Termen

Aberatie cromatica

Descriere
Aberatie prezenta la lentilele optice. Radiatiile diferitelor culori nu se aduna intr-un singur punct la trecerea printr-o lentila. Distanta pana lap unctele in care se aduna razele depinde de lungimea de unda corespunzatoare. Fenomen prin care o imagine clara nu se obtine pe o suprafata plana, ci pe o suprafata curbata. Aberatia care inrautateste calitatea imaginii spre marginile cadrului. Deformatie in afara a liniilor drepte de pe marginile imaginii, aparuta datorita deplasarii diafragmei inapoia sistemului optic Proces prin care o parte a lumini care cade pe o suprafata se transforma in caldura, fiind absorbita ( aceasta nu se reflecta). Componenta incolora de formare a culorii trebuie sa lase sa treac doar propria culore si sa absoarba culoarea complementara. Fenomenul prin care poata fi lasata sa treaca nu doar culoarea proprie, ci si alte culori, intr-o anumita masura, se numeste absorbtie repetata. Caracteristica a unui material de a reflecta intr-o masura mai mica sau mai mare o anumita parte a spectrului. Culorile obiectelor se formeaza ca urmare a fenomenului de refractie selectiva. Obiectiv aditional care da o imagine de o calitate foarte buna, realizat prin asamblarea mai multor lentile dintr-un sistem optic. Asigurarea circulatiei solutiei in jurul filmului sau a hartiei fotografice in timpul prelucrarii acestora. Pachet acoperit cu un strat subtire de blump, cu ajutorul caruia poate fi ecranat un film impotriva actiunii razelor Roentgen. Obiectiv la care sunt indepartate astigmatismul si campul de curbura. Mecanism cu ajutorul caruia se determina caracteristicile de culoare la copierea color, in vederea stabilirii parametrilor corecti de expunere si combinare a filtrelor color. Aparat destinat realizarii de copii fotografice dupa un plan original, folosindu-se metoda fotografierii. Aberatia prezenta la lentilelel optice prin care nu se pot obtine in acelasi timp linii orizontale si linii verticale. Pierdere a energiei electrice dintr-un acumulator sau baterie, fara nici o legatura cu consumul de curent. Sistem de reglare a calitatii imaginii cu ajutorul mecanismelor electronice, care focalizeaza automat obiectul aflat in cadru. Axa principala a unui sistem optic. Este linia care leaga centrul curburii suprafetelor de reflexie si refractie dintr-un obiectiv fotografic. Dreapta imaginara care trece prin centrul obiectivului si este perpendicular pe planul principal. Reprezinta un amestec de solutii de albire si fixare care permite scuratrea timpului de prelucrare a filmelor color. Solutie chimica destinata transformarii in stare si spaalrii halogenurii de argint nesaturate in argint metalic negru. Balanta de culori a filmului color, in concordanta cu culoarea sursei de lumina. Asigurarea unei scale de gri neutru in timpul proceselor de prelucrare a materialelor color, pentru o redare corecta a culorilor. Lumina orientata pentru luminarea zonelor intunecate folosit ades in condiii inexistente de iluminare sau in cazul fotografierii contra luminii. Clip din aparatul de fotografiat, care programeaza combinatiile pentru alegerea automata a timpului de expunere si a diafragmei in functie de subiectul ales.

Aberatie de curbura de camp Aberatie sferica Aberatie tip butoi Absorbtie Absorbtie repetata

Absorbtie selectiva Acromat aditional Agitare Ambalaj in folie de plumb Anastigmatism Aparat de asurare a culorii Aparat de reproducere Astigmatism Autodescarcare Autofocalizare Axa optica Axa principala Baie de albire-fixare Baie de fixare Balanta de culori Balanta de culori Blitz Bloc de programare

Burduf cu extensie continua Buton de declansare Cadru de previzualizare Cadru miscat Cadru pentru negative Camera de slabirie Camera obscura Camp de imagine Camp de permesivitate a expunerii

Caseta Centru optic Cerc cromatic Cerc cromatic Cerc de difuzie Claritate de contur Clinul optic Cliseu poligrafic Codul DX Colorimetru Coma Componente de formare a culorii Compozitie Contor de cadre Contra - lumina Contrast

