Raportul juridic de comert international

Concept: RJC de CI = o relatie patrimoniala in cadrul activitatii de comert international,

reglementata juridic, in care participantii, aflati intr-o deplina egalitate juridica, sunt titulari de drepturi si
obligatii, realizate, la nevoie, prin forta de constrângere a statului
Raport de comert international, reglementat de normele CI este bazat pe acordul de vointa al
partilor si pe egalitatea juridica a acestora.
Premise:
1. Norma juridica de comert international – defineste comportamentul posibil sau datorat al
participantilor la raporturile comerciale internationale.
Premisa fundamentala a r j de CI, deoarece fara ea nu se poate vorbi despre un raport juridic.
Norma se transpune in viata prin r j din cadrul schimburilor comerciale internationale => rj de CI
= norma de drept comercial in actiune.
2. Partcipantii la raporturile comerciale internationale
Raporturile comerciale internationale au loc intre persoane fizice si juridice care savarsesc fapte e
de comert
Odata dobandita calitatea de comerciant, toate actele juridice ale persoanei respective sunt
prezumate a fi comerciale.
3. Existenta unor imprejurari care produc efecte juridice prin realizarea lor
Actele si faptele de comert international – sunt acele împrejurări de care norma juridică leagă
nașterea, modificarea sau stingerea unui raport juridic de comerț internațional.
Faptele juridice = imprejurari de care normele de CI ataseaza consecinte juridice. In sens restrans,
faptele juridice au loc independent de vointa omului, fară intenția de a produce efecte juridice, dar care
efecte juridice se produc în virtutea legii.
Actele juridice = actele de vointa savarsite cu intentia de a produce efecte juridice.
Operatiunea juridica = mijloc/ tehnica juridica la care se recurge in scopul realizarii actului
comercial international.

Caracteristicile RJ de CI:
Între principalele caracteristici ale raportului juridic de com. inter. trebuie menționate: 1 – este un
raport volițional; 2 - este un raport valoric; 3 – conține un element de extraneitate.
1. Este un raport volitional
Instrumentele juridice principale de realizare a raporturilor juridice de CI sunt
- contractele comerciale internationale;
- titlurile de valoare.
Ambele presupun vointa juridica a subiectelor de drept.
Prin acordul de vointa al partilor, acestea determina obiectul si continutul contractului,
completeaza/ modifica continutul sau il pot rezilia; opteaza asupra legii care guverneaza fondul si
efectele contractului si jurisdictia sub care isi vor rezolva eventualele litigii.
2. Este un raport valoric, urmarind obtinerea unor beneficii
Participantii la rj de CI, denumiti comercianți, urmaresc in mod declarat, obtinerea unor beneficii,
a unui profit.
In conditiile unei competitii tot mai puternice trebuie sa se faca tot ce se cuvine pt ca : produsele
sa fie la nivelul cantitativ al pietei mondiale si a celei locale, unde se efectueaza livrarea marfii; preturile
practicate sa fie atractive.
3. Contine un element de extraneitate
Elementul de extraneitate = specific rj de DCI. Impreuna cu comercialitatea si caracterul
patrimonial defineste rj de CI drept raporturi specifice in ansamblul raporturilor juridice.
Sediul/ domiciliul/ resedinta partilor = elemente de extraneitate.

Continutul RJ de DCI:

1
 Ansamblul drepturilor dobandite de subiectul activ si obligatiilor asumate de subiectul pasiv privind
fondul de comert, intreprinderea pe care o organizeaza sau activitatea de comert international pe care
urmeaza sa o desfasoare.
Aceste drepturi si obligatii trebuie sa fie intr-o concordanta cu normele de DCI. Sunt caracterizate
prin reciprocitatea drepturilor si obligatiilor.
Obiectul RJ de DCI:
Definiție = actiunile pa care titularii dreptului subiectiv le intreprind sau la solicita in cursul
desfasurarii rj. Defineste conduita, o anumita prestatie la care se refera continutul acestui rj
Raportul juridic de DCI este un raport obligational. Obiectul = prestatia pe care obligatia sa o
efectueze debitorul fata de creditorul sau
Prestatiile sunt de natura patrimoniala: a da sau a face; si a nu face ceva in beneficiul creditorului
sau a unei persoane desemnate de acesta.
Obiectul rj de DCI - de regula, o obligatie de rezultat. Prestatia asumata de debitor va fi
considerata executata numai daca se va obtine rezultatul vizat de creditor.
- acest obiect este diferit deoarece prestatia debitorului este, in mod curent, o actiune de a da sau
de a face, specific schimburilor comerciale internationale.
 Obiectul RJ de DCI este prestatia ( conduita, comportamentul) subiectului pasiv pe care
acesta o datoreaza subiectului activ, in vederea satisfacerii intereselor sale legitime.

