Suport de curs la Drept Penal - Partea Speciala – sem.

I
Prof. Tiganoaia
Tema 1 - Introducere

- Are la baza o norma de incriminare;

- Cauze care inlatura raspunderea penala( amnistia, impacarea, retragerea plangerii,
prescriptia);
- Infractiuni contra persoanei, patrimoniului, de serviciu, contra umanitatii.

Trasaturile esentiale sunt acele insusiri generale si comune oricarei infractiuni, avand trei trasaturi
esentiale: tipicitatea, antijuridicitatea, imputabilitatea. Daca lipseste o trasatura esentiala, fapta
respectiva nu mai este infractiune.

Diferenta dintre trasaturile esentiale si elementele constitutive

Trasaturile esentiale = Acele conditii generale si commune caracteristice oricarei infractiuni, iar in
masura in care lipseste o trasatura esentiala a infractiunii, existent ilicitului penal este exclusa.

Elementele constitutive = Spre deosebire de trasaturile esentiale, nu privesc infractiunea in general,

ci un anumit tip de fapta prevazuta de legea penala, ele fiind totalitatea conditiilor cerute de norma
de incriminare pentru existenta unui tip particular de infractiune.

Ex: furt, omor. Absenta unora dintre elementele constitutive nu exclude ilicitul penal, ci doar tipul
respective de infractiune, fapta putand constitui o alta infractiune.

Ex: in anumite conditii, o fapta de furt comisa de un subiect activ calificat (functionar public,
gestionar, administrator) constituie infractiunea de delapidare. Absenta calitatii subiectului activ
relevata pe parcursul cercetarilor conduce la retinerea unei infractiuni de furt, fiind exclusa existent
delapidarii.

Schema infractiunii

I. Conditii preexistente

a)obiectul infractiunii - juridic – generic(de grup)

- special – principal si secundar

- material

Obiectul juridic generic al infractiunii de omor (persoana): viata persoanei.

Obiectul material al infractiunii de omor(valoarea, bunul care este lezat) – corpul uman (bun, lucru,
persoana).

1
O infractiune are/nu are obiect material dupa cum respective valoare sociala respectata are
aptitudinea de a se incorpora intr-o entitate materiala.

La infractiunea de omor, obiectul material (corpul persoanei) are valoare probatorie.

b)subiectii infractiunii – activ – persoana fizica

- persoana juridica

- pasiv – p.f.

- p.j.

Activ - nemijlocit (autorul + coautorul)

- mediat (instigator + complice)

Pasiv – principal – p.j.

- secundar – p.f.

Obs: Pasiv – p.j. – in masura in care este titulara valorii sociale protejate.

Subiect pasiv general – statul – subiectul care este afectat de savarsirea tuturor infractiunilor.

Statul – grup de indivizi

- coeziunea de grup
- statul aplica pedepse din necesitatea de a exista

Ordinea de drept – totalitatea normelor dintr-un stat

- naturala

c)conditii de loc si de timp – furtul calificat (savarsit in timpul noptii/ savarsit in mijlocul de
transport in comun)

II. Comportamentul (continutul infractiunii) este format din:

- situatia premisa

- continutul constitutiv

a)situatia premisa = acea stare, situatie, imprejurare pentru care se genereaza existenta unei fapte
prevazute de legea penala si in absenta careia fapta nu poate constitui respectivul tip de
infractiune.

2
Ex: - abuzul de incredere – preexistenta unui titlu netranslativ de proprietate in baza caruia
faptuitorul detine bunul mobil al altuia.

- marturia mincinoasa – preexistenta ascultarii martorului

b)continutul constitutiv – latura subiectiva

- latura obiectiva

O infractiune este o fapta prevazuta de legea penala.

Codul penal prevede norme de incriminare, nu infractiuni (tipar legislativ).

Preventia in dreptul penal se face post factum.

Latura obiectiva – elementul material

- legatura de cauzalitate
- cerinte esentiale
- urmarea imediata

Latura subiectiva – vinovatie

- mobil
- scop

In cazul infractiunilor din culpa nu exista vinovatie si scop.

Culpa – are relevanta penala ca forma de vinovatie.

III. Forme, modalitati, sanctiuni

Formele infractiunii intentionate – acte premergatoare, tentativa, fapt consumat, fapt epuizat:

a)tentativa

- Exista o diferenta intre incriminarea tentativei la o fapta si sanctiunea acesteia.

- Tentativa unei fapte poate sa fie posibila, dar neincriminata.

- Nu toate infractiunile au tentativa incriminata.

- La infractiunea de omor, daca intervine desistarea, inca exista tentativa de omor.

- Tentativa: pedepsibila/ nepedepsibila.

b)infractiunea fapt consumat

- consumarea unei infractiuni intervine odata cu producerea urmarilor immediate.

3
- exista 4 forme de infractiune fapt consumat: continua, continuata, de obicei si progresiva. Aici
intervine totusi un moment al epuizarii, care este cel relevant pentru existenta infractiunii in
integralitate.

- ex: infractiunea de furt in mod continuat – odata cu cel de-al doilea act se constata ca infractiunea
se consuma.

Modalitati:

Modalitatea normativa – prevazuta in norma de incriminare – se poate comite sub o multitudine de

modalitati faptice.

Modalitatea normativa este a elementului material; varianta este a infractiunii.

Imputabilitatea comporta 2 aspecte: subiectiva si obiectiva.

Vinovatia se regaseste in cadrul imputabilitatii subiective.

Din pdv al vinovatiei, tipicitatea contine si faptul vinovatiei.

In cazul anumitor infractiuni, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a

persoanei vatamate . Ex: art 231 NCP.

Tema 2 – Infractiunile contra persoanei

Persoana este vazuta ca obiect al protectiei penale. C.P ofera protectie juridica penala persoanei,
vazuta ca valoare sociala, prin intermediul incriminarilor privite in partea I – partea speciala.

Exista o multitudine de valori sociale subsecvente persoanei si aflate in raport cu aceasta (relatie
parte- intreg) dintre care amintim:

1.viata – protejata prin intermediul incriminarii omorului, uciderii din culpa, loviturilor cauzatoare
de moarte.

2.integritatea corporala si sanatatea persoanei – prin intermediul incriminarii vatamarilor

corporale, lovituri sau alte violente.

3.libertatea sexuala – violul.

4.integritatea, inviolabilitatea sexuala – act sexual cu un minor.

5.demnitatea – desi insulta si calomnia nu sunt infractiuni, exista o serie de incriminari ale caror
fapte lezeaza in mod direct demnitatea umana (sclavia, traficul de persoane si de minori).

Persoana este un concept juridic fara definire in CP, insa prin raportare la dispozitiile CCV rezulta ca
este un concept esentialmente legat de existenta unor drepturi si libertati. In acest sens, trebuie
facuta diferenta intre persoana si fiinta umana.

4
Fiinta umana este o realitate bio-psiho-sociala ce capata protectie juridica adecvata, prin
intermediul cadrului legal.

In dr. penal se protejeaza in primul rand starile de fapt si numai prin intermediul acestei protectii se
apara si starile de drept. Ex: infractiune contra patrimoniului si omorul – dreptul penal protejeaza
viata ca entitate biologica.

Dreptul penal are un caracter subsidiar si selectiv, el confera protectie juridica a anumitor valori
sociale numai in masura in care protectia juridica oferita respectivei valori prin alte ramuri de drept
nu este suficienta. Dreptul penal are si caracter selectiv pentru ca ofera protectie juridica numai
impotriva celor mai grave incalcari al respectivei valori sociale ce justifica o reactie de represiune
sociala.