Tub opac sub forma unui burduf de acordeon, care se fixeaza intre obiectiv si corpul aparatului pentru a marii scarade fotografiere. Buton foosit la declansarea obturatorului in vederea expunerii peliculei fotosensibile la lumina. Instrument simplu de determinare rapida a marginilor unui cadru. Un cadru obisnuit pentru diapozitive poate fi foarte bine in acest scop. Miscarile accentuate ale imaginii datorate unui timp de expunere indelungat. Acea parte a aparatului de marit in care se aseaza filmele pentru marire. Lampa - fulger de studio, care are un reflector mare cu palnie interna si arie mare a suprafetei de radiere frontale. Poarta si denumirea de camera intunecata. In aceasta camera lumina nu trece prin sistemul de lentile, ci printr-un mic orificiu, dincolo de care este proiectata pe peretele opus inversata. Marirea imaginii proiectate pe suprafeta filmului in cazul fixarii obiectivului pe infinit. Interval in care expunerea emulsiei fotografice poate diferi ide ecxpunerea corecta, ducand la rezultate acceptabile in conditii normale de prelucrare. Filmele alb-negru au de regula un camp de permisivitate a expunerii mai mare decat a celor color, iar cele color mai mare decat cele pozitive. Caseta din plastic pentru filme foto fixata in aparat. In majoritatea cazurilor este un punct care se afla in planul care coincide cu locul de stabilire a diafragmei. Asezarea sub forma de cerc a culorilor spectrului vizibil. Cele trei culori primare sunt asezate pe cerc in pozitia opusa una alteia., si in pozitie alaturata fata de culorile complementare. Prezentarea spectrului de culori sub forma unui cerc, in cadrul caruia cele trei culori fundamntale se afla un pozitie opusa culorilor complementare corespunzatoare. Petele circulare de lumina din cadru create de obiectiv, cu cat petele sunt mai mici cu atat imaginea este mai clara. Caracteristica a obiectivului vare arata cat de clar poate fi conturul obiectelor fotografiate. Element auxiliar pentru reglarea claritatii pe gemaul mat. La o reglare gresita a claritatii, imagiea se rupe in doua. Cliseu necesar pentru pregatirea reproducerii unei imagini. Se foloseste la tiparirea offset. Informatie codificata, aflata pe casetele peliculelor de format mic, privind sensibilitatea filmului, numarul de cadre, etc. Aceasta informatie poate fi introdusa in aparat cu ajutorul unor mecanisme automate speciale. Instrument de masura de mare precizie, cu ajutorul caruia fotograful masoara temperatura de culoare a unui ascicul de lumina pentru a obtine un echilibru de culore prin comparatai cu un etalon. Aberatia sferica a fasciculelor de lumina care cad oblic. Un punct este redat in imagine sub forma unei pete. Legaturi organice care formaza pigmentii imaginilor color in procesul de developare color. Fixarea detaliilor subiectului in cadru pentru a reda anumite sentimente la crearea fotogrfiei. Afisarea analogica sau digitala a cadrelor ramase sau efectuate. Tip de iluminare in care subiectul fotografiat se afla linear intre sursa de lumina si aparat. Diferenta de stralucire si densitate in zonele luminoase si intunecate de pe negativ sau de pe fotografie.

Contrast al negativului Copie de proba Copiere prin contrast Corectia de culoare Corector de expunere Corp mobil al aparatului de marit pentru copierea color Corpul aparatului Cort de lumina

Contrastul din campul cadrului negativului. Reprezinta diferenta dintre portiunile cele mai luminoase si cele mai intunecate de pe negativ. Metoda de determinare exacta a timpului de expunere la copiere.Parti separate de pe hartia de proba se expun in intervale de timp diferite. Copierea negativului pe materialul pozitiv. Se realizeaza prin expunerea negativului, suprapunand suprafata de emulsie a negativului pe suprafata cu emulsie a hartiei fotografice. Operatia de reglare a culorilor in procesul de copiere, pentru indepartarea nuantelornefiresti sau nedorite in cazul unei fotografii color. Reglator aflat pe aparatul de fotografiat, cu ajutorul caruia o valoare stabilita a expunerii poate fi schimbata pentru obtinerea anumitor efecte. Corpul mobil al aparatului de marit, prevazut cu filtre interne care pot fi usor manevrate si schimbate. Camera obscura a apratului in care se afla oglida, geamul mat si prisma. Adapost lucrat din material transaparent sau semi-transparent si iluminat din exterior cu ajutorul unei lampi sau al unui blitz, in asa fel incat sa creeze conditii de iluminare fara umbre. Se foloseste in macrofotografie pentru a asigura o iluminare fara umbre a obiectelor marunte. Doua culori, care la combinare in proportii egale, dau o lumina alba. Culorile cyan, magenta si galben se numes culori secundare, intrucat sunt culori complementare in raport cu cele trei culori primare. Culori care compun spectrul optic. La trecerea printr-o prisma lumina se separa in culorile spectrale. Reprezentarea grafica a reactiei materialului fotografic la actiunea luminii. Axa X se scrie valoarea expunerii, iar pe axa Z valoare inegririi sau a densitatii corespunzatoare. reprezinta dependenta grafica a desnsitatii optice a unui matertial fotografic developat de logaritmul de expunere. Pe axa x este prezenta marimea expunerii, iar pe axa y valoarea corespunzatoare a densitatii optice. Racord care se poate conecta la butonul de declansare si care da posibilitatea de a realiza declansarea obturatorului fara atingerea aparatului evitand astfel cadrele miscate la folosirea unui tim de expunere prelungit. Gradul de innegrire a partilor negativului sau a hartiei fotografice dupa prelucrare, acesta determinand cantitatea de lumina care trece si cea care este reflectata de material Derularea automata a cadrelor care asigura astfel fotografierea a 3 pana la 6 cadre pe secunda. Mecanism special de derulare a filmului cu o posibilitate de fotografiere a 1-2 cadre pe secunda Se aplica in poligrafie si reprezinta procesul de prelucrare prealabil a imaginii in vederea tiparirii color, proces prin care imaginea originala este descopmusa in cele trei culori fundamentale si negru. Prin developarea fortata expunem un film in asa fel incat sa aiba o valoare a sensibilitatii ISO mai mare decat cea prevazuta. Actionam ca si cum filmul ar avea o sensibilitate mai mare decat in realitate. Prin corectarea corespunzatoare a regimurilor de developare se pot obtine negative de o calitate acceptabila. Culoare predominanta care se vede intr-o fotografie asemeni unui voal sai care acopera intreaga ei suprafata. Mecanism plasat in fata, in spatele sau intre lentilele obiectivului aparatului de fotografiat si care asigura posibilitatea reglarii cantitatii de lumina care cade pe film.

