Sunteți pe pagina 1din 64

Curs 1 – V.

Cioclei + Curs ID (italic)


Schema Infractiune
1. O prezentare generala a infractiunii (titlu, capitol, descriere)
2. Obiectul juridic = valoarea sociala protejata : - generic: comun tuturor infractiunilor din
Titlul respectiv sau acelasi grup de infractiuni ; special: propriu fiecarei infractiuni;
obiect juridic complex : de exemplu : talharia.
Obiectul juridic este reprezentat de valoarea socială ocrotită, precum şi de relaţiile
sociale născute în jurul respectivei valori, a căror existenţă nu este posibilă şi nu poate fi
asigurată decât prin incriminarea faptei care prezintă pericol social.

3. Obiectul material = materializarea valoriilor sociale ocrotite – specific infractiunilor de


rezultat; in cazul infractiunilor de pericol – avem obiect nematerial (exem. amentintarea)
Prin obiect material se înţelege o entitate materială asupra căreia se îndreaptă actul de
conduită şi prin care se exprimă ( se materializează) valoarea ocrotită. Sunt fapte
prevăzute de legea penală a căror săvârşire este îndreptată asupra unui bun, asupra
corpului unei persoane, asupra unui animal, etc. De regulă, infracţiunile de rezultat au
obiect material, în timp ce infracţiunile de pericol nu au.

4. Subiectii :
a) Activi = infractorii – sunt infractiuni in cadrul carora oricare persoana poate fi subiect
activ altele unde se cere sa avem un subiect activ calificat. Pe langa acesti mai putem
intalni coautori, complici sau instigatori.
Acea persoană care săvârşeşte în mod nemijlocit o faptă penală sau care participă la
săvârşirea acesteia.
Este de interes dacă subiectul activ nemijlocit poate fi orice persoană sau dacă, din
contră, trebuie să îndeplinească o anumită activitate, să aibă o anumită calitate
( funcţionar, militar, cetăţean român, etc.) , adică să fie calificat
( circumstanţiat ).Este de asemenea important de precizat dacă infracţiunea poate
avea mai mulţi autori sau dacă dimpotrivă este susceptibilă a fi realizată de un autor
unic ( in persona propria) –ex: mărturia mincinoasă. Trebuie stabilit dacă fapta
poate fi săvârşită în participaţie (autori, complici,instigatori) sau dacă pluralitatea
de făptuitori este necesară în mod natural (ex: incestul), sau juridic( ex: complotul
sau asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni)

b) Pasiv = poate fi un subiect circumstantia sau necircumstantia


Acea persoană, fizică sau juridică, reprezentantă a valorii ocrotite, care suferă un
rău ( o vătămare ) prin comiterea faptei.
Este important de stabilit dacă subiectul poate fi orice persoană sau doar una care
are o anumită calitate , dacă este calificat (ex: ultrajul)

5. Locul si timplul :

1
a) elemente esentiale ale unor infractiuni (ex: timp de război în cazul infracţiunii de
trădarea prin ajutarea inamicului)
b) elemente circumstantiale – prezenta lor agraveaza sau atenueaza (exem. loc public, pe
timpul noptii)

6. Situatia premisa = situatia de fapt care precede savarsirea elementului material ( exem.
femeie insarcinata; la omor: persoana in viata)

Situaţia premisă este o condiţie prealabilă pentru existenţa infracţiunii şi constă în


preexistenţa unei realităţi ( situaţie, calitate, stare) – ex:existenţa persoanei vătămate în
viaţă în cazul infracţiunii de omor. Nu toate infracţiunile au situaţie premisă.

7. Latura obiectiva :
a) Elementul material (exem. la violare de domiciliul – patrunderea )
Verbum regens, singur sau însoţit de o cerinţă esenţială, (ex.: pătrunderea în cazul
infracţiunii de violare de domiciliu trebuie să fie fără drept). Poate consta într-o
acţiune sau într-o inacţiune.

b) Urmarea imediata = rezultatul infractiunii :


• Infractiuni de rezultat: specific fiecarei infractiuni;
• Infractiuni de pericol : crearea unei stari de pericol
Poate consta într-o stare de pericol sau într-un rezultat

c) Legatura de cauzalitate : trebuie stabilita de la caz la caz la cele de rezultat, iar la


cele de pericol trebuie sa fie apta de in a crea o stare de pericol;
Care trebuie stabilită în cazul infracţiunilor de rezultat sau rezultă ex re în cazul
infracţiunilor de pericol.

8. Latura subiectiva:
a) Forma vinovatiei: culpa,intentie, praterintentie;
b) Mobil si scop – acolo unde legea ne solicita exe. Omor calificat : art. 175 lit. b) – din
interes material; sunt exceptii caci de obicei nu au relevanta in savarsirea infractiunii.
Mobilul = impuls afectiv inconstient; Scopul = prefigurarea rezultatului rational. Nu
exista crime fara mobil , ci doar crime fara scop.

9. Formele infractiunii:
a) Actele preparatorii
b) Tentativa
c) Infractiunea fapt epuizat
d) Infractiuniea fapt consumat

2
10. Variantele infractiunii (modalitati)
a) Tip
b) Atenuate
c) Agravate
d) Asimilate variantei tip

11. Sanctiuni - nu sunt relevante masurile de siguranta, educative pentru ca se aprecieaza in


rapot cu faptuitorul;
• ne intereseaza pedeapsa aplicata si pedeapsa principala, cele accesorii, cea
complementara – intre ce minim si ce maxim; pedepsele complementare pot fi
aplicate facultativ de instanta.
- pedeapsa detenţiunii pe viaţa, a închisorii sau amenda penală; cazuri de
nepedepsire sau de reducere a pedepsei; aplicarea obligatorie a pedepselor
complementare

12. Aspecte procesuale


• competenţa
• urmărirea din oficiu sau la plângere prealabilă
Curs 02 – C. Rotaru + ID (Italic)
TITLUL I : INFRACTIUNI CONTRA SIGURANTEI STATULUI

1. Reglementare: art. 155 0 173 C. Pen. In Noul Cod penal este schimbata topica (Titlul X
– infractiuni contra securitatii nationale). In C. Pen. Anterior (Codul lui Carol) aparea sub
forma de crime si delicte contra statului. Codul penal socialist le-a numit infractiuni
contra securitatii statului. Legea 140/1996 – a reglementat actuala denumire.

OBIECT
2. Obiect juridic:
a) generic: statul roman impreuna cu trasaturile sale fundamentale stabilite prin
constitutie: unitate teritoriala; indivizibilitate; suveranitate; independenta.
b) special: obiectul juridic se poate confunda cu cel generic la unele infractiuni. La
altele obiectul juridic poarta doar asupra unui fragment din obiectul juridic generic.
Exemple : art. 161, 162 – se refera numai la puterea de stat.
La unele infractiuni putem vorbi si de un obiect juridic secundar (adiacent)
deoarece pe langa valorile ocrotite in mod direct, se ofera protectie si altor valori.

3. Obiectul material: in principiu aceste infractiuni nu au obiect material, sunt valori


abstracte.
Execeptii: art. 156 – bunuri ( este o exceptie); de regula cat avem obiect juridic
secundar avem si obiect juridic material (art. 160,161 – corpul persoanei)

3
Excepţie fac: infracţiunea de trădare prin ajutarea inamicului unde obiectul material este
constituit din teritorii, oraşe,aeronave, armament, valori, etc. predate sau procurate
inamicului; infracţiunea de trădare prin transmiterea de secrete unde obiectul material este
alcătuit din documente sau date care constituie secrete de stat( în măsura în care datele sunte
redate pe un suport material) predate sau procurate adversarului; infracţiunea de atentat care
pune în pericol siguranţa statului sau de atentat contra unei colectivităţi unde obiectul material
este constituit din corpul persoanei (persoanelor) asupra cărora se acţionează.
SUBIECTI
4. Subiectii:
a) activ : - la cele mai multe infracţiuni din acest titlu subiectul activ este
necircumstanţiat, la unele infracţiuni însă el este calificat, absenţa calităţii pretinse
în textul de lege fiind de natură a conduce la o altă încadrare juridică. De exemplu:
- la infracţiunea de trădare , in cele trei modalităţi legislative( art.155, art. 156;
art.157C.pen.) subiectul activ are calitatea de cetăţean român sau apatrid cu
domiciliul în România,
- la infracţiunile de spionaj şi acţiuni duşmănoase contra statului, calitatea
autorului este aceea de cetăţean străin sau apatrid care nu domiciliază pe teritoriul
României.
- la infracţiunea de divulgare a secretului care pune în pericol siguranţa statului,
calitatea autorului este aceea de funcţionar.
Infracţiunile contra siguranţei statului sunt susceptibile de a fi săvârşite în
participaţie: coautorat, instigare, complicitate.
Infractiunile contra sigurantei statului sunt susceptibile de a fi savarsite in
participatie: coautorat, instigare, complicitate.
!!!Unele infracţiuni necesită pentru existenţă o pluralitate de făptuitori,
ex:complotul, subminarea puterii de stat.
b) pasiv – la toate infracţiunile contra siguranţei statului subiectul pasiv principal este
statul. In cazul art. 171 C.pen. „ infracţiuni contra reprezentantului unui stat
străin’’, există un subiect pasiv secundar – reprezentantul unui stat, iar in cazul
infracţiunii prev. De art. 160 C.pen. „atentatul care pune în pericol siguranţa
statului” – o persoană care îndeplineşte o activitate de stat importantă sau altă
activitate publică importantă.
Subiect pasiv secundar poate fi si o persoana juridica ( in cazul subminarii economiei
statului).

5. Locul şi timpul – în general nu prezintă relevanţă însă pot exista şi excepţii – în cazul
infracţiunii de trădare prin ajutarea inamicului faptele trebuie săvârşite în timp de
război. Timpul determină, de fapt, în această ipoteză, o situaţie premisă.

6. Situatia premisa: De regula nu este necesara.

4
Exceptii: art. 156 C.pen., unde situaţia premisă este dată de o condiţie de timp, cum s-a
arătat anterior, preexistenţa stării de război; art.157 C.pen., unde este necesară
preexistenţa secretului de stat; art. 170 C. pen., la care situaţia premisă constă în
săvârşirea anterioară a vreuneia din infracţiunile prevăzute în art. 155-163, 165, 166¹ şi
167 C. pen.
CONTINUT CONSTITUTIV

7. Latura obiectiva:
a) elementul material – infracţiunile contra siguranţei statului se săvârşesc de regulă
prin acţiuni, fiind infracţiuni comisive. Există şi o infracţiune omisivă, aceea de
nedenunţare (art. 170) .
b) urmarea imediată – se caracterizează prin producerea unei stări de pericol pentru
siguranţa statului, motiv pentru care infracţiunile din acest titlu sunt infracţiuni de
pericol.
În cazul unor infracţiuni putem constata şi existenţa unei urmări imediate secundare-
ex.: în cazul infr. prev. de art.160 C.pen. atingerea adusă vieţii, integrităţii corporale
sau sănătăţii celui ce îndeplineşte o activitate importantă de stat sau public; art. 165
(2) – pagube importante
c) legătura de cauzalitate – fiind vorba de infracţiuni de pericol, legătura de
cauzalitate rezultă „ex re”. În cazul unei urmări imediate secundare legătura de
cauzalitate trebuie stabilită.

8. Latura subiectiva: toate infractiunile contra sigurantei statului se comit cu INTENTIE.


Exceptie: art. 170 – nedenuntarea poate fi comisa si cu intentie si din culpa.
Mobilul şi scopul - nu prezintă relevanţă pentru realizarea infracţiunilor (pot ascunde
uneori un mobil sau un scop – dar ele nu prezinta relevanta ) , pot servi pentru
individualizarea pedepsei aplicate inculpatului. Deşi în art.157C.pen. este menţionat
cuvântul „scop” , nu este vorba despre scopul ca element al laturii subiective , ci de un
scop ce ţine de realizarea laturii obiective.

9. Formele: prin derogare de la principiul conform căruia actele preparatorii nu sunt


sancţionate în sistemul nostru de Drept penal , art. 173 Cp prevede că în cazul
infracţiunilor contra siguranţei statului actele de pregătire sunt asimilate tentativei şi ca
atare sunt sancţionate.
Tentativa – este sanctionata pentru toate infractiunile cu o singura exceptie art. 170 –
nedenuntarea – consumarea are loc de regula odata cu realizarea elementului material.
Tentativa se pedepseşte la majoritatea infracţiunilor din acest titlu(art. 173al.1), excepţie
făcând infracţiunile cu imediată consumare (atentatul) sau cele omisive (nedenunţarea). (!!!
de verificat daca profesoara considera si atentatul ca fiind o exceptie de la pedepsirea
tentative in acest titlu – probabil ca nu deoarece nu este inclusa in varianta printata a
caietului de seminar)
5
10. Variante: de regula varianta tip sau varianta asimilita. De regula nu exista varianta
agravata. Exceptie: art. 165 (2) – subminarea economiei – pagube importante. Exista in
schimb trei infractiuni care au fost prevazute variante atenuante: art. 158 (2) – alte
documente care fac sa pericliteze siguranta statului afara de secrete de stat; art. 162 (2) –
alte actiuni care ar slabi puterea statului afara de actiuni armate; art. 169 (2) (3) (4) –
detinerea unui document in afara serviciului, detinere alte documente in vedere divulgare
de natura sa puna in pericol siguranta statului sau atunci cand sunt savarsite de alte
persoane ( altele decat cele care au indatoriri de serviciu).
Cele mai multe infracţiuni prezintă pe lângă configuraţia tipică şi variante agravate. ( !!!
aceeasi problema ca mai sus)

11. Sanctiuni: entru aceste infracţiuni sunt prevăzute sancţiuni foarte aspre, de regulă
pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii de la 15 la 25 de ani, la
care se asociază, de regulă, pedeapsa complementară.
Este prevăzută o cauza de nepedepsire pentru participantul care denunţă săvârşirea
infracţiunii înainte de consumarea ei (art. 172 (1)) - şi o cauză de reducere a pedepsei
pentru participantul care înlesneşte arestarea infractorilor după ce urmărirea penală a
început ori infractorii au fost descoperiţi (172 (2)).
Tainuirea si favorizarea privitoare la infractiunile contra sigurantei statului se pedepsesc
mai sever in comparative cu infractiunile prevazute de art. 221 (tainuirea), respective art.
264 C.pen. (favorizarea infractorului).
In cazul tăinuirii şi favorizării săvârşite de soţ sau o rudă apropiată limitele pedepselor
prevăzute pentru tăinuire şi favorizare se reduc la jumătate (art. 173 (3) si (5) ).

(Continuare – un curs gasit pe net (probabil anul trecut, nu stiu sigur- oricum
multumiri) + completari curs prof. C.Rotaru)

TRADAREA (art. 155)


Este prima fapta incriminate in codul penal, partea speciala. Legiuitorul a considerat-o deosebit
de grava din cauza incalcarii obligatie de fidelitate fata de stat, obligatie care este stabilita in art.
54 Constitutia Romaniei si care incumba tuturor cetatenilor romani). Fapta este grava si cand
este comisa de persoane fara cetatenie romana (apatrizi sau straini) care domiciliaza pe teritoriul
statului pentru ca si acestora li se pretinde obligatia de loialitate si fidelitate (recunostiinta).

Art 155 CP Tradarea (norma)


“Fapta cetateanului roman sau a personei fara cetatenie, domiciliata pe teritoriul statului
roman, de a intra in legatura cu o putere sau organizatie staina ori cu agenti ai acestora, in
scopul de a suprima sau stirbi unitatea si indivizibilitatea, suveranitatea sau independenta
statului, prin actiuni de provocare de razboi contra tarii sau de inlesnire a ocupatiei militare
straine, ori subminare economica sau politica a statului, ori de aservire fata de o putere straina,
6
sau de ajutare a unei puteri straine pentru desfasurarea unei activitati dusmanoase impotriva
sigurantei statului, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani
si interzicerea unor drepturi.”

1. Obiect juridic = coincide cu obictul juridic generic (stratul + atributiile sale)


2. Subiectii
a) activ = cetateanul roman sau cetateanul strain (???) /apatridul domiciliat in
Romania ; NCP (NOUL COD PENAL) – subiectul activ este doar cetateanul roman.
b) pasiv = statul roman.
3. Latura obiectiva :
• elementul material= actiunea faptuitorului de a intra in legatura cu o organizarie,
cu o putere straina sau agenti ale acestora. Mod de realizare: direct / indirect.
4. Latura subiectiva: vinovatia este ceruta sub forma intentiei, dar este ceruta ca si intentie
directa calificata prin scop.
5. Forme: Infractiunea se consuma in chiar momentul realizatii elementului material,
momenti in care se creaza si starea de pericol. Tentativa se pedepseste (desi e posibila
mai mult teoretic).
6. Variante: doar varianta tip.
7. Sanctiune: Detentiunea pe viata alternativ cu inchisoarea de la 15-25 de ani +
interzicerea unor drepturi . Se poate aplica art. 172 (1) (2) – cauze de nepedepsire sau de
reducere a pedepsei.

TRADAREA PRIN AJUTAREA INAMICULUI

In imprejurari speciale (starea de razboi), lipsa de fidelitatea poate lua alte forme de
manifestare prin care siguranta statului este pusa in pericol si din aceasta cauza a fost
nevoie ca legiuitorul sa incrimineze o varianta speciala a tradarii. Aveam varianta tip si
variante asimilitata.
Este o infractiune complexa. (V. Cioclei)

Art 156 CP Tradarea prin ajutarea inamicului (norma)


“(1)Fapta cetateanului roman sau a personei fara cetatenie domiciliata pe teritoriul statului
roman, care, in timp de razboi:
a. Preda teritorii, orase, pozitii de aparare, depozite ori instalatii ale fortelor armate
romane sau care servesc apararii
b. Preda nave, aeronave, masini, aparate, armanament sau orice alte materiale care pot
sluji purtatii razboiului
c. Procura dusmanului oameni, valori si materiale de orice fel

7
d. Trece de partea inamicului sau efectueaza alte actiune care sunt de natura sa favorizeze
activitatea dusmanului ori sa slabeasca puterea de lupta a fortelor armate romane sau a
armatelor aliate, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare la 15 la 25 de
ani si interzicerea unor drepturi.
(2)Cu aceasi pedeapsa se sanctioneaza cetateanul roman sau persoana fara cetatenie care
domiciliaza pe teritoriul statului roman , care, in timp de razboi, lupta sau face parte din
formatii de lupta impotriva statului roman sau a aliatilor sai.

