9.

Gramatica de film si televiziune

Filmul si televizunea utilizeaza in comun anumite conventii denumite generic ,,gramtica
audiovizualului,,.Conventiile nu sunt reguli.
In productia de televiziune si de film raportul intre durata filmarii brute needitata si productia
finite editata este de 10:1. In cazul transmisiilor in direct raportul este de 1:1.
9.1 Elemente de baza ale gramaticii de televiziune
1. Cadrul cinematrografic sau de televiziune = campul visual al camerei de luat vederi.
2. Scena = unitate dramatica formata dint-unul sau mai multe cadre.
3. Secventa = unitate dramatica formata din mai multe scene, toate legate intre ele prin elemente
commune emotionale si care se inscriu in acelasi moment narativ.
4. Genul unui program care include urmatoarele categorii: soap opera, sitcomuri (comedii de
situatie), filme documentare, jocuri si concursuri, programe de stiri, filme politiste etc.
5. Serie de programe = o succesiune de programe cu un format standard.
6. Serialul = productie care ilustreaza o poveste cadru, in care fiecare episod incepe din locul in
care s-a incheiat episodul anterior.
7. Interviurile si declaratiile (talking heads)
8. Vox pop= forma prescurtata a formulei din limba latina ,,vox populi,, vocea poporului.
9. Intertextualitatea = relatiile dintre diferite elemente ale mediului in care este difuzata
emisiunea si cum sunt pozitia in grila, si relatiile cu alte tipuri de media.
9.3 Incadraturile
Reporterii de stiri folosesc in fiecare reportaj 3 tipuri de incadraturi considerate de baza (cadre
cinematrografice).
Incadraturi:
1. Plan general sau plan intreg (Long Shot- LS) corpul uman este reprezentat in intregime si
putem sa vedem si o parte din mediul care il inconjoara.
2. Plan mediu (mediul Shot MS) personajul ocupa pe ecran o suprafata aproximativ egala cu
suprafata ocupata de mediul in care se afla. De la brau pana in crestetul capului.
3. Prim planul (Close Up- CU) corpul uman pare de la nivelul umerilor in sus.
4. Gros planul ( Big Close Up BCU) corpul uman pare de la nivelul barbiei, pana in crestetul
capului, usor taiat.
5. Planul detaliu ( Extreme Close Up XCU) planul detaliu contine doar parti ale corpului
uman, de exemplu doar ochii sau o mana.

1
6. Planul american sau planul international corpul uman vazut de deasupra genunchilor si pana
in crestetul capului.
7. Plan asamblu planul mai cuprinzator ca informative , dar este putin utilizat in televiziune,
pentru ca obiectele cuprinse in cadru se disting greu.
8. Planul general aces cadru este mai restrains ca cuprindere decat planul asamblu si cuprinde
de obicei nucleul dur al informatiei vizuale.
9.3 Unghiurile de filmare
Unghiurile de filmare se refera la directia si inaltimea de la camera de lucat vederi cand
filmeaza.
1. Unghiul normal de filmare camera video la nivelul ochilor pozitionata
2. Filmarea in plonjee atunci cand camera video se afla deaspura personajului
3.Filmarea in contra plonjee camera video se afla sub nivelul ochilor perosnajului.
9.4 Miscarile camerei de luat vederi
Cele mai multe filmari se fac cu camera de luat vederi la punct fix
1. Panoramarea camera video este la punct fix si se roteste in jurul unei axe, pastrand aceasi
incadratura.
2. Travellingul se realizaeza prin deplasarea camerei video, de-a lungul axei de filmare sau
perpendicular pe axa de filmare. Pastrand aceeasi incadratura.
3. Transfocarea sau zoom (miscare optica) are doua variante, transfocarea inainte (zoom in) si
transfocarea inapoi (zoom out).
4. Schimbarea de sharf (sfarf insemna claritatea imaginii) se refera la schimbarea focalizarii
9.5 Tehnici de editare
Tehnicile de editare sunt folosite pentru emsiunile inregistrate. In cadrul transmisiilor directe,
editarea este realizata in timp real de regizorrul de emisie, care este asitat de producator,
realizator, regizor artistic, regizor musical.
1. Taietura simpla (cut) in cazul editarii, schimbarea cadrului de face pentru a schimba cursul
actiunii sau a trece de la un loc de desfasurare a actiunii la altul.
2. Taietura de legatura sau de trecere (matched cut) permite o trecere lina de la un cadru la altul
si se realizaeaza cand vrei sa asiguri continuitate imaginii.
3. Taietura saritura taietura prin care sarim abrupt de la o scena la alta sau de la o incardatura la
alta si se realizeaza ocazional.
4. Taietura explicative sau prin motivare este realizata atunci cand cursul actiunii cere
explicarea unui aspect mai putin vizibil.