Culori Complementare Culori spectrale Curba caracteristica Curba de contrastivitiate

Declansator flexibil

Densitate Derulare automata Derulator Descompunere cromatica Developare fortata

Devierea culorilor Diafragma

Diafragmare Difractie Difuzor Dinamism Dioptrie Dispersie

Distanta focala Distanta hiperfocala Distorsionarea claritatii Drept de autor Efect Callier

Efect Schwarzchild Element de siliciu Element pe baza de seleniu Elemente CDS Elemente flotante

Elemente GaAsP Elemente GPD Emulsie Episcop Exponometru Extensia obiectivului Filet pentru fixare inversa Film de tip L

Fixarea valorii de lucru a diafragmei la valoare necesara fotogrfaierii unui anumit cadru. Fenomen de abatere de la legea depropagare in linie dreapta a luminii. Mecanism care imprastie lumina in toate directiile, in asa fel incat iluminare adevine mai blanda si nu arunca umbre pouternice. Poate fi folosita in combinatie cu alte surse de lumina. Senzatia de miscare in subiect al unei fotografii. Unitate de masura a puterii optice a lentilelor. Descompunerea unui fascicul de lumina alba in radiatiile monocromatice componente de catre un mediu dispersiv datorita dependentei indicelui de refractie al unui mediu de frecventa radiatiei luminoase care il strabate. Distanta dintre centrul optic al obiectivului si suprafata plana a materialului fotosensibil. Distanta minima pentru un obiect dat, la care obiectivul va fi clar in cazul focalizarii la infinit cu o diafragma data . Deteriorarea claritatii imaginilor provocate de miscarile aparatului in maini, de apasarea brusca pe declansator, sau de miscarea oglinzii in cazul expunerilor lungi. Drept al autorului unei opere literare, de cercetare stiintifica sau de arta asupra rezultatelor muncii proprii. Cresterea contrastului la marire. Apare la aparatele de mnarit cusursa de lumina punctiforma si lentila condesantoare. Punctele puternic luminate ale pozitivului se datoreaza unei duble luminari ale granulelor, datorita dispersiei interne a luminii, care creste suplimentar densitatea in comparatie cu zonele luminoase. Efect produs la expuneri foarte lungi sau foarte scurte la filmele color, cele trei straturi de emulsie fotografica reactioneaza diferit la timpu de expunere, producandu-se o deviere a gamei de culori. Element electric de masurare a intensitatii luminii cu fotoelectroni folosit la unele tipuri de aparate de fotografiat. Element de masurare a electrica cu fotoelectroni folosita la cele mai vechi aparate de fotografiat. Elemente pe baza de sulfura de cadmiu, folosite la unele exponometre. Elementele mobile ale sistemului optic - Sistem in constructia obiectivelor, in care unele elemente optice sunt deplasate in raport cu celelalte la reglarea claritatii. Astfel se obtine un echilibru optic general al constructiei pentru a obtine o imagine de mai buna calitate. Diode de Gallium - Arsenic- Fosfor, folosite ca fotorezistoare pentru exponometre. Diode de Gallium - Fosfor, folosite ca fotorazistoare pentru exponometre. Strat fotosensibil de pe pelicula sau de pe hartia fotografica care contine halogenura de argint. Filmele color au in componenta straturi multiple sensibilizate cromatic. Aparat cu ajutorul caruia se pot proiecta pentru vizualizare marita obiectele plane netransparente. Parte constructiva a unui aparat de fotografiat, exterioara sau interioara, destinata determinarii timpului corect de expunere. Distanta dintre suprafata filmului si planul optic principal al sistemului optic. Se foloseste cu precadere in macrofotografie, transformad obiectivul clasic intr-unul de macrofotografie prin intoarcerea acestuia. L semnifica "long" (lung)n acest film este special pentru fotografierea cu expuneri lungi. Este echilibrat pentru o temperatura de 3200 K si se foloseste in primul rand pentru expuneri lungi de 1/15 sec.

Film de tip S Film ortocromatic

Film pentru iluminare artificiala Film pentru lumina de zi Filtru de corectie cromatica Filtru de polarizare Filtru gri (neutru) Filtru SkyLight Flash metru Focal posterior

Focalizare blanda

Formarea aditiva a culorilor Formarea substractiva a culorilor Fotografia topless Fotografie cu urmarire Fotografie instantanee Fotografie panoramica

Fotografie semiton Fotografii "in cheie inalta" Fotografii "in cheie joasa"

