Incadraturi si unghiulatie

n terminologia fotografic, cinematografic i de televiziune, ncadratura reprezint cadrul sau planul cinematografic din punctul de vedere al limitelor cadrului, raportate la subiectul fotografiei/filmrii.
Numit n limbaj familiar i cadru sau plan, ncadratura este un mijloc de expresie n cinematografie. Primele filme erau turnate la cadru general, datorit opticii primitive a vremii. Odat cu rspndirea obiectivelor cu focal lung i rafinarea limbajului cinematografic, prim-planul (cadrul care arat faa i o parte din bustul persoanei) i mai apoi gros-planul (o parte a feei) au devenit mijloace specifice de expresie cinematografic.

RELATIILE DINTRE CUVANT SI IMAGINE

Relatie de concurenta: - un comentariu foarte bun, pune in umbra imaginea - momentele forte ale imaginii nu trebuie sa coincida cu cele forte ale cuvintului - redundanta sa povestesti ceea ce se vede

Suport de imagine pelicula - 35-16-8mm banda magnetica lata - MGS banda ingusta caseta profesionala caseta neprofesionala VHS caseta SVHS suport BETA suport digital

Unitatile imaginii filmate Fotograma: a 24-a parte dintr-o secunda Cadrul sau planul 1. portiunea de realitate care se vede prin vizorul camerei de filmat; 2.succesiune fotogramelor citite de camera de luat vederi

Secventa - un ansamblu de cadre. Ritmul secventei este dat de montaj, de felul in care sunt montate cadrele. Secventele pot aparea in film in ordine cronologica, asa cum se deruleaza povestea, sau prin puzzle-combinand secvente intr-o alta ordine decat cea fireasca, cronologica (vezi Fix Alert). Cadrul-secventa - o secventa filmata intr-un singur cadru, fara nicio taietura polemica.

Planul la distanta Very long shot: Surprinde una sau mai multe persoane destul de mici in cadru si pune accent pe relatiile acestora cu decorul Plan Ansamblu Wide Shot Un unghi larg de filmare pe subiect, ce il pozitioneaza in mod clar in contextul unei scene si al decorului

Plan General Larg (Extreme long shot) ofer spectatorului o privire de ansamblu. un plan foarte indepartat si foarte larg, de regula a unui loc poate surprinde prezentatorii filmati de la o mare distanta, de multe ori de pe o macara e folosit pentru schitarea ambiantei sau pentru a atrage atentia asupra schimbarilor importante dintr-o locatie. este de obicei cadrul de inceput al naratiunii, care ne spune: UNDE?

PLAN GENERAL (PG)\ Peisajul vazut de departe, in ansamblu, pentru descrierea lui, pentru a stabili spatiul in care va avea loc actiunea. Mai restrans decat planul ansamblu, folosit atunci cand nu ne putem indeparta mai mult din cauza spatiului sau a decorului nepotrivit compozitiei. un cadru cu mai multe personaje, un peisaj sau obiecte.

PLAN INTREG (PI) (Medium long shot) Personajul stand in picioare este cuprins in cadru, intreg, din cap pana in picioare.

PLAN AMERICAN (PA) - Medium Long Shot

Este folosit pentru o persoana care sta in picioare Incadrat la o palma peste sau sub genunchi Cadru aprut n filmele Western "Planul american de televiziune" sau cadrul mediu limitat la jumtatea coapsei a fost numit ca atare fiindc ndeplinete o funcie de coninut asemntoare, dar adaptat la dimensiunile mai reduse ale ecranului TV.

PLAN MEDIU (PM) (Medium shot) Prezinta partea de sus a corpului unei persoane. Este cadrul tipic pentru un prezentator de stiri asezat in spatele unui pupitru. Personajul poate gesticula fara ca mainile sa ii iasa in afara cadrului sau sa fie taiate. Incadrat la o palma deasupra sau sub bazin. Plan mediu strans (Medium close shot) Linia de sus a cadrului nu taie din cap, iar rama de jos a cadrului taie corpul la nivelul pieptului, pastrand in cadru umerii subiectului.

PRIM PLAN (PP) (Close up) prim plan strans Fata persoanei, cu partea de jos a cadrului, de-a lungul liniei umerilor, chiar sub nodul cravatei - recomandat- cu fruntea taiata (prim plan american) Una dintre cele mai atragatoare (eye catching) incadraturi, care aduce aproape de spectatori, fata personajului, cu expresia tuturor sentimentelor pe care le exprima.

Medium Close Up prim planul - cea mai comun ncadratur la jurnalele TV.

GROS PLAN (GP) (Big close-up) Fata intra in cadru, dar o parte din frunte, din barbie sau din ambele este taiata Concentreaza atentia supra personajului, asupra reactiilor, sentimentelor pe care le transmite: de suparare, bucurie, dragoste sau ura. faa prezentat aproape n ntregime, fr frunte sau fr brbie, dar, n teorie, nu fr amndou.