Consideratii despre viata persoanei din pdv penal

Este de departe a fi solutionata controversa cu privire la momentul de inceput al vietii, iar cu orivire
la momentul de final al vietii omului, practica judiciara accepta acest moment ca fiind punctul
terminus al procesului tanatologic.

Fatul este o persoana (viata intrauterina):

- subiect al protectiei penale

- viata (este in devenire)
- mama nu este sanctionata daca alege sa intrerupa sarcina, expunandu-se la anumite conditii
de viata (fumeaza, consum de droguri)

Protectia acordata persoanei umane se face atat cu privire la viata sa intrauterina, cat si
extrauterina, diferenta facandu-se in functie de incadrarea juridica justificata.

Cu privire la eutanasie si sinucidere asistata medical, jurisprudenta cedo a statuat ca dreptul la

viata, recunoscut prin art 2 din Conventie, nu include un drept de a muri. Eutanasia si sinuciderea
asistata medical in Romania constituie infractiuni: uciderea la cererea victimei si inlesnirea
sinuciderii.

Omorul

Intotdeauna subiectul pasiv este o persoana fizica. Subiectul activ este orice persoana care
indeplineste conditia raspunderii penale. Rezultatul actiunii de omor rezulta din moartea victimei.
Omorul si omorul calificat sunt imprescriptibile.

Infractiunea de omor exista din momentul in care s-a pus in executare intentia de a ucide o
persoana, doar ca in forma tentativei, daca nu se intampla moartea persoanei.

Din pdv subiectiv, organul judiciar este tinut a proba exista intentiei de a ucide, si avand in vedere
ca intentia e o suma de procese intelective, volitive, afective, ce tin de viata infractorului, acestea

5
trebuie sa se manifeste in exterior prin manifestari de conduita agresiva, care sa probeze fara dubiu
existenta intentiei de a ucide si nu la mai putin.

Omorul si omorul calificat sunt 2 infractiuni distincte, insa fapta e aceeasi.

Omorul savarsit cu premeditare implica o stare psihica a unei persoane, iar pentru a retine
premeditarea, practica judiciara impune 2 conditii:

a)existenta unui interval de timp intre momentul in care isi propune si alege victima si cel al trecerii
la actiune. Este o conditie care se apreciaza judiciar, actiunea de ucidere nefiind sub actiunea unei
decizii spontane.

b)faptuitorul trebuie sa efectueze acte de pregatire materiala in vederea comiterii omorului

(confectionarea si procurarea anumitor arme).

Omorul savarsit din interes material

Se urmareste dobandirea unui folos ca urmare a savasirii faptei. Circumstantele personale nu se pot
transmite asupra participantilor. Cele reale se transmit.

Omorul comis pentru se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la raspundere
penala sau de la executarea unei pedepse

Nu este necesar ca in momentul comiterii omorului sa se fi inceput urmarirea penala impotriva

persoanei pe care faptuitorul doreste sa o ajute prin comitarea omorului. In acest caz nu se poate
vorbi despre omor comis pt a se sustrage pe sine sau pe altul de la executarea unei pedepse decat
dupa ramanerea definitiva a unei hotarari judecatoresti in materie penala.

Ex: uciderea unei persoane de catre condamnatul definitiv la executarea unei pedepse cu
inchisoarea savarsita asupra victimei in conditiile in care aceasta amenintase faptuitorul cu
denuntarea locului in care sa gaseste.

Omorul savarsit pentru a inlesni sau ascunde savarsirea altei infractiuni

In aceasta modalitate, infractiunea de omor se afla in raport cu orice alta infractiunea, fiind un
raport de conexitate teleologica.

Atunci cand omorul se comite pt a inlesi savarsirea altei infractiuni, omor este infractiune mijloc ce
se retine in raport cu respectiva infractiune daca faptuitorul reuseste sa o comita si pe aceasta;
nefiind necesar decat ca faptuitorul sa urmareasca comiterea unei astfel de infractiuni, si nu
neaparat sa o si realizeze efectiv.

Omorul comis asupra a 2 persoane

In situatia in care dintre cele 2 victime supuse agresiunii, doar una inceteaza din viata, cealalta
reusind sa traiasca, nu se poate retine aceasta circumstanta, aplicandu-se regulile unui concurs de
infractiuni intre o infractiune de omor consumata (omor simplu sau calificat) si o infractiune de

6
tentativa de omor, in raport cu victima a carei viata nu a fost luata (poate fi simpla, calificat, cu exc
art 188 raportat la 189 al 1 lit f CP).

Omorul savarsit de catre o persoana care a mai savarsit anterior o infractiune de omor sau o
tentativa de omor - CP

Omorul savarsit impotriva unei femei gravide

Starea de graviditate e o circumstanta pur personala, care nu se rasfrange asupra participantilor

decat in masura in care acestia au cunoscut-o.

Pentru a se retine in sarcina faptuitorului starea de graviditate, trebuie sa fie indeplinite 2 conditii:

- starea de graviditate trebuie sa fie reala (raport de expertiza medico-legala)

- faptuitorul sa fi cunoscut starea, sau fie din vizibilitatea sarcinii, pentru cele inaintate.

Pentru stadiile incipiente, proba cunoasterii sarcinii poate fi facuta prin acelasi mijloc de proba,
inclusiv declaratiile facute de martori din care sa rezulte ca era cunoscuta acea stare, dupa sa fie
cunoscuta sau sa fie posibila starea ca faptuitorul sa fie tatal biologic al fatului.

Sarcina gemelara sau cu mai multi feti e relevanta doar in cazul procesului de individualizare a
sanctiunii.

E indiferenta metoda de fertilizare cat timp sarcina s-a instalat; la fel si pentru elementele
circumstantiale ( viabilitatea acesteia).

Omorul savarsit prin cruzimi

Nu exista o definitie legala a cruzimii, dar e considerat ca reprezinta o manifestare de ferocitate de

cauzeaza victimei suferinte atrocice mult peste violenta necesara in mod normal pentru uciderea
unei persoane.

In sens juridic se vor retine cruzimile atunci cand faptuitorul a crestat corpul victimei cu numeroase
taieturi – injunghiere, in final a stropit victima cu benzina + foc.

Uciderea la cererea victimei

Victima sa-si doreasca moartea in mod explicit, constient si serios, repetat.

Victima fie sufera de o boala incurabila, fie de o infirmitate grava, atestata ,medical, care sa ii
produca suferinta fizica greu de suportat.

Comiterea faptei (ca situatie premisa) sa se bazeze pe un diagnostic medical.

Diagnosticul medical trebuie sa fie real; stabilirea pe calea unor documente false a unor astfel de
diagnostice atrage retinerea omorului calificat.

7
In investigarea comiterii unor astfel de infractiuni, mobilul ce anima faptuitorul trebuie sa se
stabileasca cu maxima atentie, intrucat, dupa cum arata si prof. C. Valerian, el trebuie sa fie bazat
pe mila fata de vulnerabilitatea victimei, nu trebuie sa aiba vreun interes material: succesiunea care
se poate ascunde sub documente materiale false.

Subiectul activ necalificat prin norma, faptic poate sa fie reprezentant in persoana unui medic,
personal medical, membru de familie, tert neinfluentat sentimental.

O sincopa o reprezinta absenta incriminarii la o actiune/ fapta de tentativa.

Determinarea/ inlesnirea sinuciderii

Nu sunt acte de participatie penala, ci de autorat la savarsirea faptei.

Este posibila instigarea/ complicitatea.