S semnifica "short" (scurt), acest film este special conceput pentru a fi folosit un timp foarte scurt de expunere. Echilibrat penrtu o temperatura de 5200 K. Film care are nu are doar sensibilitatea specifica halogenurii de argint ci este sensibilizat suplimentar la radiatia verde si galbena a spectrului, cu o usoara scadere a sensibilitatii in zona verde. Sensibilitatea generala a acestor filme se situeaza in intervalul de radiatii de la 400 la 600 de nm. Film color echilibrat pentru un anumit tip de iluminarre artistica. Distingem doua tipuri : Primul tip pentru sursele de lumina cu temperatura de culoare de 3400 K ; si al doilea pentru sursele de lumina cu o temoeratura de culoare de 3200 K. Film color echilibrat pentru temperatura cromatica de aproximativ 5400K, destianta lucrului la lumina zilei sau cu blitz electronic. Filtru de o anumita culoare care actioneaza in mod corespunzator asupra zonei spectrale rosii, verzi sau albastre. Se foloseste pentru correctia cromatica la copierea color. Filtru de lumina cu ajutorul caruia se poate diminua stralucirea de pe suprafetele obiectelor, crescand detaliile si profunzimea culorilor. Filtru folosit pentru a slabi fasciculul de lumina care cade pe obiectiv, fara sa prezinte nici o modificare asupra balantei de culori sau asupra contrastului fotografiei. Filtru de densitate scazuta care diminueaza nuanta de albastru crescand contrastul culorilor. Instrument de masura cu ajutorul caruia fotograful determina valorile necesare ale diafragmei pentru fotografierea cu ajutorul lampii fulger. Mod de constructie a obiectivelor in care distanta de la suprafata ultimei lentile pana la suprafata filmului este cu mult mai mare decat ar trebui sa fie in raport cu distanta focala a obiectivului. La aparatele reflex de dimensiuni mici, o astfel de constructie este necesara pentru a elibera suprafata de ridicare a oglinzii. Scaderea gradului de prelucrare a detaliilor unui cadru, obtinuta prin folosirea filtrelor de imblanzire de la obiectivele cu focalizare blanda, a bucatilor de ciorap de dama asezate in fata obiectivului, a filtrelor vechi acoperite de grasime, s.a.m.d. Modalitatea de obtinere a culorii prin suprapunere de optica a celor trei culori fundamentale : albastru, verde, rosu, care, cobinate in proportii egale, dau lumina alba. Modalitate de obtinere a majoritatilor culorilor prin extragere, din lumina alba sau dintr-un fascicul de lumina compusa, a unei anumite cantitati din culorile fundamentale cu ajutorul filtrelor de lumina galbena, magenta, cyan. Fotografierea unui model dezbracat pana la brau. Miscare a aparatului de fotografiat prin care se urmareste, pana in momentul inchiderii obturatorului, deplasarea unui obiect aflat intr-o miscare foarte rapida. Fotografii spontane, facute fara pregatire, una dupa alta, in care cel mai adesea sunt luati ca obiect principal unul sau mai multi oameni. Imaginea unui obiect fotografiat pe o suprafata foarte extinsa (orizontala sau verticala). Footgrafiile panoramice ot fi sectoriale (acopera o suprafata de 100-130 de grade si mai mult) si circulare cu o suprafata de 360 de grade. Cel mai raspandit tip de fotografie alb-negru, aceasta reda nu numai nuante de alb si negru, dar si nuante de gri intermediare. Realizarea compozitiei cadrului cu o dominanta a tonurilor luminoase. Compozitie a cadrului in care domina tonurile intunecate si apar zone

Foton Fotoreportaj Gama de contrastare Geam mat Granula Granulatie Halogenura de argint Halou de difuzie Halou de reflexie Hartie fotografica cu contrast variabil Hertz Iluminare difuza Iluminare frontala Iluminare optica

Imagine latenta Imagine laterala Incadrarea fotografiei Indicatorul pH Inel cu baioneta Inel de marire a extensiei Inel de reglare Inelele lui Fresnel Intensitatea developarii Lampa fulger inelara Largimea gradatiei LCD LED

foarte mici puternic luminate. Particula elementara a radiatiei luminoase sau a altei radiatii electromagnetice. Comunicare realizata sub forma de fotografii, fotogrfaiile componente fiind prezenate ca o relatare fara text cu o stransa legatura tematica intre ele. Raport de luminozitate dintre zonele cele mai luminate si cele mai intunecate ale obiectului fotografiat, corespunzator raportului obtinut pe negativ sau pozitiv. Reprezinta o suprafata prelucrata, din sticla sau plastic, cu ajutorul careia fotograful poate regla si verifica claritatea imaginii. Cristal fotosensibile din emulsia fotografica. Developare a granulelor vizibile la imprimare. Bromura de argint sensibila la lumina, care se afla in stratul de emulsie si din care este formata imaginea. Difuzia lumini in straturile mai groase de emulsie, producand o pierdere a claritatii, limpezimii imaginii si saturatiei culorii. Reverberatie a luminii care cade pe emulsie si se reflecta pe suport, producand o a doua ilumiare a emulsiei. Hartie fotografica al carei contrast poate fi schimbat cu ajutorul culorii luminii. Unitate de masura folosita in electronica si acustica. Exprima numarul de cicluri de oscilati pe secunda. Tip de iluminare in care obiectul fotografiat nu este iluminat direct de o sursa de lumina, ci cu ajutorul unei suprafete reflectorizante. Tip de iluminare in care obiectul fotografiat primeste lumina din fata. Aparatul se afla intre sursa de lumina si obiectul fotgrafiat. Pentru diminuarea difuziei luminii sistemelor optice se foloseste sistemul de iluminare, adica pe suprafata lentilelor se pune un film subtire (iluminator), a carui capacitate de refractie este mai mica decat capacitatea de refractie a sticlei din care este confectionata lentila. Imagine formata in uramarea unei actiuni luminii asupra emulsiei fotogrfice, invizibila pana la realizarea developarii. Imaginea nevazuta din stratul de emulsie, formata prin actiunea luminii pe film, aceasta fiind vizibila doar dupa developare. Determinarea marginilo9r partii de negativ care va fii copiata pe hartie. Indicator ce determina gradul de aciditate sau de alcainitate a unei substante chimice stabilit intre 0 si 14 unde valoarea 7 indica starea neutra. Mecanism de infiletare care prinde obiectivul de corpul aparatului de fotogrfaiat. Inele care poate fi fixat intre obiectiv si corpul aparatului de fotorafiat pentru crestera gradului de marire a imaginii. Inel de pe obiectiv, cu ajutoru lcaruia se efectueaza reglarea claritatii. Inele concentrice de pe geamul mat care reflecteaza si aduna razele de lumina. Acest principiu fiind folosit si la proiectoare sau la faruri. Unii dintre factorii ce determina modul in care va arata filmul dupa developare, depanzand de agitare, temperatura, etc. Lampa fulger de forma inelara, care se fixeaza in planul frontal al obiectivului. Spectru de variatie in fotografie la marit. Liquid Crystal Display (Ecran cu cristale lichide), folosit pentru afisaraea la unele aparate mai performante, a datelor cu privire la diafragma, timp de expunere, numar de clisee, etc. Light Emitting Diodes (Diode cu emisie de lumina). Folosite la unele