1. Obiectul juridic – statul cu atributele sale. Se poate vorbi de un obiect juridic secundar
care se refera la capacitatea de aparare a statului.
2. Obiectul material – nu exista, sau nu exista un obiect material principal. Avand in
vedere obiectul juridic secundar, se poate vorbi de un obiect material secundar
reprezentat de depozitele si instalatii ale fortelor armate romane, nave, aeronave etc.
Aceasta exista doar in cazul in care infractiunea se realizeaza in modalitatea procurarii/
predarii materialelor respective.
3. Subiectul activ – cetateanul roman, sau persoana aptrida domiciliata pe teritoriul tarii.
Daca infractiunea se realizeaza prin predarea unor pozitii de aparare sau a unor depozite
ale fortelor armate, subiectul activ trebuie sa fie militar (subiect calificat).
4. Situatia premise – Aflarea statului in timp de razboi (art. 153 - intervalul de timp de la
data declararii mobilizarii sau de la inceperea operatiunilor de razboi pana la trecerea
armatei la stare de pace)

5. Latura obiectiva
• Elementul material – Infractiunea de ajutare a inamicului concretizata in una din
modalitatile prevazute de text: Predare (a + b) Procurare (c) Trece de partea
inamicului pentru varianta tip ; de a lupta sau face parte din formatii de lupta
contra statului pentru varianta asimilata
Actiunile prevazute la art 156 reprezinta modalitati alternative de realizare a elementului
material, este suficient sa se comita una dintre ele.
Actiunile enumerate de legiuitor au caracter exemplificativ pentru ca exista o teza finala
art. 153 ( 1), lit d, care foloseste o formula generala pentru a include si alte modalitati ale
actiunii care sunt de natura sa favorizeze activitatea dusmanului sau sa slabeasca puterea
de lupta a statului roman.
• Urmarea imediata – starea de pericol existent se prezuma in existenta
elementului material
• Legatura de cauzalitate – este intotdeauna prezenta (face parte din continutul
constitutiv al infractiunii), rezulta din materialitatea faptei.

8
6. Latura subiectiva - Vinovatia - forma intentiei (directa atunci cand scopul arata
urmarea imediata sau poate fi indirecta).
Scopul: producerea urmarii imediate a infractiunii (intentia direct calificata prin scop) –
deosebire art. 157 – unde scopul intregeste latura obiectiva
7. Forme: Fapta se consuma in momentul realizarii elementului material. Tentativa se
pedepseste si anumite acte pregatitoare se considera tentativa (art 173 alin 1 si 2 ) –
deosebire de art. 155 – la care actele pregatitoare nu se pedepsesc.
8. Variante: tip si asimilata. (V. Cioclei : mai exista si varianta agravata (???))
9. Sanctiune : Detentiunea pe viata alternativ cu inchisoarea de la 15-25 de ani +
interzicerea unor drepturi . Se poate aplica art. 172 (1) (2) – cauze de nepedepsire sau de
reducere a pedepsei. (la fel ca la tradarea simpla)
10. Aspecte procesuale: Curtea de apel

Curs 03

TRADAREA PRIN TRANSMITERE DE SECRETE

Art 157 CP Tradarea prin transmitere de secrete (norma)


(1)Transmiterea secretelor de stat unor puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora,
precum si procurarea de documente sau date ce constituie secrete de stat, ori detinerea de
asemenea documente de catre cei care nu au calitatea de a le cunoaste, in scopul transmiterii
lor unor puteri sau organizatii straine ori agentii acestora, savarsite de catre un cetatean roman
sau de catre o persoana fara cetatenie domiciliata pe teritoriul statului roman, se pedepseste cu
detentiunea pe viata sau cu inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
(2)Aceleasi fapte, daca privesc alte documente sau date care prin caracterul si importanta lor
fac ca fapta savarsita sa pericliteze securitatea statului, se pedepsesc cu inchisoarea de la 5 la
25 ani si interzicerea unor drepturi.

secrete de stat = art. 150 – documentele si datele care prezinta in mod vadit acest caracter
precum si cele declarate sau calificate astfel prin hotarare a Guvernului. Se interpreteaza prin
prisma L. 182/2002 (modificata prin L. 168/ 2007) privind protectia informatiilor clasificate.
Legea 182/2002 care ar trebui inlocui notiune “secret de stat” cu cea de informatii secrete de stat,
pe care le defineste legea unde se arata ca sunt acele informatii care privesc securitatea nationala
si prin a caror circulare se pot prejudicia siguranta statului si apararea tarii. Listele cu documente
care reprezinta informatii secrete de stat se aproba si se actualizeaza prin HG. (art. 17, 22(2),
24(1))

1. Obiectul juridic –statul cu atributiile sale fundamentale. Cel secundar consta in protectia
informatiilor secrete de stat.

9
2. Obiectul material (secundar ???)- documentul prin care se materializeaza secretul de
stat (varianta tip – alin. 1) sau documentul care prin importanta sa face sa pericliteze
siguranta statului (varianta atenuanta – alin. 2).
Poate fi si alt bun prin care se materializeaza secretul de stat.
Se poate ca in mod concret sa nu aiba un obiect material, in masura in care datele nu se
materializeaza in documente ci este vorba de informatii, date care se transmit oral, ele nu
se materializeaza intr-un obiect sau bun.

3. Situatia premisa – existenta documentelor

4. Subiectii
- activ – cetatean roman, persoana fara cetatenie domiciliata in Romania.
Infractiunea se realizeaza fie in modalitatea procurarii de documente, fie in
modalitatea detinerii ceea ce implica circumstantierea subiectului activ si anume
sa nu aiba calitatea de a cere respectivele date/documente (in ambele situatii???
eu cred ca DA).

5. Latura obiectiva:
- Elementul material – se realizeaza printr-o actiune care are 3 modalitati:
• Transmiterea secretelor de stat – trimiterea/predarea/comunicarea unor informatii sau
date care nu sunt materializare intr-un anumit document
• Procurarea de documente sau date (poate exista si in variant tentativei) –obtinerea in
orice mod/ mijloc a documentelor respective. Aceasta modalitate este conditionata de
conditia negativa a subiectului activ (nu au calitatea)
• Detinerea de documente ce constituie secrete de stat, a avea in stapanirea, a pastra
documente ce constituie secrete de stat.
Procurarea si detinerea (variantele b) si c) se fac in scopul transmiterii catre o putere straina.
!!! Intr-o opiniei: este o cerinta a laturii obiective deoarece termenul scop este utilizat pentru a
indica destinatia obiectiva iar nu finalitatea subiectiva a faptei.
!!! In cealalta opinie: scopul reprezinta o conditie a laturii subiective.
Opinie V. Cioclei: prefera prima opinie dar nuantata in sensul ca nu poate fi vorba nuami de o
conditie a laturii obiective, ci trebuie sa fie vorba si despre o atitudine psihica a faptuitorului care
precede ideea de destinatie obiectiva.
Varianta atenuata are aceleasi modalitati de realizare a obiectului material cu precizarea ca se
refera la documente si date care prin importanta lor fac sa pericliteze securitatea statului fara a fi
secrete de stat.
- Urmarea imediata – starea de pericol
- Legatura de cauzalitate – Rezulta din materialitatea faptei; la procurare si
detinere, scopul trebuie demonstrat.

10
6. Latura subiectiva
- Vinovatia – intentie directa si indirecta
- Scopul in acest caz, existenta unui scop nu se refera la rezultatul faptei in sensul
ca nu este necesar ca fapta sa urmareasca punerea in pericol a sigurantei statului
ca in cazul art 155. Nu avem de a face cu o intentie calificata prin scop chiar daca
scopul are legatura si cu latura subiectiva.
2 tipuri de scop: 1. are legatura cu calificarea faptei ca savarsita cu intentie directa
2. nu are legatura cu aceasta calificare a fapte (???)

7. Forme: consumare se face diferentiat in functie de modalitatea elementului material– in


modalitatea detinerii, este continua.
Procurare nu este echivalent cu detinere. Astfel procurarea- se refera la acele situatii cand
fie nu exista un suport material (se culeg informatii), fie inlesneste unui tert ajungere la
locul unde se gasesc secretele, fie faptul ca pune in contact un alt detinator de secrete cu o
persoana straina. Detinere – se refera strict la stapanirea suportului ce contine
date/documente secrete.
Tentativa se pedepseste dar numai in varianta transmiterii si procurarii. Actele
preparatorii sunt asimilate tentativei

8. Variante: tip – transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizatii straine sau
atenuata (alin. 2) – alte date sau documente.

9. Sanctiunea – detentiunea pe viata sau cu inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea


unor drepturi. La varianta atenuata: inchisoare de la 5 – 20 de ani si interzicerea unor
drepturi.
+ NCP : infractiunea de inalta tradare: Prin acest nou articol codul penal este pus in
concordant cu constitutia. Se refera la faptele de tradare comise de Presedintele Romaniei
sau ale unui membru CSAT. Se mentioneaza atat faptele de tradare clasica cat si cele care
au ca scop schimbarea ordinii constitutionale.

ACTIUNILE DUSMANOASE CONTRA STATULUI


Art 158 – Actiunile dusmanoase contra statului (norma)
“Faptele prevazute in art. 155 si in art. 156, savarsite de un cetatean strain sau de o persoana
fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul statului roman, se pedepsesc cu detentiune pe
viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.”
Se raporteaza la infractiunile prevazute de art 155 si art 156 cu deosebirea ca in art 158, fapta
este comisa de un cetatean strain sau aptrid care nu domiciliaza pe teritoriul Romaniei.
Art 159 – Spionajul

11
“Faptele prevazute in art. 157, savarsite de un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie
care nu domiciliaza pe teritoriul statului roman, se pedepsesc cu detentiune pe viata sau cu
inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.”
Raportat la art 157 cu aceasi deosebire.
NCP : actiuni dusmanoase sunt inlocuite cu actiuni ostile.

ATENTATUL CARE PUNE IN PERICOL SIGURANTA STATULUI


Art 160 – Atentatul care pune in pericol siguranta statului (norma)
“Atentatul savarsit contra vietii, integritatii corporale ori sanatatii unei persoane care
indeplineste o activitate importanta de stat sau alta activitate publica importanta, in imprejurari
care fac ca fapta sa puna in pericol siguranta statului, se pedepseste cu detentiune pe viata sau
cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.”
In denumirea generica de atentat sunt incluse atat faptele incercate (terntativa) cat si faptele
consumate. Atentatul este o infractiune complexa, fapta este incriminata in variant tip.

1. Obiectul juridic – (complex) Principal – relatiile privitoare la siguranta statului


Secundar – relatiile privind dreptul persoanei la viata, integritate corporala sau sanatate

2. Obiectul material – reprezentat de corpul persoanei asupra careia se exercita elementul


material.

3. Subiectul – Activ – orice persoana, necircumstantiat, participatia este posibila sub toate
formele; Pasiv – principal, statul; secundar circumstantiat,persoana care are calitate
ceruta de lege, responsabil de a indeplini o activitate importanta de stat sau alta activitate
publica importanta.
4. Situatia premisa – se suprapune cu subiectul pasiv, situatie indeplinita de catre subiectul
pasiv a unei activitati importante

5. Latura obiectiva
- Elementul material – atentat savarsit contra vietii, integritatii corporale sau
sanatatii. Prin atentat (doctrina) se intelege un atac material si violent impotriva
unei persoane, atentatul nu se poate realiza decat prin actiune. V. Cioclei :
Aceasta opinie nu este intemeiata, atentatul putand fi realizat si prin omisiune.
Exemplu medicului care nu administreaza persoanei importante un medicament,
iar acesta moare sau i se aduce o vatamare. Se adauga o cerinta esentiala,
elementul material sa se realizeze in imprejurari care fac ca fapta sa puna in
pericol siguranta statului, daca nu este indeplinita aceasta cerinta, fapta poate
constitui infractiune de omor etc.. dar nu atentat. Imprejurarile sunt stabilite de
magistrat.

12
- Urmarea imediata – Principala – consta in punerea in pericol a sigurantei
statului. Adiacenta – suprimarea vietii persoanei fie vatamarii integritatii
corporale sau a sanatatii.
- Legatura de cauzalitate – Principala – rezulta din fapta, Secundara – trebuie
dovedita

6. Latura subiectiva
- Vinovatia – intentia in ambele modalitati
- Mobilul si scopul – indiferente pentru existenta infractiunii, chiar daca in acest
gen de infractiuni se actioneaza pe motivuri particulare. In anumite cazuri putem
intalni si aceste elemente.

7. Formele infractiunii – tentativa in principiu nu este posibila deoarece tentative este


asimilata faptului consumat.
Totusi conform art. 173 (2) unele acte pregatitoare sunt considerate tentativa, astfel ca
putem vorbi despre o tentativa la atentat si anume atunci cand asimilam actele
preparatorii tentative. Rezulta ca : va fi incadrata ca tentativa la atentat fapta persoanei
care pregateste o actiune violenta impotriva unei persoane cu functie importanta intr-un
stat.

8. Variante: cunoaste doar varianta tip

9. Sanctiuni – pedeapsa este detentiunea pe viata, alternativ cu inchisoarea de la 15 – 25 ani


si interzicerea unor drepturi.

!!! + atentatul fiind o infractiune complexa absoarbe infractiunea ce intra in


componenta ei (exem. omor, tentativa la omor, vatamare corporala) si deci nu exista
concurs de infractiuni.

ATENTATUL CONTRA UNEI COLECTIVITATI


Art 161 Atentatul contra unei colectivitati (norma)
“Atentatul savarsit contra unei colectivitati prin otraviri in masa, provocare de epidemii sau
prin orice alt mijloc, de natura sa slabeasca puterea de stat, se pedepseste cu detentiune pe viata
sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.”
Este o varianta a infractiunii precedente.

1. Obiecul juridic (complex) – Principal – relatiile privind siguranta statului


Secundar – relatiile privind viata, sanatatea persoanei care alcatuieste
colectivitatea

13
2. Obiectul material – Secundar – corpul persoanelor

3. Subiectul – Activ – necircumstantiat, participatia este posibila sub toate formele


Pasiv – statul si colectivitatea

4. Latura obiectiva
- Elementul material – Consta in actiunea sau inactiunea prin care se incearca / se
realizeaza uciderea, vatamarea corporala, vatamarea integritatii membrilor
colectivului. Legea indica exemplificative modalitatile de realizare a elementului
material – otraviri in masa, provocarea de epidemii, insa se poate realize si prin
alte activitati – infometare, inundare. Fapta trebuie sa fie de natura sa atraga
slabirea puterii de stat (cerinta esentiala), punerea organelor statului in
imposibilitate de a-si realize functiile, nu se cere slabirea efectiva, ci doar ca fapta
sa fie de natura sa slabeasca.
- Legatura de cauzalitate/Urmarea imediata – Idem atentat =>
- Urmarea imediata – Principala – consta in punerea in pericol a sigurantei
statului. Adiacenta – suprimarea vietii persoanei fie vatamarii integritatii
corporale sau a sanatatii.
- Legatura de cauzalitate – Principala – rezulta din fapta, Secundara – trebuie
dovedita

5. Latura Subiectiva
- Vinovatia – intentia, directa sau indirect
- Mobilul sau scopul – idem atentat - In anumite cazuri putem intalni si aceste
elemente (scop politic, ideologic etc).

6. Formele – Idem atentat – in principiu tentativa nu e posibila dar e posibila atunci cand
asimilam actele pregatitoare cu tentativa.

7. Variante – tip

8. Sanctiuni – pedeapsa este detentiunea pe viata, alternativ cu inchisoarea de la 15 – 25 ani


si interzicerea unor drepturi.

!!! + atentatul fiind o infractiune complexa absoarbe infractiunea ce intra in


componenta ei (exem. omor, tentativa la omor, vatamare corporala) si deci nu exista
concurs de infractiuni.

14
Curs 04 – 27.10.2009
SUBMINAREA PUTERII DE STAT
Actiunea armata de natura sa slabeasca puterea de stat iar conform alin (2) sunt incriminate orice
actiuni violente savarsite de mai multe persoane impreuna de natura sa slabeasca puterea de stat.

Art 162 – Subminarea puterii de stat (norma)


“Actiunea armata de natura sa slabeasca puterea de stat se pedepseste cu detentiune pe viata
sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Orice alte actiuni violente savarsite de mai multe persoane impreuna, de natura sa atraga
aceleasi urmari, se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.”

1. Obiectul juridic – Principal – relatiile sociale referitoare la puterea de stat


Secundar – cand actiunea se indreapta nemijlocit, fie asupra bunurilor, fie asupra
persoanelor, relatiile privind viata/integritatea si relatiile patrimoniale.

2. Obiectul material – Secundar – anumite bunuri, corpul persoanei – atunci cand exista
un obiect juridic subsidiar

3. Subiect – Activ – este necircumtantiat pentru ambele variante este prevazuta o pluralitate
de faptuitori .
In cazul alin 1 este de vorba de actiune armata de cel putin 2 oameni.
In variant alin 2 este vorba de mai multe persoane. In doctrina se sustine ca in acest caz
trebuie sa actioneze cel putin 3 persoane deoarece daca ar fi fost suficiente 2 persoane s-
ar fi folosit sintagma utilizate la alte articole „ fapte savarsite de 2 sau ami multe
persoane” (exem. 209 – furt)
Pasiv – statul; persoana fizica supusa la violente si/sau persoana juridical care sufera
prejudiciul patrimonial.

4. Latura obiectiva
- Elementul material – In varianta tip, reprezentat prin actiune armata, realizat in
modalitati practice multiple. Esential este ca in cadru actiunii respective sa se
foloseasca arme in sensul art 151 care se refera la alte obiect ce au fost folosite
pentru atac.
In variant atenuata elementul material este reprezentat de actiuni violente asupra:
persoane, bunuri, institutii.
Cerinta esentiala pentru ambele variante ca fapta sa fie de natura sa slabeasca
siguranta de stat.
- Urmarea imediata – Principala – starea de pericol
Secundar – rezultatul ce poate fi: decesul, vatamarea integritatii corporale fie
un prejudiciu

15
5. Latura subiectiva – vinovatia sub forma intentiei
- mobil, scop – nu avem conditii

6. Formele – actele preparatoare sunt asimilate tentative. Tentativa propriu-zisa nu este


posibila, deoarece in ambele variante infractiunea este de imediata consumare deoarece
urmarea imediata se produce chiar in momentul executatii.

