeaza a fi transferata altcuiva pentru a-i obine adeziunea. 6a se fundamenteaza pe natura particulara a subiectului i este atenta i la ceea ce se petrece &n mintea auditoriului nu numai &n cea a oratorului. ,ehnicile folosite pentru a persuada sunt relativ nerationale pentru ca se bazeaza pe socuri emotionale, cadenta retorica, metafore bine alese pentru a influenta decizia auditoriului. #intre aceste tehnici putem meniona sugestia i autosugestia, fenomene aplicabile mai ales &n r ndul mulimilor. )el care orienteaza retorica spre descoperirea elementelor persuasive este 'ristotel, el consider nd-o chiar $arta persuasiunii%. )onform parerii lui 'ristotel izvoarele persuasiunii sunt+ 8 etos-ul (etica), prin adaptarea discursului pentru a convinge publicul! 8 pathos-ul (psihologicul), personalitatea oratorului, sustinuta de moralitatea, competenta i probitatea sa! 8 logos-ul (dialectica), argumentele aduse, &n aa fel alese i inlantuite pentru a reusi sa convinga, sa faca o schimbare de opinii, atitudini. 14) Ce este persintolo'ia i care!i sunt do eniile de aplicare? 3ersintolo'ia = ,eoria discursului retoric! este teoria despre organizarea pshihologica a discursului retoric cu scopul fie sa persuadeze, fie sa seduca, fie sa incinte. ") #ei continua retorica traditionala, persintologia se straduieste sa integreze i cunostinte contemporane de logica, psihologie, lingvistica, av nd ca finalitate crearea unei baze metologice eficiente pentru consultanta persintologica! acestea sunt reprezentate de formule concrete de a construi un discurs de tip nou, eficient, cu intentia de a determina o asumare reala din partea publicului tinta. 0) 're aplicatii &n management, comunicare, diplomatie, &n discursurile parlamentare, &n salile de judecata, jurnalism i chiar &n reclama i publicitate.
36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

19

*) 'ceasta teorie schimba directia discursului clasic, caracterizat pe ornare stilistica i estetica, spre simplitate, pragmatism, improvizatie, stereotipie. )a urmare au aparut noi forme ale discursului modern care au o retorica proprie+ discursul publicitar, speech-ul. 15) 3e ce se +a"ea"a convin'erea i pe ce se +a"ea"a persuasiunea. Ar#tai cel puin "ece deose+iri /ntre de onstraia lo'ica i ar'u entarea retorica. 6lemente fundamentale ale cunoaterii, certitudinea i persuasiunea sunt metodele prin care retorica urmareste persuadarea auditoriului prin discursul oratoric. #ei e(trem de asemanatoare ca inteles, convin'erea i persuasiunea se diferentiaza tocmai pe metodele folosite. 'stfel, convingerea se formeaza &n urma constrangerii prin probe materiale i martori, se bazeaza pe o motivare logico-materiala ce poate fi transferata altcuiva pentru a obine o adeziune activa. )onvingerea este straina actului retoric deoarece ea se aplica prin reflectarea realitatii. #e cealalta parte persuasiunea este un act retoric, care are ca scop, ca i convingerea, dar nu pe calea demonstratiei ci pe aceea a credintei, afectivitatii, a sugestiei, ce creeaza o punte p n la identificare &ntre orator i auditoriu. 6a admite totusi i posibilitatea erorilor.
". 0. *. C. D. @. E. F. G. "A. DE8O=@TRATIA AOBICA 're ca domeniu demonstrabilul, logica riguroasa care duce la adevaruri certe 're caracter teoretic legat de opoziia 'devarat 8 Bals 're caracter obiectiv #ominaia dimensiunii sintactice Bapt individual (individ) Boloseste limbaj formalizat (simbolic) 6fectul demonstraiei este certitudinea 6ste e(plicabila 6ste &nchis 6ste corecta sau incorecta ARBC8E=TAREA RETORICA 're ca domeniu opinabilul, verosimilul, plauzibilul 're caracter practic legat de persuasiune 're caracter subiectiv #imensiunea pragmatica a conte(tului Bapt social (comunitate, societate) Boloseste limbaj natural 6fectul argumentarii este persuasiunea 6ste implicita 6ste deschisa 6ste cel mult credibila i acceptabila

