Sunteți pe pagina 1din 6

http://www.nicky.3x.ro/pg/lc/lc1.

html

Culorile pot fi produse prin dou metode diferite: cu ajutorul luminii sau cu ajutorul pigmenilor
chimici. Modelul de culoare RGB, red o imagine emis de o surs de lumin. Modelul CMYK
red o imagine emis prin reflexie de un suport tip hrtie. Nu se poate reproduce o imagine
vizualizat pe un monitor (model de culoare tip RGB), ntr-una tiprit pe hrtie (model de culoare
tip CMYK), imagine care s reproduc perfect aceleai nuane de culori. Monitorul calculatorului
folosete un amestec de culoare aditiv, n timp ce imprimanta i tipriturile folosesc un amestec de
culoare substractiv. Amestecul de tip substractiv, format din cel puin patru culori, utilizat la
tiprirea unui material, se numete policromie. Modelul CMYK, folosit pentru tiprire, are culorile
obinute prin suprapunerea unor nuane de cyan, magenta i galben, care d iluzia unor tonuri
continui asemeni unei fotografii

Lumin i culoare

Numim culoare, percepia de ctre ochii a uneia sau a mai multor frecvene (din spectrul
electromagnetic) de lumin. Aceste frecvene se combin n creier i produc senzaia de culoare. n
fapt, culoarea nu exist, pentru fiecare lungime de und creierul asociaz arbitrar cte o culoare.
Despre teorii ale culorilor i lungimile de und ale acestora, se pot cuta mai multe informaii pe
internet.
O coal de hrtie (aceasta reflect n mod egal toate culorile spectrului) apare alb dac este
iluminat cu o lumin galben, generat de un bec electric. Dar tot alb apare i dac este iluminat
cu lumin alb, provenit de la Soare. Distribuia spectral a luminii reflectate n cele dou cazuri
este diferit dar, deoarece creierul compenseaz culoarea luminii primite de ochi dinspre coala de
hrtie (practic se calibreaz dup culorile luminii ambiante), culoarea perceput va fi aceiai.
Lumina este o sursa primar de energie a universului i este de asemenea elementul de baz n
fotografie (cuvntul "fotografie" provine din limba greac i nseamn "scriere cu lumin").
Lumina, din punct de vedere al fizicii, este o radiaie electromagnetic caracterizat de o frecven.
Frecvenele diferite ale luminii sunt percepute de ochiul nostru sub form de culori.
Ochiul uman este sensibil la trei culori - rou, verde i albastru (RGB). Acestea sunt culorile
primare (culori aditive primare). Combinndu-le ntre ele, putem obine toate celelate culori.

Culorile secundare - formate din combinarea culorilor principale.


Culorile teriare - formate din combinarea unei culori primare cu o culoare secundar.
Culori complementare - dou culori care amestecate se anuleaz reciproc.
Culori neutre - negru, alb sau gri. Ele sunt definite astfel, doarece nu sunt asociate cu nici o nuan
i se pot obine amestecnd dou culori complementare.
n metoda aditiv, culoarea de baz de la care se pleac este negru i pe msur ce adaugam alte
culori, vom obine nuane din ce n ce mai strlucitoare, iar n final vom avea alb. Pentru metoda
substractiv lucrurile stau exact invers, plecm de la alb iar pe msur ce adaugam culori, vom
obine nuane din ce n ce mai ntunecate, iar n final vom avea negru.

1
Exist dou modaliti de a vedea obiectele din jurul nostru. n mod direct, cnd lumina este emis
de o surs oarecare (poate proveni de la un bec, monitor, soare etc.) sau n mod indirect, atunci cnd
lumina este reflectat de o suprafa. Aceste dou modaliti reprezint dou metode diferite de a
obine culorile - metoda aditiv i metoda substractiv. Pentru a crea culoare, metoda aditiv (se
adaug culoare) este folosit n cazul emisiei de lumin, iar metoda substractiv (absoarbe culoare,
substrage) este folosit n cazul reflexiei luminii. Poriunea vizibil a spectrului luminos poate fi
reprodusa cu ajutorul modelului aditiv RGB. Culorile substractive CMYK pot fi reproduse prin
combinaiile de lumin a modelului aditiv RGB.