7. Sanctiune Alin 1 = detentiunea pe viata sau 15 – 20 de ani si interzicerea unor drepturi.


Alin 2 = 5 – 20 de ani si interzicerea unor drepturi

+ Caz practic: Mineriada I – Miron Cozma. S-a retinut ca in toamna 1991 un grup masiv a venit
la instigarea lui MC. S-a retinut initial art. 31(2) – participatie improprie sub forma instigarii.
Minerii ar fi actionat, cica, in culpa sau fara vinovatiei. S-a retinut art. 162 (2) – varianta
atenuata , desi conform art. 151 consideram ca sunt considerate arme toate instrumentele,
dispozitivele declarate prin dispozitiile legale si cele asimilate lor, respectiv alte obiecte de
natura armelor si care au fost utilizare pentru atac. Desi grupul constituit de mineri nu e o
structura militara, nu exclude totusi un cod de reguli si o anumita ierarhizare pe linie verticala.
Varianta de la art. (2) presupune savarsirea actiunilor fara a se utiliza de arme.

ACTELE DE DIVERSIUNE

Art 163 Actele de diversiune (norma)


“Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare, in intregime sau in parte,
prin explozii, incendii sau in orice alt mod, a uzinelor, instalatiilor industriale, masinilor, cailor
de comunicatie, mijloacelor de transport, mijloacelor de telecomunicatie, constructiilor,
produselor industriale sau agricole, ori a altor bunuri, daca fapta este de natura sa aduca in
orice mod atingere sigurantei statului, se pedepsesc cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de
la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.”

1. Obiectul juridic – Principal – relatii referitoare la siguranta statului


Secundar – relatiile patrimoniale privind bunurile asupra carora se indreapta
actiunile de distrugere

2. Obiectul material : (secundar) bunurile enumerate

3. Subiectul – Activ – orice persoana (necircumstantiat)


Pasiv – statul; agentul economic public sau privat caruia ii apartine bunul afectat

4. Latura obiectiva
- Elementul material – actiunea de distrugere, degradare, aducere de in stare de
neintrebuintare a unui bun. Modalitati concrete: explozii, incendii. Cerinta
16
esentiala ca fapta sa fie de natura sa aduca atingere in orice mod sigurantei
statului.
- Urmare imediata – Principala – stare de pericol
Secundar – paguba in patrimonial public sau privat
- Legatura de cauzalitate – stabilita in privinta urmarii secundare

5. Latura subiectiva : vinovatia – intentie in ambele modalitati

6. Forme – unele acte preparatorii sunt asimilate tentativei care este pedepsita

7. Variante – Tip
8. Sanctiuni – detentiunea pe viata alternativ cu pedeapsa inchisorii 15-25 ani.

(Continuare – Curs C. Rotaru + documentul postat pe net – Ana Dediu)

ART.164 – ABROGAT – SABOTAJUL

Textul a fost abrogat prin Decretul 12/1990. Viza abuzul in serviciu de natura sa puna in
pericol siguranta statului. Dupa abrogare, a fost introdus un text asemanator in art. 248 C.
Pen. (abuzul in serviciu contra intereselor publice).

SUBMINAREA ECONOMIEI NATIONALE

ART 165 – Subminarea economiei nationale (norma)

(1) Fapta de a folosi o unitate din cele la care se refera art 145, ori de a impiedica
activitatea normal a acesteia, daca fapta este de natura sa submineze economia nationala,
se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Daca fapta prevazuta in alin precedent a produs pagube importante economiei
nationale, pedeapsa este detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si
interzicerea unor drepturi.

*art 145: Prin termenul public se intelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile
publice, institutiile sau persoanele juridice de interes public, administrarea, folosirea sau
exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum si bunurile
de orice fel care, potrivit legii sunt de interes public.

17
1. Obiect juridic – relatiile privind siguranta statului

2. Obiect material – inexistent in cazul alin (1). Este posibil doar in cazul alin (2).

3. Subiectii

a) Subiectul activ – in alin (1) textul prevede folosirea unor organizatii de genul celor de la
art 145, astfel subiectul activ trebuie sa fie o persoana cu o functie care sa I permita
folosirea unor astfel de organizatii. In alin (2) subiectul activ poate fi orice persoana.

b) Subiectul pasiv - este statul. Subiectul subsidiar(adiacent) – organizatiile de genul celor


de la art 145.

4. Latura obiectiva

- Elementul material – actiunea de a folosi o organizatie de genul celor de la art


145 sau de a impiedica activitatea normala a acesteia. Cerinta esentiala – fapta sa
fie de natura sa submineze economia nationala.

- Urmarea imediata - o stare de pericol in cazul de la alin (1) si un rezultat ce


consta in impiedicarea activitatii normale a unitatii. In cazul de la alin (2) un
rezultat ce consta in pagube importante aduse economiei nationale

- Legatura de cauzalitate este de rezultat la alin (1) , trebuie dovedita la alin(2).

5. Latura subiectiva – intentie in ambele forme.

6. Sanctiuni – variante de la alin (1) inchisoare de la 5 – 20 ani si interzicerea unor


drepturi. Pentru varianta agravata de la alin (2) sanctiunea este detentiunea pe viata
alternative cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

7. Variante: tip si o varianta agravanta.

PROPAGANDA IN FAVOAREA STATULUI TOTALITAR

A fost modificat prin L 12/1990 si prin L 40/ 1996 – fostul text se intitula: propaganda
impotriva oranduirii socialiste -> si acum are caracter imprecis intrucat nu este definita

18
notiunea de stat totalitar ceea ce ar putea rezulta in aplicarea abuziva a textului. De
asemenea si termenul de propaganda este discutabil desi avem o definitie in textul de
lege.

Art. 166 – Propaganda in favoarea statului totalitar (norma)

(1) Propaganda in vederea instaurarii unui stat totalitar, savirsita prin orice mijloace, in
public, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Propaganda consta in raspindirea, in mod sistematic, sau in apologia unor idei,
conceptii sau doctrine cu intentia de a convinge si de a atrage noi adepti.

ACTIUNI IMPOTRIVA ORDINII CONSTITUTIONALE

Suplineste alin (2) existent anterior in art. 166.

Art. 1661: Actiuni impotriva ordinii constitutionale (norma)

Intreprinderea oricarei actiuni pentru schimbarea prin actiuni ilegale si prin violenta a
ordinii constitutionale sau a caracterului national, suveran, independent, unitar si
indivizibil al statului roman se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea
unor drepturi.

COMPLOTUL

ART 167 – Complotul (norma)

(1) Initierea sau constituierea unei asociatii sau grupari in scopul savarsirii vreuneia
dintre infractiunile prevazute in art 155- 163, 165 si 1661 ori aderarea sau sprijinire
sub orice forma a unei astfel de asociatii sau grupari se pedepseste cu detentiune pe
viata sau inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Pedeapsa pt complot nu poate fi mai mare decat sanctiunea prevazuta de lege pt cea
mai grava dintre infractiuni care intra in scopul asociatiei sau gruparii.

(3) Daca faptele prevazute in alin 1 au fost urmate de savarsirea unei infractiuni se aplica
regulile de la concursul de infractiuni.

19
(4) Nu se pedepseste persoana care, savarsind fapta prev in alin (1) sau (3) o denunta mai
inainte de a fi fost descoperita.

Complotul este o infractiune tipica, spre deosebire de celelalte, ce incrimineaza fapte ce


aduc atingere direct sau indirect unor valori sociale, intrucat in acest text se sanctioneaza
asocierea in vederea comiterii de infractiuni.

Aceasta infractiune nu are individualitate proprie si se justifica prin raportare la alte


infractiuni de acest tip.

Complotul este activitatea de pregatire a alteia sau a altor infractiuni.

La majoritatea infractiunilor de acest tip se sanctioneaza actele preparatorii asimilate


tentative.

Se pune problema daca este utila existent acestei infractiuni (in NCP aceasta infractiune
nu mai este reglementata).

Existenta acestei infractiuni se justifica prin existenta unui pericol social sporit dat de mai
multe persoane in vederea comiterii unor infractiuni ce aduc atingere sigurantei statului.

Exista o traditie in acest sens si in legislatiile mai vechi. In codul Calimah se vorbea de
imperecherea impotriva stapanirii si a obstestei sigurante.

Este raportat numai la infractiunile contra statului, pentru celelalte infractiuni de drept
comun exista o noua infractiune denumita “Asocierea in vederea savarsirii de
infractiuni”.

Infractiunea de complot consta in: constituirea unor grupari sau asociatii in vederea
savarsirii unor infractiuni de la articolele 165-163 si de la art. 165-1661 sau aderarea si
sprijinirea sub orice forma a unor astfel de grupari.

1. Obiect juridic - comun cu acela al infractiunilor pt care a fost constituita gruparea.

2. Obiect material - nu are

20
3. Subiectii

a) Subiectul activ poate fi orice persoana- natura infractiunii presupune o pluralitate


constituita. Conform doctrinei sunt necesare cel putin 3 persoane altfel s-ar fi utilizat
sintagma „doua sau mai multe persoane”

b) Subiectul pasiv este statul roman.

4. Latura obiectiva

- Elementul material - actiunea de initiere, constituire, aderare sau in cea de


sprijinire a unei asocieri sau grupari

- Urmarea imediata – stare de pericol

- Legatura de cauzalitate – rezulta ex re

5. Latura subiectiva.

- Vinovatia exista sub forma intentiei directe calificata prin scop

6. Formele infractiunii. Actele preparatorii nu sunt sanctionate, tentativa se pedepseste


(datorita elementului material este totusi greu de realizat o tentativa).

Consumarea infractiunii are loc la momentul realizarii elementului material.

7. Sanctiuni – pedeapsa este prevazuta de legiuitor in anumite limite dar nu poate


depasi sanctiunile prevazute de lege pentru cea mai grava infractiune ce intra in
scopul asocierii.

Daca nu s-a consumat una din actiunile in vederea careia s-a format asocierea, se va
retine infractiunea de la art. 1661 (???) – Complotul este o infractiune de sine statatoare,
ceea ce implica ca si atunci cand nu s-a consumat una din infractiunile proiectate (in
vederea carora s-a realizat asocierea), se va retine complotul ( nu stiu care din variante
este corecte deci ???).

21
Daca se produce una sau mai multe astfel de actiuni avem de a face cu un concurs de
infractiuni.

Cauza de nepedepsire. Nu se pedepseste persoana care savarsind faptele prevazute de


alin. 1 si 3 o denunta inainte de a fi descoperita.

COMPROMITEREA UNOR INTERESE DE STAT

ART. 168 – Compromiterea unor interese de stat (norma)

Distrugerea, alterarea sau ascunderea unui document sau inscris in care sunt stabilite
drepturi ale statului roman in raport cu o putere straina, daca fapta este de natura de a
compromite interesele de stat, se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea
unor drepturi.

Document sau inscris = tratate international care pot lua forma unor conventii, acorduri,
pacte, etc. – dreptul ocrotit poate fi prin urmare banesc, teritorial sau de navigatie etc.

COMUNICAREA DE INFORMATII FALSE

ART 1681 – Comunicarea de informatii false (norma)

Comunicarea sau raspandirea, prin orice mijloace, de stiri, date, sau informatii false ori
de documente falsificate, daca prin aceasta se pune in pericol siguranta statului, se
pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.

Obiectul material – suportul pe care e inregistrata stirea falsa. Nu avem deaface cu un


obiect material in cazul raspandirii informatiilor false pe cale orala.

DIVULGAREA SECRETULUI CARE PERICLITEAZA SIGURANTA


STATULUI

Art 169 – Divulgarea secretului care pericliteaza siguranta statului (norma)

22
(1) Divulgarea unor documente sau a unor date care constituie secrete de stat ori a altor
documente sau date, de catre cel care le cunoaste datorita atributiilor de serviciu, daca
fapta este de natura sa puna in pericol siguranta statului, se pedepseste cu inchisoare
de la 7 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Detinerea inafara indatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat,
daca fapta este de natura sa puna in pericol siguranta statului se pedepseste cu
inchisoare de la 5 la 10 ani.

(3) Cu pedeapsa prevazuta in alin. 2 se sanctioneaza detinerea in afara indatoririlor de


serviciu a altor documente in vederea divulgarii, daca fapta este de natura sa puna in
pericol siguranta statului.

(4) Daca faptele prevazute in alin. precedente sunt savarsite de orice alte persoane,
pedeapsa este de la 1 la 7 ani

NEDENUNTAREA

Art. 170 – Nedenuntarea (norma)

(1) Omisiunea de a denunta deindata savarsirea vreuneia dintre infractiunile prevazute in


art. 155-163, 165, 1661, si 167 se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Omisiunea de a denunta savarsita de sot sau de o ruda apropiata, nu se pedepseste.

(3) Nu se pedepseste persoana care mai inainte de a se fi inceput urmarirea penala pt


infractiunea nedenuntata incunostiinteaza autoritatile competente despre acea
infractiune sau care, chiar dupa ce s-a inceput urmarirea penala, ori dupa ce vinovatii
au fost descoperiti, a inlesnit arestarea acestora.

Se sanctioneaza omisiunea de a denunta unele infractiuni contra sigurantei statului.

Latura subiectiva – este o fapta omisiva – vinovatia consta in intentia directa sau
indirecta, dar si din culpa.

INFRACTIUNI CONTRA REPREZENTANTULUI UNUI STAT STRAIN

Art. 171 Infractiuni contra reprezentantului unui stat strain (norma)

23
(1) Infractiunile contra vietii, integritatile corporale, sanatatii, libertatii sau demnitatii,
savarsite impotriva reprezentantului unui stat strain se sanctioneaza cu pedeapsa
prevazuta de lege pentru fapta savarsita, al carei maxim se sporeste cu 2 ani.

(2) Actiunea penala se pune in miscare la dorinta e xprimata de guvernul strain.

Infractiunile mentionate in acest articol sunt cele reglementate in capitolul “Infractiuni


contra persoanei”.

Reprezentantul statului strain, este reprezentantul statului acreditant in statul acreditat


(statul roman).

Subiectul pasiv

a) Principal este statul roman

b) Adiacent este persoana care reprezinta statul sau guvernul strain in tara noastra.

Curs 05 – 03.11.2009

TITLUL II : INFRACTIUNI CONTRA PERSOANEI


Capitole:
I. Infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanatarii
Sect. I : Omuciderea
Sect. II: Lovirea si vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii
Sect. III: Avortul
II. Infractiuni contra libertatii persoanei
III. Infractiuni privitoare la viata sexuala
IV. Infractiuni contra demnitatii

NCP: acest tilul are IX (9) capitole:


I. Infractiuni contra vietii
II. Infractiuni contra integritatii corporale sau sanatatii
III.Infractiuni savarsite asupra unui membru de familie

24
IV. Agresiuni asupra fatului
V. Infractiuni privind obligatia de asistenta a celor in primejdie
VI. Infractiuni contra libertatii persoanei
VII. Traficul si exploatarea persoanelor vulnerabile
VIII. Infractiuni contra libertatii si integritatii sexuale
IX. Infractiuni ce aduc atingere domiciliului si vietii private

SECTIUNEA I. OMUCIDEREA

Cuprinte 6 infractiuni:
- 3 infractiuni de omor ( omor, omor calificat si omor deosebit de grav)
- Pruncuciderea
- Uciderea din culpa
- Determinarea sau inlesnirea sinuciderii

Trasatura generala: ocrotirea dreptului la viata garantat de art. 22 din Constitutie.

1. Obiect juridic: in afara de obiectul juridic generic al capitolului, aceasta sectiune mai
are un obiect juridic special constand in ocrotirea vietii persoanei.

Se pune problema de a stabili momentele vietii unei persoane anume:


1. Aparitia vietii: exista mai multe teorii, totusi nu exista un criteriu general valabil in
functie de care sa putem stabili cu certitudine acest moment.
Nasterea este un proces complex ce presupune manifestari diverse, iar momentul
vietii nu poate fi stabilit in mod abstract si teoretic.
Majoritatea teoriilor de data recenta sunt unanime in a recunoaste ca respiratia este un
criteriu important in stabilirea momentului aparitiei vietii. !!! Exemplu: un nou
nascut a respirat o data, asta implica ca s-a nascut viu, desi nu trebuie absolutizata
aceasta proba, deoarece exista mai multe probe pentru a determina daca noul nascut s-
a nascut viu/mort si ca exemplu avem proba docimaziei (proba care are drept scop
cunoasterea starii unui organ in momentul mortii) hidrostatice.
2. Instalarea mortii: greu de stabilit deoarece si moartea este un proces complex. Se
bazeaza pe observarea celor 3 functii anume:
- Functia respiratorie si functia cardio vasculara: atunci cand inceteaza si nu se
intervine pe cale artificiala exista un timp de aproximativ 5 minute , dupa care se
intaleaza moartea clinica pentru ca la nivelul creierului se produc niste procese
ireversibile ce fac inutila reanimarea functiilor cardio-respiratorii
- Functia cerebrala: de obicei incetarea sa marcheaza moartea biologica, de aceea
prof. Filipas: „obiectul material nu este corpul persoanei ci sistemul nervos

25
central”. Totusi exista persoane care sustin ca ar trebui sa asteptam moartea
intregului corp.
Nu confundam moartea clinica (încetare a funcţiilor vitale ale inimii, a circulaţiei
sîngelui, a respiraţiei şi a sistemului nervos central ) cu moartea aparenta ( letargie
(medical) - Stare patologică caracterizată printr-un somn adânc, de lungă durată,
și prin pierderea cunoștinței și a capacității de mișcare ).

2. Obiectul material = corpul persoanei.

3. Subiectul:
a) Activ = necircumstantia. Exceptie: pruncuciderea ( unde este mama care isi ucide copilul
nou-nascut). Participatia – de regula posibila sub toate formele. Exceptie: pruncuciderea
unde coautoratul nu este posibil intrucat infractiunea are un autor activ propriu.
b) Pasiv = necircumstantia. Exceptie: pruncuciderea ( unde este copilul nou-nascut).
Situatii: o anumita calitate a subiectului pasiv conduce la retinerea unei agravate (exem.
Determinarea sau inlesnirea sinuciderii produsa impotriva unui minor ) sau conduce la
retinerea unui element circumstantia in cazul infractiunii de omor (exem. Art. 176 lit. e)
si f) ) .
- Art. 175 lit. c) – omor calificat – asupra sotului sau unei rude apropriate - !!!
calitatea subiectului pasiv obligatoriu pentru retinerea infractiunii respective
conduce si la circumstantierea subiectului activ.
- Pluralitatea victimelor poate reprezenta un element circumstantial ( art. 176 lit b))
sau poate conduce la retinerea unei agravante ( in cazul uciderii din culpa art.
178)

4. Latura obiectiva
- Elementul material = uciderea unei persoane. De regula este o actine , dar este posibil sa
fie si o inactiunea atunci cand subiectul activ treuia sa aiba o anumita conduita pe care nu
si-a respectat-o.
Special: infractinea de determinare sau inlesnire a sinuciderii : elementul material consta
in actiunea de a determina sau inlesnii sinuciderea.
- Urmarea imediata = consta in moartea victimei. Exceptie: art. 179 – fie decesul victimei
suferit ca urmare a sinuciderii sau incercarea de sinucidere.