Subiectele RJ de DCI
Subiectele r.j de c.i pot apartine ordinii juridice nationale sau ordinii juridice internationale.
a. Notiunea de intreprinzator si de agent economic
Intreprinzator = persoana implicata in activitati comerciale.
Agent economic = orice persoana fizica/ juridica, care, produce, importa, exporta, transporta,
depoziteaza si comercializeaza produse, ori parti din acestea, ori prestari servicii. Aici intra si:
comerciantii persoane fizice, societatile comerciale, regiile autonome, cooperativele de consum si
cooperativele de credit, cooperativele mestesugaresti, asociatiile in participatie cu scop lucrativ fara
personalitate juridica si asociatiile familiale daca efectueaza acte obiective de comert.
b. Comerciantii – subiecte ale RJ de CI
Sunt acele subiecte ale raporturilor juridice de com. intern. care;
- exercita acte de comert;
-- din exercitarea actelor de comert si-au facut profesia lor obisnuita;
-- actioneaza in numele sau, asumandu-si toate riscurile implicate prin actele de comert pe care le
efectueaza;
-- exercitiul comertului il face in scop de a obtine beneficii, de a castiga;
Statele si organizatiile interguvernamentale nu au si nu pot avea calitatea de comerciant.
La raporturile juridice comerciale participa si alte persoane fizice si juridice, care nu sunt
comercianti, dar toti sunt subiecte ale RJ de CI.
1. Comerciantii – persoane fizice
1. Capacitatea de a fi comerciant
Reglementarea in acest domeniu nu are caracter unitar pe plan international, dar toate tarile au
stipulate conditiile in care unei persoane i se oferă posibilitatea de a exercita un comert, prin care se
urmaresc: protectia interesului general, a intereselor altor profesiuni si a intereselor clientilor.
Persoana fizica trebuie sa aiba capacitatea de folosinta si de exercitiu, datorita faptului ca este
vorba de un raport obligational.
2. Incompatibilitati, decaderi si interdictii
Potrivit Constitutiei Romaniei, nu pot fi comercianti persoanele cu anumite functii sau care se afla
in exercitiul autoritatii publice (magistrati, notari, etc)- incompatibilitatea.
Decaderea din dreptul de a exercita profesia de comerciant intervine cand se comit fapte grave,
cand se desfasoara activitati economice ilicite, infractiuni in general.
Exista interdictii in unele state privind unele activitati comerciale (ex.- fabricarea si
comercializarea drogurilor, armamentului, erc).
3. Statutul juridic al comerciantului – este format din ansamblul drepturilor si obligatiilor
comerciantului:
2
 - drepturi – alegerea libera si exercitarea unei profesii comerciale; circulatia libera a marfurilor, etc
- obligatii – inscrierea in Registrul de Comert, tinerea unei evidente privind derularea afacerilor,
efectuarea unor acte de publicitate privind bilantul, lichidarea.
Comerciantii trebuie sa tina: registrul jurnal sau registrul inventar, care servesc ca mijloace de
proba.
4. Firma comerciala – este definită ca ,,numele cu care comerciantul semnează”. Denumirea
firmei trebuie inscrisa in Registrul Comertului.
Dreptul la firma = un drept patrimonial asupra caruia comerciantul are un drept de folosinta
exclusiva. Firma trebuie sa precizeze cine este comerciantul si care este felul comertului (ex- V.M.-
import-export).
5. Statutul comerciantilor straini
- Dupa legislatia romana, elementul de extraneitate care defineste comerciantul, persoana fizica,
drept strain, este domiciliul sau in straintate (cetatenia este irelevanta pt investitorii straini).
Comerciantii persoane fizice straine pot constitui sucursale sau filiale in Romania urmand
prevederile legale din domeniul societatilor comerciale straine. Ei trebuie sa respecte regulile stipulate in
legea nationala.

3. Societatile comerciale
Definitie: Societatile comerciale cu participare straina = acele societati comerciale, filiale sau
sucursale constituite pe teritoriul Romaniei, cu capital integral strain, sau in asociere cu persoane fizice
sau juridice romane, indiferent daca acestea s-au constituit astfel, ori elementul strain a intervenit mai
tarziu prin dobandirea de parti sociale sau actiuni la societatile deja existente, precum si prin dobandirea
de obligatiuni sau alte efecte de comert emise de societatile respective.
In Romania, criteriul nationalitatii societatilor comerciale este, de regula, sediul social.
Temeiul constituirii: pricipiul fundamental privind libertatea comertului (din Constitutie); legi
speciale; acorduri bilaterale semnate de Romania (acorduri bilaterale in domenii precum: garantarea
reciproca a investitiilor de capital, evitarea dublei impuneri, cooperarea economica).
-- legi comerciale cu aplicare generala in aceasta materie
-- legi com care reglementeaza domenii concrete privind activitatea societatii comercial.
1 - Obiectul general al activitatii – comertul international
Legea romana permite acestor societati sa fie constituite in orice domenii ( agricultura, transport,
industrie, etc), avand dreptul sa opteze pt orice obiect de activitate admis prin reglementarile in vigoare –
conceptie liberala a legiuitorului roman.
Insa, aceste societati trebuie:
-- sa nu incalce normele de protectie a mediului inconjurator
-- sa nu aduca atingere intereselor de securitate si aparare nationala ale Romaniei
-- sa nu dauneze ordinii publice, sanatatii si moralei
In caz contrar sunt prevazute masuri sanctionatorii.
Societatile comerciale romane pot face comert international cu sau fara participare straina, daca
acest lucru este mentionat in obiectul de activitate (in contractul de societate/ in statut).
Societatile com cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane
Daca o soc com cu participare straina prezinta un interes deosebit pt dezvoltarea economica a
Romaniei, poate beneficia de unele facilitati suplimentare (act normativ special- organ abilitat fiind
Guvernul).