36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

11

29) Care sunt reprourile filosofilor la adresa retoricii. #ei primii retori au fost filosofi (.laton, 'ristotel, )icero), rivalitatea de secole dintre filosofi i retori a avut loc pe terenul diferentei dintre tiin i &nelepciune, &n sensul ca retorii sustineau o via activa complet opusa celei meditative, contemplative propusa de filosofi, atragandu-i pentru totdeauna oprobiul acestora. Bilosofii au negat retoricii calitatea de tiin, argumentand ca aceasta nu are un domeniu propriu de cercetare, prin aceasta intrand &n cel al filosofiei. :n alt repro viza utilitatea practica a retoricii, &n opinia lor retorica nu era o tiin aplicabila, de formare a omului. Bilosofii au mai reprosat retoricii i incalcarea normelor morale, mergand p n la acuzarea acesteia ca genereaza imoralitate, ca incalca legile. ,ot &n acest registru filosofii acuzau retorica ca formeaza demagogi, care urmareau propriile interese i doreau persuadarea multimii pentru propriile ambitii. 3etorica a mai fost acuzata i de nocivitate &n plan religios, fr &ns a delimita e(act efectele acestei actiuni. #ei blamata de multi filosofi, retorica a fost sustinuta de unii dintre ei, ca )icero i .laton, care promovau ideea unificarii filosofiei cu retorica, la nivelul discursului academic i al cunoasterii dezinteresate i profunde. #e fapt, rivalitatea dintre filosofie i retorica a fost de fapt rivalitatea &ntre filosofi i retori pentru prioritate &n domeniul educaiei, al formarii i practicii sociale. 21) Definiti discursul retoric i ar#tai care sunt cele trei ordini i ce se nific# fiecare /n reali"area discursului retoric. Discursul = elementul fundamental &n retorica, obiectul de studiul al retoricii! = este un te(t scris, care urmeaza anumite tehnici i legi precise de compoziie, stabilite i tudiate de retorica, destinat a fi pronuntat &n fata unui numr mare de auditori, pe care &ncearca sa &i convinga. ") ;umrul mare de tipuri ale discursului a dus la aparitia unui numr foarte mare de definitii, date de teoreticieni ai comunicarii i de retori. 'stfel el a fost perceput intr-o mare varietate de moduri de la
36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

12

simpul te(t e(pus (oral sau scris), un act, o intervenie intr-o dezbatere (?.>abermas), forma de comunicare bazata pe argumente, schimb de argumente, sistem adresativ de argumente organizat intrun sistem bine pus la punct etc. 0) )a sistem de semne legate &ntre ele prin ineles, discursul se poate organiza prin colaborarea a & nivele de ordine+ ". Ordinea se nica = ce se refera la dimensiunea formala a argumentaiei, &n care discursul este inteles ca un sistem de semne i reguli de combinare secvenial a lor! 0. Ordinea ideatica = se refera la analiza coninuturilor de gandire (idei, concepte, probleme) care constituie armatura tematica a argumentarii. <a acest nivel discursul este inteles ca sistem de sensuri care pun &n micare sistemul de idei care se sustin &ntre ele, i &mpreun sustin intreaga tez. *. Ordinea retorica = se concentreaza asupra sistemului de mijloace de e(primare a discursului, acesta fiind inteles ca ansamblul mijloacelor prin care se asigura e(presivitatea i frumusetea ideilor. 'cest nivel completeaza i amplifica celelalte ordini ale discursului prin angajarea emotionala a auditoriului.