5. Latura subiectiva
- Forma de vinovatie: este intentia (la omor, pruncucidere, determinarea sinuciderii) si
culpa (la ucidere din culpa).
- Mobilul/scopul : nu au nici o relevanta.

26
6. Forme = consumarea infractiunii are loc de regula in momentul deceesului, exceptie: art.
179 (determinare, inlesnire sinucidere) unde consumarea are loc alternativ.
Tentativa =
- este posibila si se sanctioneaza la omor;
- posibila dar nu se sanctioneaza la pruncucidere si la determinare sau inlesnire sinucidere;
- nu este posibila la ucidere din culpa.

7. Variante
- omorul este incriminat intr-o varianta tip si 2 variante calificate reglemente sub un nomen
iuris propriu
- pruncuciderea – doar varianta tip
- exista variante agravate la uciderea din culpa si la determinarea sau inlesnirea sinuciderii

8. Sanctiuni = de regula aspre, exemplu: omor deosebit de grav alternativ deterntiunea pe


viata si inchisoare de la 15-25 de ani si interzicerea unor drepturi.

9. Aspecte procesuale = urmarirea penala se efectueaza de catre procuror si actiunea penala


se pune in miscare din oficiu, mai putin la ucidere din culpa unde procurorul doar
supravegheaza;
Judecata in prima instanta este de competenta tribunalului, cu exceptia uciderii din culpa
unde competenta apartine judecatoriei.

OMOR

ART 174 Omor (norma)


(1) Uciderea unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ni si interzicerea
unor drepturi.
(2) Tentativa se pedepseste.

1. Obiectul juridic (special)= se oritejeaza viata persoanei, rezulta ca fapte trebuie sa


fie indreptata impotriva unei persoane aflate in viata.

2. Obiect material = corpul persoanei in viata.

3. Subiectul:
a) Activ = este necircumstantiat. Participatia este posibila sub toate formele.
Coautoratul = se retine atunci cand autorii faptei au actionat concomitent in cadrul
unei actiuni indivizibile si in realizarea intentiei de a ucide chiar daca viata
persoanei a fost suprimata prin actiunea exclusiva a numai unuia dintre
participanti.

27
b) Pasiv = este necircumstantiat. Trebuie neaparat sa fie o persoana in viata.

4. Latura obiectiva =
- Elementul material = uciderea o constituie de regula o actiune (directa – de exemplu :
lovire impuscare/ indirecta – cand nu se actioneaza in mod direct asupra victimei). Poate
fi si o inactiune; de exemplu: mama nu-si ingrijeste copilul nou-nascut.
- Urmarea imediata = decesul persoanei (infractiune de rezultat).
- Legatura de cauzalitate = reprezinta o mare importanta deoarece pot exista factori
exteriori ce sa favorizeze producerea rezultatului.

5. Latura subiectiva = vinovatia – se prezinta sub forma intentiei. Stabilirea in concret


se face plecand de la elemente obiective:
- obiectul utilizat
- regiunea anatomica vizata : capul, gatul, trunchiul.
- intensitatea si numarul loviturilor
- varsta si starea de sanatate a victimei

Discutie = se pune problema daca actiuni asupra membrele pot fi considerate ca fiind
facute cu intentia de a ucide. !!! ICCJ – a stabilit ca daca lovirea are lor la nivelul unui
membru si este distrus un vas important de sange atunci vom retine infractiunea de omor.
Opinie C.Rotaru = daca actiunea a fost aleatorie (???) atunci nu putem considera omor.

Exista fapta de omor si atunci cand :


- avem error in personam
- atunci cand se folosesc mijloace defectuoase prin care se faptuieste infractiunea ->
aberatio ictus

- Mobilul si scopul – nu intereseaza pe legiuitor (doar pe judecator)

6. Forme = tentativa se sanctioneaza si daca rezultatul apare mai tarziu (moartea)


atunci in momentul cand se produce se va considera ca s-a comis infractiunea de
omor si tentativa se va absorbi in infractiunea fapt consumat.

7. Sanctiunea = inchisoare de la 10 – 20 de ani si interzicerea unor drepturi

8. Aspecte procesuale - urmarirea penala se efectueaza de catre procuror si actiunea


penala se pune in miscare din oficiu; Judecata in prima instanta este de competenta
tribunalului.

28
- ori de cate ori exista o moarte suspecta – se va proceda le efectuarea unei expertize
medico-legale;

- ori de cate ori subiectul activ este minor – se va proceda la efectuarea unei expertize
psihiatrice.

Curs 06

OMORUL CALIFICAT

ART 175 Omorul calificat (norma)

(1) Omorul savirsit in vreuna din urmatoarele imprejurari:


a) cu premeditare;
b) din interes material;
c) asupra sotului sau unei rude apropiate;
d) profitind de starea de neputinta a victimei de a se apara;
e) prin mijloace ce pun in pericol viata mai multor persoane;
f) in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei;
g) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare, ori
de la executarea unei pedepse;
h) pentru a inlesni sau a ascunde savirsirea altei infractiuni;
i) in public,
se pedepseste cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Tentativa se pedepseste.

Continutul acestei infractiuni e identic cu cel al infractiunii de omor, diferenta fiind data doar de
elemente circumstantiale ce caracterizeaza art. 175.

A) Omorul comis cu premeditare. Nu exista o definitie legala pentru premeditare


(previziunea faptei, comiterea omorului cu sange rece). Pentru existenta acestui element
circumstantial, nu e suficienta existenta constiintei, ci e necesara si o exteriorizare a
hotararii infractionale.
Vorbim de indeplinirea cumulativa a 3 conditii:
1) Adoptarea rezolutiei infractionale si chibzuirea cu referire la savarsirea faptei
2) Existenta unei perioade de timp intre momentul luarii rezoutiei infractionale si
momentul savarsirii faptei astfel incat acest interval sa fie suficient pentru a da
posibilitatea faptuitorului sa pregateasca executarea si sa se gandeasca asupra faptei

29
3) Exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte pregatitoare (pregatirea armei,
alegerea locului savarsirii faptei, procurarea substantelor otravitoare, culegere de
informatii, etc)
Premeditarea – o circumstanta personala, nu se rasfrange asupra celorlalti participanti.
Daca au si ei o activitate de chibzuire cu referire la fapta, acest element circumstantial se
va retine si in sarcina lor.
Poate fi retinut si atunci cand e vorba de eroare in cazul persoanelor, si cand e vorba de
deviere a loviturii, daca modul in care a fost savarsita fapta implica o premeditare.
B) Omorul comis din interes material. Exista acest element circumstantial atunci cand se
urmareste dobandirea pe cai aparent legale a unui avantaj material ce urmeaza a fi
procurat prin savarsirea omorului (ex. dobandirea unei mosteniri, incasarea unei datorii,
etc).
Nu conteaza daca obiectul a fost procurat sau nu, important fiind doar scopul urmarit de
faptuitor. Daca efectul material se produce in mod implicit, dar nu a fost urmarit de
faptuitor, acest element nu se va retine.
Atunci cand e vorba de obtinerea unui interes material, se are in vedere un scop sau un
mobil.
C) Omorul comis asupra sotului sau unei rude apropiate. Trebuie sa existe o casatorie
incheiata, chiar daca se afla in proces de divort, dar nu s-a pronuntat o hotarare definitiva
si irevocabila. Daca casatoria e declarata nula sau desfacuta, nu se mai retine ca element
circumstantial.
Ruda apropiata – ascendentii, descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, si persoanele
devenite prin adoptie, conform legii, rude, verii primari si unchii, dar nu si unchii si
matusile prin alianta.
S-a pus problema daca in situatia in care se comite un omor asupra unei rude apropiate,
va fi retinuta si o circumstanta agravanta generala prevazuta de art. 75 b1, ce prevede
savarsirea infractiunii prin acte de cruzime sau violenta asupra unui membru al familiei.
S-a retinut ca aceasta agravanta nu mai poate fi retinuta in cazul omorului calficat de la
art 174-175b, pentru ca s-ar ajunge la o dubla agravare pentru aceeasi cauza, ceea ce e
inadmisibil.
E o circumstanta personala si nu se rasfrange asupra participantilor. Faptuitorul trebuie sa
fi stiut relatia de rudenie pentru a se retine elementul circumstantial in sarcina sa. Daca va
fi calificata uciderea unei terte persoane, insa din cauza devierii loviturii sau a erorii in
persoana, e ucis sotul/ o ruda apropiata, nu vor fi indeplinite elementele constitutive; se
va retine infractiunea de omor simplu.
D) Omorul comis profitand de neputinta victimei de a se apara. Periculozitatea acestei
fapte este sporita, pentru ca faptuitorul poate comite omorul cu mai multa usurinta. E
sanctionata si lipsa de moralitate si lasitatea faptuitorului, care profita de starea de
inferioritate a victimei, de a nu se putea apara.
Victima se afla in incapacitate fizica de a se putea apara, cand are o varsta prea
frageda/inaintata, ce ii da o stare de neputinta (stare de somn, infirmitate, etc). Nu se
30
poate retine art 175d atunci cand autorul e cel care aduce victima in neputinta de a se
apara. Se va retine omorul simplu.
Pentru a se retine acest element circumstantial, trebuie ca faptuitorul sa cunoasca starea
de neputinta a victimei, si aceasta se va rasfrange asupra participantilor numai in masura
in care au cunoscut starea victimei.
E) Omorul comis prin mijloace care pun in pericol viata mai multor persoane. Se refera
la mijloace apte de a cauza uciderea mai multor persoane: provocarea incendiului,
declansarea explozibililor, declansarea unei arme automate si executarea unei rafale
inspre un grup de persoane, otravirea unei surse de apa.
Se va retine aceasta circumstanta si cand mijloacele sunt apte sa cauzeze decesul mai
multor persoane, dar se produce decesul unei singure persoane.
In doctrina se vorbeste despre o intentie directa, cu referire la moartea unei singure
persoane, si de o intentie indirecta pentru moartea celorlalte. Daca se produce moartea
mai multor persoane, se vorbeste despre un omor deosebit de grav (art 176b).
Imprejurarea care conduce la agravarea faptei se rasfrange asupra participantilor care au
cunoscut mijlocul utilizat.
F) Omorul comis in legatura cu indeplinirea datoriilor de servici sau publice ale
victimei. E considerat a fi grav pentru ca, de regula, e vorba de o razbunare sau o
nesocotire.Fapta trebuie sa fie in legatura cu serviciul sau indeplinirea datoriilor publice
ale victimei, si nu e obligatoriu sa fie comisa in timpul serviciului.
Daca se comite in timpul serviciului, si nu are legatura cu indeplinirea datoriilor de
servici, se va retine omor simplu. Victima trebuie sa fi actionat in limita atributiilor de
serviciu; daca si-a depasit aceasta atributie nu va mai beneficia de protectia legii, si se va
retine omorul simplu.
In situatia in care subiectul pasiv e magistrat, politist, jandarm, militar, se considera omor
deosebit de grav.
G) Omorul comis pentru a se sustrage de la urmarire sau arestare, ori de la executarea
unei pedepse. Exista si un obiect juridic secundar, deoarece sunt protejate si relatii
sociale legate de infaptuirea justitiei. In realitate, in legatura cu aceste fapte putem vorbi
de un scop: de a se sustrage, pe sine sau pe altul, de la urmarire/arestare/executarea unei
pedepse.
H) Omorul pentru a inlesni sau ascunde savarsirea altei infractiuni. Exista doua
posibilitati:
1) Omorul e o infractiune-mijloc, comisa pentru realizarea infractiunii scop.
2) Omorul e comis pentru a ascunde/sterge urmele unei infractiuni deja realizate.
Nu exista omor calificat daca aceste infractiuni ascunse sunt talharia sau pirateria, pentru
ca se incadreaza la omor deosebit de grav.
In situatia in care se savarseste si omorul si infractiunea scop, sau in 2, se va retine in
concurs omor calificat + respectiva infraciune.

31
I) Omorul comis in public. Acesta a fost introdus de curand in codul penal. Legiuitorul a
conisderat necesar sa sanctioneze mai aspru o astfel de fapta, pentru ca faptuitorul
actioneaza cu temeritate, fatis in comiterea faptei.
Nu toate infractiunile art 152? cu notiunea de public se retin astfel.

Curs 07 – 17.11.2009

OMORUL DEOSEBIT DE GRAV

ART. 176 Omorul deosebit de grav (norma)


(1) Omorul savirsit in vreuna din urmatoarele imprejurari:
a) prin cruzimi;
b) asupra a doua sau mai multor persoane;
c) de catre o persoana care a mai savirsit un omor;
d) pentru a savirsi sau a ascunde savirsirea unei tilharii sau piraterii;
e) asupra unei femei gravide;
f) asupra unui magistrat, politist, jandarm ori asupra unui militar, in timpul sau in
legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora,
g) de catre un judecator sau procuror, politist, jandarm sau militar, in timpul sau in
legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora
se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si
interzicerea unor drepturi.
(2) Tentativa se pedepseste.

- Trasaturi caracteristice – la fel ca la omor

Elementele circumstantiale:
A) Omorul comis prin cruzimi : exista o circumstanta asemanatoare in art. 75 lit b) :
„savarsirea infractinii prin acte de cruzime”, cele doua agravante nu pot si luate in
calcul concomitent. Nu avem o definitie data in partea generala, dar doctrina a
incercat sa defineasca acest termen: prin cruzimi se intelege o manifestare de
ferocitate de natura sa provoace suferinte chinuitoare si prelungite. Victima este
supusa unor suferinte mai mari decat cele ce insotesc de regula uciderea unei
persoane. Suferintele pot fi de natura fizica (exem. Lovirea timp indelungat a unei
persoane cu diferite corpuri contondente ). Pot fi incluse si suferintele psihice chiar
daca ele nu sunt provocate direct victimei (exem Uciderea copilului atunci cand
mama este de fata). Putem avea conjugate cele doua tipuri de suferinte.

S-a pus problema identificarii criteriilor in functie de care putem vorbi de cruzimi
intr-o situatie data:
32
1. Atitudinea psihica a faptuitorului: daca intentiona sau nu sa provoace acele
chinuri suplimentare. (exem faptuitorul a dorit sa omoare victima, dar nu a reusit
din prima- nu vom retine omorul deosebit de grav).
Nu in mod automat atunci cand avem multiple lovituri vom avea omor deosebit
de grav comis prin cruzimi.

2. Intr-o decizie Trib. Suprem se mentioneaza ca prin cruzimi trebuie sa se inteleaga


nu doar provocarea de suferinte fizice victimei (aspect care de cele mai multe ori
ar fi imposibil de stabilit) ci si aspectul de ferocitate cu, care infractorul savarseste
omorul, trezind in constiinta celor care iau cunostiinta de fapta un sentiment de
oroare. Practica a evoluat in acest sens. S-a depasit putin acceptiunea
legiuitorului si a doctrinei data initial acestei optiuni, intrucat nu ne mai interesa
daca victima a suferit inainte de a deceda ci ne interesa opinia pe care o formeaza
oamenilor. Exem. Victima cu cutitul in inima ramas in inima Ca atare pe langa
atitudinea psihica a faptuitorului si atitudinea opiniei publice a inceput a castiga
teren in aprecierea acestei agravante.
Acest trend a facut ca in ani 70 ca dupa uciderea simpla urmata de transarea
cadravelor sa se retina omorul deosebit de grav.

V. Cioclei: Este evident insa ca aceste criterii nu sunt suficiente si ca in fiecare


caz concret trebuie avut in vedere si impactul pe care modul de comitere a faptei
il are asupra victimei, fie ca este vorba desrep victima directa a infractiuni, fie ca
este vorba destre victima indirecta ( persoana obligata sa asiste la comiterea
omorului unei rude/ prieten).

O situatia speciala a existat in practica judiciara si in doctrina cu privire la faptele


in care se aplicau mai multe lovituri cu pumnii si picioarele si in cele din urma
victima deceda. Putem avea : loviri cauzatoare de moarte, omor simplu sau omor
savarsit prin cruzimi.
Omor simplu atunci cand autorul nu a provocat in mod voit suferinte victimei
(exem. I-a aplicat o lovitura in abdomen si l-a pamant i-a dat la cap).
Loviri sau vatamari cauzatoare de moarte avem atunci cand (exem. Aplica 2
lovituri in abdomen si ii rupe splina).
Omor prin cruzimi daca faptuitorul a lovit victima timp de mai multe ore cu
pumnii si picioarele si loviturile erau destul de puternice.

Situatia cu omor cu un cutit: nu retinem atunci cand faptuitorul a vrut sa se


asigure ca victima a decedat, dar retinem daca avrut sa-l chinuie.

2008 – RIL – decizia 35 – 22 septembrie 2008 in care se reia acea ipoteza a


uciderii victimei urmata de partajarea corpului. S-a spus ca in mod gresit
33
retin unele instante ca avem de a face cu omor prin cruzimi si ca in realitate
ar trebuie sa retinem o infractiune de omor (dupa caz: simplu, calificat,
deosebit de grav nu de la litera a) ) in concurs cu o infractiune de profanare
de cadavre.