Sinuciderea unei persoane e un act ce tine de forul intern al individului, iar dreptul nu poate sa
incrimineze un astfel de act pentru ca scopul lui este de a regla viata de relatiune (cand o persoana
relationeaza cu o alta/un grup ori obliga sa respecte drepturi si libertati tuturor celor cu care
interactioneaza).

La actul sinuciderii nu e niciun conflict juridic, ci doar o relatie a persoanei cu sine insasi, iar dreptul
e inafara actului relational.

Determinarea/inlesnirea sinuciderii e un act care vatama dreptul la viata al sinucigasului, care se

bucura de protectia legii penale chiar in ciuda optiunii la propria viata (dreptul de a-si decide singur
stilul de viata).

Determinarea pp ca idea de sinucidere a fost sugerata victimei de catre faptuitor si se poate face
prin mai multe modalitati, pornind de la simple indemnari, la alte activitati de convingere ( chiar si
din motive religioase) si continuand cu acte de violenta, cu specificul faptului ca, in cazul activitatii
infractionale, sinuciderea trebuie sa apara ca un act efectuat in conditii de relativa libertate de a
alege in raport cu violentele exercitate.

Daca violentele sunt exercitate inaintea infractiunii, nu lasa victimei nicio alta posibilitate de a
decide cu privire la propria viata, rezulta omor comis prin folosirea fortei fizice pentru a determina
victima sa se sinucida( sa fie constransa, neavand o alta optiune/posibilitate).

A inlesni sinuciderea poate fi savarsita prin diferite mijloace si se diferentiaza de determinare prin
aceea ca faptuitorul a luat deja hotararea de sinucidere, si nu are mijloacele necesare, doreste
ajutor moral (confirmarea justetii actiunii).

Inlesnirea poate fi materiala/morala si va avea caracter penal chiar daca nu are caracter determinat
in comiterea faptei.

8
Actele de determinare/inlesnire fie se soldeaza cu sinuciderea reusita, fie cu incercarea sinuciderii,
situatie in care limitele pedepsei se reduc la jumatate.

Fapta e agravanta progresiv odata cu agravarea/ cresterea vulnerabilitatii prin varsta victimei.

Fapta de incercare/determinare a sinuciderii e susceptibila de forma continua, ca si omorul.

Uciderea din culpa

Culpa poate sa imbrace o varietate de modalitati, atat cea simpla (neglijenta), cat si cea cu
prevedere.

Ceea ce justifica incriminarea e gravitatea rezultatului, adica moartea unei persoane, chiar daca
atitudinea persoanei nu e vadit indreptata contra vietii.

Infractiunea de ucidere din culpa apare cu preponderenta in acele domenii cu potentialitate de

pericol (vanatoarea, activitatea medicala, circulatia pe drumurile publice).

Aceste domenii sunt caracterizate de o varietate de norme a caror nerespectare poate conduce la
rezultate periculoase, inclusiv decesul persoanei.

- In domeniul circulatiei rutiere avem o culpa cu prevedere, profesionala, care apare ca o

nerespectare a normelor.
- In domeniul medical culpa se bazeaza de cele mai multe ori pe nerespectarea unor dispozitii
legale: daca nerespectarea dispozitiilor legale constituie ea insasi o fapta prevazuta de legea
penala.

Aceste doua domenii reprezinta concurs de infractiuni.

Uciderea din culpa cu pluralitate de victime:

Regula: in materia infractiunilor contra persoanei, pluralitatea subiectilor pasivi determina

pluralitate de infractiuni, cu exc cazului in care legea prevede altfel.

De aici rezulta 2 situatii:

- Omorul calificat savarsit asupra a doua sau mai multe persoane se retine ca onfractiune de
omor calificat indiferent de nr de victime care au decedat sau cu privire la care fapta a
ramas tentativa
- Uciderea din culpa atunci cand prin aceeasi actiune/inactiune faptuitorul produce in mod
culpabil mai multe ucideri se retine ca infractiune complexa din culpa.

9
 Tema 4 – Infractiuni contra integritatii corporale sau sanatatii

Loviri sau alte violente

Aceasta infractiune este incriminata in 2 variante ( de baza/ agravata), diferenta facandu-se in mod
exclusiv cu privire la nr de zile de ingrijiri medicale necesare pentru vindecare. Daca fapta nu
necesita nicio zi de ingrijiri medicale pentru vindecare, sa va retine varianta de baza, iar intre 1-90
de zile de ingrijiri medicale se va retine varianta agravata.

Nr de zile de ingrijiri medicale este un criteriu medico legal stabilit de catre legea penala drept
criteriu de evaluare a gravitatii unei fapte de lovire. In principal, nr de zile de ingrijiri medicale
necesare pt vindecare se stabileste aprioric (de dinainte), pe baza consultului medical de
specialitate de catre medicul legist, dar atunci cand nu e posibila o asemenea evaluare, pe cale de
exceptie, organele judiciare se pot raporta si la alte mijloace, cum ar fi declaratiile martorilor.

Nr de zile de ingrijiri medicale nu se confunda cu nr de zile de tratament, cu nr de zile de concediu

medical si nici cu durata totala incluzand covalescenta refacerii posttraumatice, de aceea este dificil
inafara unui examen medical a stabili durata perioadei necesare pentru vindecare.

a)Varianta de baza

Consta in lovirea sau orice alt act de violenta cauzator de suferinte fizice, iar natura violentei
exercitate poate fi fizica sau psihica (o sperietura puternica).

Urmarea imediata este limitata la suferinta fizica, pe cand cea de natura psihica este contrara legii,
nefiinf incadrata in art 193. O suferinta psihica poate fi incadrata conform art 193 in masura in care
ar declansa o boala psihica.

b)Varianta agravata

In acest context, atat natura violentei, cat si cea a urmarii imediate poate fi fizica sau psihica, insa
ceea ce e relevant pt incadrarea juridica este ca nr de zile de ingrijiri medicale sa fie intre 1-90 zile.

Pentru ca o fapta din culpa sa fie infractiune, persoana vatamata trebuie sa primeasca pentru 90 de
zile ingrijiri medicale.Elementul material se poate comite atat prin actiune, cat si prin inactiune,
conform art 193 din CP.

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Atunci cand sunt
vatamate 2 sau mai multe persoane, se constata existenta a mai multor fapte prevazute de legea
penala, iar punerea in miscare a actiunii penale in raport cu fiecare fapta se face prin plangerea
prealabila formulata distinct de fiecare victima.

Vatamarea corporala

10
Ca element material, se concretizeaza intr-o actiune/inactiune in conditiile art 194 din CP prin care
se produce una dintre urmatoarele consecinte:

a)o infirmitate:

1. o pierdere a unui simt/ organ

2. incetarea/diminuarea functionarii acestora

3.orice alt handicap de natura fizica/psihica care are caracter permanent

O caracteristica definitorie a infirmitatii in sensul legii penale este caracterul ireversibil in mod
natural al infirmitatii ( ex: spargerea unuiu timpan, ruperea a 2 dinti din fata, scoaterea unui ochi,
ruperea splinei in urma unei interventii medicale). Nu se confunda caracterul ireversibil al
infirmitatii cu posibilitatea refacerii pe calea interventiei chirurgicale a acesteia.