22) Ta)ono ia discursului retoric. ;umrul mare de posibile tipuri de discursuri a facut necesara o clasificare a acestora &n funcie de anumite criterii i solicita tehnici proprii de elaborare i e(punere + a) Dup# natura li +a$ului0 d. poetic, categorial (tiint), conceptual (filosofie), cotidian (ziaristica, reclama). b) Dupa ateria scopului ur arit de orator + demonstrativ, deliberativ, judiciar. c) Dup# for a de adresare+ d. oral, scris, citit d) Dup# criteriul contactului cu pu+licul+ discurs direct sau indirect. e) Dupa intentia utili"atorului+ d. persuasiv (vizeaza comunicarea i asumarea discursului de ctre auditor), d. seductiv (subjugarea publicului, delectarea acestuia)! d. incitativ (urmareste instalarea unei tensiuni emotionale, face presiuni asupra auditoriului care se comporta dup cum sugereaza oratorul). #iscursul seductiv i cel incitativ sunt varietati al discursului manipulator.
36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

1&

2&) Benul retoric DE8O=@TRATID ? definitia% caracteristice i for ele su+ care se anifest#.

tr#s#turile

Benul de onstrativ = gen fundamental al retoricii care cuprinde acele discursuri rostite cu scopul de a demonstra un adevar oarecare (stintific, filosofic). /ntalnit mai ales &n domeniul stiintei, acest tip de discurs nu presupune luarea unei hotarari ci se pronunta pentru a se stabili un adevar. @e inscrie pe a)a ti pului la TI83CA 3REEE=T. Benul de onstrativ foloseste toata +o'atia li +ii i a artei oratorice facand apel cu precadere la pat(os. E)0 3laton% @ocrate% De ostene. -e prezinta sub mai multe forme+ a) Discursul acade ic 8 de elogiu, lauda, de receptie, o e(punere amanuntita &n probleme stiintifice, sociale, culturale, etc.! de deschidere sau inchidre a unui congres, colocviu..etc. b) Discursul reli'ios 8 lamureste o dogma sau de morala, povesteste viaa unui sfant. 're mai multe varietai+ predica, cazania panegiricul, predoslovia, discursul funebru. c) Discursul oca"ional 8 ataca domenii variate, &n funcie de un anumit eveniment! d) Epistola >scrisoarea) 8 se elogiaza o epoca, o perioada anume (6(. $#escriptio 5oldaviae%) e) Dialo'ul 8 o convorbire &ntre 0 sau mai multe persoane ce poate fi oral sau scris. f) Conversatia 8 convorbirea de tip familiar g) Interviul 8 convorbirea &ntre o personalitate i un ziarist sau alta personalitate, caracterizata prin &ntrebri i rspunsuri care prezinta interes pentru public. h) 'ltele+ 3ole ica (discutie &n contradictoriu)! Interviul!pole ica! Co entariul.

36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

1,

2,) Benul retoric DEAIFERATID ? caracteristice i for ele su+ care e)ist#.

definiia%

tr#s#turile

Benul deli+erativ = cuprinde acele discursuri prin care oratorul cauta sa convinga auditoriul cu scopul de a lua o hotar re &n legtur cu o situaie ce se va crea &n viitor. /ntalnit mai ales &n discursurile parlamentare (discurs politic) &n care se cauta punerea &n lumina a tot ce este folositor sau daunator intereselor comunitatii (orasului, statului) pentru a fi adoptate sau respinse. -fera acestui discurs are o arie mai mare deoarece are &n vedere o societate intreaga. @e inscrie pe a)a ti pului la TI83CA DIITOR. :n cadrul 'enului deli+erativ% oratorul tre+uie sa vor+easca si plu% dar cu interes i vivacitate% sa foloseasca idei puternice% inte eiate% facand apel cu precadere la et(os. E)0 -erodot% Tucidide... -e prezinta sub mai multe forme+ a) Discursul parla entar 8 discurs politic, e(presie a elocventei oratorice ce permite un stil declamator, vehement, dar nu demagogic. b) 8esa$ul 8 comunicare oficiala de importan deosebita (e( mesajul unui .resedinte, al unui 5onarh...), ce poate fi at t orala c t i scrisa. c) Interpelarea 8 tip de discurs prin care se face critica unui personaj, i se cere sa dea socoteala asupra unui fapt. d) Discursul ilitar >(aran'a) 8 rostit de sefii supremi ai armatei &n cazuri e(ceptionale, &n fata unor evenimente deosebite. 'cest discurs poate fi at t oral c t i scris i are la randul lui mai multe forme+ proclamatia, ordinul de zi, ordinul de atac.