!!!Speta: doi fosti soti nu aveau relatii prea bune, aveau 2 copii majori din
care unul era politist. Sotia a divortat pentru ca sotul era destul de violent si
beitv. S-a produs divortul si urma partajul. Sotia era caznica iar in ziua cand
se presupune ca s-a savarsit fapta a fost cautata de copii si nu a fost gasita.
Inculpatul nu a vrut sa spuna unde e sotia. Au gasit telefonul la un cetatean
de etnie rroma la Buzau. Au gasit pe acesta si mai multe bunuri ale victimei.
Au cautat victima dar nu au gasit-o. Sotul a parcurs traseul Bucuresti –
Buzau intr-un timp foarte scurt. Cadavrul nu a fost gasit. S-a presupus ca l-
ar fi aruncat la groapa de gunoi. In ziua respectiva avusese loc un incendiu in
locul groapei de gunoi.
Nu se poate incepe urmarirea fara cadavru. Nu exista certitudinea ca aceasta
a murit. Intr-un sat la 100 km de Buzau un taran a anuntat politia pentru a
descinde spunand ca se intampla ceva suspect acolo , pentru ca vaca nu mai
bea apa si in fantana e un cap, 2 maini si 2 picioare. S-a gasit victima.
Nu s-au gasit insa urme de snage in apartamentul inculpatului care sa
permite stabilirea calitatii acesteia de sange uman. Sangele e usor
depreciabil.
Capul era intr-un sac DHL care nu se afla in vanzare. Ramanea intrebarea
cum a reusit sa transeze victima intr-un timp atat de scurt. S-a intrebat un
chirurg ortoped si s-a demonstrat ca a reusit cu ajutorul dibaciei sale de a
transa cadavrul dobandita prin faptul ca se ocupa cu transarea de animale
de mari dimensiuni.
In final s-a retinut ca avem fapta de omor calificat (cu premeditare) in
concurs cu fapta de profanare de cadavre (pe care profesoara nu a retinut-o
pentru ca nu a vrut sa intineze memoria sotiei sale , doar a vrut sa scape de
cadavru). Pedeapsa a fost de 25 de ani.

Imprejurarea savarsirii omorului prin cruzimi se resfrange asupra participantilor


(art. 28 (2)).

NCP – pastreaza in mod identic acest element circumstantial, in incriminarea


omorului calificat

B) Omorul comis asupra a doua sau mai multe persoane: au exista 2 opinii:
1) Trebuia ca fapta sa fie comisa printr-o singura actiune. (exem plasare unei bombe,
otravirea apei etc) In aceasta opinie se sustinea ca daca avem de a face cu mai
34
multe actiuni trebuie sa retinem omor comis de o persoana care a mai comis un
omor (alta agravanta) .
2) Intr-o alta opinie omorul nu trebuie sa se realizeze neaparat printr-o actiune ci
trebuie sa se realizeze in aceasi imprejurare sau cu aceasi ocazie. Ca atare trebuie
sa existe o intentie directa sau indirecta a faptuitorului de a ucide iar daca exista
intentie fie directa fie indirecta insa nici o persoana nu a decedat se va retine o
tentativa la infractiunea de omor deosebit de grav in varianta de la litera b).

Au existat si aici mai multe opinii in practica la situatia in care incerc sa ucid
mai multe persoane dar omor una dar ranesc pe alta. O solutie consacrata in
practica noastra (Bulai), atunci cand avem de a face cu o intentie de a ucide 2
persoane insa se obitne moarte unei si ranirea celei de a 2-a va fi retinuta o
infractiune de omor simplu in concurs cu o tentativa la omor deosebit de grav. De
multe ori si in practica judicira retinem asemenea solutie. Mai exista o solutie
pentru ca in asemnea situatie ar trebui sa retinem o singura infractiune de omor
deosebit de grav
.
RIL : ICCJ a venit cu o solutie ce nu se baza pe nici una din cele 2 opinii. A
retinut ca incazul in care au decedat una sau mai multe persoane asupra
carora s-a manifestat actiuni cu scopul de a ucide , fapta nu va fi omor
deosebit de grav , ci doar o singura infractiune de omor , omor calificat, sau
omor deosebi de grav cu exceptia lit. b) precum si tentativa la o asemenea
infractiune, deorece in asemenea caz unitatea infractionala legala nu poate
subzista.

Bulai : 174 + 20 raportat la 174 (mentionam


infractiunea de baza pentru ca la 176 nu avem definitie – 176 lit b)

!!! A doua opinie : 176 b)

RIL: 1. Daca nu se verifica alte circumstante: 174 + 20 raportat la 174 altfel


176 a,c,d + 20 raportat la 176 a,c ,d (NU b)

V.Cioclei: O asemenerea interpretare, contrara solutiilor anterioare ale instantei supreme si


opiniei majoritare din doctrina este discutabila; ea pare sa ignore caracterul complex de
infractiune unica dat de legiuitor elementului circumstantial de la art. 174 lit. b). Cu toate
acestea, trebuie sa tinem seama de prevederile art. 4142 C. proc. pen. conform carora
35
dezlegarea data problemelor de drept judecate cu prilejul recursului in interesul legii este
obligatorie pentru instante.

NCP – pastreaza in mod identic acest element circumstantial, in incriminarea omorului calificat

C) Omor comis de o persoana care a mai comis un omor: Comiterea de o persoana


dupa comiterea altui omor a indreptatit legiuitorul sa retina aceasta circumstanta.
Diferenta fata de lit b) este ca de aceasta data omorul se savarseste intr-o imprejurare
deosebita.

RIL : pe langa aceasta conditie trebuie indeplinite alternativ una din urmatoarele
conditii: 1. Fie exista o condamnare definitiva pentru prima fapta, 2. Fie
omorurile comise in imprejurari diferite sa fie judecate impreuna.

Speta: la drept acum 12 ani s-a gasit cadavrul unei fetite. Initial a fost suspectat tatal.
Apoi s-a amintit ca se mai gasise un alt cadavru in urma cu ceva timp, cu modus
operandi cu 10 ani in urma. Intr-o asemenea situatie inculpatul a fost trimis in
judecata pentru doua infractiuni de omor si as fi putut sa retin aceasta agravanta.
Opinia profesoara: aceasta solutie este fireasca considerand dezvoltarea materie
legate de Drepturile Omului (daca ar fi altfel atunci am incalca prezumtia de
nevinovatie). !!! S-a spus ca daca s-a dat o solutie prin care este inlaturata
raspunderea penala (exem. Amnistie, prescriptie etc) pot retine o asemenea
infractiune. Totusi aceasta solutie desi corecta nu o vom regasi in practica deoarece
instanta care constata prescriptia nu se mai pronunta asupra vinovatiei.

S-a pus problema daca atrage retinerea acestui element circumstantial si in cazul
savarsirii unei tentative. Raspuns : aplicand dispozitiile art. 174 putem retine
dispozitiile unui omor deosebit de grav. Aceasta solutie este valabila si daca subiect
pasiv al tentativei este aceasi victima dar exista o rezolutie infractionala distincta sau
o alta perosoana. Exem. Daca astazi am incercat sa ucid victima si reusesc o tentativa,
sunt condamnat, ies si ma duc si ucid victima atunci ne incadram.

S-a mai pus problema daca in cazul retinerii omorului deosebit de grav mai aplic
dispozitiile de la recidica sau concurs? Situatia : omor pe unul intru la inchisoare si
inainte sa fiu condamnat il omor pe colegul de camera? Da voi aplica concursul desi
nu pot aplica fara o hotarare de condamnare. Dar sa fiu dupa ce am primit
condamnare? Da retin si textul de la recidiva si voi da relevanta tratamentului juridic
textului de la art. 38 C. p.

36
S-a mai pus problma : daca trece ceva timp si omorurile sunt la distante considerabile
una de cealalata. Vom retine : 174 + 176 (c) – doua omoruri, al doilea deosebit de
grav.
Nu retin agravanta de la lit. c) cand fapta a fost o infractiune alta decat
infractiunea de omor. Exem. Pruncuciderea, vatamari cauzatoare de moarte, talharia
urmata de moartea victimei etc.

Acest element circumstantia are caracter personal si nu se poate resfrange asupra


celorlalti participanti.

V. Cioclei = In literatura de specialitate s-a aratat ca nu are importanta, pentru


existenta elementului circumstantial in discutie, daca pentru fapta de omor anterioara
autorul fusese sau nu condamnat definitic, daca a executat sau nu pedeapsa. Nu are
relvanta imprejurarea ca pentru prima fapta a intervenit prescriptia , ori s-a implinit
termenul de reabilitare sau daca fapta a fost amnistia. De asemenea nu intereseaza
daca pentru omorul anterior, autorul beneficiase de vreo clauza de atenuare a
pedepsei, cum ar fi depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de necesitate,
provocare etc.

NCP = pastreaza acest element circumstantial inincriminarea omorului calificat. Pentru a


pune capat discutiilor privind fomra sub care trebuie sa se prezinte infractiunea de omor
anterior NCP prevede in mod explicit si forma tentativei.

Curs 08 – 24.11.2009

D) Omorul comis pentru a savarsi sau pentru ascunderea savarsirea unei talhari
sau piraterii: corespunde acest element circumstantial celui de la art. 175 (h) dar
scopul savarsirii omorului nu mai e acela de a comite sau ascunde comiterea unei
infractiuni oarecare ci ascunderea unei talharii sau piraterii.

1. Omorul savarsit in scopul savarsirii unei talharii sau piraterii – aici infractiunea
de omor este infractiunea mijloc iar talharia infractiunea scop. Putem vorbi si de
un obiect jurdic adiacent constand in relatiile patrimoniale.
2. Omorul comis pentru a ascunde savarsirea unei piraterii sau a unei talharii. Prin
interemediul acestei modalitati sunt portejate in mod adiacent relatiile privind
infaptuirea justitiei.

In ambele situatii trebuie sa existe un scop, insa pentru retinerea elementului


circumstantial nu intereseaza daca acest scop a fost atins sau nu. De asemenea nu
conteaza daca talharia este comisa de aceasi persoana care a comis omorul sau
asupra aceleiasi persoane asupra careia s-a savarsit omorul.
37
Daca scopul a fost atins si s-a savarsit pe langa omor si o talharie sau piraterie se
va retine un concurs de infractiuni format dintre infractiunea de omor deosebit
de grav si o intrafctiune de talharie/piraterie, in situatia in care bineinteles si
omorul si talharia au avut acelasi autor.

Daca nu au avut acelasi autor voi retine doar infractiunea de omor deosebit de
grav (de ce nu participatie???).

Distinctii:
1. Fata de omorul din interes material (art. 175 (b)) unde se intra ulterior in
posesie si aparent pe cai legale a foloaselor materiale. La omor deosebit de
grav- intentia este de a procura un avantaj material, iar violentele exercitate cu
intentia de a produce moartea victimei.
2. Fata de talharia urmata de moartea victimei – exercitarea violentelor sunt cu
intentie dar nu cu intentia de a ucide. Ca atare loviturile nu trebuie sa fie apte
de a conduce la decesul victimei cu toate acestea sa se produca moartea
victimei dar acest rezultat – accidental si cu privire la el sa se poata retine
decat culpa (praeterintentia).

Speta: un caz mediatizat cu un drogat ce a lovit o eleva pentru a-i sustrage


mobilul. Eleva a murit la cateva zile. Lovitura in sine nu era indeajuns sa
provoace moartea victimei. S-a dat initial incadrarea de omor deosebit de
grav, dar apoi a fost schimbata in talharie cu urmare moartea victimei, dar la
presiuni publice s-a intors la omor deosebit de grav. (nu prea avea importanta
– pedeapsa e tot aceasi)

NCP = nu mai retine acest element circumstantial Optiunea legiuitorului este


fireasca. Aceasta varianta a omorului deosebit de grav poate fi considerata
drept o varianta mai grava a omorului calificat comis pentru a inlesni sau a
ascunde savarsirea altei infractiuni. In conditiile in care exista o incriminare
distincta a omorului deosebit de grav, iar sactiunea cea mai severa a fost
preluata de omorul calificat, nu se mai justifica o diferentiere inte cele doua
elemente circumstantiale.

E) Omor asurpa unei gravide: caracteristic – subiectul pasiv este circumstantiat –


femeia insarcinata. Starea de graviditate exista de la conceptie pana cand femeia
nasta. Pentru retinera acestui element circumstantial este necesar ca faptuitorul sa fi
cunoscut starea de graviditate. Nu se va retine agravanta in cazul erorii asupra
persoanei sau in cazul actiunii deviate . Ratiunea este aceasi ca la omor asupra sotului
sau a unei rude apropriate.
38
Distinctie: nu trebuie confundata aceasta infractiune cu altele asemanatoare care a
avut ca urmare moartea victimei (infractiunea de provocare ilegala a avortului cand
fapta a avut ca urmare moartea femeii insarcinate): - care este o infractiune
praeterintentionata.
Legiuitorul a considerat ca omorul comis asupra unei gravide este o fapta mai grava
intrucat desi nu exista o pluralitate de victime exista totusi o dubla atingere adusa
vietii.
Pe de alta parte se considera ca femeia insarcinata este mai vulnerabila, mai expusa
intr-o asemenea situatie.

NCP – pastreaza in mod identic acest element circumstantial, in incriminarea


omorului calificat

F) Omorul comis asupra unui magistrat , politist, jadarm ori asurpa unui militar,
in timpul sau in legatura cu indeplinirea datoririlor de serviciu sau publice ale
acestora: este un element circumstantial relativ nou introdus. Specific acestui
element circumstantial este subiectul pasiv calificat.

Fapta trebuie sa fie comisa in timpul serviciului sau in legatura cu indeplinirea


atributiilor de serviciu. Are si acesta un corespondent in elementele circumstantiale
ale omorului calificat ( 175 e)), aceasta jucand rolul unei norme generale. In stiuatia
in care victima decedeaza nu se retine in concurs si infractiuena de ultraj , intrucat
aceasta este absorbita in acest element circumstantial. (caracter complex)

NCP = nu mai este retinut ca element circumstantial distinct, dar la infractiunea de


ultraj se aplica pedeapsa de la omor cu marirea limitelor cu 1/3 respectiv ½.

G) Introdusa si mai recent prin legea 278/2006 : omorul comis de catre un judecator
sau procuror, politis, jandarm sau militar in timpul sau in legatura cu
indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice alea acestora: subiectul calificat
devine subiect activ.
Nu exista suprapunere perfecte -> magistrat – cuprinde si alte persoane in afata de
judecator si procuror(exem auditori de justitie etc.). Legea ofera o protectie mai mare.
De ce? Nu putem spune ca am avea in dreptul penal un principiu al simetriei. Prin
introducerea acestei agravante s-ar putea creea impresia ca totdeauna magistratii
savarsec aceste fapte. Pe scurt : nu are nici o ratiune. Este o masura neinspirata de
politica penala. Daca la lit. f) probabil s-a avut in vedere cresterea criminalitati si
sporirea numarului de activitati infractionale de acest gen, nu se poate spune ca aici s-
a intalnit in practica vreun caz de judecator/procuror/ militar/politist care sa comita
omoruri in exercitatea atributiilor de serviciu.
39
NCP = nu mai retine acest element circumstantial (din motivele enumerate mai sus).

Formele infractiunii :
- Tentativa se pedepseste
Consumare are loc in momentul decesului victimei.
!!! Pluralitatea elementelor circumstantial nu constituie un temei de existenta unui consurs
de infractiuni.

Sanctiune: detentiune pe viata, 15-25 de ani.

Aspecte procesuale: Procesul – procurorul efectueaza urmarirea penala.Tribunalul - prima


instanta. Este totdeauna necesara o expertiza psihiatrica.

NCP = a reunit omorul deosebit de grav cu cel calificat si deci din 16 circumstante (ipoteze) au
ramas doar 8.

PRUNCUCIDEREA
ART. 177 Pruncuciderea (norma)
Uciderea copilului nou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama aflata intr-o stare de
tulburare pricinuita de nastere, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

1. Obiectul jurdic special al acestei infractuni este prezentat de viata copilul nou nascut.

2. Obiectul material – corpul copilului nou-nascut.


Nu intereseza daca mama era casatorit in timpul nasterii , daca provine din casatori sau din afara
casatoriei, daca raporturile sexuale au fost consimtite sau nu.

3. Subiectul
a) Subiectul activ :sa fie mama copilului si sa se afle intr-o stare de tulburare.
Participatia este posibila la o asemenea fapta insa nu exista participatie la infractiune de
pruncucidere (in sensul propriu). Persoanele care o insitga sau o ajuta vor fi vinovate de omor
calificat art. 175 lit. d).
b) Subiectul pasiv este si el calificat. S-a cautat in doctrina o definitie petru notiunea de nou
nascut = copilul ce purta pe corp urmele unei nastere recernte.
Starea de nou nascut dureaza in principiu pana la taierea cordonului ambilicat devine indepent
fata de mama. Dar aceasta stare exista si dupa taierea cordonului ombilicat motiv pentru care de
fieccare data trebuie intocmita o expertiza medico-legala, insa solutia este la latiutdinea

40
magistratului (nu il obliga). Nu are importanta daca acel copil era viabil, important este ca el sa
se fi nascut viu.

4. Latura obiectiva
- Elementul material al acestei infracctiuni consta in uciderea copilului fie prin actiune
fie prin inactiunea.(exem. Il lasa intr-un loc expus).
Cerinta esentiala : ucidera sa se suprapuna imediat dupa nastere. Daca pruncul este ucis
mai tarziu – atunci avem omor calificat.
- Situatia premisa trebuie sa existe o nastere recenta atata timp cand copilul este
considerat un nou nascut.Cat timp e considerat nou nascut? In doctrina s-au stabilit mai
multe termene. (exem pana la taiere conrdon , dupa dar maxim o zi etc... )
- Urmarea imediata – moartea noului nascut. Legaruta de cauzalitate trebuie stabilita de
la caz la caz si trebuie stabilita acesta legatura intre actiunile si inactiunile mamei si
moartea noului nascut.

5. Latura subiectiva: vinovatia este sub modalitatea intentiei directe sau indirecte, intentie
ce trebuie sa survina pe fondul unei tulburari pricinuite de nastere ( o stare psiho-
fiziologica anormala are actioneaza asurpa discernamantului mamei , pe care il
diminueaza fara insa a-l aboli). Exem. Febra cuerperala determinata de patrunderea unui
agent patogen, psihozele maniaco depresive. Ele trebuie determinate.

Exem. Nu ajunge ca aceasta detine un certificat care sa ateste starea psihica. Acesta stare de
tulburare trebuie pricinuita de nastere. Daca nu retinem aceste stari atunci vom retine omor
calificat. In majoritatea cazurilor din practica s-a preferat calificarea faptei ca omor calificat.

Care este atunci oportunitatea acestei norme? (in conditiile in care in majoritatea cazurilor
avem omor calificat)
„Mama care isi ucide copilul natural mai inainte de a fi expirat termenul legal de declarare la
oficiu starii civile comite crima de prunucidere si se pedepseste cu temnita grea de la 3 la 5 ani.
„ (text de pe vremea lui Carol) – s-a incercat sa se pastreze aceasta norma, cam neoportuna.
Atunci se oferea o clementa din partea legiuitorului atunci pentru a scapa de copii bastarzi.
Astazi se poate spune ca in mod indirect se recunoaste o raspundere penala atenuata ( femeia
dupa nastere e mai instabila ca de obicei).