2 - Constituirea societatilor comerciale cu participare straina, precum si filialele si sucursalele

lor
Se pot constitui in oricare din formele stipulate de lg romana, fiind necesara intocmirea
documentelor constitutive ale soc: contractul de societate (pt. soc. in nume colectiv sau soc. in comandita
simpla); contractul de societate si statut (pt soc pe actiuni si soc in comandita pe actiuni si srl); statutul
(pt srl cu unic asociat).
In aceste documente trebuie precizate: domiciliul si cetateniile asociatilor, administratorilor sau
cenzorilor si localitatile straine unde se constituie filiale si sucursale.

3
 Actul constitutiv se semneaza de catre toti asociatii/ actionarii si trebuie autentioficat la notariat in
conditiile legii.
Constituirea de soc com cu participare straina, in asociere cu persoane fizice/ juridice romane
sau cu capital integral strain (investitii straine In Romania): cerere a investitorului strain la Agentia
Romana de Dezvoltare, care va raspunde in 30 zile, luand in considerarae: bonitatea asociatului strain,
domeniul si modalitatea in care urmeaza sa se constituie societatea, cuantumul capitalului subscris -> se
elibereaza „certificatul de investitor” prin care acesta va efectua o invetitie societara in Romania (pe baza:
contractului de societate si statutului, contractelor comerciale, certificatelor de inmatriculare la Registrul
Comertului, certificatului de inregistrare la administratia financiara, dovada varsarii capitalului social).
Investitor strain =
-- coasociat, cand dobandeste capitalul social al societetii deja existente
-- creditor al societetii, cand cumpara obligatiuni/ alte efecte de comert
-- cesionar, cand incheie un contract de cesiune de parti sociale/ actiuni
-- daca partcipa la majorarea capitalului social (când are loc o subscriptie de actiuni/ parti sociale,
fara cesiune).
3 - Personaliatatea juridica a societatii com. cu participare straina. Societățile comerciale cu sediul
în România sunt persoane juridice române, deci inclusiv societățile comerciale cu participare străină.
Pentru societățile comerciale cu participare străină, exista aceleasi reguli ca pt societatile comerciale
romane, dar in plus, partenerul strain trebuie sa:
--inregistreze investitia la Agentia Romana de Dezvoltare
--sa verse, in valuta, aportul la alcatuirea capitalului social
Consecinte juridice ale dobandirii personalitatii juridice ale soc com. sunt: dispune de patrimoniu
propriu; are un sediu social, un nume, raspunde in nume propriu in functie de scop; societatea este citată
in nume propriu in justitie

Principalele forme ale societatii comerciale

Toate legislatiile acorda importanta: modalitatilor de constituire, organizarii si functionarii,
modificarii, reorganizarii si lichidarii.- legea nr 31/1990 privind societatile comerciale.

1.Societatea in nume colectiv

Societatea in nume colectiv este societatea ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul
social si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor. Asocierea se bazeaza pe increderea
deplina a asociatilor. Capitalul social este divizat in parti de interes.
Asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social pot alege unul sau mai multi
administratori dintre ei, fixandu-le puterile, durata insarcinarii si eventuala lor remuneratie, afara numai
daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel. Cu aceeasi majoritate asociatii pot decide asupra revocarii
administratorilor sau asupra limitarii puterilor lor, afara de cazul in care administratorii au fost numiti prin
actul constitutiv.
Modul de impartire a beneficiilor si de suportare a pierderilor inregistrate de societati se stabileste
prin actul constitutiv al societatii. Regula este ca dividendele se vor plati asociatilor in proportie cu cota
lor de participare la capitalul social. Exista insa si o exceptie: asociatii au dreptul sa stipuleze prin
contractul de societate ca dividendele se distribuie asociatilor tinandu-se seama de gradul de participare al
fiecaruia dintre ei la realizarea activitatii comerciale a societatii sau la administrarea societatii. Nici un
asociat insa nu poate fi exclus de la beneficii sau exonerat de a suporta pierderile.
Fuziunea sau divizarea se hotaraste de fiecare societate in parte, in conditiile stabilite pentru
modificarea actului constitutiv al societatii. Cand actiunile sunt de mai multe categorii, hotararea asupra
fuziunii/divizarii, in temeiul art. 113 lit. (h), este subordonata rezultatului votului pe categorii, dat in
conditiile art. 115 din Legea nr. 31 din 1990.
Societatile in nume colectiv sau cu raspundere limitata se dizolva prin falimentul, incapacitatea,
excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor
s-a redus la unul singur.
Acestea constituie cauze de dizolvare numai atunci cind, datorita acestora, numarul asociatilor s-a
redus la unul singur. Exceptie in cazul cind exista clauza de continuare cu mostenitorii sau asociatul unic
ramas hotaraste continuarea societatii sub forma de SRL cu asociat unic.
4
 Dupa dizolvare soc intra in lichidare, prin care: - se termina afacerile angajate; -se transforma
activul in numerar; -se lichideaza pasivul; - se impart valorile care au ramas=> soc contiuna sa aiba
personalitate juridica pt operatiunile care privesc lichidarea. In caz de neintelegere asociatii vor desemna
un lichidator, care actioneaza pt: reintroducerea creantelor in patrimoniu, transformarea patrimoniului in
numerar, plata creditorilor. Incheierea lichidarii trebuie sa fie data publicitatii.