2
5. Taietura repetata este efectuata atunci cand realizatorul doreste sa socheze telespectatorii, sa
creeze surpize sau sa intareasca un anumit aspect.
6. Taitura prntru ritm- dintr-o anumita perspectiva, aceasta categorie este similara cu taietura
anterioara, deosebirea constand in durata cadrelor.
7. Taietura de reactie este taietura care se face pentru a inregistra o anumita reactie a
personajului aflat in cadru, la un eveniment care tocmai s-a petrecut. De bicei este un cadru scurt,
de trecere.
8. Taietura insert taietura se realizeaza pentru a introduce un cadru de trecere, care ofera un
detaliu esential al actiunii sau care permite urmarirea actiunii dintr-un alt unghi de filmare.
9. Fade, dissolve sau mix in cazul in care intre cadre avem fade, imaginea apare gradual pe
ecran (fade in) din ecranul alb sau negru sau dispare gradual (fade out) in ecranul alb sau negru.
10. Supraimpunerea presupune suprapunerea a doua sau mai multe cadre, care se deruleaza
astfel in fata telespectatorilor. Se utilizeaza m ai ales in transmisiile directe.
11. Alte efecte wipe efectul de stergere reprezinta o tranzitie intre doua cadre cu un anumit
efect optic
12. Divizarea ecranului cunoscuta si de denumirea de split screen divizarea ecranului permite
privitorului sa urmareasca mai multe imagini simultan, de cele mai multe ori aceeasi actiune din
mai multe unghiuri sau chiar actiuni diferite din lcuri diferite.
13. Suprapunerea insert (inset) acest procedeu este intalnit mai des in trasmisiile directe decat
in materialele inregistrate.
9.5.1 Manevrarea timpului in cadrul procesului de editare
Timpul actiunii se desfasoara pe ecran, o zi, o saptamana, sau chia rani de zile, poate fi manevrat
prin diverse procedee de editare, in fuctie de nevoile regizorale sau de desfasurarea actiunii.
1. Comprimarea timpului timpul actiunii poate fi comprimat intre secvente sau scene sau chiar
in interiorul scenelor.
2. Timpul simultan evenimentele care se petrec in diferite locuri pot fi prezentate cu ajutorul
procedeelor de editare ca si cum s-ar intampla in acelasi moment, prin editare paralela sau
impartirea ecranului in doua.
3. Miscarea incetinita in cadru prin acest procedeu actiunea prezentata pe ecran se desfasoara
cu o viteza mai mica decat viteza cu care a fost filmata actiunea.
4. Miscarea accelerate in cadru este un procedeu invers celui prezentat anterior, cadrul este
editat cu o viteza mai mare decat viteza cu care a fost filmat.
5. Cadrul redat cu viteza inversa vitezei de filmare la editare acest procedeu este folosit pentru
a induce un efect comic sau magic sau un efect explicatoriu.

