Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caracteristicile RJ de CI:
Între principalele caracteristici ale raportului juridic de com. inter. trebuie menționate: 1 – este un
raport volițional; 2 - este un raport valoric; 3 – conține un element de extraneitate.
1. Este un raport volitional
Instrumentele juridice principale de realizare a raporturilor juridice de CI sunt
- contractele comerciale internationale;
- titlurile de valoare.
Ambele presupun vointa juridica a subiectelor de drept.
Prin acordul de vointa al partilor, acestea determina obiectul si continutul contractului,
completeaza/ modifica continutul sau il pot rezilia; opteaza asupra legii care guverneaza fondul si
efectele contractului si jurisdictia sub care isi vor rezolva eventualele litigii.
2. Este un raport valoric, urmarind obtinerea unor beneficii
Participantii la rj de CI, denumiti comercianți, urmaresc in mod declarat, obtinerea unor beneficii,
a unui profit.
In conditiile unei competitii tot mai puternice trebuie sa se faca tot ce se cuvine pt ca : produsele
sa fie la nivelul cantitativ al pietei mondiale si a celei locale, unde se efectueaza livrarea marfii; preturile
practicate sa fie atractive.
3. Contine un element de extraneitate
Elementul de extraneitate = specific rj de DCI. Impreuna cu comercialitatea si caracterul
patrimonial defineste rj de CI drept raporturi specifice in ansamblul raporturilor juridice.
Sediul/ domiciliul/ resedinta partilor = elemente de extraneitate.
Continutul RJ de DCI:
1
Ansamblul drepturilor dobandite de subiectul activ si obligatiilor asumate de subiectul pasiv privind
fondul de comert, intreprinderea pe care o organizeaza sau activitatea de comert international pe care
urmeaza sa o desfasoare.
Aceste drepturi si obligatii trebuie sa fie intr-o concordanta cu normele de DCI. Sunt caracterizate
prin reciprocitatea drepturilor si obligatiilor.
Obiectul RJ de DCI:
Definiție = actiunile pa care titularii dreptului subiectiv le intreprind sau la solicita in cursul
desfasurarii rj. Defineste conduita, o anumita prestatie la care se refera continutul acestui rj
Raportul juridic de DCI este un raport obligational. Obiectul = prestatia pe care obligatia sa o
efectueze debitorul fata de creditorul sau
Prestatiile sunt de natura patrimoniala: a da sau a face; si a nu face ceva in beneficiul creditorului
sau a unei persoane desemnate de acesta.
Obiectul rj de DCI - de regula, o obligatie de rezultat. Prestatia asumata de debitor va fi
considerata executata numai daca se va obtine rezultatul vizat de creditor.
- acest obiect este diferit deoarece prestatia debitorului este, in mod curent, o actiune de a da sau
de a face, specific schimburilor comerciale internationale.
Obiectul RJ de DCI este prestatia ( conduita, comportamentul) subiectului pasiv pe care
acesta o datoreaza subiectului activ, in vederea satisfacerii intereselor sale legitime.
Subiectele RJ de DCI
Subiectele r.j de c.i pot apartine ordinii juridice nationale sau ordinii juridice internationale.
a. Notiunea de intreprinzator si de agent economic
Intreprinzator = persoana implicata in activitati comerciale.
Agent economic = orice persoana fizica/ juridica, care, produce, importa, exporta, transporta,
depoziteaza si comercializeaza produse, ori parti din acestea, ori prestari servicii. Aici intra si:
comerciantii persoane fizice, societatile comerciale, regiile autonome, cooperativele de consum si
cooperativele de credit, cooperativele mestesugaresti, asociatiile in participatie cu scop lucrativ fara
personalitate juridica si asociatiile familiale daca efectueaza acte obiective de comert.
b. Comerciantii – subiecte ale RJ de CI
Sunt acele subiecte ale raporturilor juridice de com. intern. care;
- exercita acte de comert;
-- din exercitarea actelor de comert si-au facut profesia lor obisnuita;
-- actioneaza in numele sau, asumandu-si toate riscurile implicate prin actele de comert pe care le
efectueaza;
-- exercitiul comertului il face in scop de a obtine beneficii, de a castiga;
Statele si organizatiile interguvernamentale nu au si nu pot avea calitatea de comerciant.