36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

1.

2.) Benul retoric GCDICIAR ! definiia% tr#s#turile caracteristice i for ele su+ care e)ist#. Benul $udiciar = folosit cu precadere &n domeniul juridic, acest gen are ca obiect dreptul. 4enul judiciar are drept scop sa faca distinc(tia &ntre just i injust, dreptate versus nedreptate, se ocupa de interesele individului, acuzand sau aparand pe cineva. -e pronun &n legtur cu o situaie care a avut loc &n trecut. @e /nscrie pe a)a ti pului la TI83CA TRECCT. 2n cadrul genului judiciar, oratorul trebuie sa dezvolte rationamente puternice, sa aiba un stil simplu i precis, e(act chiar, sa poate sa jongleze cu probe, argumente, marturii. 3egula principala a acestui gen este de a adapta autoritatea legilor juridice la autoritatea adevarului de fapt ! stabileste raportul dintre adevarul de drept i de fapt. Benul $udiciar face apel cu precadere la lo'os. -e prezinta sub mai multe forme+ a) Rec(i"itoriul 8 discurs rostit de procuror inaintea instanei, prin care acuza sau incrimineaza, prezinta imprejurarile &n care s-a produs fapta i cere pedepsirea autorului &n conformitate cu gravitatea faptei (&naintea aprrii). b) 3ledoaria 8 discursul juridic prin care se susine oral punctul de vedere al fiecarei pri &n faa completului de judecata. 'ceasta poate fi facuta at t de partea implicata &n proces c t i de reprezentantul legal al acesteia. c) 8e oriul 8 discurs juridic scris pus la dispoziia judecatorului de prile &n proces prin care se fac anumite clarificari, e(punerea unei probleme, etc. d) Re"u atul 8 discursul pronuntat de presedintele unei adunari judiciare prin care rezuma dezbaterile care au avut loc. ! Consultatiile (&n jurisprudenta)! Rapoartele 8 acestea * sunt considerate ca accesorii ale discursului judiciar.

36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

11

21) Care sunt p#rile retoricii clasice tradiionale i cu teoriile care le studia"a.

se nu esc

3etorica cuprinde C pri fundamentale+ ") I=DE=TIC=EA Minventio (lat) 8 heuresis (gr)N 8 ,eoria care se ocupa de inventiune se numeste 8A=TA=OAOBIEH 0) DI@3OEITIC=EA Mdispositio (lat) 8 ta(is (gr)N 8 ,eoria care se ocupa de inventiune se numeste TA@OAOBIEH *) EAOCCTIC=EA Melocutio (lat) 8 le(is (gr)N 8 ,eoria care se ocupa de inventiune se numeste TRO3OAOBIEH C) ACTIC=EA MactioOpronuntatio (lat) 8 hJpocrisis (gr)N 8 ,eoria care se ocupa de inventiune se numeste TEATROAOBIE. )icero i 1uintilian au mai adaugat o componenta retoricii 8 a cincea = 8E8ORIA 22) Ce este inventiunea ca parte a retoricii i care sunt cele trei calit#i necesare oratorului /n inveniune. I=DE=TIC=EA - Minventio (lat) 8 heuresis (gr)N 8 reprezinta activitatea de cautare a subiectului (temei) discursului, a materialelor necesare discursului! cautarea i gasirea mijloacelor potrivite pentru a convinge, a placea i pentru a emotiona auditoriul, cu scopul de a determina la fapte auditoriul. Iizeaza prima parte a discursului i se refera la strangerea materialelor, informatiilor, necesare redactarii discursului. 2n inventiune aflam ideile i argumentele principale care sustin tema discutata. .entru aceasta oratorul are nevoie, &n principal de * caliti+ ") 7ratorul trebuie sa aiba 'eniu 8 capacitatea nativa de a intui i a intelege subiectul, de a putea stabili &n mod spontan forma, componentele i structura discursului. 0) Atenia 8 fenomen psihic de activare a seleciei informaiilor, concentrata &n vederea desfurrii optime a activitii psihice. <ipsa acesteia duce la omisiuni, confuzii sau erori. *) 8etoda 8 modalitatea de analizare a fenomenelor realitatii+ cum sa alegem, sa ordonam ideile, sa cuprindem subiectul &n totalitatea lui &n mod unitar i coerent.