NCP: este incriminata sub o alta denumire si se largeste spfera de aplicare, deoarece nu se mai
cere ca tulburarea sa fie provocata de nastere.

UCIDEREA DIN CULPA


ART. 178 Uciderea din culpa (norma)
(1) Uciderea din culpa a unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

41
(2) Uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de
prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume
activitati, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
(3) Cind uciderea din culpa a unei persoane este savirsita de un conducator de vehicul cu
tractiune mecanica, avind in singe o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala sau
care se afla in stare de ebrietate, pedeapsa este inchisoarea de la 5 ani la 15 ani.
(4) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta savirsita din culpa, de orice alta persoana in
exercitiul profesiei sau meseriei si care se afla in stare de ebrietate.
(5) Daca prin fapta savirsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane, la maximul
pedepselor prevazute in alineatele precedente se poate adauga un spor pina la 3 ani.

1. Obiectul jurdic special – relatii speciale ce presupun respectarea vietii personaei si


apararea acestora impotriva faptelor din culpa.

2. Obiect material – corpul persoanei

3. Subiectul
a) activ – nu e circumstantia, fapta se poate comite si sub forma participatiei improprii;
instigatorul, complicele pentru instigare sau complicitate la omor (raspund pentru omor
deoarece ei au intentie, autorul pentru ucidere din culpa).
Daca exista culpa comuna se va retine coautorat la ucidere din culpa.
b) pasiv- nu este circumstantiat dar din puncul acesta de vedere este o infractiune oarecum
atipica pentru ca de multe ori subiectul pasiv poate fi in acelasi timp si subiect activ
(exem. 2 soferi se omoara reciproc).

4. Latura obiectiva
- Elementul material: uciderea persoanei se poate realiza fie prin actiune fie prin
inactiune.
Exem. Trecere prin fuga pe langa o persoana, atingerea acesteia si rasturnarea ei, rasturnare ce a
avut ca efect lovirea mortala a victimei.
Exem. Plec si las fierul in priza si se declanseaza un incediu si moare unul.
- Urmare imediata: decesul victimei,
- legatura de cauzalitate trebuie stabilita de la caz, si este poate infractiunea unde legatura
de cauzalitate este cel mai greu de stabilit.

Speta: inainte de 1989 se stabilea ca daca conducatorul este beat la volan sa se stabileasca culpa
acestuia desi nu exista o legatura de cauzalitate. Acest mod de a stabili vinovatiei este gresit. In
situatia in care si victima si autorul au fost vinovati, atunci se stabileste gradul de culpa a
fiecaruia (care intereseaza pentru latura civila a cauzei). Indiferent raspunderea penala ramane.
Se va tine cont la individualizare pedepsei. Daca e vorba de mai multi factori cauzali trebuie
facuta distinctie si analizat daca acel comportament al faptuitorului prin el insusi putea conduce
42
la decesul victimei sau daca actiunea conjugata a mai multi factori conjugali putea conduce la
acel rezultat.

5. Latura subiectiva: vinovatia trebuie sa existe sub forma culpei cu prevedere sau sub
forma culpei simple. Culpa trebuie s-o intalnim atat in ceea ce priveste producere
elementului material cat si in ceea ce priveste rezultatul.

6. Formele infractiunii: tentativa nu e posibila, consumarea se produce cu decesul


victimei. Daca trece o perioada mai mare de timp atunci nu asteptam moartea victimei si
incadram ca si vatamare corporala din culpa.

7. Sanctiuni = se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii , atat in varianta tip cat si in variantele


agravate in cuantum diferit. Particularitate = la alin(5) pedeapsa de baza are punct de
plecare varianta de baza la care se poate adauga un spor de 3 ani.
Se poate teoretic sa se ajunga la o pedeapsa de 18 ani (exagerat de mult).

Curs 09, 10 – nu le am dar includ variantele agravante la ucidere din culpa si infractiunea
de determinare si inlesnire a sinuciderii (pg. 95 -114 – manual)

Variantele agravate

1. alin (2) = se refera la uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori
a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea
unei anume activita. Doctrina = uciderea din culpa profesionala sau speciala.
Obiectul juridic = caracter complex deoarece cuprine ca obiect secundar si relatiile
privitoate la asigurarea securitatii anumitor activitati profesionale.

Cerinte speciale (3):


- faptuitorul = profesionist sau meserias ori sa indeplineasca o anumita activitate
- pentru exercitarea profesiei = sa existe dispozitii legale sau masuri de prevedere
- sa se nerespecte respectivele dispozitii
Aceasta varianta este cel mai des intalnita in practica. Atunci cand dispozitiile legale referitoare
la profesie prevad si ele o infractiune (exem. conducere fara permis) se va retine concursul de
infractiuni.

Referitor la latura subiectiva = atitudinea psihica a faptuitorului este in acest caz raportata la un
set de reguli preexistente, de aceea se restrang destul de mult incidenta cazului fortui (art. 47).
Totusi nu inseamna excluderea acestuia. Exem: explozia cauciucului datorita unui viciu ascuns/
defect de fabricatie.

43
Culpa trebuie demonstrata. Exem: nu avem ucidere din culpa daca un medic si-a indeplinit
obligatia dar victima a murit datorita unei complicatii datoara unei maladii nedescoperite.

2. alin(3) = este in esenta o modalitate a infractiunii de la alin (2) doar particularizata pentru
conducatorii de vehicole cu tractiune mecanica in stare de imbibatie alcolita depasita sau
stare de ebrietate.

Cerinte speciale:
- fapta sa fie savarsita de un conducator vehicul cu tractiune mecanica = bicicleta nu
este vehicul cu tractiune mecanica ( nu se aplica alin (3) ci alin (2). Inexistenta permisului
nu are ca efect incadrarea la aceastra fapta (dar se poate aplica concursul , daca este gasit
vinovat).
- conducatorul de vehicul sa aiba imbibatie alcoolica sau stare de ebrietate. = si in
acest caz trebuie !!! dovedica cauzalitate intre incalcarea normei si rezultat (ca betia (lato
sensu) a provocat accidentul). Exem. ICCJ = daca s-a constatat vinovatia victimei
constatarea imbibatiei alcoolice este irelevanta. Totusi daca se constata o imbibatie peste
limitele legale se poate forma o prezumtie relativa ca este de vina pentru producerea
faptei.
Limita legala = 0.8 g/l. Daca e sub limita atunci aplicam alin(2).

Se retine concursul cu infractiune de conducere in stare de ebrietate pe drumuri publica?


Opinii:
- da, pentru ca altfel s-ar crea o situatie favorabila celui ce comite o infractiune de ucidere
din culpa fata de cel cere conduce in stare de ebrietate ( nu s-ar mai putea retine recidiva).
- !!! ICCJ - RIL (si profesorii) = este o infractiune complexa si deci include si conducerea
in stare de ebrietate. Pedepsele mari suplinesc imposibilitatea retinerii starii de recidiva si
a concursului.

3. alin (4) = se refera la fapta savarsita din culpa de orice lata persoana, in afara deci de
conducatorul unui vehicul cu tractiune mecanica, in exercitiul profesie sau meseriei care
se afla in stare de ebrietate. Se afla la confluenta dintre alin (2) si alin (3).
Situatiile – se reduc fata de alin (2) prin eliminarea ipotezei „o anumita activitate” – deci
avem o culpa profesionala in adevaratul sens al cuvantului.
Nu mai este relevant gradul de imbibatie alcoolica , e de ajuns ca faptuitorul sa se afle
intr-o stare de ebrietate.
Si in acest caz trebuie stabilita legatura de cauzalitate intre nerespectarea normei
profesionale si deces.

4. alin (5) = ipoteza in care s-a cauzat moartea mai multor persoane. Caracteristic=
pluralitate de victime.

44
Aceasta varianta se aplica in raport cu toate celelalte. !!!Nu se va retine un concurs real
intre mai multe infractiuni de ucidere din culpa si nici un concurs ideal intre varianta alin
(5) si oricare alta varianta

DETERMINAREA SAU INLESNIREA SINUCIDERII

ART. 179 Determinarea sau inlesnirea sinuciderii (norma)


(1) Fapta de a determina sau de a inlesni sinuciderea unei persoane, daca sinuciderea sau
incercarea de sinucidere a avut loc, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Cind fapta prevazuta in alineatul precedent s-a savirsit fata de un minor sau fata de o
persoana care nu era in stare sa-si dea seama de fapta sa, ori nu putea fi stapina pe actele
sale, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani.

1. Obiectul juridic special = relatiile sociale a caror normala derulare presupune respectul
vietii persoanei si apararea acesteia, inclusiv impotriva faptelor prin care indirect se
ajunge la suprimarea ei.

2. Obiectul material = corpul persoanei ( V. Cioclei= se poate sustine ca nu avem obiect


material intrucat datorita caracterului indirect, elementul material nu se indreapta spre
corpul persoanei)

3. Subiectul
a) activ = necircumstantiat. Participatia –posibila in toate formele.
b) pasiv = necircumstantia la varianta tip, determinat la varianta agravata – minorul sau
persoana care nu era in stare sa-si dea seama de fapta sa.

4. Latura obiectiva
- elementul material = consta fie intr-o actiune de determinare (indemnare si convingere –
inclusiv acete de violenta fara !!! a se depasi limita intre convingere si constrangere - !!!
daca este constrans atunci avem omor prin folosirea energiei fizice a victimei => este de
esenta libertatea victimei a alege intre a se sinucide sau nu) , fie intr-o actiune de inlesnire
( sprijin sau ajutor dat – cooperare indirecta – altfel avem omor exem: il ajuta sa apese
tragaciu, sa bea otrava) (modalitati alternativa). E suficienta una, daca au fost ambele
efectuate infractiunea isi pastreaza unitatea. !!! Activitatea directa de ridicare a vietii este
exclusiv opera sinucigasului.
- urmarea imediata = dublu rezultat alternativ : fie sinuciderea, fie incercarea de
sinucidere.
- legatura de cauzalitate =trebuie stabilita. Daca determinarea /inlesnirea ineficiente si
totusi s-a sinucis nu vom retine infractiunea.

45
5. Latura subiectiva – vinovatia – forma intentiei (directa/indirecta).

6. Forme – se consuma fie in momentul decesului, fie in momentul incercarii. Tentativa nu


este incriminata.

Varianta agravata - subiect pasiv determinat – minorul/ iresponsabilul. Faptuitorul


trebuie sa cunoasca starea subiectului.
Discutie: opinia majoritara este ca textul se aplica oricarui minor (persoana sub 18 ani) si
iresponsabil de lege lata. O opinie minoritara , care de lege lata este falsa, ar trebui
adoptata de lege ferenda, in sensul distinctiei dintre persoana cu discernamant diminuat si
persoana care este lipsita in totalitate de discernamant. (solutie admisa in NCP) – in
sensul ca in acest din urma caz (persoane sub 14 ani si mentali lipsiti complet de
discernamant) se va considera ca fiind omor comis prin energia fizica a persoanei.

7. Sanctiuni = ambele pedeapsa inchisorii , cea agravata mai sever (maximul ei este
minumul de la omor).

8. Aspecte procesuale = din oficiu, de compententa procuror, prima instanta – tribunalul.

Curs 11- 15.12.2009

SECTIUNEA II. LOVIREA SI VATAMAREA INTEGRITATII CORPORALE SAU A


SANATATII

Din aceasta sectiune fac parte 5 infractiuni : lovirea sau alte violente, vatamarea corporala,
vatamarea corporala grava, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte, vatamarea corporala din
culpa.

Caracteristici generale
- sunt fapte ce aduc atingere dreptului persoanei la integritate fizica
- sunt infractiuni progresive astfel incat incadrarea juridica se face in functie de rezultatul
produs iar in cadrul sectiunii aceste infractiuni sunt ordonate in ordine progresiva cu
exceptia ultimei infractiuni (184 – vatamare din culpa) care nu prezinta punctul maxim de
gravitate.

1. Obiectul juridic

46
Valoarea sociala ocrotita este integritatea corporala si sanatatea persoanei.

2. Obiectul material : corpul persoanei in viata. Daca nu vorbim despre o victima in


viata nu se poate face o incadrare in una din aceste infractiuni fiind vorba fie de o
fapta putativa fie de o infractiune de profanare de morminte in varianta profanare de
cadavre.

3. Subiectii:
a) Subiect activ - orice persoana. Exista unele variante agravante unde subiectul pasiv
este circumstantiat si ca atare si subiectul activ devine unul circumstantiat si anume
persoana care are calitate de sot sau ruda apropriata cu victima. Intalnim aceste
variante agravate in art. 180 (1)1 si 181 (1)1
b) Subiectul pasiv- in principiu necricumstantiat dar de la aceasta regula exista o
exceptie in cazul articolului 182 (2) cand vatamarea corporala grava a avut ca urmare
avortul, in aceasta situatie subiectul pasiv este femeia gravida.
Prin modificarile aduse C.pen. legea 127/2000 avem de a face cu subiecti pasivi
circumstantiati si la infractiunile de la 180, 181 C.pen. si anume sotul sau ruda apropriata
a faptuitorului.

4. Latura obiectiva
- Elementul material - o actiune de lovire sau de exercitarea unor violente. Aceste
infractiuni se pot realiza insa si prin inactiuni ( exem. Fapta celui care are obligatia de a
administra un tratament unui bolnav si nu o face).
O conditie pentru existenta elementului material este ca acesta trebuie sa se plaseze in sfera
ilicitului ( in societate sunt permise anumite comportamente violente desfasurate itnr-un
cadru organizat sau daca e vorba de niste obiceiuri, cutume – exem. Box, tatuaje). Nu e cazul
atunci cand se produc slutiri. ??? scarificarea este permisa de legislatia romana ???

- Urmarea imediata : acestea sunt infractiuni de rezultat , urmarea imediata trebuie sa


constea in producerea unor suferinte fizice sau sa constea in vatamarea integritatii
corporale, a sanatatii sau chiar in decesul victimei.

- Legatura de cauzalitate : trebuie stabilita de la caz la caz intre fapta comisa si rezultatul
produs. Aceasta legatura de cauzalitate va fi stabilita in legatura cu rezultatul existent la
momentul consumarii infractiunii sau daca este cazul la momentul consumarii.

5. Latura subiectiva: infractiunile prevazute la 180,181 se comit cu intentie


(directa/indirecta) , la 182- cu preterintentie, intentie indirecta si intentie directa (alin.
(3)) , pentru infractiunea de la 183 – cu praeterintentie (infractiunea tip de la aceasta
forma de vinovatie) , 184 – culpa.

47
- mobil si scop : nu au relevanta in ceea ce priveste incadrarea juridica cu exceptia alin (3)
art. 182 unde legea foloseste cuvantul scop desi sensul acestei notiuni nu tine propriu-zis
de elementul scop din cadrul laturii subiective ci se refera la intentia directa cu care e
savarsita infractiunea.

6. Formele: tentativa este posibila la unele din aceste infractiuni dar nu se sanctioneaza
decat in cazul variantei agravate prevazute in alin.(3) de la art. 182. Sunt de asemenea
infractiuni unde tentativa nu este posibila din cauza formei de vinovatie (184) .
Aceste infractiuni se consuma in momentul producerii urmarilor specifice fiecareia
dintre ele. Acest moment poate fi concomitent cu savarsirea faptei sau poate fi
ulterior.
Este de mentionat ca aceste urmari se pot agrava progresiv si daca la momentul
producerii faptei vorbim de o infractiuni este posibil ca dupa trecerea unei perioade
de timp incadrarea jurdica sa se faca la alta infractiune.

7. Variante: cu exceptia infractiunii de la 183, toate celelalte infractiuni au si variante


agravante.

8. Sanctiuni: legiuitorul a prevaut o gama larga de sanctiuni pentru aceste infractiuni


mergand de la amenda alternativ cu inchisoarea, pana la pedeapsa inchisorii aplicate
exclusiv, cuantumul cel mai ridicat fiind atins in cadru infractiuni 183- maxim special
de 15 ani.

9. Aspecte procesuale:
- 180, 181 – actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila, impacarea partilor
inlatura raspunderea penala. Exista si in cazul acestor infractiuni variante agravate
(victima sot, membru al familiei) unde actiunea penala se poate pune in miscare si din
oficiu, impacarea partilor putand produce si in aceasta situatie efecte.
- Art. 184 (1), (3) – exista plangerea prealabila ca mod de punere in miscare.

LOVIREA SAU ALTE VIOLENTE

ART. 180 Lovirea sau alte violente (norma)


(1) Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice se pedepsesc cu inchisoare de
la o luna la 3 luni sau cu amenda.
(11) Faptele prevazute la alin. 1 savarsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu inchisoare
de la 6 luni la un an sau cu amenda.
(2) Lovirea sau actele de violenta care au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare
ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
48
amenda.
(21)Faptele prevazute la alin. 2 savarsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu inchisoare de
la unu la 2 ani sau cu amenda.
(3) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. In cazul
faptelor prevazute la alin. 1^1 si 2^1 actiunea penala se pune in miscare si din oficiu.
(4)Impacarea partilor inlatura raspunderea penala, producandu-si efectele si in cazul in care
actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu.

Obiectul si subiectii- vezi la inceput sectiunea.

1. Latura obiectiva:
- Elementul material: de regula este o actiune de loviere sau exercitarea altor violente.
Actiunea se poate realiza fie prin energia faptuitorului , fie prin folosirea altei forte pe
care acesta o pune in miscare (exem. Pune cainele pe tine) . Aceste actiuni se pot exercita
fie direct ( lovire cu palma, cu pumnul) , fie indirect ( ofera victimei un scaun despre care
stie ca este stricat si victima pica). Aceste actiuni pot consta in violente fizice dar si in
violente morale ori constrangeri psihice ce produc o suferinta fizica ( exem. Faptuitorul
sperie victima, care care si se loveste) .

Practica judiciara a dat un sens foarte larg notiunii de violente si s-a retinut in spetele
solutionate de instante ca suflarea prafului de bachelita in ochii victimei reprezinta o
infractiune de lovire. Daca aseaza o pioneza pe scaunul victimei, ii sufla creta etc.
Poate consta si in inactiuni sau in omisiuni de exem. Faptuitorul sapa un sant si nu o
acopera cu gandul ca victima sa cada ( cine sapa groapa altuia... ). Nu ne referim la
aceasta ipoteza in situatia in care se fac niste lucrari si din neglijenta faptuitorul nu
acopera groapa pentru ca nu avem intentie vom retine infractiunea de la 184.