2. Societatea in comandita simpla

Este acea societate comerciala ale carei obligatii sunt garantate cu patrimoniul social si cu
raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati, in timp ce asociatii comanditari raspund doar
in limita aportului lor.
Caracteristicile societatii sunt: numarul mic al asociatilor;-- capitalul social este divizat in parti de interes,
care nu sunt reprezentate prin titlu;-- raspunderea asociatilor este diferita
Contractul de societate: trebuie sa fie incheiat in forma autentica; trebuie sa contina referiri la
persoanele asociate ( care pot fi atat persoane fizice cat si persoane juridice).
Caracteristic pentru aceasta societate este prezenta a doua tipuri de asociati: comanditari (raspund
doar in limita aportului lor) si comanditati (care raspund pentru obligatiile sociale nelimitat si solidar, la
fel ca si asociatii societatii in nume colectiv).
Asociatii comanditati au dreptul de a folosi fondurile societatii
Asociatii comanditari au dreptul de a indeplini servicii in administratia interna a societatii,
Denumirea firmei trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociati comanditati, cu
mentiunea "societate in comandita simplă’, scrisa in intregime.
Capitalul social subscris si varsat. Capitalul social poate fi majorat sau micsorat in conditiile
Legii no.31/1990.
Administratorii societatii: - nu pot fi decat asociatii comandidati;-- au dreptul de a reprezenta
societatea
Comanditarul poate încheia operaţiuni în contul societăţii numai pe baza unei procuri speciale
pentru operaţiuni determinate, dată de reprezentanţii societăţii şi înscrisă în registrul comerţului.
Societatea comercială este persoană juridică de la data înmatriculării în registrul comerţului.
Societatea comerciala se dizolva prin:-- trecerea duratei de timp stabilita pentru durata societatii,
-- imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al sociatatii sau realizarea acestuia, -- declararea
nulitatii societatii, -- hotararea adunarii generale, -- hotararea tribunalului, -- falimentul societatii, -- alte
cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

3. Societatea pe actiuni = societatea ale carei obligatii sunt garantate cu patrimoniul social,
actionarii fiind obligati numai pana la concurenta capitalului social subscris.
Constituire:
Raspunderea actionarilor este limitata.
Se constituie prin subscriptie publica – constituire continuata, si fara apel la subscriptie publica –
constituire simultana.
Este o forma de contract, cu o lunga perioada de constituire precontractuala. Concentreaza
capitaluri mari si foarte mari.
Conditii de fond si de forma:
-- un minimum de actionari (2 in Olanda, 3 in Elvetia)
-- un capital social minim (50 000 franci in sist francez, 100 000 marci in cel german)
-- varsarea prealabila a unei cote din capitalul subscris
-- actul constitutiv in forma autentica
-- obligatia unui continut determinat al actului constitutive
-- felul si natura afacerilor
-- capitalul nominal si suma capitalului varsat
-- asociatii si numele lor