Lentila Lentila aditionala pozitiva Lentila aditionala variabila Lentila condensoare Lentila plan-convexa Linii de fuga Lumina laterala Lumina naturala Lumina transversala Luminozitate Lungime de unda Lupa pentru reglarea claritatii Lux Macro - obiectiv Masca de culoare Masina de lustruire Masurare DDL Masurare integrala Masurare matriciala Masurare spot Masurarea intregala a expunerii Masurarea selectiva Masurarea TTL Material fotogragic ortocromaic Material fotogrfaic pancromatic Material pancromatic Mecanism cu roti dintate Mecanism de derularea automata a filmului Mecanism de rotire

aparate de fotografiat pentru a oferii informatii referitoare la expunerea corecta si a altor parametrii. Element optic din sticla sau din masa palstica, care modifica fasciculul de lumina. Lentila care se fixeaza pe inelul frontala al unui obiectiv, pentru modificarea distantei focale a acestuia. Lentila aditionala a carei putere optica poate fi reglata. Sistem simplu de lentile care formeaza in singur fascicul de lumina. Letila cu o suprafata plana si una convexa. Linii care nu merg in paralel, ci se apropie una de cealalta. Lumina care cade dintr-un unghi mic pe suprafata iluminata. Lumina existenta in natura fara sursa de iluminare suplimentare. Lumina care trece printr-un obiectiv transparent sau translucid. Indicator de deschidere maxima a diafragmei obiectivului. Distanat intre doua varfuri de unda consecutive. Lungimea de unda determina culoarea radiatiilor de lumina. Instrument optic cu ajutorul caruia este posibila reglarea claritatii la copiere la nivelul granuleleor din emulsie. Unitate de masura a luminii produse de un fascicul de lumina de 1 lumen pe o suprafata de 1 m2. Obiectiv conceput pentru fotografierea la scari mari de fotografie. Strat de culoare galben-orange, pe care il putem observa la developarea filmelor negative color. Se folosest pentru diminuarea maxim posibila absorbtie repetata. Aparat in care se produ uscarea si luciul suprafetei hartiei foto pe baza de barit. Sistem de masurare a luminii cazute pe un fotorfezistor dupa parcurgerea sistemului optic. Metoda de masurare a fasciculului de lumina prin care masurarile se fac in cea mai mare parte a campului imaginii pe gemul mat. Sistemul de masurare a luminozitatii la aparatele moderne. Masurarea este executata de un microprocesor construit in interiorul aparatului de fotografiat, care prelucreaza datele si determina expunerea. Modalitate de masurare a intensitatii imaginii, la care se alege, ca baza de masurare, o zona foarte mica in cadru. Metoda de expunere prin care se maroara luminozitatea medie a tuturor zonelor cadrului aflate in limitele unghiului de masurare al exponometrului. Modalitate de masurare a intensitatii luminii prin care ca baza de masurare se selecteaza o suprafata mica a cadrului. Masurarea directa prin sistemul optic. Emulsie insensibila la undele din zona rosie a spectrului. Emulsie sensibila la toate culorile, dar care nu are aceeasi sensibilitate la toate zonele spectrului. Material fotografic cu sensibilitate mai mica la radiatia verde a spectrului. Poate fi prelucrat intr-o lumina de lucru trecuta printr-un filtru verde inchis si reflecta de pe un perete sau de un ecran. Mecanism compus din doua roti dintate fxate pe placa de jos a camerei de fotografiat si o tija ; tija are la capete o piulita si un cap mobil, cu ajutorul carora se fixeaza rama posterioara de geamul mat. Derularea filmului cu ajutorul unui mecanism motorizat. Viteza de derulare fiind de 4-5 cadre/sec. Mecanismul in care poate fi fixat o doza de developare pentru rotirea continua a filmului in timpul procesului de developare.

Microprisma Miscare suspendata Moaraj

Mosor Mosor receptor MTF Multiautomat Nanometru Numar director Obiectiv Obiectiv - lupa Obiectiv "ochi de pese" Obiectiv cu distanta focala lunga Obiectiv cu distanta focala mica Obiectiv cu oglinda Obiectiv de fotografiere Obiectiv mobil (cu inclinare a axei optice) Obiectiv normal Obiectiv zoom (transfocator) Obturator Obturator cu lamele Obturator cu perdea