- Urmarea imediata: consta in producerea de suferinte fizice (alin.1) si producerea unei


vatamri a integritatii corporale sau sanatatii care sa fi necesitat cel mult 20 de ziel de
ingrijiri medicale, in cazul alin 2 de la 180.Fiind vorba de un termen substantial calcului
acestui termen se face pe zile curente si nu pe zile libere.

a) Ingrijiri medicale: diverse definitii, este in generral definit ca tratametnul prescris de


medic in raport cu leziunea produsa prin violenta . Ce nu reprezinta zile de ingrijiri
medicale : nu inseamna concediu medical, nici perioada de spitalizare si nici perioada
necesara de vindecare din punct de vedere anatopic. Este vorba de o notiune juridica
– medicala prin care se aprecieaza gravitatea acestor ingrijuri. Fiind vorba de termen
medical acesta trebuie stabilit, dovedit printr=un act, raport de expertiza etc.
Ca atare medicul curant nu poate face aprecieri asupra parti juridice a expertizei.

49
b) Aceste expertize contin de obicei referiri tehinice :
1. Echimoza (vanataia – o pata de culaore rosu, albastruie produsa prin spargerea unor vase
capilare la nivelul demei cu infiltratie sanguina in tesutul din jur- in functie de culoare
poate fi stabilita si ziua in care s-au podus) , de regula nu necesita zile de ingrijiri
medicale insa daca acopera zone mai intinse de pe corp sau denota o anumita profunzime
se pot acorda zile de ingrijiri medicale (max. 10 de regula).

2. Exfoliatia( zgarietura) este o eroziune la nivelul epidermei, o detasare mai superficiala


sua profunda a pielii. Daca este superficiala nu necesita zile de ingrijiri

3. Hematomul (cheagul de sange, cucui) este o acumulare de sange rezultata prin ruperea
unor vase de sange importante. Se manifesta fie prin existenta unei bose (umflaturi) daca
este pe os, fie prin existenta unei adancituri ( la nivelul tesuturilor moi). Daca nu atinge o
anumita gravitate nu se acorda zile de ingrijiri medicale, dar daca este profund atunci se
pot acord zile de ingrijiri medicale (de regula max. 10).

4. Plaga (rana) este o leziune de profunzime si continuitate a tegumentelor si tesuturilor . In


functie de obiectul utilizat avem plagi taiate, plagi intepate, contuze, impuscate, termica,
chimica etc. Plagile taiate si cele contuze daca nu sunt penetrante au nevoie de obicei de
ingrijiri medicale de pana la 10 zile. In cazul plagilor impuscate, penetrante etc de regula
se acorda mai mult de 10 zile ( putem iesi din sfera infractiuni de la 180).

- Legatura de cauzalitate: se prezuma in cazul aplicarii de violente fizice intre aceste si


cauzarea suferintei. Cand e vorba de rezultat trebuie stabilita legatura intre violenta si
rezultat.

Zilele de ingrijiri medicale nu pot fi dovedite cu martori, chiar daca suntem in prezenta unor
loviri care ar necesita ingrijiri dar nu se prezinta la medic, atunci ne vom incrada pe alin.(1)
nu pe alin. (2).
Fara o expertiza medico-legala nu se pot face aprecieri de catre judecator. El poate doar
combate certificatul (exem. Cere o contraexpertiza, in apreciere fata de spusele martorilor o
considera exagerata).

2. Latura subiectiva: intentia directe, indirect, mobilul, scopul sunt irelevante.

3. Forme: tentativa este posibila dar nu se pedepseste. Consumarea are loc la momentul
producerii rezultatului (momentul aplicarii violentelor). In cazul aplicarii mai multor
lovituri se va retine o singura infractiune. Daca loviturile sunt aplicate la un anumit
interval de timp dar in indeplinirea aceleias rezolutii infractionale, putem vorbi de o
infractiune continuata si putem vorbi de un moment al epuizarii (ultima lovitura).
Multitudinea de subiecti pasivi conduce la retinerea unui concurs de infractiuni.
50
4. Variante:
Avem infractiunea tip si o varianta agravata (ingrijiri medicale). (????)
Au fost introduse 2 variante agravate (1)1 si (2)1 care reiau ipotezele de la (1) si (2) cu ipoteza ca
acestea sa fie impotriva membrilor familiei (sotul sau ruda apropriata daca acesta locuiect sau
gospodaresc impreuna cu faptuitorul)

5. Sanctiune: amenda alternativ cu inchisoarea.

6. Aspecte procesuale: se pune in miscare la plangere prealabile si (1)1 si (2)1 – din


oficiu. Partile se pot impaca.

VATAMAREA CORPORALA
ART 181. Vatamarea corporala (norma)
(1) Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru
vindecare ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5
ani.
(11)Fapta prevazuta la alin. 1 savarsita asupra membrilor familiei se pedepseste cu inchisoare
de la unu la 5 ani.*)
(2)Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. In cazul
faptelor prevazute la alin. 1^1 actiunea penala se pune in miscare si din oficiu.
(3) Impacarea partilor inlatura raspunderea penala, producandu-si efectele si in cazul in care
actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu.

Caracteristici generale:
Asemanatoarea cu lovierea doar ca presupune consecinte mai grava deoarece necesita mai mult
de 20 de zile de ingrijiri medicale dar nu mai mult de 60 .
Intrucat leziunile produse sunt grave trebuie evaluata cu atentie latura subiective pentru a nu
confunda aceasta infractiunea cu tentativa la omor.

1. Forme : tentativa este posibila dar nu se pedepseste. Consumarea are loc in momentul in
care se produce rezultatul cerut de lege ( sa exista o vatamare corporala ce necesita mai
mult de 20 de zile de ingrijiri medicale). Nu se confunda consumarea infractiunii cu
momentul savarsirii faptei.
Varianta agravata presupune circumstantierea subiectului pasiv si a celui activ (membru al
familiei)

2. Sanctiunea: inchisoarea.

3. Aspecte procesuale: plangere prealabila/din oficiu (pentru membrii familiei). Impacare


produce efecte.
51
VATAMARE CORPORALA GRAVA
Vatamare corporala grava (norma)
(1) Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru
vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.
(2)Daca fapta a produs vreuna din urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ,
incetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul, ori
punerea in primejdie a vietii persoanei, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 10 ani.
(3) Cand fapta a fost savarsita in scopul producerii consecintelor prevazute la alin. 1 si 2,
pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 12 ani.

Intensitatea loviturilor in functie de care stabilim incadrarea juridica in infractiunea de la 182


avem 2 criterii:
1. Criteriul curativ (peste 61 de zile de ingrijiri medicale);
2. Criteriu fizio-patologic – natura vatamarilor – caracterul ireversibil al acestora.

Variante: O varianta tip si 2 agravate. Indiferent de numarul de zile medicale daca se


produc efectele de la alin (2) este suficient pentru a se retine fapta de vatamare corporala
grava (care are prioritate in aplicare).

1. Varianta tip: o vatamare cu mai mult de 60 de zile de ingrijiri medicale. Nu are


relevanta daca numarul acesta a rezultat prin actiunea directa a faptuitorului sau
este urmarea unor complicatii suferita de victima in urma tratamentului.

2. Varianta agravata alin (2) :


• Pierderea unui simt sau organ sau incetarea functionarii acestuia: se face in
doctrina distinctie intre cele doua. Simtul - o capacitate a individului de a avea
diferite perceptii in raport cu sine si lumea inconjuratoare. Nu exista o
suprapunere perfecta intre functiile anumitor organe si simt (exem. Organele
pereche) (????). De aceea pierderea unui simt presupune lipsa totala a capacitatii
de a percepe pe cand pierderea unui organ de regula conduce la diminuarea sau
micsorarea capacitatii ori la o infirmitate permanenta fara a echivala aceasta cu
pierderea simtului. Organul – reprezinta o parte componenta a corpului alcatuita
dintr-un tesut omogen sau eterogen prin intermediul organelor fiind indeplinite
functii vitale sau functii utile vietii. Pierderea unui organ insemna detasarea din
corp al acelei parti fie ca aceasta detasare este determinata direct de actiunea
faptuitorului fie ca este consecinta unei interventii chirurgicale determinata de
producerea faptei. Incetarea functionarii acestora – desi se foloseste pluralul
probabil ca se refera mai degraba la incetarea functionarii organelor nu si a
simturilor pentru ca pierderea simturilor inseamna acelasi lucru cu incetarea
functionarii aceastora.
52
• O infirmitatea permanenta fizico- psihica – este o modificare ce prejudiciata
morfologic sau functional organismul. Modificarea trebuie sa fie permanenta si
ea poate fi determinata de actiunea faptuitorului sau de complicatii ce intervin
dupa momentul savarsirii faptei. Trebuie sa existe o expertiza medico-legala prin
care sa se stabileasca caracterul de permanenta a infirmitatii. Infirmitatea nu
trebuie confundata cu invaliditatea ce insemna o deficienta functionala ce
afecteaza capacitatea de munca. Un invalid este intotdeauna infirm, dar reversul
nu este intotdeauna adevarat. (???? Hobby)

• Slutirea – o deformare permanenta morfologico- estetica prin care se


prejudiciaza armonia corpului sau a unui segment anatomic. Atunci cand slutirea
se produce in zona fetei vorbim despre desfigurare. Pentru aprecierea existentei
desfigurarii se folosesc diferite criterii cea mai cunoscuta fiind metoda esteti-
metrica ce consta in impartirea zonei faciale in 120 de patratele ( cate din aceste
suprafete sunt afectate de plaga, leziune si in functie de numarul acestora si de
caracterul acestei afectari se face o apreciere si apoi o corelatie intre varsta, sexul
si profesia partii vatamate). S-a pus problema daca pierderea dintilor din fata
reprezinta sau nu slutire. A intervenit un dubiu deoarece medicii-legisti faceau
confuzie intre slutire si pierderea unui organ ( da dintele nu e organ dar nu e
acelasi lucru). Totusi nu e vorba de un prejudiciu estetic care poate fi refacut pe
cai naturale. Prin urmare de la caz la caz magistratii sunt cei care sa aprecieze un
prejudiciu estetic. Aprecierea medicilor-legisti isi depaseau atributii cand
considerau ca nu este slutire (si scriau asta in certificatul medico-legal). RIL : s-a
respins cererea facuta de procuror, nu se poate stabili o regula in functie de care
sa se aprecieze daca pierderea unuia sau mai multor dinti din fata reprezinta
slutire.

• Avortul: presupune intreruperea cursului sarcenii pe tot parcursul acesteia. Se


retine aceasta varianta numai daca faptuitorul stia ca victima este insarcinata.

• Punerea in primejdie a vietii persoane: crearea unui prejudiciu concret si


imediat pentru viata victimei adica vatamarea sa fie de natura sa puna in pericol
viata victimei.

3. Varianta agravata alin(3): preia ipotezele de la alin (1) sau (2) cu conditia ca
fapta sa fie comisa in scopul producerii acelor consecinte.

53
Latura subiectiva: la alin (3) – intotdeauna intentie directa iar ipotezele de la alin. (1) si (2) se
pot produce cu intentie indirecte sau cu preterintentie. !!! Nu ne putem imagina cum se poate
pune in primejdie a vietii cu intentie directa si sa nu vorbim tentativa de omor.

Forme Tentativa este posibila si se sanctioneaza la forma alin(3).

Sanctiunea – doar inchisoarea.

Aspecte procesuale: din oficiu, nu e posibila impacarea partilor.

Drept penal – Curs 12 – 22.12.2009

VATAMARI CAUZATOARE DE MOARTE


ART. 183. Vatamari cauzatoare de moarte
Daca vreuna dintre faptele prevazute in art. 180-182 a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa
este inchisoarea de la 5 la 15 ani.

– aceleasi aspecte discutate in general.

Latura obiectiva: este identica celei de la infractiunea de lovire sau celei de la infractiune de
vatamare corporala (exercitarea unor violente). Textul chiar precizeaza ca e vorba de una din
faptele de la 180-182.

Urmarea imediata: aceasta consta in moartea victimei. Singura infractiune din aceasta sectiune
care o astfel de urmare.

Legatura de cauzalitate: trebuie stabilita si in acest caz, cu mare atentie intre elementul material
si urmarea imediata. De multe ori din cauza faptului ca violentele exercitate sunt inapte sa
produca moartea si totusi daca la scurt timp dupa aceste actiuni intervine moartea victimei s-ar
putea sa se concluzioneze gresit legatura de cauzalitate. De aceea in cazul acestei infractiuni este
obligatorie o expertiza medico-legala care sa stabileasca cauza mortii.
Exem. Faptuitorul a aplicat mai multe lovituri tatalui. Acesta a decedat dupa cateva minute. S-a
constat insa ca lovituriel aplicate nu erau prea grave si dupa expertiza s-a stabilit ca batranul
suferise un infarct.

54
Latura subiectiva: vinovatia apare de acesta data sub forma praeterintentie, dar loviturile sau
violentele sunt exercitate cu intentie si numai moartea victimei intervine din culpa. Loviturile nu
trebuie sa fie apte sa produca moartea victimei. Este gresit sa spunem ca loviturile sunt cu
praterintentie!!!

Formele: Tentativa nu este posibila (daca moartea nu se produce atunci infractiunea consumata
este o infractiune de la 180-182
Consumarea infractiuni de lovituri cauzatoare de moarte se produce la momentul in care se
produce moartea victimei care nu intereseaza la cat timp s-a petrecut)

Variante – doar varianta tip

Sanctiunea – 5 – 15 ani

Aspecte procesuale: se pune in miscare din oficiu, se judeca in instanta la tribunal.

VATAMAREA CORPORALA DIN CULPA


ART.184 Vatamarea corporala din culpa art.184
Fapta prevazuta la art. 180 alin. 2 si 2^1, care a pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare
ingrijiri medicale mai mari de 10 zile, precum si cea prevazuta la art. 181, savarsite din culpa, se
pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.
Daca fapta a avut vreuna din urmarile prevazute la art. 182 alin. 1 sau 2, pedeapsa este
inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
Cind savirsirea faptei prevazute in alin. 1 este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a
masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru indeplinirea unei
anume activitati, pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
Fapta prevazuta in alin. 2 daca este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor
de prevedere aratate in alineatul precedent se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Daca faptele prevazute la alin. 3 si 4 sunt savarsite de catre o persoana care se afla in stare de
ebrietate, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 3 ani, in cazul alin. 3, si inchisoarea de la unu la
5 ani, in cazul alin. 4.(Alin. 4^1)
Pentru faptele prevazute in alin. 1 si 3, actiunea penala se pune in miscare la plingerea
prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

Latura obiectiva: infractiunea se realizeaza prin faptele prevazute la 180 (2) sau 181, fapte ce
au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare mai mult de 10 zile de ingrijiri medicale.
Daca numarul de ingrijiri medicale nu este mai mare de 10 atunci fapta nu reprezinta infractiune.
La accidente de circulatie: de multe ori victimele nu inteleg ca producerea unui rezultat mai putin
grav (sub 10 zile de ingrijiri medicale) nu reprezinta infractiune.

Latura subiectiva: o regasim sub forma culpei (cu prevedere/simpla)


55
Formele: Tentativa nu este posibila
Consumarea are loc la producerea rezultatului periculor prevazut in lege

Variante : o varianta tip si 5 variante agravate.

SECTIUNEA III. AVORTUL – PROVOCAREA ILEGALA A AVORTULUI


ART. 185 Provocatea ilegala a avortului
Provocarea ilegala a avortului
Intreruperea cursului sarcinii, prin orice mijloace, savirsita in vreuna dintre urmatoarele
imprejurari:
a) in afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate in acest scop;
b) de catre o persoana care nu are calitatea de medic de specialitate;
c) daca virsta sarcinii a depasit patrusprezece saptamini,
se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Intreruperea cursului sarcinii, savirsita in orice conditii, fara consimtamintul femeii
insarcinate, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.
Daca prin faptele prevazute in alin. 1 si 2 s-a cauzat femeii insarcinate vreo vatamare
corporala grava, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi, iar daca
fapta a avut ca urmare moartea femeii insarcinate, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani si
interzicerea unor drepturi.
In cazul cind fapta prevazuta in alin. 2 si 3 a fost savirsita de medic, pe linga pedeapsa
inchisorii, se va aplica si interdictia exercitarii profesiei de medic, potrivit art. 64 lit. c).
Tentativa se pedepseste.
Nu se pedepseste intreruperea cursului sarcinii efectuata de medic:
a) daca intreruperea cursului sarcinii era necesara pentru a salva viata, sanatatea sau
integritatea corporala a femeii insarcinate de la un pericol grav si iminent si care nu putea fi
inlaturat altfel;
b) in cazul prevazut in alin. 1 lit. c), cind intreruperea cursului sarcinii se impunea din motive
terapeutice, potrivit dispozitiilor legale;
c) in cazul prevazut in alin. 2, cind femeia insarcinata s-a aflat in imposibilitate de a-si
exprima vointa, iar intreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit
dispozitiilor legale.

Avortul – provocarea ilegala a avortului – a fost reintrodusa dupa 1996 ( a fost abrogata fara
discernamant dupa 1990). Aici legiuitorul nu a dorit sa sanctioneze femeia insarcinata.
Subiectul protectiei este in primul rand mama.
Este greu de spus ca in subsidiar este ocrotit si produsul de conceptiei (fatul). - profesoara
Indiferent de varsta fatului fapta reprezinta infractiune. Pana la varsta de 14 saptamani se pot
face avorturi de catre persoane specializate.

56
Obiectul material: il reprezinta corpul femeii insarcinate. Daca acceptam teoria ca avem si un
subiect al protectiei in subsidiar atunci avem si produsul de conceptie.

Subiect activ: orice persoana cu exceptia femeii insarcinate. Iar pentru agravanta de la alin(4) –
medicul.
Subiect pasiv: femeia insarcinata – existenta unei sarcini. Daca nu avem o femeie insarcinata
atunci avem o fapta putativa, daca insa se produc alte urmari vom avea de a face cu o alta
infractiue.

Latura obiectiva=
Elementul material – consta in efectuare de manopere avortive . Intreruperea cursului sarcinii
prin orice mijloace in una din urmatoarele imprejurari:
1. In afara institutelor medicale sau cabinetelor autorizate
2. De o persoana care nu are calitatea de medic specialist
3. Varsta sarcinii adepasit 14 saptamani.
Urmarea imediata – expulzarea produsului de conceptie (moartea produsului de conceptie).
Legatura de cauzalitate: trebuie sa existe o legatura intre elementul material si rezultatul.