La raporturile juridice comerciale participa si alte persoane fizice si juridice, care nu sunt
comercianti, dar toti sunt subiecte ale RJ de CI.
1. Comerciantii – persoane fizice
1. Capacitatea de a fi comerciant
Reglementarea in acest domeniu nu are caracter unitar pe plan international, dar toate tarile au
stipulate conditiile in care unei persoane i se oferă posibilitatea de a exercita un comert, prin care se
urmaresc: protectia interesului general, a intereselor altor profesiuni si a intereselor clientilor.
Persoana fizica trebuie sa aiba capacitatea de folosinta si de exercitiu, datorita faptului ca este
vorba de un raport obligational.
2. Incompatibilitati, decaderi si interdictii
Potrivit Constitutiei Romaniei, nu pot fi comercianti persoanele cu anumite functii sau care se afla
in exercitiul autoritatii publice (magistrati, notari, etc)- incompatibilitatea.
Decaderea din dreptul de a exercita profesia de comerciant intervine cand se comit fapte grave,
cand se desfasoara activitati economice ilicite, infractiuni in general.
Exista interdictii in unele state privind unele activitati comerciale (ex.- fabricarea si
comercializarea drogurilor, armamentului, erc).
3. Statutul juridic al comerciantului – este format din ansamblul drepturilor si obligatiilor
comerciantului:
2
- drepturi – alegerea libera si exercitarea unei profesii comerciale; circulatia libera a marfurilor, etc
- obligatii – inscrierea in Registrul de Comert, tinerea unei evidente privind derularea afacerilor,
efectuarea unor acte de publicitate privind bilantul, lichidarea.
Comerciantii trebuie sa tina: registrul jurnal sau registrul inventar, care servesc ca mijloace de
proba.
4. Firma comerciala – este definită ca ,,numele cu care comerciantul semnează”. Denumirea
firmei trebuie inscrisa in Registrul Comertului.
Dreptul la firma = un drept patrimonial asupra caruia comerciantul are un drept de folosinta
exclusiva. Firma trebuie sa precizeze cine este comerciantul si care este felul comertului (ex- V.M.-
import-export).
5. Statutul comerciantilor straini
- Dupa legislatia romana, elementul de extraneitate care defineste comerciantul, persoana fizica,
drept strain, este domiciliul sau in straintate (cetatenia este irelevanta pt investitorii straini).
Comerciantii persoane fizice straine pot constitui sucursale sau filiale in Romania urmand
prevederile legale din domeniul societatilor comerciale straine. Ei trebuie sa respecte regulile stipulate in
legea nationala.
3. Societatile comerciale
Definitie: Societatile comerciale cu participare straina = acele societati comerciale, filiale sau
sucursale constituite pe teritoriul Romaniei, cu capital integral strain, sau in asociere cu persoane fizice
sau juridice romane, indiferent daca acestea s-au constituit astfel, ori elementul strain a intervenit mai
tarziu prin dobandirea de parti sociale sau actiuni la societatile deja existente, precum si prin dobandirea
de obligatiuni sau alte efecte de comert emise de societatile respective.
In Romania, criteriul nationalitatii societatilor comerciale este, de regula, sediul social.
Temeiul constituirii: pricipiul fundamental privind libertatea comertului (din Constitutie); legi
speciale; acorduri bilaterale semnate de Romania (acorduri bilaterale in domenii precum: garantarea
reciproca a investitiilor de capital, evitarea dublei impuneri, cooperarea economica).
-- legi comerciale cu aplicare generala in aceasta materie
-- legi com care reglementeaza domenii concrete privind activitatea societatii comercial.