3
6. Reluarea cadrului la editare la editare, un cadru poate fi reluat pentru a explica un anumit
fenomen.
7. Cadru inghetat sau still dintr-un cadru se fixeaza o fotograma care este folosita apoi la
editare asemenea unei fotografii.
8. Reintoarcerea in timp (flashback) o intrerupere a cursului actiunii prin intoarcerea in trecutul
personajelor este marcata in cursul procesului de editare printr-un dissolve rapid sau printr-o
defocusare scurata ca camerei de filmat.
9. Saltul in viitor (flashforward) se realizeaza mult mai rar pentru ca putine scenarii se bazeaza
pe evenimente care se vor intampla.
10. Extensia sau dilatarea timpului actiunii se realizeaza in cursul procesului de editare prin
intercalarea unor cadre explicative.
11. Timpul incert ( timpul ambiguu) contextual ctiunii unui film reclama repere temporare mai
putin precise.
12. Timpul universal tot prin tehnici de editare poate fi sugerata relevanta universala, generala
a unor idei.
9.6 Editarea si utilizarea sunetului
Sunetul este o componenta esentiala a unei productii audiovizuale. Pentru aceste productii este
foarte important sunetul de ambianta, sunetul natural, chiar cu anumite imperfectiuni generate de
mediu.
1. Sunetul sincronizat sunetul produs de un ,,eveniment care se petrece pe ecran si se
sincronizeaza cu actiunea.
2. Sunetul nesincronizat sunetul care a fost in mod evident inregistrat separate de imaginea cu
care este suprapus.
3. Sunetul selectiv - mixerele utilizate pentru prelucarea sunetului permit retinerea unor sunete
si editarea si amplifcarea acestora.
4. Sunetul ecou este nevoie uneori de crearea pentru telespectatori a impresiei de distanta intre
personaje.
5. Voice-over vocea care citeste textul uni documentar, al unui reportaj de stiri etc.
6. Efecte sonore productiile de fictiune necesita de cele mai multe ori efecte sonore care sa
sustina desfasurarea actiunii.
7. Muzica temele musicale folosite trebuie sa fie in concordanta cu continutul imaginilor.
8. Linistea uneori, cerintele naratiunii cinematografice impugn folosirea unor pause sonore
Stereotipuri sonore : animalele, pasarile, bicicletele, bombe si explozii, masini, computer, mediul
inconjurator, mediul exterior, elicopterele si avioanele , cutite.

4
 9.7 Stilurile narative
1. Tratamentul subiectiv - relatia intre telespectator si camera video este considerata subiectiva
atunci cand telespectatorul este tratat ca un participant, adica I se adreseaza direct sau camera
imita miscarile personajului filmat. In unele cazuri, telespectatorul vede prin ochiul camerei dluat
vederi visele personjalui filmat sau rememorarea unor experiente traumatizante ale acestuia.
2. Tratamentul obiectiv utilizarea camerei de luat vederi intr-o perspectiva obiectiva, implica
tratarea telespectatorului din pozitia de observator, exterior evenimentelor filmate, spre de
osebire de stilul narativ, care-l trateaza pe telespectator ca participant la eveniment.
3. Editarea paralela si editarea incrucisata tipurile acestea de editare sunt specifice filmelor
artistice si sunt rar utilizate pentru editarea emisiunilor de televiziune.
4. Editarea invizibila este vorba despre o metafora, penrtu ca se refera la un stil de editare
dezvoltat de realizatorii de filme de la Hollywood: majoritatea filmelor sunt editate in acest stil.
Tehnica presupune ca taieturile sa nu obstructioneze cursul naratiunii, cu exceptia cadrelor
dramatice. Tehnica taieturii invizibile creaza impresia ca taietura este intotdeauna ceruta si
motivate de cursul evenimentelor.
5. Montajul in contrast (mise-en-scene).
6. Prezenta in fata camerei de luat vederi o persoana care vorbeste direct camerei de luat vederi
are, in raport cu telespectatorii, o pozitie de autoritate recunoscuta de catre acestia. A vorbi in
fata camerei de luat vederi nu este usual in televiziune. Cei care vorbesc uzual privind direct in
camera de luat vederi sunt prezentatorii diverselor emisiuni, reporterii in secvente stand-up,
prezentatorii meteo si ocazional, politicienii si persoanele publice.
7. Tonul programului - starea sufleteasca dominant, atmosfera unui program de televiziune poate
fi ironica, comica, romantica, etc. De exemplu, atmosfera generala din cadrul emisiunii
Surprize, suprize era una calda, uneori romantic, cu accente de solidaritate sociala.
9.8 Alte reguli, sugestii si sfaturi privind filmarea, editarea si compozitia
cadrului
9.8.1 Editarea

Sunetele precede imaginea.