Element de reglare a claritatii imaginii la unele geamuri mate. In zona circulara din centrul sticlei mate se afla numeroase prisme mici care printr-o reglare necorespunzatoare a imaginii redau o stralucire prin vizor. Obtinuta prin scaderea timpului de expunere astfel realizand o miscare "suspendata" in fotografie. Fenomen care se produce la asezarea a doua rastere fotografice unul peste altul si care apare datorita faptului ca locurile redate de punctele de pe punctele de pe raster de o densitate mai mica. Uneori, moarajul are o influenta negativa asupra calitatii imaginii, dar acest fenomen nu este intotdeauna vizibil. In artele plastice un astfel de fenomen se foloseste adesea in mod intentionat. Piesa metalica pe care se ruleaza banda unei pelicule de format mic. Bobina pe care se infasoara filmul derulat dupa efectuarea unui cadru. Modulation Transfer Function - Functia de transfer a modulatiei. Aparat de fotografiat cu control automat si cu o gama larga a programelor de control, de exemplu diferite variante de iluminare, diafragma sau expunere prioritara, functionare manuala, etc. Unitate de masura a lungimii de unda a spectrului electromagnetic. Nanometru reprezinta a milioana parte dintr-un milimetru. Marime de determinare a valorii necesare a diafragmei, in cazul folosirii unei lampi fulger. Este compus din mai multe lentile, acest ansamblu fiind sistemul optic de realizare a unei calitati optime a imaginii. Obiectiv folosit adesea in macro fotgrafie. Prin folosirea lui se pot obtine scari mari de fotografie. Obiectiv cu unghi de vedere foarme mare de pana la 180 - 220 grade. Obiectiv cu un unghi mic de vedere si distanta focala mare, la care lungimea obiectivului corespunde cu aprox. distantei focale. La obiectivele grandangulare unghiul vizual depaseste 600 mm de aceea se folosesc pentru fotografierea suprafetelor mari sau cand este limitata distanta pana la subiectul fotografiat. Obiectiv cu distanta focala mare si cu un unghi de vedere mic, de lungime foarte mica la care principiul de baza se refera la reflexia repetata a razelor de lumina pe suprafata oglinzilor interne. Obiectivul prin care se obtin imaginile. Obiectiv superangular cu ajutorul caruia se evita deformarile de perspectiva aparute la fotografierea obiectelor cu linii verticale inalte (la fotografia arhitecturala, fotografia obiectelor plane aflate pe diferite suprafete, etc.). Obiectiv cu unghi de vedere corespunzator cu cel al ochiului omenesc, cu o dimensiune, de regula, de 50 mm. Obiectiv cu distanta focala variabila. Sistem care asigura timpul necesar de expunere a filmului la fasciculul de lumina, acesta fiin central sau focal. Mod de constructie a obturatorului format din doua lamele asezate vertical si miscandu-se in planul filmului, determinand in acelasi timp durata actiunii luminii care cade pe film. Tip de constructie a obturatorului care contine o perdea opaca comusa din doua jumatati amplasate pe suprafata filmului. Lungimea expunerii este determinata de distanta dintre cele doua parti componente ale perdelei. Sistem de lentile mici, aflat la aparatele de fotografiat reflex, aflat in vizor, prin care fotograful priveste pentru reglarea claritatii imaginii si pentru realizarea compozitiei cadrului. La unele aparate de fotografiat este

Ocular

Offset Oglinda Original netransparent Oxidare Paralaxa Parghie de armare Partea initiala a filmului Peisaj

Pentaprisma Perspectiva Perspectiva "de broasca" Perspectiva "de broasca" Perspectiva "zborului de pasare" Perspectiva aeriana Perspectiva color Placa a obiectivului Plan de reglare Plan film Planul de formare a imaginii Previzualizare Prim-plan Prioritate de diafragma Prioritate de timp Prisma Profunzime de camp Putere de rezolutie

posibila reglarea ocularului in functie de particularitatile ochiului fotografului sau de dioptrii. Una dintre cele mai raspandite tehnologii poligrafice, in care imaginea este transferata de pe un suport plan pe o banda de cauciuc si apoi pe hartie. Este fixata in corpul aparatului la un unghi de 45 de grade astfel incat sa reflecteze imaginea provenita din obiectiv pe geamul mat de deasupra. Imagine netransparenta care refracteaza o parte a luminii care cade pe ea si reflecta cealalta parte. Proces de alterare a revelatorului in contact cu aerul. Diferenta dintre imaginile obtinute prin vizor sau obiectivul vizor si cea obtinuta prin obiectiv, data de nesuprapunerea perfecta a imaginilor. Parghie cu ajutarul careia filmul se deruleaza manual dupa efectuarea unei fotografii. Capul filmului Redarea artistica a unui loc din natura, a unui moment, a unui anotimp sau a unei zile. Peisajul reda un fenomen natural tipic sau specific unei zone geografice. In fotografia artistica moderna sunt considerate peisaje si fotografiile ce redau constructii moderne, hidrocentrale, complece industriale. Prisma cu cinci suprafete care rastarna si inverseaza imaginea. Modalitate de prezentare in trei dimensiuni a unui tablou cu subiect real pe o suprafata cu doua dimensiuni prin cresterea efectului de profunzime. Perspectiva care se obtine la fotografierea dintr-un punct de statie de jos. Tip de perspectiva obtinuta la fotografierea dintr-un punct jos. Perspectiva care se obtine la fotografierea dintr-un punct de statie inalt. Varianta de tonalitati a perspectivei, in care profunzimea suprafetei din fotografie este redata datorita prezentei unui val de ceata. Perspectiva a carei senzatie este produsa de modificarea culorilor de pe suprafata cadrului, prin care apare senzatia de profunzime a suprafetei. Suport de lemn sau metalic de pe peretele frontal al aparatului de fotografiat, in care se fixeaza obiectivul. Planul in crea se efectueaza reglarea obiectivuluyi, asigurand claritatea imaginii. Inaintea si inapoia imaginii, claritatea se pierde treptat. Film sub forma unei foi, folosit pentru fotografierea cu aparatele de format mare. Planul in care obiectivul formeaza imaginea obiectului fotografiat. Determinarea prealabila si orientativa a modului in care va arata cadrul pe negativ. Se numeste astfel un plan in care un obiect fotografiat ocupa locul principal in cadru. Acesta poate fi obtinut cu un teleobiectiv, care da impresia apropierii subiectului si cresterii dimensiunilor sale. Aparatele de fotografiat cu diafragma prioritara realizeaza automat corectia timpului de expunere in raport cu modifiarea valorii diafragmei asigurand astfel o expunere corecta. Aparatele dotate cu expunere prioritara determina automat diafragma necesara in functie de expunerea data. Element trasparent din sticla transparenta de forma triunghiulara prin care lumina alba trece desfacandu-se in culorile componente in ordinea lungimilor de unda. Distanta dintre cel mai apropiat si cel mai departat punct clar din cadru. Capacitate a filmului sau a obiectivului de a reda clar si distinct, fara a le amesteca, un anumit numar de linii pe milimetru.