Modele de culoare - metoda aditiv

Reproducerea culorii prin amestecul celor trei culori de baz - RGB - se numete model de culoare
aditiv.
Modelul de culoare aditiv folosete lumin pentru afiarea diferitelor nuane. Culoarea este
rezultatul luminii transmise. Acest principiu este folosit la redarea culorii de dispozitivele ce emit
lumin (televizoare, monitoare, telefoane, etc.).
Retina uman are trei feluri de celulele fotosensibile. Acestea sunt sensibilizate la o frecven de
lumin ce corespunde cu lungimea de und a luminii roii, verzi i albastre. Acestea sunt culorile
primare ce impresioneaz retina. Pentru a nelege mai bine s lum un exemplu de combinare a
culorilor.
Presupunem c avem trei led-uri, fiecare avnd una din culorile primare. Dac am aprinde doar led-
ul rou i am mrii treptat intensitatea luminii, am percepe de la un rou deschis pn la un rou
nchis, din ce n ce mai aprins. Apoi ncepem s aprindem led-ul verde. Culoarea devine din ce n ce
mai apropiat de portocaliu, apoi portocaliu, portocaliu glbui i n cele din urm devine galben. n
retina uman, celulele sensibile la rou i cele sensibile verde recepteaz frecvena specific celor
dou culori iar noi percepem culoarea galben. Dac aprindem i led-ul de culoare albastr,
culoarea pe care o vom percepe va fi de galben intens. Pe msur ce cretem intensitatea luminii
albastre, galbenul va fi din ce n ce mai splcit, pn va deveni alb. n acest moment retina uman
va recepta toate frecvenele la o putere maxim, celulele sensibile de pe retin fiind saturate de
semnalul primit, drept urmare, rezultatul este perceput ca lumin alb.
Acesta este modelul aditiv de combinare a culorilor, model bazat pe lumin, unde culorile se
adaug una cu cealalt. Dac retina nu ar fi influenat de nici una din cele trei componente, ar
percepe culoarea neagr. Este un model bazat pe lumin, deoarece se analizeaz n mod direct
lumina emis i captat de ctre privitor.

Modele de culoare - metoda substractiv

Modelul de culoare substractiv folosete pigmenii colorai pentru a absorbi ct mai mult din
nuanele spectrului. Spre deosebire de modelul de culoare aditiv, lumina nu este emis, ci reflectat
de un suport - o foaie de hrtie. n acest caz avem nevoie de o lumin pentru a percepe culorile.
Dac n modelul aditiv, lipsa unui semnal vizual produce negru, n cazul unei coli goale de hrtie,
percepem alb.

Hrtia e un mediu pasiv, care nu poate produce lumin. Lipsa de informaie, determin o reflectare
uniform a luminii. Atunci cnd desenm pe o coal de hrtie transmitem o informaie vizual,
astfel c suportul nu mai reflect lumina ci o absoarbe. n acest mod se foloseste modelul
substractiv de culoare, sau modelul bazat pe pigmeni. Adugarea de pigment scade cantitatea de

2
lumin reflectat. Culorile secundare sunt mai ntunecate dect culorile primare folosite. Dac n
modelul bazat pe lumin, culorile secundare obinute prin combinarea n mod egal a dou culori
primare, sunt mai luminoase dect culorile primare folosite, culorile primare din modelul
substractiv trebuie s fie cele mai deschise culorile dorite.
Dac dorim s obinem o culoare galben pe o foaie de hrtie, pigmentul galben folosit trebuie s
filtreze lumina alb incident, astfel nct lumina reflectat s fie format dintr-o msur egal din
lumin roie i verde. Pentru a reflecta doar rou i verde, pigmentul galben trebuie s rein n
totalitate componenta albastr a luminii albe, reflectndu-le pe celelalte dou. Un pigment albastru
absoarbe rou i verde, reflectnd doar albastru. Astfel se realizeaz combinarea culorilor n
modelul substractiv

http://www.studio-art.ro/modele_culoare_rgb_cmyk.php

Culoarea nu poate exista decat atunci cand sunt prezente cele trei elemente: privitorul, obiectul si
lumina. Desi lumina alba este perceputa ca fiind fara culoare ea contine toate culorile din spectrul
vizibil. Atunci cand lumina alba intalneste un obiect anumite culori sunt in mod selectiv absorbite
(blocate), in timp ce altele sunt reflectate. Numai culorile reflectate contribuie la modul in care
privitorul percepe culoarea.
Toate culorile sunt alcatuite asadar din diferite combinatii de lumina. Desi spectrul este un
amestec continuu de culori, tiparirea lor este reprodusa folosind numai cateva dintre nuante.
Amestecul culorilor primare in proportii diferite recreeaza orice culoare din spectru, fie prin
adaugarea de culori fie prin reducerea lor.
Un model de culoare reprezinta un sistem ordonat ce permite creerea unei intregi game de nuante
pornind de la un set de culori primare. Exista doua tipuri de modele de culoare si anume
substractive si aditive.
Un model de culoare aditiv foloseste lumina pentru afisarea diferitelor nuante. Culoarea este
rezultatul luminii transmise. Un model de culoare substractiv foloseste pigmentii colorati pentru a
absorbi mai multe dintre nuantele spectrului.
Exista mai multe modele de culoare in grafica pe computer insa doua sunt cele mai uzuale si anume
modelul RGB (Rosu-Verde-Albastru), pentru afisarea pe calculator si modelul CMYK (Cyan-
Magenta-Galben-Negru) pentru printare.