Plan detaliu

Umple ecranul doar cu o parte din fata persoanei. Aceasta poate fi gura, un ochi sau ambii ochi, fr frunte sau brbie , degetele de la o mana, niste chei, etc Descrie subiectul in cele mai mici detalii

Cadrele pot fi caracterizate prin numarul de oameni care apar in ele. cadru de doi etc Miscarile camerei modifica incadratura Camera poate fi asezata pe senile, pe un trepied cu rotile sau pe un carucior

Efectul Chroma Key

Ecran albastru Fundal in miscare: ex meteo Un interviu poate fi filmat pe fundalul unei panze foarte mari, luminate atent, sau al unui ecran de aceeasi culoare, montat in locatie sau in studio. Fundalul albastru poate fi inlocuit la postproductie cu imagini in miscare, relevante

Miscari de Camera

TRANSFOCAREA - camera apropie sau departeaza obiectul filmarii; prin miscarea camerei sau cu ajutorul actionarii obiectivului; cind se apropie brusc transfocare pumnal PANORAMARE - Miscarea camerei stanga/dreapta, sus/jos, aceasta fiind fixata intr-un singur punct (ex: daca vreau sa panoramez dreapta, camera nu se va misca si in sus/jos). Cel mai usor si mai corect se poate panorama de pe un trepied. ROUGH / RAFF - Este panoramarea rapida, in care nu apuci sa vezi decat punctul de plecare si/sau cel final. TRAVELLING - Miscare inainte/inapoi, stanga/dreapta, realizata de pe un carucior. Camera este fixata si caruciorul pastreaza traiectoria personajului. (ex: filmare din masina, cum un om merge pe strada) Filmarea de pe macara un brat urias in virful caruia se afla o platforma; se pot face miscari complexe

Cadrele pot fi descrise prin pozitia camerei in raport cu nivelul liniei ochiului
UNGHIURI FRONTAL - din fata PROFIL dintr-o parte SEMIPROFIL pe diagonala fetei AMORSA filmat de peste umar, din spatele umarului PLONJAT- filmat de sus in jos CONTRAPLONJAT de jos in sus DUTCH inclinarea camerei pe o parte

Montajul

operatiunea prin care cadrele se compun in secventa, acestea in film sau emisiune functie creatoare prima interdictie formala este saritura in montajsfirsitul unui cadru trebuie reluat in urmatorul pentru ca taietura sa se faca intr-un punct comun, asigurand continuitatea; saritura peste ax in doua cadre succesive, acelasi personaj filmat din unghiuri diferite se misca de la dreapta la stanga in primul cadru si invers in al doilea

Legarea cadrelor

taietura lipirea unui cadru de cel anterior; este cea mai utilizata fondu intunecarea imaginii la sfirsitul unui cadru si iluminarea progresiva a cadrului urmator anchaine mixarea ultimelor fotograme ale unui cadru peste primele fotograme ale cadrului urmator stricarea charfului ultimele fotograme isi pierd claritatea, iar din imaginea confuza, apare cadrul urmator stop cadrul ultim afotograma devine imagine statica montajul subliminal o fotograma care nu va fi perceputa separat poate crea senzatii sau induce stari interzisa prin lege

Montaj relational sugereaza idei prin asociere de cadre

compilator textul din off uneste cadre care nu se leaga singure continuu respectarea cronologiei unei actiuni discontinuu caracteristic clipului accelerator grabeste tempoul la transmisiile in direct- 3-5-7-12 camere de filmat; regizorul de montaj va opera prin alegerea instantanee si introducerea in emisie a acelei imagini care i se pare cea mai interesanta- presiune psihica-2-3 ore efecte speciale si legaturi de montaj impartirea ecranului in mai multe parti, spetz-efecte - aparitia unui plan nou sub forma unei buline dizolvul topirea cadrelor prin inlantuire fade inchiderea imaginii in alb sau negru ca mod de trecere de la un cadru la altul

Instrumentele de ordonare a filmarii

ideea subiectul sinopsisul-dezvolta subiectul, ordoneaza faptele cronologic scaleta de secvente scenariul decupajul regizoral devizul

Pregatirea programului pentru difuzare

Sinopsisul descrierea succinta a mesajului emisiunii, modalitatea de prezentare aleasa, public tinta, bugetul maxim o pagina este evaluat de un editor sau de un producator executiv Echipa de productie Scenariul si desfasuratorul - decupaj tehnic (Shooting script), desfasurator (running order) Prospectarea ( Recce / Reconnaitre) Filmarea - atentie la contre-jour Filmarea in locatii program pentru fiecare zi, lista cu datele de contact ale colaboratorilor, acorduri de colaborare, haine potrivite, minibiroul Acordurile de colaborare acopera toate drepturile

Bibliografie

Blescu, Mdlina, Manual de producie de televiziune, Ed. Polirom, Iai, 2003 Bignell, Jonathan, Orlebar, Jeremy, Manual practic de televiziune, Ed. Polirom, Iai, 2009 Zeca, Daniela, Jurnalismul de televiziune, Ed. Polirom, Iai, 2005