O infirmitate este permanenta din momentul in care nu mai exista capacitatea biologica a corpului
uman de a se reface. Imprejurarea ca exista reparatia posttraumatica chirurgicala nu inlatura fapta,
ci poate avea doar valoare unei circumstante atenuante cu valoare judiciara.

b)leziuni traumatice peste 90 de zile

c)un prejudiciu estetic grav si permanent:

Este denumit in mod comun slutire si trebuie sa aiba caracter permanent, adica sa nu se poata
repara in mod natural. El poate fi definit ca o dizarmonie produsa corpului victimei sau infatisarii pe
calea actelor violente exercitate de faptuitor (crestarea fetei victimei, a corpului in zone vizibile)

d)avortul: cu conditia castarea de graviditate sa fie reala si cunoscuta de catre faptuitor.

e)punerea in primejdie a vietii persoanei:

Este consecinta din culpa produsa peste o fapta intentionata de vatamare corporala, iar atunci cand
se constata ca viata victimei a fost pusa in pericol in aceasta maniera, se va retine vatamare
corporala comisa cu intentie depasita (faptuitorul, in dorinta sa de a lovi victima cu un briceag, o
injunghie in picior, provocandu-I o hemoragie puternica, care are ca urmare punerea vietii victimei
in primejdie).

A nu se confunda aceasta varianta praeter cu tentativa de omor ca din pdv obiectiv se

caracterizeaza prin aceeasi urmare imediata, insa faptele se diferentiaza sub aspect subiectiv, in
sensul ca punerea in primejdie a vietii victimei in sensul tentativei de omor se poate comite atat cu
intentie directa, cat si indirecta, pe cand in sensul faptei de vatamare corporala forma de vinovatie
este praeter intentia, iar fapta nu este susceptibila de tentativa.

Fapta de vatamare corporala se poate comite atat cu intentie, cat si cu praeter intentie.

11
Vatamarea corporala comisa in conditiile variantei agravante se poate comite numai cu intentie
directa, calificata prin scop, contrar cand faptuitorul nu urmareste, dar accepta posibilitatea
intamplarii acestora, ori se produc din culpa faptuitorului. Fapta de vatamare corporala se
incadreaza in forma sa de baza, adica comisa cu intentie indirecta/praeter intentie.

Avortul si punerea vietii in primejdie, ca forme de vinovatie, permit:intentie directa, indirecta si

praeterintentie.

In ceea ce priveste vatamarea corporala care a avut ca urmare punerea in primejdie a vietii
persoanei, forma de vinovatie cu care se poate comite este doar praeterintentia.

Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte

Este o infractiune complexa, in care se absorb fie fapta de lovire sau alte violente, fie fapta de
vatamare corporala. Nu este susceptibila de tentativa.

Legatura de cauzalitate/ antecedenta cauzala este mereu complexa, in sensul ca peste actul de
vatamare intentionata primum delictum se suprapune in mod obligatoriu o imprejurare
anterioara/concomintenta/ulterioara actului de violenta (starea precara de sanatate a victimei,
dezechilibrarea acesteia, contactarea ulterioara a unei boli) care duce la moarte victimei, aceasta
fiind privita in contextul cauzal ca un rezultat culpabil al actiunii faptuitorului.

L.c.m. poate fi infractiune simpla (moartea intervine in aceeasi imprejurare cu exercitarea actului de
violenta intentionat) si este progresiva atunci cand dupa momentul respectiv starea de sanatate a
victimei se inrautateste progresiv, urmand decesul acesteia la o anumita perioada.

L.c.m. de poate comite doar praeter intentionat.

Vatamarea corporala din culpa

Pluralitatea de victime determina pluralitatea de infractori.

Rele tratamente aplicate minorului

Pp punerea in primejdie grava prin masuri sau tratamente pentru minor de catre parinte/
reprezentant legal al acestuia.

Este o fapta care produce o stare de pericol la adresa dezvoltarii psihice, fizice sau morale a
minorului ca urmare a unor masuri, tratamente de orice fel.

Subiectul activ si subiectul pasiv – intotdeauna calificati (calificare de relatie, intre cei 2 existand
relatia parinte – copil, fie un alt tip de relatie, grija majorului fata de minor).

Este in grija unei persoane minorul care i-a fost atribuit fie in baza unei hotarari ramase definitive
(tutela, curatela, institutie de ocrotire a minorului), fie minorul care se afla in grija majorului in baza
unui raport juridic, de exemplu: minorul plecat in excursie se afla in grija educatorului si executarea
grijii fata de minor numai in fapt(ingrijirea de facto a bunicilor).

12
Ideea de tratament implica repetabilitatea actului, insa nu e necesar ca la starea de primejdie grava
sa se ajunga in mod progresiv, fiind suficient si un singur tratament/masura care prin severitate sa
conduca la primejdia grava cu privire la dezvoltarea fizica/psihica/morala a minorului. Ex: act de
viol.

In principiu, la consecinta de gravitate avuta de norma deincriminare se poate ajunge dintr-o data/
progresiv, dar prin intermediul altor fapte prevazute de legea penala (violente, lipsire de libertate in
mod ilegal, act sexual cu un minor, viol, agresiune sexuala).

Regula in aceste situatii ar fi aceea a concursului de infractiuni. Din pdv subiectiv e o fapta
intentionata.

Incaierarea( art 198)

Este singurul caz de raspundere morala obiectiva.

Legea penala incrimineaza incaierarea: acea inclestare de forte specifica cel putin persoanelor
organizate in doua tabere, fiecare dintre acestea cu un nr de participanti suficient de mare incat sa
fie posibil in cele mai multe situatii determina contribuirea obiectiva la producerea violentelor ce se
exercita reciproc intre cele 2 tabere. Exemple: 2 galerii de fotbal.

Din pdv al subiectului activ nemijlocit, incaierarea se comite mereu in pluralitate naturala de
faptuitori, dintre care cel putin unul e infractor, asa fiind posibil ca membrii unei grupari sa fie cu
exceptia unuia singur minori care nu raspund penal.

Aceasta imprejurare nu exclude existenta infractiunii cata vreme e un singur infractor in cazul unei
grupari.

Simpla participare la incaierare constituie infractiunea in varianta de baza.

Nu constituie infractiunea de incaierare exercitarea de violente a 4 persoane asupra unei singure

victime, ci doar fapte de vatamare corporala ce se produc intre aceste persoane.

Varianta de baza, incaierarea absoarbe fapta de loviri sau alte violente, si al 1 si 2 al art 193.

Daca in cursul unei incaierari consecintele de gravitate constatate sunt vatamari corporale a uneia
sau mai multor persoane, decesul unei singure, a doua sau mai multor persoane, incadrarea juridica
a actelor de violenta ce au produs aceasta consecinta se va face de organul judiciar astfel:

- Daca se cunoste autorul/autorii acestor consecinte, acestia vor raspunde pt infractiunile

comise
- In concurs cu incaierarea
- Daca nu e posibila determinarea autorilor respectivelor rezultate, se aplica raspunderea
penala obiectiva tuturor participantilor la incaierare, aplicand o pedeapsa cuprinsa intre
aceleasi limite prevazute de lege.

13
 Violenta in familie

Este o infractiune complexa in forma tip, ce are in componenta sa fapte contra persoanei expres
indicate. Elementele circumstantiale de agravare fiind calitatea de membru de familie – art 177 CP.

Pentru eficienta protectiei penale in cazul faptelor de loviri/ alte violente/ vatamari corporale din
culpa comise impotriva unui membru de familie, actiunea penala se poate pune in miscare si din
oficiu, in general acestea fiind infractiuni la plangere prealabila.

Copilul minor nu poate face plangere prealabila fara reprezentantul sau legal, care in concret ar fi
fost si autorul infractiunii.

In continutul violentei in familie se absoarbe omorul calificat savarsit asupra a 2 persoane membre
de familie, vatamarea corporala din culpa cu pluralitate de subiecti pasivi.