In modelul RGB combinarea celor trei culori primare Rosu, Verde si Albastru in nuantele lor cele
mai saturate produce Alb. In modelul CMYK convergenta celor trei culori primare substractive
produce negru, cel putin teoretic. In realitate la printare, combinarea celor trei culori Cyan C,
Magenta M si Galben Y, fara culoarea Neagra K, genereaza un negru impur, un cenusiu inchis.
In modelul RGB din suprapunerea culorilor aditive se obtin culorile substractive in timp ce in
modelul CMYK procesul este invers. Din suprapunerea culorilor substractive rezulta culorile
aditive.
Datorita faptului ca modelele aditive afiseaza culoarea ca rezultat al luminii transmise, absenta
totala a luminii va fi perceputa ca negru. Modelele substractive afiseaza culoarea ca rezultat al
luminii absorbite de catre cerneala de imprimanta. Absenta totala a cernelii pe o suprafata (alba)
implica reflectarea completa a luminii. Aceasta situatie va fi perceputa ca alb.
Modelele substractive combina culorile pentru a produce negru in timp ce modelele aditive
combina culorile pentru a produce alb.

3
Culorile RGB - spot colors
Calculatoarele in general afiseaza RGB folosind culori pe 24 biti. In modelul RGB pe 24 biti
exista 256 de variatii ale fiecareia dintre culorile aditive primare rosu, albastru si verde. Astfel ca
exista 16,777,216 culori posibile (256 variatii de rosu x 256 variatii de verde x 256 variatii de
albastru) in standardul RGB pe 24 biti. Intensitatea fiecareia dintre culorile primare este
reprezentata pe o scara de la 0 la 255, unde 0 reprezinta absenta totala a luminii iar 255 intensitatea
maxima de lumina.

Modelul RGB specific imaginilor fotografice, (de tip raster) este utilizat pe Internet, in grafica web.
Deasemeni el este folosit pentru afisare de catre monitoarele computerelor si ecranele
televizoarelor.

Culori aditive (Amestecuri de Lumina)


Black + Red + Green = Yellow
Black + Red + Blue = Magenta
Black + Blue + Green = Cyan
Black + Red + Green + Blue = White

Culorile CMYK - culori de proces


In modelul de culoare CMYK valorile culorilor sunt exprimate pe o scala de la 0 la 100. O
culoare cu o saturatie maxima este exprimata prin 100%, iar lipsa acesteia prin 0%. Cu ajutorul
acestui model pot fi reproduse aproape toate culorile spectrului vizibil, mai putin unele culori
precum roz si culorile fluorescente.
Modelul CMYK este folosit pentru printare, culorile fiind obtinute suprapunand nuante de
cyan, magenta si galben, creind astfel iluzia unor tonuri continui asemeni unei fotografii. Totusi
datorita impuritatilor existente in cerneluri negrul nu poate fi obtinut doar combinand cele trei culori
primare. Este necesara adaugarea cernelii negre pentru a compensa aceste impuritati. Cele patru
culori primare (Cyan, Magenta, Yellow si Black) reprezinta cernelurile cu care tiparesc
imprimantele cu jet de cerneala, imprimantele laser performante, dar si presele tipografice.

Culori substractive (Amestecul Pigmentilor)


White - Red - Green = Blue
White - Red - Blue = Green
White - Blue - Green = Red
White - Red - Green - Blue = Black

Culorile in pictura - Modelul RYB (red, yellow, blue)

Cand artistii vorbesc despre culoare, cel mai adesea ei fac referire la cercul cromatic al lui
JOHANNES ITTEN. Acesta se exprima in grade (0-360) care corespund pozitiei diferitelor culori
pe roata culorilor. Conform acestuia sunt considerate culori primare Rosu (Red), Galben (Yellow) si
Albastru (Blue). Pigmentul de culoare pura, care nu contine deloc gri, este denumit 100% saturat.
Griul neutru, fara nici o culoare, se considera 0% saturat

Culorile pure pot fi modificate sau degradate in trei directii:


Colateral: prin amestecul fizic al culorilor vecine (rosu - orange, orange - galben, galben -
verde,
albastru - violet)
In inaltime: prin amestecul fizic cu alb al unei culori pure

4
In profunzime: prin ruperea culorii pure cu complementara acesteia sau cu o alta culoare
opusa, pana la negru. (rosu + verde, galben + violet, albastru + orange)