1 - Obiectul general al activitatii – comertul international
Legea romana permite acestor societati sa fie constituite in orice domenii ( agricultura, transport,
industrie, etc), avand dreptul sa opteze pt orice obiect de activitate admis prin reglementarile in vigoare –
conceptie liberala a legiuitorului roman.
Insa, aceste societati trebuie:
-- sa nu incalce normele de protectie a mediului inconjurator
-- sa nu aduca atingere intereselor de securitate si aparare nationala ale Romaniei
-- sa nu dauneze ordinii publice, sanatatii si moralei
In caz contrar sunt prevazute masuri sanctionatorii.
Societatile comerciale romane pot face comert international cu sau fara participare straina, daca
acest lucru este mentionat in obiectul de activitate (in contractul de societate/ in statut).
Societatile com cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane
Daca o soc com cu participare straina prezinta un interes deosebit pt dezvoltarea economica a
Romaniei, poate beneficia de unele facilitati suplimentare (act normativ special- organ abilitat fiind
Guvernul).
3
Actul constitutiv se semneaza de catre toti asociatii/ actionarii si trebuie autentioficat la notariat in
conditiile legii.
Constituirea de soc com cu participare straina, in asociere cu persoane fizice/ juridice romane
sau cu capital integral strain (investitii straine In Romania): cerere a investitorului strain la Agentia
Romana de Dezvoltare, care va raspunde in 30 zile, luand in considerarae: bonitatea asociatului strain,
domeniul si modalitatea in care urmeaza sa se constituie societatea, cuantumul capitalului subscris -> se
elibereaza „certificatul de investitor” prin care acesta va efectua o invetitie societara in Romania (pe baza:
contractului de societate si statutului, contractelor comerciale, certificatelor de inmatriculare la Registrul
Comertului, certificatului de inregistrare la administratia financiara, dovada varsarii capitalului social).
Investitor strain =
-- coasociat, cand dobandeste capitalul social al societetii deja existente
-- creditor al societetii, cand cumpara obligatiuni/ alte efecte de comert
-- cesionar, cand incheie un contract de cesiune de parti sociale/ actiuni
-- daca partcipa la majorarea capitalului social (când are loc o subscriptie de actiuni/ parti sociale,
fara cesiune).
3 - Personaliatatea juridica a societatii com. cu participare straina. Societățile comerciale cu sediul
în România sunt persoane juridice române, deci inclusiv societățile comerciale cu participare străină.
Pentru societățile comerciale cu participare străină, exista aceleasi reguli ca pt societatile comerciale
romane, dar in plus, partenerul strain trebuie sa:
--inregistreze investitia la Agentia Romana de Dezvoltare
--sa verse, in valuta, aportul la alcatuirea capitalului social
Consecinte juridice ale dobandirii personalitatii juridice ale soc com. sunt: dispune de patrimoniu
propriu; are un sediu social, un nume, raspunde in nume propriu in functie de scop; societatea este citată
in nume propriu in justitie
3. Societatea pe actiuni = societatea ale carei obligatii sunt garantate cu patrimoniul social,
actionarii fiind obligati numai pana la concurenta capitalului social subscris.
Constituire:
Raspunderea actionarilor este limitata.
Se constituie prin subscriptie publica – constituire continuata, si fara apel la subscriptie publica –
constituire simultana.
Este o forma de contract, cu o lunga perioada de constituire precontractuala. Concentreaza
capitaluri mari si foarte mari.
Conditii de fond si de forma:
-- un minimum de actionari (2 in Olanda, 3 in Elvetia)
-- un capital social minim (50 000 franci in sist francez, 100 000 marci in cel german)
-- varsarea prealabila a unei cote din capitalul subscris
-- actul constitutiv in forma autentica
-- obligatia unui continut determinat al actului constitutive
-- felul si natura afacerilor
-- capitalul nominal si suma capitalului varsat
-- asociatii si numele lor
5
-- valoarea creantelor si altor bunuri aduse in soc
-- la ce data incepe si la ce data isi incheie activitatea.