Cand apare (prin fade) un generic la inceputul programului nu admiteti ca imaginea sa preceada
sunetul; initiate-le pe ambele deodata daca este posibil si daca nu, aranjati ca sunetul sa preceada
imaginea macar cu o fractiune mica de timp.
Recomandari privind editarea genericelor de inceput si de sfarsit de emisiune
1. Transmiterea genericelor trebuie facuta cu o viteza mare care sa permita citirea lor comoda cu
voce tare. genericele care se succed prea incet pot fi plictisitoare.

5
2. Nu mentionati niciodata pe ecran un generic care anunta un lucru, atat timp cat o voce spune
altceva sunetul si imaginea trebuie sa fie meru parteneri si niciodata rivali. Ochiul si urechea
nu pot percepe simultan 2 informatii cotradictorii.
3. Cand suprapuneti un generic cu o imagine, ca fundalul, asigurati-ve ca literele si fundalul sunt
in tonuri constrastante poate regula pare prea evidenta pentru a fi sublinita dar totusi ea este
neglijata deseori.
9.8.2 Recomandari privind corelarea sunetului cu imaginea
1. Taiati, mixati, atenuati (cut,dissolve) intotdeauna in ritmul muzicii si nu in contratimp Este
deosebit de neplacut sa se opereze asupra imaginii in contratimp cu muzica, punctuatia uneia
concizand cu a celeilalte.
2. Atenuati (filati)(fade out) muzica numai la sfarsitul unei fraze muzicale, niciodata la mijlocul
ei. Uneori acest lucru nu este posibil si acest fenomen se intampla mai ales in reportajele scurte,
cu o succesiune rapida a vorbitorilor in regim de priza directa.
3. Evitati un mixaj (dissolve, mix) urat, rapid si fara motiv. Acceptati doua secunde ca interval
minim si trei secunde ca interval standard pentru realizarea mixajului. Cu exceptia tracerilor de
la un generic la altul, mixajul rapid are prea putina utilizare.
Folosirea programelor profesionale
Avantaje:
- Stabilitate nu sunt programme de tip all-in-one, fiecare face un singur lucru, dar il face bine
- Folosirea unor formate proprietare de fisiere, formare fara pierdere de comprimare a
materialului audio/vizual
- Posibilitatea capturii din orice sursa, atat analog cat si digital si high definition
- Posibilitatea capturii la o ratie de pana la 15:1 ( extrem de util in cazul filmelor de lung metraj,
unde materialul brut poate ajunge si la zeci de ore)
- Posibilitatea efectuarii de corectii de culoare, contrast, luminozitate
- Editare in timp real de tip multicam
- Control software al echipamentelor software
Dezavantaje:
- Sunt foarte scumpe, pentru un studio complet este nevoie de achizitionarea ami multor
programe pentru diferite sarcini
- Sunt mari consumatoare de resurse hardware (in general, producatorii ofera configuratii special
concepute pentru fiecare program/suita de programme), de multe ori necesita hardware
suplimentar fata de un PC obisnuit;