Latura subiectiva: trebuie sa existe cu privire la vinovatie, intentia subiectului activ de a


produce avortul. Daca nu exista aceasta intentie vorbim despre o alta infractiune (exem. O lovest
in fata si datorita socului avorteaza – 183 (3)).

Forme: tentativa se pedepseste ( nu s-a produs avortul). Daca se naste cu anumite malformatii nu
pot sa-l condamn decat eventual pentru tentativa de avort (in Noul Cod Penal este protejat insa
produsul de conceptie).
Consumarea: se produce expulzarea sau inceteaza viata intra-uterina.

Variante: o varianta tip, 3 agravate.


1. Alin (2) : intreruperea sarcinii fara consimtamantul femeii insarcinate
2. Alin (3): daca faptele de la (1) si (2) au avut drept urmare o vatamare grava sau moartea
femei insarcinate
3. Alin (4): cand fapta de la (2) si (3) a fost savarsita de un medic fapta este mai grava si pe
langa inchisoare se prevede si interdictia exercitatii profesiei de medic (64 lit.c)

Sanctiuni: 3-6 ani varianta tip, pedeapsa inchisorii si interzicere drepturi – varianta agravante

Cauze de nepedepsire: nu se pedepseste intreruperea sarcinii facuta de un medic daca era


necesara pentru salvarea vietii femei sau din motive terapeutice.

57
CAPITOLUL II INFRACTIUNI CONTRA LIBERTATII PERSOANEI

Dreptul la libertate reprezinta unul din drepturile fundamentale alaturi de dreptul la viata, la
integritate corporala si la sanatate.

Obiectul juridic – dat de relatiile sociale care ocrotesc libertatea persoanei. Cand vorbim de
libertatea persoanei ne referim la mai multe aspecte: 1. Libertatea de miscare 2. Libertatea
morala 3. Inviolabilitatea corespondentei 4. Inviolabilitatea domiciliului.
La infractiunea de santaj in subsidiar se ocroteste si patrimoniul.
Ca si obiect material : aceste infractiuni sunt in general lipsite de obiect material. La unele
totusi putem vorbi de obiect material.

Subiect activ: orice persoana. Participatia penala este posibila sub forma coautoratului , a
instigarii sau a complicitatii. Exceptie o face infractiunea de divulgarea a secretului profesional
care din cauza modului in care este reglementata poate fi savarsita numai sub forma autoratului.
Subiect pasiv – orice persoana, exceptie in cazul divulgarii secretului profesional, unde e
persoana care a cedat secretul.

Urmarea imediata:incalcare a dreptului la libertate.


Legatura de cauzalite: trebuie sa existe, insa cum e vorba de infractiuni de pericol aceasta
legatura de cauzalitate rezulta din chair savarsirea infractiunii.

Tentativa – este posbilia dar se sanctioneaza doar la santaj.


Consumarea – are loc in momentul incalcarii libertatii persoanei.

Sanctiuni: majoritatea se sanctionaeaza cu pedeapsa inchisorii iar la unele infractiuni intalnim si


amenda alternativ cu pedeapsa inchisorii.

Drept penal – curs 13 – 05.01.2010

58
- !!!Ar fi bine sa citim din manual acest capitol (infractiuni impotriva libertatii
persoanelor) si sa punem intrebari

LIPSIREA DE LIBERTATE IN MOD ILEGAL

Este ocrotita in principal libertatea fizica a persoanei motiv pentru care atunci cand vorbim de
obiectul juridic al infractiuni vorb im de libertatea de actiune a persoanei, in principal libertatea
de miscare. In mod adiacent este protejata in unele variante si libertatea psihica.
Avand in vedere ca infractiunea are si variante agravate exista si un obiect juridic adiacent care
varieaza putand consta fie in protejarea relatiilor patrimoniale , protejarea libertatii sexuale a
persoanei , fie in protejarea vietii si integritatii corporale a persoanei si a sanatatii.
Ca obiect material avem corpul persoanei daca se actioneaza asupra acestuia (exista si variante in
care poate exista fara un contact), iar in variantele agravate ca obiect material un bun atunci cand
se cere pentru eliberarea persoanei un folos material.
Ca si subiecti : subiectul activ nu este circumstantiat, orice persoana poate fi subiect activ al
acestei infractiuni, participatia este posibila iar pluralitatea de faptuitori conduce la retinerea unei
agravante (alin. (2).) Subiect pavis poate fi orice persoana. In cazul variantei agravate de la alin.
(2) avem un subiect pasiv circumstantia , victima sa fie minora, iar in varianta de la alin (4) poate
fi statul, o persoana jurdica, o organizatie internationala sau interguvernamentala, o institutie a
statului sau un grup de persoane.
Latura obiectiva: elementul materiala consta de regula intr-o actiune in sensul ca victima va fi
impiedicata sa se deplaseze ( exem . victima este legata, este tinuta, este blocata intr-o incapere).
Pe langa acestea actiunea mai poate sa consta si intr-o deplasare fortata a victimei dintr-un loc in
altul ( de exemplu in cazul rapirii).
Lipsirea de libertate se poate realiza si printr-o inactiune, de exemplu in situatia in care o
persoana nu este pusa in libertatea, desi exista un act care constata nelegalitatea sau neteimicia
detentiei.
Ca si cerinta esentiala atasate elementului material trebuie sa se constate caracterul ilegal al
restrangerii libertatii. Putem avea de a face cu o restrangere legala fie atunci cand legea o permite
(invatatoare nu permite copiilor sa plece de la gradinita pana cand nu vin parintii) sau cand
lipsirea de libertatea intervine tocmai in temeiul unei dispozitii legale ( retinere sau arestare
preventiva).
Pentru a consta daca avem sau nu de a face cu aceasta infractiune trebuie sa analizam perioada
de timp pentru care a fost lipstit de libertate subiectul pasiv. Uneori este suficienta o perioada
scurta de timp pentru a vorbi de o asemenea infractiune. In alte situatii o intindere foarte mica in
timp daca nu este corelata cu un scop adecvat nu este lipsire de libertate.
Intervalul de timp mai este important pentru stabilirea faptului daca aceasta infractiune este
absorbita in alte infractiuni sau este in concurs cu alte infractiuni.
La infractiunea de viol aproapre intotdeauna vorbim de o lipsire de libertate a victimei pe durata
actului sexual, atunci lipsirea de libertate se absoarbe celei de viol ori de cate ori perioada este

59
necesara pentru realizarea obiectului material al infractiuni de viol. Daca insa depaseste cu mnult
acest timp vom retie viol in concurs cu lipsire de libertate.
La fel la infractiunea de talharie de multe ori victima este amenintata sau supusa unor violente iar
daca lipsirea de libertate dureaza atata vreme cat este necesar pentru sustragerea bunului vom
retine doar talharie. Bulai: la talhari nu putem retine niciodata un conscurs atunci cnad lipsirea
de libertate este facuta cu scopul de a sustrage bunul sau de a scapa. In practica si la alti autori
atceasta definitie nu se retine prrin urmare vom retine concurs daca victima de exmeplu este
legata cu lantul sau este legata cu o sfoara Un alt exemplu iau victima o tin 2 zile ma duc la ea si
ii vad lantul de aur si il fur, atunci nu pot vorbii de o absorbtie si deci vom retine concurs.
In cazul infractiunii de omor este legata pentru a evita cu mai mare usurinta loviturile care duc la
moartrea victimei atunci nu vom retine concrus. Daca insa faptuitorului a deplasat victima in
padure a legat-o si apoi a legat-o dar victima l-a injurat si a fost omorata atunci vom vorbi de o
intractiune complexa. (???)
Rele tratamente aplicate minorului: se mergea fie pe absorbtia infractiuni de libsire sau
infractiune de rele tratamente. Atunci a intervenit ICCJ si a stabilit ca avem de a face cu un
concurs ideal.
Urmarea imediata consta in restrangerea libertatii fizice iar in cazul agraventelor consta intr-o
urmare imediata speciala: suferinta, punere in primejdie a vietii, deces.
Legatura de cauzalitatea rezulta de regula din materialitatea faptei.
In cazul moartii victimei trebuie sa constatam intotdeauna ca lipsirea de libertate este cea a cauza
decesul victimei.
Putem retine si concurs cu lovituri cauzatoare de moarte.

Fomele infractiunii:
1. Tentativa se pedepseste in cazul alinieatelor 2-4
2. La alin. celelalate tentativa nu este posibila.
3. In variante de lalin (4) – actele preparatorii sunt asimilate tentativei.
4. Infractiunea se consuma in momentul in care are loc o restrangere a libertatii
persoanei.
5. Putem vorbii de infractiune continua si de un moment la epuizarii care intrevine
atunci cand persoana este repusa in libertate. Sunt si cazuri in care intervine
moartea victimei sau sinuciderea acesteia.

Variante agravata (alin 2):


1. Simularea de calitati oficiale - ori de cate ori aceste calitati nu exista la momentul
savarsirii faptei indiferent daca ele au existat anterior sua au fost dobendite dupa
2. Rapire - transportul victimei dintr-oun loc in altul si impiedicarea deplasarii acesteia
conform propriei vointe
3. Fapta sa fie savarsita de o persoana inarmata: arme – in acceptiunea de la 191, atunci
armele sa fie la vedere sau pentru amenintarea victimei. Putem vorbi si de obiecte
asimilare armelor si atunci aceste obicte treb uie folosite la un atac.
60
4. Fapta sa fie savarsita de 2 sau de mai multe persoane impreuna. Pentru existenta
faptei acele persoane trebuie sa fie prezente la locul faptei, sa dea incredere faptuitorului
si sa inhibe reactiile victimei
5. In schimbul eliberarii se cere un folos material sau un alt avantaj. Doctrina este de
acord si practica de asemenea ca infractiunea de sataj se absoarbe in aceasta
agravanta.
6. Victima este minora – se intelege ca prin minor = persoana sub 18 ani, pentru existenta
agravantei trebuie sa cunoasca ca victima este minora, iar starea de minoritate sa existe la
momentul inceperii lipsirii de libertate.
7. Victima este supusa unor suferinte fizice sau psihice si aceste suferinte sa intreaca
suferintele inerente lipsirii de libertate. – daca tin victima in conditii insalubre sau o
privez de mancare, de apa, pot vorbii de o asemenea varianta agravata.
8. Atunci cand viata sau sanatatea victimei sunt puse in pericol – este important de
subliniat ca fapta se produce praeteintentionat ca altfel as avea de a face cu tentativa de
omor sau o alta infractiune. Exemplu: rapesc o persoana despre care nu stiu ca este
bolnava dar care sufera de astm si viata i-a fost pusa in pericol.

Varinata agravata ( alin (3)) :


Lipsirea de libertate in scopul obligarii la practicarea prostitutiei: - este o
infractiune complexa ce se poate confunda cu infractiunea de trafic de persoane
sau trafic de minori si de acea s-a pronuntat un RIL 1/2008 : nu exsita un concurs
de infractiuni intre lipsire de libertate si trafic de persoane/de minori. Se va retine
cele din legea speciala chiar de a avut loc si o lipsire de libertate.

Varinate agravata 3 : - cand este indreptata impotriva statului, un grup de persoane, o


organizatie etc. A fost introdusa ca urmare a aderarii la conventia cu privire luarii de
ostatici. De atunci lucrurile s-au schimbat si s-a adoptat si la noi o lege legata de terorism.
Ce se prevede in aceasta lege acopera aceasi situatie de fapt cu cea reglementata cu
aceasta varianta. Ca atare exista o suprapunere de texte si s-ar dori sa se modifice textul
lipsirii de libertate. De aceea in viitorul cod penal sunt eliminate aceste infractiuni care
duc la suprapunere de texte.

Varianta agravata 4 : este nevoie ca autorul sa faca parte dintr-un grup organizat.

Varinate agravata 5: daca a avut ca urmare moartea sau sinucirea victimei.

Sanctiuni: prevazuta pedeapsa cu inchisoarea. Pedepsele sunt mari.


Aspecte procesuale: actiunea penala se pune in miscare din oficiu.

VIOLAREA DE DOMICILIU (ART. 192) :

61
Inviolabilitatea domiciliului este prevazuta de constitutie. Ocrotirea acestei valori de face
si prin mijloace de drept penal.
Obiectul juridic este libertatea individuala ce presupune o inviolabilitate a spatiului de
locuit, ca atare se ocroteste aici un drept nepatrimonial si nu domiciliul in sens de imobil.
Obiectul material al acestei infractiuni nu este imobilul , de aceea vom spune ca aceasta
infractiune nu are obiect material.
Subiect activ necircumstantiat, participatia este posibila in toate formele , iar subiectul
activ poate fi chiar proprietarul unui imobil (cum e cazul in care a inchiriat si intra fara
voia chiriasului, la fel si in cazul in care sotii sunt despartiti in fapt).
Subiectul pasiv este necircumstantiat , este orice persoana care are in folosinta o locuinta.
De aceea nu este nevoie ca locuinta sa fie in proprietatea sa sau in raport de acea locuinta
sa detina un titlu formal.
Ca si situatie premisa este necesar sa constatam preexistenta unui domiciliu, in sens larg,
in acceptiunea legii penale nu a celei civile. De aceea putem considera a fi domiciliu
orice loc in care persoana isi duce existenta o perioada de timp (locuinta, camera de hotel,
rulota, gura de canal, cort).
Incapere – un spatiu delimitat destinat locuirii (exem. camera dintr-un apartament in care
locuiesc impreuna cu proprietarii).
Dependinte – prelungiri ale spatiului de locuit (pod, pivnita, magazia etc).
Loc imprejmuit – curte sau gradina in masura in care acestea sunt ingradite.
Dar nu vom putea include spatiile comune dintr-un imobil (scari, lift etc).
Pentru existenta acestei infractiuni nu este necesar ca acel loc sa fie locuit la momentul
savarsirii faptei (exem. casa de vacanta din timpul saptamanii).
Latura obiectiva:
Elementul material poate consta intr-o actiune sau inactiune. Actiune – actiunea de
patrundere in domiciliul cu conditia ca aceasta sa se faca fara consimtamantul persoanei
ce locuieste acolo. Legea reglementeaza si savarsirea acestei fapte printr-o inactiune si
anume refuzul de a parasi locuinta la cerea persoanei care vietuieste acolo. Pentru aceasta
modalitate trebuie sa existe o cerere expresa de a parasi locuinta iar acesta sa refuze. Fara
aceasta cerere nu se poate constata existenta infractiunii.
Pentru ambele situatii se cere indeplinita conditia esentiala ca patrunderea sau refuzul de
a parasi locuinta sa se faca fara drept.
Furtul prin efractie: s-a pus problema daca include violarea de domiciliu. Intr-o prima
opinie mai veche s-a spus ca da, fiind o infractiune complexa. Opinia noastra este ca nu ,
si ca ar trebuii a se retine concursul celor doua infractiuni, deoarece cele doua norme
apara valori sociale diferite si prin urmare ar trebui sa se retina concursul. Mai mult
efractia nu absoarbe violarea de domiciliu ci doar distrugerea.
Talharia dintr-un domiciliu: RIL: 31/2007 – se va retine un concurs de infractiuni
atunci cand are loc o talharie dintr-o locuinta.
Urmare imediata: ingradirea libertatii individuale.
Legatura de cauzalitate: rezulta ex real (din materialitatea faptei).
62
Latura subiectiva: intentie directa sau indirecta
Mobil/scop: nu intereseaza dar pot creiona vinovatia in cazul acestei infractiuni. (daca
faptuitorul patrunde pentru a cere o suma de bani care a fost facuta cu imprumut si deci
nu se poate retine violarea de domiciliu).
Formele: tentativa este posibila doar in modalitatea patrunderii fara drept dar nu se
sanctioneaza.
Consumarea: are loc la momentul producerii urmarii imediate. Daca ramane un timp
mai indelungat in domiciliu se poate vorbi despre o infractiune continua si deci de un
moment al epuizarii.
Variante:
6. Varianta tip
7. Varianta agravata:
1. Modalitate 1: fapta se savarseste de o persoana armata. Arma trebuie sa fie la vedere
sau victima amenintata. Arma asimilita sa fie utilizata ca atare.
2. Modalitate 2: fapta comisa de 2 sau mai multe persoane impreuna.
3. Modalitate 3: folosirea de calitati mincinoase.
4. Modalitate 4: savarsirea infractiunii in timpul noptii. Varianta intalnita cel mai des in
practica.
Sanctiune: pedeapsa cu inchisoare.
Aspecte procesuale: variantea tip – necesara plangerea prealabila, impacarea partilor
inlatura raspunderea penala.

Urmatoarele infractiuni pe scurt

Amenintare: practica spune ca e nevoie ca partea sa se fi simtit infricosata de


amenintare, Cioclei spune ca nu e nevoie, caci e de ajuns ca acea temere in abstract sa
poate produce o temere, ca atare nu vor fi infractiuni amenintarile in gluma sau cele care
par neserioase.

Santaj: de multe ori este realizat printr-o amenintare. Daca la amenintare doar lansez o
amenintare fara a conditiona aceasta amenintare. La santaj astept si o reactie din partea
subiectului pasiv. Santajul se consuma nu cand persoana se lasa santajata ci chiar in
momentul in care este lansata amenintarea. De regula pentur ca se urmareste un folos
injust vom avea ocrotita in subsidiar si patrimoniul persoanei. Pentru a distinge de
talharie trebuie sa observam ca la santaj avem mai mult de a face cu o constrangere mai
mult la nivelul psihic si totdeauna se lasa partii de a alege intre a suferi amenintarea sau a
satisface dorinta faptuitorului. La talharie posibilitatea este destul de restransa.

Violarea secretului corespondentei: poate avea sau nu forma materiala. Poate sotul
desface corespondenta sotiei? Cea veche spune ca da, cea noua spune ca nu.

63
Divulgarea secretului profesional: s-a pus problema in doctrina mai veche daca nu
cumva faptuitorul care divulga asemenea secrete nu va fi tras la raspundere penala daca
cel care i-a incredintat secrete a savarsit o fapta penala. Autorii consacrati spun ca nu
avem de a face cu o infractiune. Profa: ca totusi ar fi o infractiune, deoarece legea nu
conditioneaza existenta acestei infractiuni.
Care mai e actualitatea acestei infractiuni? In conditiile in care notarii, avocatii au
obligatia de a divulga secretul profesional atunci cand clientii lor incearca sa savarseasca
anumite infractiuni (spalare de bani etc.). Profa: aceste persoane ar trebui sa nu raspunda.

64