La constituirea continuata trebuie: elaborate documentele de catre unul sau mai multi membri
fondatori, publicat actul constitutive si depus la grefa tribunalului, subscris capitalul social in intregime,
sau in cote. Pt actiunile de aport in natura, varsamintele trebuie sa fie integrale in mom. in care sunt
emise. Capitalul social subscris trebuie consemnat la o banca/ casa de depuneri/ notariat.
Dupa subscriere, adunarea generala constitutivă adopta contractul si statutul si hotaraste asupra
organelor societatii.
La constituirea simultana, formalitatile sunt mai reduse: eleborarea proiectului de statut de catre
membrii fondatori; subscrierea in intregime a capitalului social, a carei autentificare este necasara;
numirea primilor administratori si cenzori; semnarea statutului de catre fondatori, dupa care trebuie
efectuata inregistrarea la Registrul Comertului.
Titlurile emise de societate (valorile mobiliare) = actiunile si obligatiunile:
- Actiunea = fractiune a captalului social, avand valori egale si negociabile, adica confera drepturi
egale, un titlu de credit consumator, o concretizare a raporturilor dintre actionar si societate. Dupa cum se
transmit, actiunile sunt:
- nominative, care pot fi emise in forma materiala, pe suport de hartie, sau prin inscrierea in cont,
in forma dematerializata. Dr. de proprietate asupra lor se trasmite prin declaratie facuta in registrul
actionarilor emitentului, subscrisa de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor si prin mentiunea facuta
pe actiune. Pt cele in forma dematerializata se efectueaza cf. reglementarilor asupra pietei in care se
transmit.
- actiuni la purtator, in cazul in care actul constitutiv pastreaza tacerea. Acestea se transmit prin
simpla lor traditiune.
Actiunile nu pot fi emise pt o suma mai mica decat valoarea nominală, iar cele platite in intregime
sunt intotdeauna nominative, care pot fi convertite in actiuni la purtator si invers, prin hot aga
extraordinara.
O actiune platita = un vot in aga
Dividendele = profitul societatii, care se impart intre actionari, si se platesc din profiturtile anuale
nete ale soc. Ordinea de plata este: se platesc dividendele fixe, pe baza actiunilor preferential, apoi, din
sumele ramase se achita dividendele variabile, pe baza actiunilor obisnuite.
- Obligatiunile = titluri de credit emise in schimbul unui imprumut pe care soc. il primeste de la
obligatari = un mod specific pt dobandirea de noi fonduri de catre soc. Sunt purtătoare de dobânzi.
Cuprinde indatorirea soc de a rambursa suma imprumutata, ceea ce face posibila transmisiunea ei,
ca orice alt titlu de credit. Emiterea lor se face prin intermediul bancilor, care cumpara ferm obligatiunile
emise, dupa care le ravand. Aceste operatiuni sunt intermediate intre subscriitori si societate.
Soc poate emite obligatiuni nominative sau la purtator pt o suma care sa nu depaseasca ¾ din
capitalul varsat existent.
Organizare si functionare:- cele mai multe presupun: aga, consiliul de adm, un presedinte- director
general, administratorii si cenzorii.
Aga este formata din total actionarilor, fiind organul suprem de conducere si este:
-- constitutiva – adopta actul cst si statutul
-- ordinara – ce intruneste minim 1 data/an discutand chetiunile obisnuite (allege administratorii si
cenzorii, stabileste bugetul, etc.)
-- extraordinara – se intruneste ori de cate ori este nevoie sa se adopte hotarari in probleme
importante (mutarea sediului, prelungirea duratei, schimbarea formei juridice, etc).
Deciziile aga sunt obligatorii pt toti actionarii, desi practica a demonstrate ca datorita existentei
pachetelor de actiuuni si a actiunilor privilegiate, deciziile aga nu exprima mereu vointa majoritatii
actionarilor.