De remarcat ca in cazul faptelor de violenta (ucidere/vatamare corporala din culpa) nu se pune

problema unor majorari ale pedepselor prevazute de lege.

Uciderea din culpa nu face parte din continutul infractiunilor de violenta in familie.

Uciderea/ vatamarea nou-nascutului de catre mama

Mama, subiect calificat si unic, trebuie sa exercite in mod activ si nemijlocit actiunea de ucidere.

Copilul nou-nascut: exista viata extrauterina si in prezenta cordonului ombilical, de la departarea

copilului din uterul mamei.

Este nou-nascut din momentul in care isi incepe viata extrauterina, indiferent daca este sau nu
cordonul ombilical.

24 h – mama se afla intr-o anumita stare psihica; nu exista participatie penala(coautorat, instigare,
complicitate) atunci cand actele de ucidere se savarsesc de catre mama.

Eventualele acte de participatie comise de alte persoane (medic,asistente) si care fie instiga/ ajuta,
fie cu acte de executare participa la uciderea nou-nascutului, vor atrage calitatea de autor,
instigator, complice.

Daca mama instiga sau ajuta alta persoana sa ucida pruncul nou-nascut dupa cele 24 h, atrage
pentru mama starea de complictate/instigare la uciderea nou nascutului.

Daca starea de tulburare provine din procesul nasterii, rezulta starea de febra puerperala si se
dispun in mod obligatoriu 2 expertize medico-legale (una asupra mamei, care sa confirme starea de
tulburare, una a copilului nou-nascut, sa confirme nasterea sa in viata, indiferent de speranta
acestuia de a trai sau cauza mortii).

Pentru existenta infractiunii e suficienta si starea de tulburare provenind din alte tulburari externe,
care nu au legatura cu nasterea (nelegitimitatea sarcinii), statut social precar.

14
 Tema 6 - Intreruperea cursului sarcinii

Fapta are loc inafara institutiei medicale specializate. Varsta sarcinii a depasit 14 saptamani. Va fi
legala intreruperea daca este la un cabinet medical, de catre un medic competent.

Reprezinta infractiune dupa depasirea celor 14 saptamani.

Constituie infractiune atunci cand cel putin una dintre urmatoarele conditii este prezenta:

1.fapta e savarsita inafara institutiei cabinetelor medicale autorizate in acest sens.

2.e savarsita de catre o persoana, inafara de un medic de obstretica-ginecologie si care are drept de
libera practica.

3.varsta sarcinii a depasit 14 saptamani.

Nu constituie infractiune intreruperea cursului sarcinii savarsite in scop terapeutic, in interesului

mamei/al fatului, chiar daca varsta sarcinii a depasit 24 de saptamani.

Varsta gestationala se determina in functie de ultimul ciclu menstrual. Durata unei sarcini e de 40
de saptamani (37-42 – nastere la termen).

Perioada evolutiva – circa 3 luni apare formarea organelor, deci e format fatul. Dupa 8 saptamani
de sarcina, organo-geneza este formata.

De-a lungul fazelor evolutive, produsul conceptiei umane parcurge mai multe etape pana la fat.
Este greu de explicat pdv al legiuitorului de a acorda protectie umana fatului dupa varsta de 14
saptamani.

Pana a ajunge fat, produsul conceptiei umane parcurge evolutiv stagiile de ou, zigot, morula,
plastocit, fat. Pana la a ajunge fat, acesta nu este protejat de legea penala.

Este exclus din randul subiectilor activi la aceasta fapta personalul medical care actioneaza in scop
terapeutic. Fapta pentru acestia fiind savarsita sub incidenta unei cauze care face ca fapta sa fie
juridica (executarea unui drept/indeplinirea unei obligatii).

Vatamarea fatului

Se poate comite atat cu intentie, cat si din culpa. Intreruperea cursului sarcinii din culpa nu e
infractiune.

15
v.f. se poate sevarsi atat in cursul sarcinii, cat si in timpul nasterii. In orice situatie, consecintele
vatamatoare ale vatamarii fatului se constata ulterior nasterii.

In cursul sarcinii = sintagma care desemneaza perioada dintre sfarsitul celei de-a 8-a saptamana de
gestatie si declansarea procesului nasterii, fie pe cale naturala, fie pe calea unei operatii cezariene.

In timpul nasterii = perioada cuprinsa intre declansarea acestui proces si instalarea vietii
extrauterine fie prin expulsia fatului in cazul nasterii naturale, fie prin extragerea lui, in cazul
operatiei cezariene.

Lasarea fara ajutor a unei persoane aflate in dificultate

Fapta e una omisiva, nesusceptibila de coautorat.

Obligatia de a da ajutorul necesar sau de a anunta de indata autoritatile e una intuitu personae. Nu
poate fi savarsita in calitate de subiect activ de catre acela care a dus victima in starea de pericol cu
privire la viata, integritatea corporala, fiind lipsita de putinta de a se salva.

Infractiunea se greveaza pe o situatie premisa a gasirii unei persoane in acea stare de

vulnerabilitate, iar comportamentul incriminat este acea omisiune, fie de a da ajutorul necesar, fie
de a anunta autoritatile competente.

Legea penala nu confera subiectului activ un drept de optiune intre a da ajutorul necesar si a
anunta autoritatile, atunci cand ajutorul poate fi dat si e necesar pt salvarea vietii persoanei aflate
in pericol.

Exemplu: daca o persoana e in pericol de inec, faptuitorul care o gaseste nu are optiunea de a
anunta autoritatile fara a-i da acestuia ajutorul concret. Fapta sa e infractiune chiar daca anunta
autoritatile, daca nu da si ajutorul necesar sa scoata persoana din starea in care era, atunci cand
ajutorul e posibil si nu ii pune in pericol propria viata.

Impiedicarea ajutorului

Fapta incrimineaza comportamentul comisiv de a impiedica darea ajutorului cu privire la o alta

persoana care se regaseste intr-o stare de pericol grav si iminent.

Nu exista coautorat. Nu poate fi savarsita de persoana care a provocat pericolul.

Lipsirea de libertate in mod ilegal

Se incalca libertatea fizica a persoanei. Fapta exista fie atunci cand persoana e inchisa intr-o
camera, fi cand e silita sa se miste in contravointa sa.

16
Infractiunea are caracter autonom, este o fapta continua, fara sa constituie insa o regula absoluta.
De ex: are semnificatie penala lipsirea de libertate in mod ilegal a unei persoane pe o perioada
scurta de timp atunci cand in perioada respectiva trebuia sa indeplineasca un anumit act ce avea
relevanta doar in acel moment.

Lipsirea de libertate in mod ilegal poate constitui mijlocul de comitere al altor infractiuni (viol,
talharie).

Cu privire la aceste fapte, practica judiciara a evidentiat ca:

1.lipsirea de libertate in mod ilegal se absoarbe in contextul acestora atunci cand se exercita pe
durata actului sexual sau al deposedarii patrimoniale a victimei.

2.daca lipsirea a precedat una din cele 2, nemaiavand semnificatia mijlocului, redobandeste
autonomiei infractionala si se retine in concurs cu faptele de viol/ talharie.

In ceea ce priveste conceptul de persoana inarmata, arma are 2 semnificatii:

a)arma propriu zisa – piesa, dispozitiv, instrument, calificat astfel prin dispozitii legale

b)orice dispozitiv ce poate fi intrebuintat pt atac, daca a fost in concret folosit pt indeplinirea unui
asemenea obiectiv (arma asimilata). Ex: pix intrebuintat pt atac – arma asimilata – se retine
varianta agravata in concurs cu vatamari, lovituri, lovituri sau alte violente si lipsirea de libertate in
mod ilegal.