5
 -- valoarea creantelor si altor bunuri aduse in soc
-- la ce data incepe si la ce data isi incheie activitatea.
La constituirea continuata trebuie: elaborate documentele de catre unul sau mai multi membri
fondatori, publicat actul constitutive si depus la grefa tribunalului, subscris capitalul social in intregime,
sau in cote. Pt actiunile de aport in natura, varsamintele trebuie sa fie integrale in mom. in care sunt
emise. Capitalul social subscris trebuie consemnat la o banca/ casa de depuneri/ notariat.
Dupa subscriere, adunarea generala constitutivă adopta contractul si statutul si hotaraste asupra
organelor societatii.
La constituirea simultana, formalitatile sunt mai reduse: eleborarea proiectului de statut de catre
membrii fondatori; subscrierea in intregime a capitalului social, a carei autentificare este necasara;
numirea primilor administratori si cenzori; semnarea statutului de catre fondatori, dupa care trebuie
efectuata inregistrarea la Registrul Comertului.
Titlurile emise de societate (valorile mobiliare) = actiunile si obligatiunile:
- Actiunea = fractiune a captalului social, avand valori egale si negociabile, adica confera drepturi
egale, un titlu de credit consumator, o concretizare a raporturilor dintre actionar si societate. Dupa cum se
transmit, actiunile sunt:
- nominative, care pot fi emise in forma materiala, pe suport de hartie, sau prin inscrierea in cont,
in forma dematerializata. Dr. de proprietate asupra lor se trasmite prin declaratie facuta in registrul
actionarilor emitentului, subscrisa de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor si prin mentiunea facuta
pe actiune. Pt cele in forma dematerializata se efectueaza cf. reglementarilor asupra pietei in care se
transmit.
- actiuni la purtator, in cazul in care actul constitutiv pastreaza tacerea. Acestea se transmit prin
simpla lor traditiune.
Actiunile nu pot fi emise pt o suma mai mica decat valoarea nominală, iar cele platite in intregime
sunt intotdeauna nominative, care pot fi convertite in actiuni la purtator si invers, prin hot aga
extraordinara.
O actiune platita = un vot in aga
Dividendele = profitul societatii, care se impart intre actionari, si se platesc din profiturtile anuale
nete ale soc. Ordinea de plata este: se platesc dividendele fixe, pe baza actiunilor preferential, apoi, din
sumele ramase se achita dividendele variabile, pe baza actiunilor obisnuite.
- Obligatiunile = titluri de credit emise in schimbul unui imprumut pe care soc. il primeste de la
obligatari = un mod specific pt dobandirea de noi fonduri de catre soc. Sunt purtătoare de dobânzi.
Cuprinde indatorirea soc de a rambursa suma imprumutata, ceea ce face posibila transmisiunea ei,
ca orice alt titlu de credit. Emiterea lor se face prin intermediul bancilor, care cumpara ferm obligatiunile
emise, dupa care le ravand. Aceste operatiuni sunt intermediate intre subscriitori si societate.
Soc poate emite obligatiuni nominative sau la purtator pt o suma care sa nu depaseasca ¾ din
capitalul varsat existent.
Organizare si functionare:- cele mai multe presupun: aga, consiliul de adm, un presedinte- director
general, administratorii si cenzorii.
Aga este formata din total actionarilor, fiind organul suprem de conducere si este:
-- constitutiva – adopta actul cst si statutul
-- ordinara – ce intruneste minim 1 data/an discutand chetiunile obisnuite (allege administratorii si
cenzorii, stabileste bugetul, etc.)
-- extraordinara – se intruneste ori de cate ori este nevoie sa se adopte hotarari in probleme
importante (mutarea sediului, prelungirea duratei, schimbarea formei juridice, etc).
Deciziile aga sunt obligatorii pt toti actionarii, desi practica a demonstrate ca datorita existentei
pachetelor de actiuuni si a actiunilor privilegiate, deciziile aga nu exprima mereu vointa majoritatii
actionarilor.
 Administrare: de un Consiliu de supraveghere si directorat ( ca in Germania) sau de catre un
consiliu de adm si presedinte-director general (Franta).

6
 Cenzorii = persoane independente, specializate, care efectueaza activitatea de control a soc. Se
numesc prin statut, de aga constitutiva, iar dupa constituire de aga. Ei trebuie sa : supravegheze gestiunea
soc, sa verifice bilantul contabil si contul de profit si pierderi daca sunt legal intocmite si regulat tinute; sa
verifice daca evaluarea patrimoniului s-a facut cf regulilor stabilite pt intocmirea bilantului contabil.
 Transformarea soc – prin hot aga in cf cu actul cst
Dizolvarea- daca scade nr de asociati sub limita stabilita, daca se reduce capitalul sub nivelul
minim legal, dac se pierde ¾ din capitalul social. Deciziile aga in ac prbl trebuie publicate.
Lichidarea urmeaza dizolvarii.

4.Societatea in comandita pe actiuni

Se caracterizeaza prin garantarea obligatiilor sociale cu patrimoniul si raspunderea solidara si
nelimitata a comanditatilor si raspunderea comanditarilor limitata la actiunile subscrise.
Se deosebeste de soc. in comandita simpla- comanditarii. Daca un asociat comanditar este numit
administrator, el devine comanditat.
Constituire: fiind soc. de capital, se constituie prin contract de soc. si statut, fie prin varsarea
valorii actiunilor de minim 30% din partea fondatorilor, fie prin apel la subscriptia publica.
Organizare si functionare: adminsitrarea se face de catre unul sau mai multi asociati comanditati;
administratorii se revoca de aga cu majoritatea pt aga extraordinara si tot asa se aleg. Noul administrator
devine asociat comanditat.
Administratorul revocat este raspunzator nelimitat in continuare fata de terti, pt obligatiile
contractate pe timpul mandatului sau.
Asociatii comanditati nu pot decide alegerea cenzorilor
Denumirea soc trebuie sa fie insotita de mentiunea scrisa in intregime – Sc in comandita pe
actiuni, firma incluzand numele unuia dintre comanditati.
Incetare – ca la soc. in comandita simpla.