Administrare: de un Consiliu de supraveghere si directorat ( ca in Germania) sau de catre un
consiliu de adm si presedinte-director general (Franta).
6
Cenzorii = persoane independente, specializate, care efectueaza activitatea de control a soc. Se
numesc prin statut, de aga constitutiva, iar dupa constituire de aga. Ei trebuie sa : supravegheze gestiunea
soc, sa verifice bilantul contabil si contul de profit si pierderi daca sunt legal intocmite si regulat tinute; sa
verifice daca evaluarea patrimoniului s-a facut cf regulilor stabilite pt intocmirea bilantului contabil.
Transformarea soc – prin hot aga in cf cu actul cst
Dizolvarea- daca scade nr de asociati sub limita stabilita, daca se reduce capitalul sub nivelul
minim legal, dac se pierde ¾ din capitalul social. Deciziile aga in ac prbl trebuie publicate.
Lichidarea urmeaza dizolvarii.
7
Sucursala = un stabiliment secundar, avand o anume autonomie, dar, neavand personalitate
juridica, este dependent economic de societatea mama.
Filiala = o societate comerciala cu personalitate juridica proprie, cu ptrimoniu, obiect de activitate
si raspundere proprie, avand o legatura economica cu soci-mama care detine o parte importanta din
capitalul acesteia.
Regimul juridic al sucursalelor si filialelor constituite in Romania de societatile comerciale:
Sucursalele sunt carmuite de legea soc –mama (pt ca nu au personalitate juridica), iar filialele sunt
carmuite de legea tarii pe teritoriul careia isi au sediul social si a carei nationalitate o au, respectiv legea
romana (deorece are pers juridica autonoma cu sediul in Romania, adica avand nationalitate romana).
Regimul juridic al sucursalelor constituite in strainatate de societatile comerciale romane:
Sucursalale urmeaza, in principiu, legea romana, fiind tinute sa respecte si legea care carmuieste
conditia juridica a comerciantului in tara in care isi desfasoara activitatea, iar filialele sunt carmuite de
legea tarii pe teritoriul careia isi au sediul (legea straina) si a carei nationalitate o au.
Daca o soc rom vrea sa constituie o sucursala sau o filiala in strainatate, trebuie sa:
-specifice acest lucru in actul constituitiv;
--sa faca obiectul unei hot aga, daca dorinta de constituire a intervenit ulterior infiintarii soc;
Si in actul cst si in hot trebuie precizate: forma noii entitati, sediul din strainatate; capitalul afectat.
Societatile transnationale
Sunt acele societati comerciale care constituie pe baza unor elemente fara caracter national
(provenienta capitalului) sedii principale in state diferite si nu au o legatura juridical cu un anume stat.
Caracteristici:
- capitalul lor este national sau multinational;
- au structura international distinct- le deosebeste de vechile monopoluri;
- isi extend activitatile de productie si comercializare pe mai multe piete, printr- o strategie
globala, bazata pe studii aprofundate, aduse la zi permanent;
- nu se afla sub incidenta unor anumite legi nationale, datorita structurarii si functionarii
concomitente in mai multe tari;
- litigiile eventuale nu sunt de competenta instantelor nationale ci a unor instante speciale
- sunt sustinute de reducerea interventiei statului in economie si de reducerea taxelor vamale.
Dpdv al constituirii, modalitatea cea mai frecventa a fost fuziunea.
8
Regim juridic: se constituie si functioneaza fara o legatura juridica cu un anumit stat; ele se sustrag
regimului juridic national al statelor, instituindu-si principii si norme acceptate de partile contractante,
aplicabile in derularea tranzactiilor lor comerciale.
Cresterea forței și influenței companiilor transnaționale este definită drept o ,,expresie a
globalizării și mondializării economiei!”.