36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

12

24) Ce sunt toposurile >locurile co une) i de c7te feluri sunt ele. ,oposurile reprezinta sursele sau izvoarele de unde pot fi e(trase argumentele necesare pentru sustinerea unui discurs. 'laturi de argumentele propriu-zise (silogismul, entimema, epicherema, soritul...etc.A toposurile definesc sursele sau izvoarele de unde pot fo scoase argumentele. )unoscute sub denumirea de locurile comune sau locurile argumentelor, acestea reprezinta punctele de vedere generale sau comune mai multor subiecte, argumente $de-a gata% pe care oratorul le poate folosi in diverse etape ale discursului sau. #e aceea toposurile se pot constitui ca modele (tipare sau sabloane) utilizate pentru a spune ceva despre un subiect. ,oposurile sunt caracterizate prin generalitate, admisibilitate si gradualitate. 'ristotel a realizat chiar i o ierarhie a argumentelor, &n functie de interesul suscitat de ele si de certitudinea cunostintelor+ locuri comune privind cantitatea ! locuri comune privind calitatea! referitoare la ordine sau care trimit la esenta. 6(ista 0 categorii de locuri comune+ intrinseci i e(trinseci. 25) Care sunt locurile co une intrinseci? <ocurile comune intrinseci se refera la subiectul nsui al discursului (teza nsi). 'cestea sunt+ definitia, genul i specia, comparatia, contrariile, opozitiile, circumstantele, antecedentele i consecintele (cauze si efecte). &9) Care sunt locurile co une e)trinseci? Aocurile co une e)trinseci sunt &mprejurarile din afara tezei. 'cestea sunt+ autoritatea &nelepciunii omeneti (ma(ime i proverbe), vorbele memorabile ale nelepilor (citate celebre des folosite, e(. $'lea jacta est%-)ezar), citate din operele scriitorilor celebri, e(emple sau fapte izvorate din istorie, renumele (reputatia) at t &n sens pozitiv c t i &n sens negativ al unei persoane sau fapte, etc. #e e(emplu, &n sfera genului retoroc judiciar sunt cautate locuri comune e(trinseci cum sunt+ legea, titlurile scrise, juramantul, marturiile. <ocurile comune e(trinseci pot fi invocate at t &n confirmare c t i &n respingere.
36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

14

&1) Care sunt situaiile nepl#cute pentru orator ce apar prin utili"area /n e)ces a locurilor co une ? :tilizarea sistematica, &n e(ces a locurilor comune e(trinseci de catre oratori duce la situaii neplacute &n derularea unui discurs. )ele mai des nt lnite astfel de e(presii se transform &n stereotipii, abloane verbale deranjante. #e e(emplu+ stereotipii ale modestiei+ $asa-mi fie iertata lipsa de modestie%! stereotipii ale timpului $toate la timpul lor%! stereotipii ale realismului $sa ramanem cu picioarele pe pamant% ! ale libertatii de e(presie $pot sa spun ce vreau...% $sunt liber sa spun ce vreau%! ale cantitatii, calitatii, unicitatii! stereotipii ale respectului pentru munca $noi muncim, nu gandim...%etc. &2) Ce este dispo"iiunea% ca parte a retoricii i care este scopul ei? DI@3OEITIC=EA = #ispositio (lat)O,a(is (gr) = operatiunea de ordonare, asezare a ideilor i partilor dintr-un discurs intr-o anumita ordine, tinand seama de structura logica dintre ele i scopul urmarit. 2n retorica, dispozitiunea este de fapt structura discursului, organizarea acestuia. 3ezultatul acestei organizari este tabloul planul sau schita discursului. .lanul unui discurs este tabloul ideilor principale ale discursului, alcatuit cu scopul de a usura e(punerea acestuia, este un schelet al discursului. 6ste partea cea mai dificila pentru orator dar care garanteaza succesul sau insuccesul e(punerii propriu-zise. 7rdinea este deci obiectul dispozitiunii! un plan bun se caracterizeaza prin urmatoarele calitati+ planul trebuie sa fie intreg, limpede, simplu, fecund, sa aiba unitate i proportie, &n asa fel &ncat sa fie coerent, usor de inteles iar diversele sale parti sa fie bine legate intre ele i armonizate nc t fiecare dintre ele sa o sustina pe precedenta i sa o pregateasca pe urmatoarea.
36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