5.Societatea cu raspundere limitata

Este acea soc. ale carei obligatii sociale sunt garantate numai cu patrimoniul social, asociatii
limitati ca nr, raspund nunmai pt cota lor de capital.
Pt constituire se prevede un nr minim si maxim de membri. Este ca la s.n.c.- asociatii se angajeaza
intuitu personae si nu pot sa-si cedeze partile sociale; si e ca s.a.- asociatii raspund numai in limita valorii
partilor lor sociale.
Data incheierii contractului = data constituirii soc
Partile sociale sunt reprezentate prin certificate nu prin titluri si sunt egale, fiind netransmisibile si
necesionabile.
Este condusa de unu sau mai multi administrator sau geranti, care pot fi asociati sau alte personae
si pot forma comitet de directie. Ei trebuie sa asigure eficienta cat mai mare a soc. Sunt controlati de
asociati si de catre cenzori. Trebuie sa tina un registru al asociatilor. Administratorii pot demisiona, sau
pot fi revocati prin hot aga sau prin hot tribunalului.
Daca nr asociatilor trece de 15 obligatoriu se numesc cenzori.
Beneficiile se impart asociatilor sub forma de divindende.
Transformarea soc – prin acordul asociatilor, cand nr. lor depaseste o anumita limita, cand activul
net a depsit un anumit nivel.
Dizolvare - pt. cauze generale specifice tuturor soc: depasirea nr. de asociati prev de lege, cand
nu s-a decis transformarea in s.a.; pierderea unei parti din capitalul social; refuzul aga de a stabili capitalul
social la nivelul valorii ramase.
Lichidare – cf statutului si reglementarilor specifice existente in tara respective la mom. necesar.

Sucursalele si filialele societatilor comerciale

7
 Sucursala = un stabiliment secundar, avand o anume autonomie, dar, neavand personalitate
juridica, este dependent economic de societatea mama.
Filiala = o societate comerciala cu personalitate juridica proprie, cu ptrimoniu, obiect de activitate
si raspundere proprie, avand o legatura economica cu soci-mama care detine o parte importanta din
capitalul acesteia.
Regimul juridic al sucursalelor si filialelor constituite in Romania de societatile comerciale:
Sucursalele sunt carmuite de legea soc –mama (pt ca nu au personalitate juridica), iar filialele sunt
carmuite de legea tarii pe teritoriul careia isi au sediul social si a carei nationalitate o au, respectiv legea
romana (deorece are pers juridica autonoma cu sediul in Romania, adica avand nationalitate romana).
Regimul juridic al sucursalelor constituite in strainatate de societatile comerciale romane:
Sucursalale urmeaza, in principiu, legea romana, fiind tinute sa respecte si legea care carmuieste
conditia juridica a comerciantului in tara in care isi desfasoara activitatea, iar filialele sunt carmuite de
legea tarii pe teritoriul careia isi au sediul (legea straina) si a carei nationalitate o au.
Daca o soc rom vrea sa constituie o sucursala sau o filiala in strainatate, trebuie sa:
-specifice acest lucru in actul constituitiv;
--sa faca obiectul unei hot aga, daca dorinta de constituire a intervenit ulterior infiintarii soc;
Si in actul cst si in hot trebuie precizate: forma noii entitati, sediul din strainatate; capitalul afectat.

Reprezentantele societatilor comerciale

Definire = acele entitati juridico- economice care indeplinesc functii de intermediere intre
societatile care le-au constituit si partenerii lor contractuali din tara respective.
Nu au personalitate juridica distincta si indeplinesc acte si fapte materiale in numele si pe seama
soc. care le-a constituit (emit si primesc oferte, incheie contracte, etc).
In Rom, reprezentantele trebuie: sa plateasca impozitele si taxele prevazute de lege; sa achite
impozitul pe profit; sa plateasca impozitele pe salariile personalului; sa respecte regimul vamal al
bunurilor introduce in tara pt dotarea si intretinerea sediilor.
Statutul personalului: poate fi format din cetateni romani sua straini, care lucreaza in baza unot
contracte de munca pe durata determinate sau neterminata, cu salarii in lei sau in valuta, stabilite prin
acord al partilor. Reprezentantele platesc contributii la asigurarile sociale si pt cetatenii straini si pt cei
romani, romanii avand obligatia sa plateasca contributia pt pensia suplimentara.
Soc com raspunde solidar cu angajatii reprezentantei pt daunele rezultate din faptele ilicite sav de
angajati in exercitarea activitatii sau in legatura cu exercitarea activitatii reprezentantei.

Societatile transnationale
Sunt acele societati comerciale care constituie pe baza unor elemente fara caracter national
(provenienta capitalului) sedii principale in state diferite si nu au o legatura juridical cu un anume stat.
Caracteristici:
- capitalul lor este national sau multinational;
- au structura international distinct- le deosebeste de vechile monopoluri;
- isi extend activitatile de productie si comercializare pe mai multe piete, printr- o strategie
globala, bazata pe studii aprofundate, aduse la zi permanent;
- nu se afla sub incidenta unor anumite legi nationale, datorita structurarii si functionarii
concomitente in mai multe tari;
- litigiile eventuale nu sunt de competenta instantelor nationale ci a unor instante speciale
- sunt sustinute de reducerea interventiei statului in economie si de reducerea taxelor vamale.
Dpdv al constituirii, modalitatea cea mai frecventa a fost fuziunea.