Desi arma nu a fost vizibila victimei (legea nu distinge), si ea nu a fost intimidata, cu toate acestea
se retine circumstanta agravanta . Nu are importanta daca victima a vazut sau nu arma.

Amenintarea

Este o fapta contra libertatii psihice a persoanei. Libertatea psihica e considerata o valoare
imateriala; de aici rezulta ca fapta e lipsita de obiect material.

Nu orice amenintare arecaracter penal, astfel nu au caracter penal afirmatiile unei persoane cum ca
va actiona legal, formuland plangere penala sau cerere de chemare in judecata, pentru a-si
valorifica drepturile legale, chiar daca aceste afirmatii sunt percepute ca fiind amenintatoare pentru
persoana vizata.

Amenintarea care nu vizeaza savarsirea unei infractiuni sau ale unei fapte pagubitoare(ex:
savarsirea de contraventii) are ca efect prejudiciile de imagine, chiar daca acestea sunt evaluabile
banesc pe calea instantei de judecata.

Deci pentru existenta infractiunii se cere ca obiectul amenintarii sa fie format fie de o infractiune
(violenta, santaj, viol), fie de o fapta pagubitoare (neexecutarea obligatiilor contractuale),
neexecutarea obligatiilor izvorand dintr-un contract.

17
Practica judiciara a intampinat dificultati in a interpreta si a aplica unitar sintagma daca este de
natura sa ii produca o stare de temere.

Stricto sensu, aceasta sintagma este de factura obiectiva, infractiunea existand indiferent.

Conditiile acestei sintagme exista indiferent daca persoana amenintata nu a resimtit nicio stare de
temere ca urmare a amenintarii (se constata obiectiv ca in conditiile date,respectiva amenintare e
de natura sa insufle temere) faptul ca persoana vizata nu a resimtit-o, datorandu-se unei
circumstante personale a acesteia. Ex: capacitate fizica deosebita, o fire neimpresionabila – noua.

Infractiunea de amenintare exista doar atunci cand, in concret, libertatea psihica a persoanei a fost
pusa in pericol, persoana resimtind o stare de temere.

In absenta acestei stari de temere, faptei ii lipseste urmarea sa imediata si aceasta nu are caracter
penal (fapta nu are tentativa).

Obiectul amenintarii (infractiune, fapta pagubitoare) trebuie sa vizeze fie persoana amenintata, fie
o alta persoana (este de precizat ca fapta de amenintare indreptata contra unei alte persoane are
caracter penal doar atunci cand natura relatiilor dintre persoana amenintata si persoana vizata de
infractiune/ fapta pagubitoare sunt apropiate astfel incat este o certitudine faptul ca amenintarea
indreptata contra altei persoane are un ecou in psihicul victimei).

Din pdv sanctionator, pedeapsa aplicata pentru amenintare nu poate depasi pedeapsa prevazuta de
lege pentru infractiunea ce a format obiectul amenintarii.

Daca se ameninta cu vatamarea corporala a persoanei, pedeapsa aplicata pt amenintare nu poate

depasi un an, avand in vedere ca e maximul pedepsei prevazute pentru amenintare, iar maximul
pedepsei pt vatamare corporala e de 5 ani.

Amenintarea nu se absoarbe intr-un act de violenta fizica (ex: vatamare corporala).

Santajul

Este o infractiune complexa in care se absorb unele dintre faptele distinct prevazute de legile
penale, fie de violenta fizica/psihica care au semnificatia unui act de constrangere practicat asupra
psihicului unei persoane cu o destinatie precisa (sa dea, sa faca, sa nu faca, sa sufere ceva) sau cu
un scop special (sa obtina un folos injust, patrimonial/nepatrimonial).

Daca folosul urmarit este nepatrimonial, fapta va avea varianta de baza, iar daca e patrimonial se va
retine varianta agravata.

Diferenta dintre santaj si talharie atunci cand se savarseste prin constrangerea la darea unui bun se
face dupa cum intre momentul solicitarii si al remiterii bunului/ sumei de bani, faptuitorul lasa
victimei o perioada de timp mai indelungata, astfel incat cererea si remiterea sa existe unor
imprejurari distincte. Se va retine santaj deoarece in principal se actioneaza asupra psihicului
victimei constranse, sa remita in viitor bunul/ o suma de bani spre deosebire de situatia in care

18
remiterea banilor/a bunului are loc cu formularea cererii de catre faptuitor: se va retine talharie,
prioritara fiind valoarea sociala de ordin patrimonial.

Constrangerea fizica apare doar ca un mijloc de deposedare patrimonial ce nu are de sine statator
relevanta penala.

Ex: Taxele de protectie sunt niste manifestari ale actelor de santaj; se platesc unei autoritati
informale ale statului.

Hartuirea

Fapta de hartuire se poate infatisa in 2 modalitati normative:

1.urmarirea in mod repetat fara drept sau fara vreun interes legitim a unei persoane, fie
supravegherea locuintei, a locului de munca sau a altor locuri fregmentate de catre victima,
cauzandu-I astfel o stare de temere. Cu privire la aceasta varianta aratam urmatoarele:

- infractiunea are caracter de obicei, exprimata in textul de lege prin sintagma “in mod repetat”:
fapta nu e susceptibila de tentativa, iar forma continuata apare numai in mod exceptional

- frecventa actelor de urmarire sau supraveghere a locurilor indicate pt a oferi caracter de

infractiune faptei este o chestiune de apreciere judiciara (legea nu prevede in mod distinct nr
actelor de repetabilitate)

- sintezele domnului Udroiu nu inlocuiesc legea penala, astfel incat sustinerile acestuia cum ca 2
acte ar fi suficiente pt a conferi caracterul penal al infractiunii de obicei ar avea relevanta doar in
cazul interpretarii judiciare pe care el o face in cadrul domeniului de judecata, insa avand in vedere
independenta magistratului este posibil ca in alte cauze deduse judecatii interpretarea judiciara sa
difere. Daca dl Udroiu are dreptate undeva, este atunci cand vorbeste de exprimare defectuoasa a
legii penale, pt ca in mod traditional se accepta ca exprimarea ”in mod repetat” e marca de text a
infractiunii de obicei. E diferenta mare, deoarece “in mod repetat”, potrivit DEX, ar insemna “de
doua sau mai multe ori”, deci rezulta ca strict literar dl Udroiu are dreptate, insa daca se accepta ca
aceasta exprimare, chiar defectuoasa, exprima intentia legiuitorului, atunci “de 2 ori” nu semnifica
obisnuinta.

- ca fapta nu e susceptibila de coautorat este o afirmatie fara suport legal; fapta este susceptibila
de coautorat, instigare sau complicitate, deci este o obligatie intuitu persoanae actiunea de a hartui
o alta persoana. Atunci cand hartuirea se savarseste de 2 sau mai multe persoane impreuna,
regasim forma coautoratului.

2.comunicarea prin mijloace la distanta sau efectuarea de apeluri telefonice care prin frecventa sau
continut ii cauzeaza o temere unei persoane.

- retinem acelasi caracter de obicei al faptei (nu e tentativa), cu exc situatiei in care o singura
comunicare sau un singur apel telefonic, prin continutul sau, creaza victimei o stare de temere, fara

19
ca aceasta sa aiba semnificatia unei amenintari cu o fapta pagubitoare ori savarsirea unei
infractiuni.

Sclavia

Sclavia e incriminata in CP ca urmare a asumarii obligatiei pe care Romania le-a luat prin conventiile
internationale de reprimare a sclaviei si a traficului international de persoane.