15

&&) Care sunt p#rile unui discurs cu dispo"iie re'ulat#? .artile componente ale unui discurs cu dispoziie regulata sunt+ e(ordiul, propoziia, diviziunea, naratiunea, confirmarea, anerisirea, peroratia. 2n cazul &n care una sau mai multe parti lipsesc (nu sunt necesare) este vorba de un discurs cu dispoziie neregulata.

&,) Ce este e)ordiul i de c7te feluri este el? EIORDICA reprezinta prima parte a unui discurs, introducerea. 2n cazul acestei parti oratorul urmareste ctigarea ateniei i bunvoinei auditoriului &n principal prin enunarea sumara i concisa a continutului discursului. 6(ordiul este de fapt o enunare, nu e(punerea unor fapte. )aptarea ateniei i mai ales a bunavointei auditoriului se face prin modestia sa, probitatea i puritatea caracterului su. 6(ordiul are izvoare interne i e(terne, trebuie sa rezulte chiar din subiectul sau. 6(ordiul este de C feluri+ ". E)ordiul si plu 8 enun subiectul ntr-o maniera scurta, &ngrijita, fara &nflorituri. -e utilizeaza &n discursuri de mai mica &nsemntate. 0. E)ordiul insinuant 8 se foloseste &n cazul &n care oratorul simte ca auditoriul nu este multumit i interesat de subiectul sau, alege altul, care este mult mai bine primit de acesta, creand legaturi &ntre subiectul initial i cel nou adoptat, ajungand &n final ca auditorul sa-l accepte pe cel dintai. *. E)ordiul fastuos 8 folosit &n cazul unor prilejuri deosebite, este deosebit de &nflorit, prezentand subiectul ntr-o maniera grandioasa, magnifica. 6ste folosit &n cazul panegiricelor, discursuri academice sau cuvantari funebre &nchinate unor oameni deosebiti. C. E)ordiul ve(e ent 8 prin care oratorul intra rapid i direct &n subiect, cu multa pasiune, fapt pentru care mai este numit e(ordiu &nfocat i repede.