Puterea de separatie Rama cadru Recuzita de teatru Redare a culorii Redarea contrastului Redarea structurii materialului Reflector

Reflexie interna Refractie Reglare selectiva Reglator al profunzimii de camp Reticulatie Sablon de zonare

Scala de nuante Scala Kelvin Scala nuaantelor de gri

Scala profunzimii de camp Scara de fototgrafie Sectiune de aur

Capacitatea obiectivului de a reda distinct cele mai mici detalii, aflate la distanta cat mai mica unul de altul. Suprafata aparatului de fotografiat pe care se deruleaza negativul pentru expunere. Articole auxiliare care pot fi folosite ca accesorii pentru fotografiere. Una dintre principalele caracteristice ale procesului color, care indica in ce masura culorile unei imaginii redau culorile reale ale obiectului fotografiat. Metoda prin care se stabileste gradul de contrast redat de obiectiv sau de emulsie. In acest fel se numeste redarea texturii unui material. Se foloseste la fotografii din domeniul modei si chiar in industria de confectii, pentru a surprinde materialul din care sunt confectionate produsele. Mecanism care reflecta lumina intr-o anumita directie, in cazul in care la fotografiere este nevoie de o lumina difuza se folosesc reflectore albe cu suprafata mare de r eflexie, iar in cazul in care este nevoie de o lumina concentrata intr-un fascicul se foloseste un reflector parabolic care concentreaza lumina. Reflexie in interiorul obiectivului, aparuta in urma reflectarii de catre suprafata lentilelor a razelor de lumina. Modificare a directiei d epropagare a luminii atunci cand traverseaza suprafata de separare a doua medii. Reglarea claritatii imaginii in functie de un anumit punct din cadru. Parghie de pe aparatrul de fotografiat cu ajutorul careia se poate realiza controlul vizual al marimii zonei Retea de incretaturi si crapaturi ale stratului de emulsie, care duc la formarea unei structuri mozaice, aparuta ca urmare a variatiilor puternice de temperatrura sau din cauza mediului foarte acid/alcalin al solutiilor. Copie fotografica a scalei nuantelor de gri, realizata pe hartie fotografica si folosita la realizarea fotografiilor cu ajutorul sistemului de zonare. De obicei o astfel de scala este impartita in zece zone care acopera intraga gama de nuante, de la negru (zona 0) pana la alb (zona IX), intre ele fiind situate nuantele de gri, iar in zona V griul standard. Varietatea nuantelor de gri de pe copiile fotografice alb-negru, intinsa de la albul pur pana la negru absolut, cu o gama foarte bogata de nuante intermediare de gri. Mijloc de exprimare a temperaturii cromatice a luminii. Punctul de 273 K corespunde cu 0 gare Celsius, iar 0 absolut se afla in punctul de -273 C. Scala in functie de care se poate executa masurarea expunerii prin metoda substituirii si care se realizeaza poe baza valorii de gri 18%. In functie de valoarea standard de 18% gri, se regleza si exponometrele interne ale aparatelor de fotografiat, deoarece, de regula, aceasta valoare corespunde contarstului normal. Un contrast normal produce mai putine dificultati la fotografiere, cu toate acestea, la fotografierea unui obicet negru, exponometrul intern nu masoara corect expunerea, de aceea obiectul in cauza apare complet luminos pe negativ. Daca mnasuram expunerea in functie de scala nuantelor de gri, obiectul fotogarfiat va fi redat mai aproape decat in realitate. Acest lucru este valabil pentru obiectele albe. Scala de pe obiectiv pe care se poate determina care va fi profunzimea de camp relativa la anumite valori ale distantei si diafragmei. Raportul dintre dimensiunile liniare ale imaginii si dimensiunile liniiare ale obiectului corespunzator. "Sectio aure" : sistem de principii cu ajutorul caruia se obtine o armonie a proportiilor intr-o imagine, pe baza proportiilor geometrice. O bucata AC

Sensibilitate efectiva Sensibilitate generala Sensibilitatea filmului

Sensibilizarea Sensitometrie Serigrafie

Silicagel Sistem optic Sistemul zonelor

Spectru

Spectru electromagnetic Spectrul de radiatii electromagnetice Stabilizator Stat de emulsie Strat antihalou Strat antirasucire Strat antireflex Suport Suport Suport pentru reproducere Tanc de developare Telemetru