8
 Regim juridic: se constituie si functioneaza fara o legatura juridica cu un anumit stat; ele se sustrag
regimului juridic national al statelor, instituindu-si principii si norme acceptate de partile contractante,
aplicabile in derularea tranzactiilor lor comerciale.
Cresterea forței și influenței companiilor transnaționale este definită drept o ,,expresie a
globalizării și mondializării economiei!”.

4. Statul – subiect al RJ de DCI

a. Participarea la rj internationale ca putere suverana ( de jure imperii)

Legifereaza statutul juridic al celorlalte subiecte de drept, negociaza acordurile si conventiile
comerciale cu celelalte state, adopta masuri pt indeplinirea clauzelor contractuale convenite.
Este subiect de dr administrativ, financiar- elaboreaza politici comerciale necesare, instituie
regimul vamal necesar pt un comert activ - echilibru intre importuri si exporturi.
In raporturile de cooperare economica si tehnico – stiintifica, are calitate de titular de suveranitate
si calitatea de subiect de drept, asumandu-si obligatii pt: subventionarea de investitii straine, garantarea de
credite pt realizarea de investitii, garantarea investitiilor straine pe teritoriul national.
Raporturile sunt de drept international public.
b. Participarea ca persoana juridica ( de jure gestionis)
In baza Cartei drepturilor si indatoririlor economice ale statului, fiecare stat are dr sa participe la
comertul internationale si la alte forme de cooperare economica, fiind liber sa aleaga cum isi organizeaza
relatiile economice externe.
- De regula, prin Ministerul Finantelor/ alte organe competente, cf legii.
Actionează ca titular de drepturi si obligatii, dar participarea in nume propriu este mai rara.
Raporturile sunt de DCI
c. Domenii de participare la comertul international
Rj de CI la care participa statul au de obicei:
- caracter contractual - iau forma acordurilor ( de imprumut, de cooperare)
- in domeniul emisiunii de titluri de valoare lansate pe pietele financiare externe, care sunt tot o
forma de angajare a datoriei publice externe a statului.
- participa la litigiile comerciale internationale, in baza conventiilor la care este parte.

5. Falimentul
a. Notiune
Falimentul sau lichidarea judiciară = o procedura speciala de executare silita: unitara; colectiva;
concursuala; egalitara asupra bunurilor debitorului comun, in scopul satisfacerii tuturor creditorilor
acestuia. Este o masura legala de aparare a intereselor creditorilor, deoarece debitorul este în stare de
incetare a plăților și nu-și mai poate onora obligațiile. Debitorul culpabil este sanctionat, inclusiv penal,
daca faptele sale o justifica.
Procedura = forma de aparare in comun a creditorilor in fata debitorului care se afla in incetare de
plati/ in insolventa (nu insolvabilitate, cand activul depaseste pasivul, dar exista unele dificultati de
acoperire a pasivului sau refuzul de plata).
b. Declararea falimentului
Conditii de fond si procedurale:
-- la mom. incetarii platilor, deb sa fie comerciant
-- deb sa fie in stare de incetare a plartilor, adica in insolventa comerciala, demonstrata prin fapte
concluzive
-- este necesara o hotarare judecatoreasca de pronuntare a falimentului.
c. Procedura
Falimentul se declara: la cererea comerciantului debitor; la cererea creditorilor; din oficiu.