36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

29

&.) Ce este naraiunea i care sunt calit#ile unei +une naraiuni /ntr!un discurs oratoric? 2n cadrul retoricii, naratiunea reprezinta povestirea faptelor ntr-o desfurare gradata, ceruta de subiectul dezbatut. 'ceasta este de 0 feluri+ naratiune istorica (e(punerea cronologica a faptelor) i oratorica (povestirea cu ajutorul figurilor de stil, elemente lingvistice cu scopul de a impresiona auditoriul). Biind cea mai importanta parte a unei e(puneri, naratiunea trebuie sa &ndeplineasca anumite calitati+ ". Claritatea 8 ideile discursului trebuie sa fie e(puse &n termeni proprii, usor de inteles de auditoriu, fara a se folosi limbaje sau e(presii ultra specializate, nepotrivite, obscure sau echivoce. 0. ;aratiunea trebuie sa fie verosi ila 8 ea trebuie sa sustina adevarul i realitatea, sa nu lezeze bunui simt al opiniei publice! *. @a fie interesanta 8 discursul trebuie sa e(prime un continut de idei care intereseaza i atrage publicul ascultator! C. @a fie scurta 8 naratiunea trebuie sa sa prezinte e(act at t c t trebuie, fara a deveni seaca i de neinteles pentru auditoriu. 6a trebuie sa aiba anumite particularitati, o anumita culoare. &1) Ce se nifica i ce rol au /n discurs confir area >susinerea) i anerisirea >respin'erea)? Confir area (sustinerea) este acea parte a discursului &n care se probeaza tot ce s-a spus &n propoziie i s-a dezvoltat &n naratiune. 6ste o etapa obligatorie prin care trece un discurs, absolut necesara pentru a dovedi adevarul tezei pe care oratorul i-a propus sa o sustina. )onfirmarea presupune de asemenea i rasturnarea argumentelor adversarului. 2n cadrul confirmarii, administrarea probelor i argumentelor este bine sa se face treptat, sa fie folosita asa numita amplificatie oratorica. Anerisirea (sau respingerea) este operata de rasturnare sau de distrugere a argumentelor utilizate mpotriva tezei dezbatute de catre adversarii oratorului, sau cateodata formulate chiar de acesta pentru evidentierea mai pregnanta a adevarului subiectului dezbatut. #esi se pozitioneaza dupa confirmare, anerisirea poate fi situata i naintea acesteia sau odata cu aceasta, &n functie de momentul optim de contracarare a contraargumentelor adversarului sau distrugand concluziile acestuia.
36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

21

&2) Ce este peroraia oratoric# i care sunt cerinele ei? 3eroratia (sau epilogul) reprezinta operaiunea oratorica cu care se &ncheie discursul. )u ajutorul ei se da $lovitura de graie%, puternica i deciziva pentru c tigarea auditoriului. .eroratia urmeaza imediat dupa confirmare i are ca scop recapitularea punctelor eseniale din naratiune i a argumentelor &ntrebuintate &n confirmare prin Recapitulatio. 7 a doua cerinta a peroratiei este Indignatio prin care se urmareste clarificarea i lamurirea audientei, de cele mai multe ori prin compasiune i simpatie, facand ape la moravuri i pasiuni. -tilul folosit &n aceasta operatie este vehement, precis, chiar nervos, iar ideile sa se succeada cu repeziciune, culminind deseori printrun citat celebru sau o e(presie foarte cunoscuta. #intre figurile de stil folosite cu precadere &n peroratie putem aminti+ apostrofa, interogatia i prosopopeea. &4) Ce este elocuiunea% ca parte a retoricii? Elocutiunea este acea parte a retoricii care se ocupa cu modul de prezentare a discursului, cu alegerea i asezarea cuvintelor i e(presiilor ntr-un discurs pentru a crea o e(primare de efect. 6a stabileste modul de e(primare &n primul r nd corecta, apoi placuta i originala prin folosirea diverselor stiluri, a figurilor de stil, pentru a cuceri auditoriul i prin forma discursului care sa sustina continutul acestuia. #e aceea, stilul este caracteristica principala a elocutiunii. &5) Ce este stilul oratoric i care sunt calit#ile co une tuturor stilurilor? )onceptul de -,/< desemneaza modul particular prin care o persoana se e(prima, &n orice domeniu de activitate. -tilul cuprinde totalitatea mijloacelor lingvistice pe care le foloseste un orator pentru a obtine efecte artistice care sa sustina aplicabilitatea practica a tezei sale. #eoarece fiecare om se e(prima &n felul sau, stilul reprezinta e(presia unei individualitati caracterizata prin totalitatea intelesurilor i conotatiilor pe care le atribuie e(presiilor sale. 'stfel modul de comunicare primeste pentru fiecare individ o amprenta proprie.