5. Falimentul
a. Notiune
Falimentul sau lichidarea judiciară = o procedura speciala de executare silita: unitara; colectiva;
concursuala; egalitara asupra bunurilor debitorului comun, in scopul satisfacerii tuturor creditorilor
acestuia. Este o masura legala de aparare a intereselor creditorilor, deoarece debitorul este în stare de
incetare a plăților și nu-și mai poate onora obligațiile. Debitorul culpabil este sanctionat, inclusiv penal,
daca faptele sale o justifica.
Procedura = forma de aparare in comun a creditorilor in fata debitorului care se afla in incetare de
plati/ in insolventa (nu insolvabilitate, cand activul depaseste pasivul, dar exista unele dificultati de
acoperire a pasivului sau refuzul de plata).
b. Declararea falimentului
Conditii de fond si procedurale:
-- la mom. incetarii platilor, deb sa fie comerciant
-- deb sa fie in stare de incetare a plartilor, adica in insolventa comerciala, demonstrata prin fapte
concluzive
-- este necesara o hotarare judecatoreasca de pronuntare a falimentului.
c. Procedura
Falimentul se declara: la cererea comerciantului debitor; la cererea creditorilor; din oficiu.
9
Falimentul declarat la cererea comerciantului debitor – depune la grefa tribunalului bilantul
contabil; contul de profit si pierder;, informatii privind bunurile sale; o lista cu creditoriii sai (nume +
adrese), indiferent cum sunt creantele fata de acestia ( certe/ sub conditie, lichide/ nelichide, scadente/
nescadente, contestate/ necontestate), aratandu-se suma, cauza si drepturile de preferinta; o lista a
asociatilor cu raspundere limitata (pt snc si soc in comandita); o declaratie aratand intentia de
reorganizare a activitatii sau de lichidare a averii.
Falimentul declarat la cererea unuia sau mai multor creditori, care au o creanta certa, lichida si
exigibila – cerere impotriva unui debitor care in timp de cel putin 30 zile a incetat platile.
Falimentul declarat din oficiu - de catre tribunalul comercial, in caz de stare notorie de incetare a
platilor. Intr-o asemenea situație, camerele de comert si industrie teritoriale pot introduce cerere, iar in 48
de ore de la inregistrare, tribunalul va comunica debitorului si camerei de comert cate o copie de pe cerere
si va afisa una pe usa instantei. Cererea poate fi contestata de catre debitor in termen de 5 zile, daca nu,
procedura falimentului continua.
d. Efectele declararii falimentului
Efectele pot fi: nepatrimoniale și patrimoniale.
Efectele nepatrimoniale: aplicarea unei pedepse penale debitorului, daca a savarsit infractiunea de
bancruta simpla sau frauduloasa; comerciantii faliti sunt inscrisi pe un tabel afisat in sala de judecata a
tribunalului comercial; accesul falitilor la localul burselor este nepermis; decaderea din anumite drepturi
( nu poate alege sau sa fie ales, nu mai poate fi curator, tutore, mandatar).
Acestea inceteaza numai prin reabilitare.
Efectele patrimoniale. Comerciantul falit:
-pierde dr de administrare, nemaidispunand de bunurile pe care le poseda cand s-a pronuntat
hotararea tribunalului si nici de cele pe care le va dobandi pe parcusrul procedurii de faliment;
-bunurile sale formeaza „masa falimentului”/ masa concursuala/ masa activa = universalitate in
scopul satisfacerii creditorilor.
Creditorii care s-au supus procedurii de verficare a creantelor formează masa credala sau pasiva.
Dintre ei, din masa activa, primii platiti toti creditorii, in funcție de rangul lor.
Dupa declararea falimentului: datoriile devin exigibile, contractele sunt suspendate, platile primite
de debitor sunt revocabile in favoarea creditorilor, compensatia nu mai opereaza, actele jur ale falitului
sunt lipsite de efecte.
e. Administrarea falimentului
In cele mai multe sisteme de drept, falimentul este administrat de: judecătorul-sindic, adunarea
creditorilor, instanța de judecată.