9
 Falimentul declarat la cererea comerciantului debitor – depune la grefa tribunalului bilantul
contabil; contul de profit si pierder;, informatii privind bunurile sale; o lista cu creditoriii sai (nume +
adrese), indiferent cum sunt creantele fata de acestia ( certe/ sub conditie, lichide/ nelichide, scadente/
nescadente, contestate/ necontestate), aratandu-se suma, cauza si drepturile de preferinta; o lista a
asociatilor cu raspundere limitata (pt snc si soc in comandita); o declaratie aratand intentia de
reorganizare a activitatii sau de lichidare a averii.
Falimentul declarat la cererea unuia sau mai multor creditori, care au o creanta certa, lichida si
exigibila – cerere impotriva unui debitor care in timp de cel putin 30 zile a incetat platile.
Falimentul declarat din oficiu - de catre tribunalul comercial, in caz de stare notorie de incetare a
platilor. Intr-o asemenea situație, camerele de comert si industrie teritoriale pot introduce cerere, iar in 48
de ore de la inregistrare, tribunalul va comunica debitorului si camerei de comert cate o copie de pe cerere
si va afisa una pe usa instantei. Cererea poate fi contestata de catre debitor in termen de 5 zile, daca nu,
procedura falimentului continua.
d. Efectele declararii falimentului
Efectele pot fi: nepatrimoniale și patrimoniale.
Efectele nepatrimoniale: aplicarea unei pedepse penale debitorului, daca a savarsit infractiunea de
bancruta simpla sau frauduloasa; comerciantii faliti sunt inscrisi pe un tabel afisat in sala de judecata a
tribunalului comercial; accesul falitilor la localul burselor este nepermis; decaderea din anumite drepturi
( nu poate alege sau sa fie ales, nu mai poate fi curator, tutore, mandatar).
Acestea inceteaza numai prin reabilitare.
Efectele patrimoniale. Comerciantul falit:
-pierde dr de administrare, nemaidispunand de bunurile pe care le poseda cand s-a pronuntat
hotararea tribunalului si nici de cele pe care le va dobandi pe parcusrul procedurii de faliment;
-bunurile sale formeaza „masa falimentului”/ masa concursuala/ masa activa = universalitate in
scopul satisfacerii creditorilor.
Creditorii care s-au supus procedurii de verficare a creantelor formează masa credala sau pasiva.
Dintre ei, din masa activa, primii platiti toti creditorii, in funcție de rangul lor.
Dupa declararea falimentului: datoriile devin exigibile, contractele sunt suspendate, platile primite
de debitor sunt revocabile in favoarea creditorilor, compensatia nu mai opereaza, actele jur ale falitului
sunt lipsite de efecte.
e. Administrarea falimentului
In cele mai multe sisteme de drept, falimentul este administrat de: judecătorul-sindic, adunarea
creditorilor, instanța de judecată.
 Judecatorul sindic: administreaza patrimoniul falimentului si valorifica drepturile aferente
In Romania: incepe procedura falimentului, aplica sigiliile, inventariaza bunurile si ia masuri pt
conservarea lor, stabileste datele sedintelor adunarii creditorilor si le prezideaza, transforma bunurile din
averea debitorului in numerar, etc. Stabileste, prin incheiere, atributiunile administratorului si
lichidatorului. Poate fi inlocuit de catre tribunal in orice stadiu al procedurii, prin incheiere motivata
Debitorul si oricare dintre creditori, pot contesta masurile judecatorului sindic in cazurile prev de
lege, in maxim 10 zile de la luarea masurii.
 Masa credala
Totalitatea creditorilor declarati si verificati constituie adunarea creditorilor sau masa credală. Ea
decide cu privire la continuarea, provizoriu, a comertului de catre deb; aproba conturile prezentate de
judecatorul sindic; incuviinteaza concordatul; aproba moratoriul.
Daca titularii care detin cel putin ½ din valoarea creantelor cer convocarea adunarii creditorilor,
jud sindic trebuie sa de curs cererii.
Creditorii au dr. sa analizeze: situatia deb; masurile luate de jud - sindic si efectele avute;
propunand continuarea lor sau adoptarea altora, motivat.
 Administratorul

10
 In 45 zile de la inceperea procedurii cred care detin 75% din val totala a creantelor, pot decide
angajarea unui administrator care va fi desemnat de tribunal. Acesta: supravegheaza operatiunile de
gestionare; il asita pe deb in toate actele de gestionare si conduce in tot sau in parte activitatea acestuia.
I se pot modifica atributiile, la cererea lui, a comitetului creditorilor, a delegatului sau ori a
Minsterului Public, de catre tribunal. Este obligat actioneze cf cu legea nationala respectiva si numai pe
baza atributiilor date de catre jud sindic.
 Lichidatorul – Este o pers fizica sau soc com. Este desemnat de tribunal la propunerea jud –
sindic. Daca debitorul este o soc bancara- desemnarea lichidatorului se face cu avizul BNR si al Min
Finantelor. Efectueaza acte si operatiuni dispuse de jud sindic. ș
f. Moratoriul
Moratoriul esteo institutie de suspendare a executarii hotararii de declararea a falimentului, la
cererea comerciantului falit, a carei instituire se dispunde de tribunal, cu consultarea adunarii creditorilor,
daca comerciantul dovedeste ca este solvabil si ca faptele produse nu-i sunt imputabile.
Instanta il instituie pe cel mult 6 luni, iar debitorul redobandeste dr. de administrare si de dispozitie
asupra bunurilor sale, iar creditorii asteapta refacerea lui, fara a putea incepe sau continua acte de urmarire
impotriva lui.
g. Concordatul
Este intelegerea intervenită intre debitor si masa credala, prin care debitorul se obliga sa-si plateasca
obligatiile la termenele si in conditiile convenite cu masa creditorilor. Propunerea se poate fi facuta de catre: deb;
judecatorul sindic; creditori. Conventia trebuie omologata de tribunalul.
Conventia dintre deb si masa creditorilor poate fi: amiabila (cu consimtamantul tuturor
creditorilor) sau judiciara (cu acordul majoritatii creditorilor). Efectele se produc fata de toti creditorii.
Omologarea de catre tribunal a concordatului: incetează starea de faliment; masa creditorilor se
desființează; debitorul poate fi urmarit individual, in limita sumelor convenite prin concordat.
h. Inlaturarea efectelor falimentului. Reabilitarea
Efectele falimentului pot fi înlăturate printr-o procedură specială, după plata întregului pasiv catre
debitor.
Daca comerciantul a fost gasit vinovat de bancruta simpla, dupa executarea pedepsei poate fi
reabilitat, dar daca a fost gasit vinovat de bancruta frauduloasa, nu poate fi reabilitat.

11