In cvasitotalitatea cazurilor, faptele retinute sunt acelea de trafic de persoane si de minori; norma
de incriminare a sclaviei devine norma generala aplicabila atunci cand nu se prevede altfel pe calea
unor incriminari speciale.

Traficul de persoane

Minorii nu sunt persoane (se face distinctie).

Infractiunea este una complexa si absoarbe in continutul sau alte fapte prevazute de legea penala,
precum actele de violenta, lipsirea de libertate in mod ilegal, dar are si modalitati distincte de
comitere atunci cand fapta nu are caracter complex.

Prezenta cumulativa ale mai multor elemente circumstantiale de agravare (inducerea in eroare
asupra unei persoane, profitandu-se de imposibilitatea de a se apara, ori de a-si exprima vointa)
conduce doar la sporirea pericolului social al faptei si nu la un concurs de infractiuni.

Pluralitatea victimelor => pluralitate de infractiuni

Fapta nu are caracter penal daca faptuitorul nu utilizeaza niciunul dintre mijloacele prevazute de
norma de incriminare, ci decat convingerea victimei sa accepte exploatarea sa, de unde rezulta ca
fapta nu are caracterul infractiunii de trafic de persoane, putand constitui insa proxenetism.

Intentia este intotdeauna calificata prin scop, acela al exploatarii victimei. Valoarea protejata este
incalcarea demnitatii umane.

Consimtamantul victimei nu confera caracter justificat.

Supunerea la munca fortata ori obligatorie

Trebuie facuta diferenta intre munca fortata si munca obligatorie: munca fortata este munca
prestata in alte cazuri decat cele prevazute de dispozitiile legale, iar munca obligatorie este munca
prestata contra vointei persoanei (cosirea fortata a unei gradini a inculpatului de catre victima) si se
retine in concurs cu alte infractiuni ce au fost savarsite prin constrangere fizica.

Nu este infractiune convingerea unei persoane la prestarea unei munci, chiar daca din nicio
dispozitie legala nu rezulta ca i-ar reveni aceasta obligatie.

Proxenetismul

20
Este o infractiune care prezinta in mod vadit un pericol social deosebit deoarece este o fapta de
parazitism ce are varianta agravanta atunci cand se comite prin constrangere impotriva unui minor.

Proxenetismul ca fapta prevazuta de legea penala nu isi justifica locul in infractiunile contra
persoanei, el fiind mai degraba o fapta impotriva relatiilor de convietuire sociala.

Obiectul juridic al proxenetismului este dat de libertatea de vointa si actiune a persoanei, atunci
cand se comite prin constrangere inviolabilitatea sexuala, atunci cand are ca subiect pasiv un minor
si in toate cazurile, inclusiv in varianta de baza - relatiile sociale referitoate la convietuirea
persoanelor.

Varianta de baza:

1.poate consta alternativ in vreouna din urmatoarele actiuni: determinarea practicarii prostitutiei
care se face mereu in aceasta varianta si care se realizeaza prin excluderea constrangerii, prin
convingere si inducere in eroare.

2.inlesnirea practicarii prostitutiei, care se face fie prin punerea la dispozitie a mijloacelor materiale
necesare, fie de un loc anume pentru practicarea relatiilor sociale, fie prin procurarea clientilor.

3.obtinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicarii prostitutiei. Este de la sine inteles ca

obtinerea de foloase patrimoniale nu se face sub efectul constrangerii, pentru ca in sens contrar
fapta nu ar accepta aceasta incadrare juridica si eventual al constitui alte fapte contra persoanei.

4.determinarea sau inlesnirea practicarii prostitutiei sunt acte distincte de autorat la aceasta fapta,
iar nu forme ale participatiei penale cu o incriminare autonoma.

5.prostitutia nu constituie infractiune, fiind scoasa din sfera ilicitului penal, ceea ce insa nu
echivaleaza cu legalizarea acesteia, neexistand niciun act normativ care sa reglementeze modul in
care se practica prostitutia. Exista o definitie, care insa nu reglementeaza modul de aplicare a
prostitutiei, ce determineste doar sintagma practicarii prostitutiei, fiind relevante 3 aspecte:

- destinatia obiectiva a actelor materiale (practicarea de acte sexuale)

- pluralitatea beneficiarilor cu diferite persoane

- destinatia subiectiva a actelor materiale (in scopul obtinerii de foloase patrimoniale).

Per a contrario, actele sexuale practicate cu o singura persoana nu constituie proxenetism chiar
daca sunt folosite pt obtinerea de foloase patrimoniale.

Persoana este vatamata doar in varianta agravata (cand e constransa); nu se poate spune ca exte
infractiune contra persoanei, ci in principiu, lezeaza relatiile sociale cu privire la persoana, iar in
subsidiar, persoana in cauza.

Proxenetismul prin constrangere (exploatarea propriu-zisa a persoanei):

21
Infractiunea de proxenetism, atunci cand se comite prin constrangere, la inceperea practicarii
prostitutiei, este distincta de infractiunea de trafic de persoane, dar numai in acele situatii in care in
cauza dedusa judecatii nu se pot proba acte de recrutare, transport, transferare, cazare, adapostire
a victimei, ci doar existenta actului de constrangere ocazional, pt ca in sens contrar fapta va
constitui doar trafic de persoane sau minori, nemaifiind posibila si retinerea proxenetismului.

Exploatarea cersetoriei

Reprezinta fapta persoanei de a determina un minor sau o persoana cu dizabilitati fizice sau psihice
sa apeleze in mod repetat la mila publicului, pentru a cere ajutor material sau de a beneficia de
foloase materiale.

Nu este o infractiune de obicei, activitatea repetitiva trebuie sa incumbe victimei, si nu

faptuitorului. Un singur act de executare consuma si poate epuiza infractiunea. Este irelevant
mijlocul prin care se practica determinarea, insa existenta determinarii prin constrangere,
indiferent de caracterul fizic sau moral, duce la un concurs de infractiuni.

Fapta poate sa fie retinuta in concurs cu rele tratamente aplicate minorului atunci cand este
precedata de o mutilare fizica sau psihica a acestuia ori a persoanei cu dizabilitati, daca i se
agraveaza starea, iar daca persoana e minora este de asemenea retinuta in concurs cu alte
infractiuni contra persoanei.

Ca si in cazul proxenetismului, determinarea este act de autorat, si nu de instigare.

Fapta poate imbraca toate formele participatiei, iar pluralitatea de victime duce la o pluralitate de
infractiuni. Singura fapta contra persoanei care este absorbita in continutul acestei infractiuni este
fapta de loviri sau alte violente.

Folosirea unui minor in scop de cersetorie

Folosirea unui minor in scop de cersetorie are subiect calificat un major, iar subiectul pasiv
secundar calificat, un minor.

Isi justifica prezenta in capitolul Contra persoanei doar pe calea protejarii adiacente a persoanei, pt
ca in concret este o fapta de parazitism social care afecteaza in principal relatiile de convietuire
sociala.

Situatia premisa pe care se greveaza este existenta capacitatii de a munci; aceasta stare se
probeaza, nu se prezuma, pe cale medicala, din care sa rezulte ca persoana nu are capacitatea de a
munci.

Este infractiune de obicei – pentru consumarea infractiunii este necesar ca faptuitorul sa aiba un
comportament repetitiv de apelare la mila publicului, folosindu-se in acest scop de prezenta unui
minor.

Un singur act material nu are relevanta penala. Forma de vinovatie este mereu intentia directa.

22
Nu e prevazuta de legea penala fapta de a apela la mila publicului in mod repetat, savarstita de un
faptuitor care se foloseste de prezenta unui animal nonagresiv.