Modelul RYB - Cercul cromatic al lui Johannes Itten


Model de culoare folosit in pictura
presupune amestecul fizic al pigmentilor colorati
Rosu(red)+Galben(yellow)+Albastru(blue)=Gri(grey)

Amestecand in proportii egale cele trei culori primare se obtine, conform teoriei culorilor inca
acceptata si azi in scolile de pictura, griul perfect.
Sunt considerate culori derivate culorile obtinute prin amestecul culorilor primare:
Rosu + Galben = Orange

Rosu + Albastru = Violet


Albastru + Galben = Verde

Se foloseste in acest context termenul de NUANTA sau TENTA pentru a exprima amestecul
fizic al unei culori primare cu o culoare derivata (complementara sau nu).

Amenstecul cu ALB si NEGRU (nonculorile)


Prin acest amestec se obtine o scala a valorilor formata din trepte de griuri
necolorate (griuri neutre). Asadar amestecul gradat al culorilor cu ALB si NEGRU
determina siruri de VALORI si NUANTE TONALE. Culorile isi pierd stralucirea,
decolorandu-se sau intunecandu-se dupa caz.
Se foloseste in acest caz termenul de TON pentru a exprima treapta mai inchisa sau
mai deschisa a unei culori.
De retinut faptul ca amestecand galben cu negru se obtine verde.

Undele electromagnetice sau radiaia electromagnetic sunt fenomene fizice n general naturale,
care constau dintr-un cmp electric i unul magnetic n acelai spaiu, i care se genereaz
unul pe altul pe msur ce se propag.

5
http://ro.wikipedia.org/wiki/Culoare

Se numete culoare percepia de ctre ochi a uneia sau a mai multor frecvene (sau lungimi de
und) de lumin. n cazul oamenilor aceast percepie provine din abilitatea ochiului de a distinge
cteva (de obicei trei) analize filtrate diferite ale aceleiai imagini.

Culoarea (lungimea de und) este doar una din proprietile luminii, altele fiind de ex. direcia,
viteza, intensitatea, coerena, polarizarea. Dintre acestea ochiul uman nu e sensibil la viteza,
coerena sau polarizarea luminii, avnd nevoie pentru evidenierea acestora de aparate de msur
corespunztoare.

Lumina produs de o surs luminoas este, n general, un amestec (o sum) de radiaii


electromagnetice de diferite lungimi de und i intensiti

Descompunerea spectral a luminii const n izolarea radiaiilor de diferite lungimi de und, adic
separarea individual a fiecrei componente monocromatice. Descompunerea spectral poate fi
realizat:

Utiliznd dispersia luminii (variaia indicelui de refracie al unui material transparent n funcie de
lungimea de und), prin trecerea luminii prin prisme optice. Un fenomen similar are loc n cazul
curcubeului.

Prin difracia luminii printr-o reea de difracie.

Rezultatul acestei descompuneri este spectrul, numit astfel de ctre Isaac Newton de la cuvntul
latin pentru apariie.

O suprafa care reflect lumina reflect independent fiecare component spectral (fiecare
frecven sau, echivalent, fiecare lungime de und). Astfel, caracterizarea fizic a culorii unui obiect
se face printr-o funcie care d, pentru fiecare lungime de und (sau frecven), raportul dintre
puterea radiaiei reflectate i puterea radiaiei incidente

Ochiul nu distinge, ca avnd culori diferite, orice surse luminoase cu distribuii spectrale diferite.
Explicaia este c pe retin se gsesc trei tipuri de receptori, receptorii din fiecare tip fiind sensibili
n mod diferit la diferitele componente din spectrul luminii. Rspunsul fiecrui senzor este un nivel
de excitaie, care poate fi reprezentat ca un numr real. Dou culori sunt percepute identic dac
oricare dintre ele declaneaz acelai rspuns din partea fiecrui tip de receptor.

Percepia culorilor de ctre ochi de fapt, de ctre creier este complicat de faptul c
analizatorul vizual compar culoarea luminii reflectate de un obiect cu culorile luminii din mediu.

Astfel, o coal alb (care reflect n mod egal toate culorile spectrului) apare alb i dac este
iluminat cu lumin galben (de la un bec electric cu incandescen), i dac este iluminat cu
lumin alb (de la Soare), dei distribuia spectral a puterii luminii reflectate n cele dou cazuri
este diferit. Acest lucru se ntmpl deoarece creierul compenseaz culoarea luminii primite de
ochi dinspre coala de hrtie, calibrndu-se dup culorile luminii ambiante.

Invers, aceeai culoare vzut n condiii diferite este perceput diferit, datorit aceluiai proces de
compensare