36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

22

#esi e(presie a individualitatii, e(ista totusi o varietate de stiluri, unite insa de anumite calitati comune+ a) Jidelitatea stilului 8 strans legata de fondul sufletesc al oratorului i de gandirea acestuia! b) Claritatea 8 decuge din claritatea gandirii oratorului, modului cum el i-a perceput ideile, cum le-a gandit sau cum le-a simtit. c) 8u"icalitatea 8 este legata de ritmul at t de gandire, comportare cat mai ales de ritmul de e(primare (rapid, lent, moderat). 5uzicalitatea mai este data i de vorbire, de tonul vocii, intonaie, acuitate. d) 8ultifor itatea 8 decurge din varietatea starilor traite i mai apoi e(primate de orator. 'ceste stari pot varia de-a lungul unui discurs de la trist la vesel, de la euforic i gratios la sobrietate i redundanta, ritm poticnit sau deosebit de fluent. e) 3uritatea 8 rezultata din prelucrarea atenta a te(tului de-a lungul redactarilor la care este supus pina la forma finala. f) @i plitatea i naturaletea 8 trebuie sa transpara pe parcursul discursului. 6(primarea trebuie sa fie naturala, nu artificiala, stilul sa para a fi nativ, sa curga firesc nu sa fie cautat pe parcursul e(pozeului. ,9) Care sunt cele trei stiluri oratorice >caracteri"area fiec#ruia) i care sunt re'ulile folosirii fi'urilor de stil /n cadrul lor. #iversitatea discursurilor a general o diversitate de stiluri, adecvate fiecarei e(puneri &n parte. Biecare discurs isi are stilul sau rezultat din subiectul dezbatut. ,alentul sau geniul unui orator este de a adapta discursul &n functie de auditoriu, dar i de a adapta discursului stilul care i se potriveste cel mai bine. .rincipalele stiluri folosite &n e(punerea unui discurs sunt+ stilul simplu, temperat i sublim. a) @tilul si plu este cel mai natural dintre toate, cel &n care ne prezentam ideile, este usor de inteles de toata lumea fiind caracterizat de + inteligibilitate, claritate, precizie, lipsa artificialului. 'cest stil este lipsit de podoabe i &nflorituri stilistice, oratorul fiind concentrat doar de aciunea de a-i e(prima ideile cat mai bine i mai clar. -tilul simplu are mai multe forme+ stilul si plu propriu!"is, cel mai veritabil, necultivat, natural, ale carui calitati sunt concizia i naturaletea limbajului vorbit! stilul fa iliar, stil fara pretentii, care se manifesta de obicei &n conversatii intime! stilul laconic, cel care
36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

2&

solicita putine cuvinte, prezinta intr-un mod sec idei incomplete, lipsite de claritate. b) @tilul te perat >/nflorit) are o putere mai mare de impresionare a auditoriului deoarece intrebuinteaza figurile de stil, metaforele, armonia. 'cest stil foloseste toate podoabele lingvistice i oratorice, caracteristica sa principala fiind unicitatea i farmecul, deoarece scopul lui este sa placa. 7ratorul alege cu grija cuvintele, e(presiile folosite fiind unele e(traordinare, elegante, delicate, fine. #intre figurile de stil folosite &n acest stil trebuie mentionate+ aluzia, suspensia, comparatia, antiteza... 7 trasatura importanta a acestui stil este delicatetea care &l fac sa fie fermecator, gratios i unic. c) @tilul su+li 8 ocupa pozitia cea mai inalta intre stilurile oratorice, fiind cel care se foloseste &n cazul discursurilor e(traordinare, care ataca subiecte deosebit de importante. )aracteristicile sale principale sunt energia, vehementa, maretia i, binenteles, sublimul. .rincipalele mijloace stilistice folosite &n stilul sublin sunt cele care e(prima cel mai bine pasiunea, maretia, energia cum sunt+ apostrofa, e(clamatia, prosopopeea, metafora i repetitia. 2n functie de continutul discursului, de ideile e(puse, sublimul poate fi de 0 feluri+ su+li ul de cu'etare, care e(prima o idee e(traordinara e(pusa cu simplitate i su+li ul de senti ent ce descrie framantarile sufletului. ,1) Ce este aciunea% ca parte a retoricii i care sunt ele entele ei constitutive?

,2) Besticulaia >'estica)0 ele entele i c#tre orator.

odul de utili"are a lor de

36,73/)' 8 39-.:;-:3/ <' /;,36='3/

2,