se imbarte inn doua parti, astfel incat CB : AB = AB : AC. Sensibilitatea unei anumite pelicule, stabilita individual de fotograf, in conditii concrete ale procesului de prelucrare si la o anumita aparatura. Sensibilitatea la lumina a emulsiei fotografice exprimata in unitati ISO. Indicatorul de sensibilitate a filmului la lumina, exprimat numeric in sistemele ISO, ASA, DIN, cel mai folosit find sistemul ISO. Aparatele de fotografiat moderne care prezinta sistemul DX citesc automat aceasta informatie la introducerea filmului. Largirea zonei spectrale a sensibilitatii straturilor fotografice si crestera sensibilitatii lor generale. Exista doua tipuri de sensibilizare: optica si chimica. Stiinta care studiaza actiunea luminii asupra emulsiei fotografice. Tehnologie de tiparire dupa o matrita, in care matrita se aseaza pe o tesatura subtire. Partile neacoperite lasa vopseaua sa treaca prin tesatura pe materialul care trebui tiparit. O astfel de tiparire se foloseste la realizarea textelor si afiselor publicitare, ale diferitelor publicatii, etc. Substanta care absoarbe umezeala. Pliculetele de silicagel introduse in geanta de aricole fotografice servesc pentru a absorbi toata umezeala, impiedicand astfel deteriorarea aparatului de fotografiat. Obiectiv, poate fi compus dintr-un sistem de lentile pentru reducerea erorilor produse de lentilele separate. Sistem de exemple tehnice folosite ca metoda de control al proceselor din fotografia alb-negru si pentru a asigura, in ansamblu, obtinerea unor rezultate finale de buna caliate. A fost descoperit in jurul anului 1945 de fotograful american Ansel Adams. Banda de culori diferite, care se obtine la trecerea luminii printr-o prisma. Daca toata gama lungimilor de unda este prezenta in spectru, aceasta este numit spectru continuu. Daca anumite parti lipsesc, se numeste spectru discontinuu. Denumirea generala a diferitelor radiatii electromagnetice, in randul carora intra nu doar lumina vizibila, ci si undele radio, radiatii gamma, razele Rontgen, razele infrarosii, etc. Sir de lungimi de unda ale energiri electromagnetice. Spectrul vizibil (lumina vizibila) este o parte a acestuia. Si radiatiile gamma, Reotgen, undele radio, etc. sunt parti ale spectrului de radiatii electromagnetice. Mecanism de mentinere a unei intensitati constante a fasciculului de lumina emis de lampa aparatului de marit prin asigurarea unei intensitati constante a curentului electric din reteaua de alimentare. Strat fotosensibil de pe pelicula si de pe hartia fotografica compus in principal de halogenura de argint. Strat de pe suprafata posterioara a suportului filmului care absoarbe razele de lumina trecute prin stratul de emulsie, reducand la maxim haloul de reflexie. Strat de pe suprafata posterioara a suportului filmului, la filmele plane si rulate care impiedica rasucirea filului la uscare. Strat realizat dintr-un anumit material, care acopera lentilele asigurand o mai buna trecere a luminii prin ele, reducand la minim pierderile de lumina prin folosirea reflexiei interne. Suprafata de asezare a stratului de emulsie fotografica pe pelicula sau hartia fotografica. Baza pe care este depusa emulsa fotografica. Tija verticala pe care se fixeaza aparatul de reproducere. Recipient pentru filme in care prelucrarea se face la lumina zilei fara existenta nevoii de a lucra intr-un laborator foto neiluminat. Sistem de masurare a distantei de la aparat la subiect. Principiul de lucru

Teleobiectiv Teleobiectiv Teleobiectiv de tip "Novoflex" Temperatura de culoare Termen de valabilitate Timp standard de expunere la fotografiere

Tiparire adanca Toc pentru aparat Tonare (virare) Tonuri intermediare Transfocator Transparenta Treapta a diafragmei

Unghi de vedere Unitate de expunere Valoarea densitatii Vignetare Vizor Voal Voal de indoire Zona umeda Zona uscata

al acestuia se bazeaza pe functionarea ansamblului de lentile. Astfel claritatea nu este determiata prin obiectiv, ci printr-un sistem special. Obiectiv cu distanta focala mai mare decat diagonala cadrului negativului. Asigura un unghi de fotografiere mic si o marire a dimensiunilor imaginii in cadru. Obiectiv cu distanta focala mare si unghi de vedere mic, prezentand o lungime mai redusa decat lungimea focala a acestuia. Teleobiectiv la care punera la punct nu se realizeaza prin rasucirea inelului, ci prin apasarea unei parghii speciale. Caracteristica a luminii masurata in grade Kelvin. Data indicata pe ambalajul materialelor fotografice, indicand cat timp pot fi folosite acestea. Timp obtinut ca urmare a developarii unei serii de copii de proba combinand parametri de expunere, copiere si developare. Testele de developare sunt necesare pentru obtinerea unui negativ care, la un timp de expunere constant, sa dea copuu fotografice de calitate buna pe o hartie de contrastivitate normala. Nuantele obiectului fotografiat, stabilite cu ajutorul exponometrului, trebuie sa fie redate pe hartie in nuante corespunzatoare de gri. In poligrafie se aplica adesea tiparirea adanca. Suportul imaginii este un cilindru acoperit cu un strat de cupru, pe care se suprapune imaginea raster. Toc pentru aparatul de fotgrafiat standard cu locas in partea de jos pentru fixarea pe stativ. Proces de nuantare a imaginii fotografice. Prin acest proces argintul trece in legaturicolorate sau inlocuite c ualte metale, legaturi sau coloranti. Reprezentarea unei imagini in vederea tiparirii in diferite tonuri de gri, care nu au ajuns inca la procesul de raster. Obiectiv cu distanta focala si unghi de vedere variabile existent sub diferite forme. Masura a transparentei unei anumite parti a negativului. Pas intre o valoare a diafragmei si cea anterioara sau posterioara. De exemplu : de la valoarea de 5,6 pana la valoarea de 8 este o treapta. Notiunea de treapta se foloseste si la formarea sirului de timpi de expunere. De la 1/125 sec. pana la 1/250 sec. este o treapta pe scala de expunere. Unghiul sub care obiectivul poate sa adune lumina in asa fel incat sa realizeze formatul cadrului pe un film. Determinarea numerica exacta pentru unitatile valorilor de expunere. Se exprima in unitati EV (exposure value) sau LW. Marime logaritmica care exprima gradul de innegrire pe negativ sau de pe pozitiv. Se foloseste in sensitometrie. Intunecare a marginilor imaginii, apare in primul rand di ncauza folosirii unui parasolar stramt, care acopera marginile cadrului in campul de vedere al obiectivului. Mecanism de vizare si incadrare a imaginii in vederea fotografierii. Innegrire aparuta pe toata suprafata la materialele fotografice developate si care nu exista in realitate. Poate fi produsa de o actiune nedorita a produselor chimice sau de lumina, dar si de invechirea hartiei fotografice. Voal aparut la indoirea sau manevrarea brusca a stratului de emulsie. Aceea parte dintr-un laborator fotografic in care se asaza tavile cu solutii fotografice si unde exista robinet pentru spalarea fotografiilor. Acea parte dintr-un laborator fotografic in care se afla hartiile, negativele, aparatul de arit si alte articole.