Judecatorul sindic: administreaza patrimoniul falimentului si valorifica drepturile aferente
In Romania: incepe procedura falimentului, aplica sigiliile, inventariaza bunurile si ia masuri pt
conservarea lor, stabileste datele sedintelor adunarii creditorilor si le prezideaza, transforma bunurile din
averea debitorului in numerar, etc. Stabileste, prin incheiere, atributiunile administratorului si
lichidatorului. Poate fi inlocuit de catre tribunal in orice stadiu al procedurii, prin incheiere motivata
Debitorul si oricare dintre creditori, pot contesta masurile judecatorului sindic in cazurile prev de
lege, in maxim 10 zile de la luarea masurii.
Masa credala
Totalitatea creditorilor declarati si verificati constituie adunarea creditorilor sau masa credală. Ea
decide cu privire la continuarea, provizoriu, a comertului de catre deb; aproba conturile prezentate de
judecatorul sindic; incuviinteaza concordatul; aproba moratoriul.
Daca titularii care detin cel putin ½ din valoarea creantelor cer convocarea adunarii creditorilor,
jud sindic trebuie sa de curs cererii.
Creditorii au dr. sa analizeze: situatia deb; masurile luate de jud - sindic si efectele avute;
propunand continuarea lor sau adoptarea altora, motivat.
Administratorul
10
In 45 zile de la inceperea procedurii cred care detin 75% din val totala a creantelor, pot decide
angajarea unui administrator care va fi desemnat de tribunal. Acesta: supravegheaza operatiunile de
gestionare; il asita pe deb in toate actele de gestionare si conduce in tot sau in parte activitatea acestuia.
I se pot modifica atributiile, la cererea lui, a comitetului creditorilor, a delegatului sau ori a
Minsterului Public, de catre tribunal. Este obligat actioneze cf cu legea nationala respectiva si numai pe
baza atributiilor date de catre jud sindic.
Lichidatorul – Este o pers fizica sau soc com. Este desemnat de tribunal la propunerea jud –
sindic. Daca debitorul este o soc bancara- desemnarea lichidatorului se face cu avizul BNR si al Min
Finantelor. Efectueaza acte si operatiuni dispuse de jud sindic. ș
f. Moratoriul
Moratoriul esteo institutie de suspendare a executarii hotararii de declararea a falimentului, la
cererea comerciantului falit, a carei instituire se dispunde de tribunal, cu consultarea adunarii creditorilor,
daca comerciantul dovedeste ca este solvabil si ca faptele produse nu-i sunt imputabile.
Instanta il instituie pe cel mult 6 luni, iar debitorul redobandeste dr. de administrare si de dispozitie
asupra bunurilor sale, iar creditorii asteapta refacerea lui, fara a putea incepe sau continua acte de urmarire
impotriva lui.
g. Concordatul
Este intelegerea intervenită intre debitor si masa credala, prin care debitorul se obliga sa-si plateasca
obligatiile la termenele si in conditiile convenite cu masa creditorilor. Propunerea se poate fi facuta de catre: deb;
judecatorul sindic; creditori. Conventia trebuie omologata de tribunalul.
Conventia dintre deb si masa creditorilor poate fi: amiabila (cu consimtamantul tuturor
creditorilor) sau judiciara (cu acordul majoritatii creditorilor). Efectele se produc fata de toti creditorii.
Omologarea de catre tribunal a concordatului: incetează starea de faliment; masa creditorilor se
desființează; debitorul poate fi urmarit individual, in limita sumelor convenite prin concordat.
h. Inlaturarea efectelor falimentului. Reabilitarea
Efectele falimentului pot fi înlăturate printr-o procedură specială, după plata întregului pasiv catre
debitor.
Daca comerciantul a fost gasit vinovat de bancruta simpla, dupa executarea pedepsei poate fi
reabilitat, dar daca a fost gasit vinovat de bancruta frauduloasa, nu poate fi reabilitat.
11