6
- Unele dintre ele nu ruleaza pe orice platforma

10. Utilizarea liminii in televiziune

Pentru a utiliza eficient lumina, trebuie studiate cele trei caracteristici de baza ale luminii:
1. Contrastul sau coerenta (coherence) - Este mai cunoscuta in literature de specialitae si sub
denumirea de calitatea luminii. In practica romaneasca, este mai cunoscut termenul de contrast.
Acesta caracteristica de baza a lumini prezinta doua variabile : lumina udra hard light si soft
light lumina difuza, lipsita de contrast.
Lumina dura este transmisa direct de la o sursa punctiforma care generaza o lumina coerenta, cu
raze paralele.
Lumina difuza soft light are efecte artistice inverse luminii dure si se obtine prin plasarea in
fata reflectorului cu lumina dura a unui material semitransparent, care asigura difuzarea,
imprastierea luminii.
Lumina difuza mai are o varianta cunoscuta si sub denumirea de ultra-soft light sau lumina
ultradifuza. Sunt anumite situatii, cei drept mai reduse ca numar, in care este nevoie sa nu se
piarda anumite detalii, in special la obiectele transparente, din sticla si de asemenea este nevoie
sa nu se depaseasca posibilitatile echipamentului video de a realiza un contrast eficient in aceste
situatii.
Temperatura de culoare(color temperature) - temperatura de culoare se refera la
componentele luminii albe, culorile, putem intelege mai bine continutul acestei caracteristici
daca alaturam doua imagini filmate in lumina naturala si in lumina alba produsa de o sursa dura.
Vom observa ca exista diferente de nuante la culorile obiectelor care apar in cadru.
Tipuri de lumina :
- Lumina directa, produsa de un bec, neon, etc. Sursa este in acest caz punctiforma si genereaza o
lumina dura, cu contraste foarte puternice ale obiectului filmat;
- Lumina difuza, generate de o suprafata luminoasa, care poate fi uneori reflectorizanta. Lumina
difuza poate fi obtinuta si prin reflectarea luminii naturale de o suprafata metalizata, asemantaore
umbrelelor din studiourile foto.
Sursele de lumina artificiala utilizata pentru iluminarea unei scene se
impart in :
1 Key lights (lumina de baza) - lumina principala este cea mai importanta sursa de lumina
artificiala, pentru ca in functie de aceasta sursa sunt calibrate celelalte sure. Lumina principala
poate fi directa sau difuza, in functie de necesitatile artistice ale productiei respective. Lumina
principala este plasata in fata subiectului, indreptata catre subiect, deasupra subiectului, inclinata
la un unghi ce variaza intre 30 si 60 de grada fata de axa optica a camerei video.

7
2. Fill lights (lumina de modelare) - lumina de modelare corecteaza umbrele induse de celelalte
doua surse de lumina, in special umbrele de pe fata persoanei filmate. Ca intesitate, lumina de
modelare este mai redusa decat celelalte doua surse. Pozitia ideala a luminii de modelare este la
90 de grade fata de lumina de baza (key-light).
Lumina de modelare difuza se obtine montand in fata reflectorului de o placa transparenta care
imprastie lumina concentrate generate de o sursa de lumina. Sursa care genereaza lumina de
modelare este amplasata in fata persoanei filmate, in partea dreapta a acesteia, simetric fata de
lumina principala.
3. Back lights (lumina de contur) - Al treila punct de iluminare a unei scene este lumina de
contur, a carei sursa care o genereaza este plasta in spatele personajului filmat, orientate catre
camera video. Functia acestei sursa, asa cum indica chiar denumirea sa, este aceea de a crea
volum, de a accentua conturul personajului si a-l detasa de decor, de fundal.
Rolul de baza al luminii de contur este acela de a crea un contur luminos al subiectului filmat (o
aura luminoasa) si a-l detasa de dcor. In cadrul televiziunii publice, una dintre cele mai bune
scheme de iluminat o intalnim la emisiunea Profesionistii, care are un dcor realizat practic din
lumina.Lumina de contur se aseaza exact in spatele personajului filmat. Obiectivul camerei
video, personajului filmat si lumina de contur se afla pe aceeasi axa.
Evident ca pozitia acestei surse de lumina depinde mult mai mult de configuratia locului de
filmare decat lumina de baza. Nu este obligatoriu ca lumina de contur sa fie pe aceeasi axa cu
subiectul filmat si cu obiectivul camerei video. Aceste recomandari nu trebuie sa ne faca sa
ignoram situatia in teren, atunci cand filmam intr-un spatiu care are o anumita configuratie pe
care nu o putem modifica.

- Intesitatea(intensity)