Folosirea serviciilor unei persoane exploatate

Art. 216 CP ; fapta de a utiliza serviciile unor victime ale traficului de persoane/ minori constituie
infractiune de sine statatoare, dar care are un caracter subsidiar, subsidiaritatea fiind data de
existenta unei fapte mai grave (violul), caz in care nu se va mai retine si aceasta infractiune, ci doar
aceea de viol.

Infractiunile contra libertatii si integritatii sexuale

Libertatea sexuala: posibilitatea neingradita a fiintei umane de a alege daca vrea sa faca actul
sexual, cu cine, cand.

Integritatea sexuala: contra unui minor. Violul si agresiunea sexuala – infractiuni contra libertatii
sexuale. Agresiune sexuala – nu pp act sexual/ penetrare (masturbare).

Art 219 al 4 – violul absoarbe infractiunea de agresiune sexuala (este o singura infractiune).

Violul si agresiunea sexuala

Diferenta esentiala dintre cele 2 incriminari este data de natura manifestarii in sfera sexualitatii.
Ambele fapte sunt comise prin constrangere, punerea victimei in imposibilitatea de a se apara sau
de a-si exprima vointa, ori profitand de aceasta stare preexistenta.

Violul - ca o manifestare in sfera sexualitatii – se concretizeaza prin: raport sexual sau act sexual
oral, anal, orice alte acte de penetrare vaginala/anala.

In cazul violului sau agresiunii sexuale, nu practicarea actelor in sfera sexualitatii confera caracter
penal, ci incalcarea libertatii victimei de a decide daca isi doreste sau nu acele relatii sexuale. De
aceea, incalcarea libertatii rezida intotdeauna fie in constrangere fizica/morala, fapta de viol
absorband atat art 193 al 1 si 2, cat si art 194, atunci cand vatamarea corporala se comite cu
praeter intentie, fie prin punerea victimei in imposibilitatea de a se apara (lipsirea sa de libertate,
victima fiind legata) ori de a-si exprima vointa, ceea ce pp alterarea factorului intelectiv, ori a celui
volitiv, pe calea betiei, sedarii, etc ori pe calea profitarii de aceasta stare preexistenta, situatie in
care violul nu mai constituie infractiune complexa.

Ex: victima este infirma, aflandu-se intr-un scaun cu rotile, departe de orice posibilitate de a se
salva, fara sa mai manifeste niciun act de opozitie fizica, ci decat sa verbalizeze, comunicand in mod
ferm ca nu doreste sa intretina relatii sexuale, dandu-si seama ca in aceasta situatie manifestarea
opozitiei fizice nu ar avea decat efectul de a-I inrautati situatia.

De regula victima manifesta opozitie fatisa, iar practicarea constrangerii asupra acesteia in principiu
lasa urme pe corpul ei, rezultand posibilitatea constatarii exercitarii violentei la practicarea actului
sexual.

23
Insa, pt existarea violului, nu se cere victimei practicarea unui act de opozitie fizica, fiind suficient
din partea acesteia sa se opuna neechivoc, si doar verbal faptuitorului; legea penala nu solicita
victimei sa isi agraveze starea pt existenta infractiunii.

Victima - manifestarea ferma, neechivoca prin care isi exprima opozitia, refuzul pt a intretine actul
sexual.

Agresiunea sexuala – este o infractiune ce se diferentiaza de viol prin natura relatiilor sexuale
practicate, de data aceasta fiind vorba de natura unui act sexual, altul decat violul.

Elemente circumstantiale de agravare ale violului/ agresiunii sexuale:

- victima se afla in grija, educarea, ocrotirea, paza, tratamentul faptuitorului (imprejurarea e

agravanta pt temeiul existentei unui ascendent moral al faptuitorului in fata victimei)
- victima este ruda in linie directa (frate/sora) – imprejurarea e agravanta pt ca este temeiul
incalcarii relatiilor de familie, insa contrar opiniei exprimate de dl. Udroiu, eu consider ca nu
vorbeste de o absorbtie a faptei de incest In fapta de viol, rezultand ca cele 2 fapte sunt
incompatibile. Incestul se va savarsi mereu in mod consimtit; violul se va savarsi mereu prin
constrangere, sens in care nu se poate pune problema unei absorbtii a unei fapte consfintite
intr-o fapta neconsfintita.
- victima nu a implinit varsta de 16 ani (imprejurare agravanta – minoritatea victimei).
- Fapta a fost comisa in scopul producerii de materiale pornografice (producerea efectiva a
materialelor porno nu e necesara, acesta fiind doar scopul).
- Fapta a avut ca urmare vatamarea corporala (violul absoarbe in aceasta varianta vatamarea
corporala comisa cu praeter intentie). Per a contrario, daca vatamarea corporala e comisa
cu intentie directa/indirecta, va exista concurs de infractiuni.

Unde legea permite mai mult, permite si mai putin: fapta de viol absoarbe ad integrum dispozitiile
art 193 (al 1 si 2), 194 (absoarbe tot continutul vatamarii corporale produs cu praeter intentie).

Art 218 al 3 lit e – cand vatamarea corporala se comite cu praeter intentie in cadrul savarsirii
infractiunii de viol, aceasta este absorbita de catre viol.

1.In cazul amenintarii cu savarsirea unei infractiuni indreptate impotriva unei alte persoane( de ex
prieten apropiat), actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a celui care a perceput
amenintarea sau de catre cel caruia i se adreseaza (nu a perceput direct amenintarea).

2.Diferenta dintre hartuirea sexuala si folosirea abuziva a functiei in scop sexual.

3.In cazul hartuirii in varianta atenuata, starea de panica creata fie de frecventa apelurilor
telefonice, de exemplu primirea in mai multe zile consecutive in timpul serii, de apeluri telefonice
de la acelasi nr, fara ca apelantul sa spuna ceva, fie de continutul lor (primirea unor injurii).
Infractiunea de hartuire in varianta atenuata are caracter subsidiar altor infractiuni, putand fi
retinuta numao daca fapta nu contituie o infractiune mai grava.

24
4.In cazul traficului de minori, coautoratul si complicitatea concomitenta vor putea trage retinerea
unei circumstante agravante.

Actul sexual cu un minor

1)Legea penala consacra inviolabilitatea sexuala a minorului, ca regula, pana la 15 ani; art 220 al 3 –
abuzarea sau influenta autorului catre victima.

2)Art 220 al 1 – diferenta intre infractiunea de viol comisa asupra unui minor si infractiunea de
comitere a unui act sexual cu un minor consta in absenta unei constrangeri asupra celui din urma.

Minorul consimte la comiterea vreounuia dintre actele sexuale cu el fara ca supra sa sa se exercite
violenta sau alta forma de constrangere.

Pentru a putea consimti, minorul – victima trebuie sa aiba capacitatea de a intelege si de a

reprezenta si a prevedea cauzalitatea semnificatiei si efectele unui act sexual, chiar daca nu in
deplina cunostinta de cauza. Fiind vorba despre cauze cu minori, rezulta din rapoarte serviciului de
probatiune.

Practica judiciara a retinut viol si nu un act sexual cu un minor in acele situatii in care varsta victimei
era foarte mica, ex 9 ani, ceea ce a condus instanta la concluzia ca minorul nu poate fi apt de a-si
exprima consimtamantul la actul sexual savarsit cu el.

Varianta din al 2 are ca temei al agravarii varsta minorului ( mai mica de 13 ani).

Art 220 al 3 – autoritatea sau influenta faptuitorului poate fi una (in)formala, insa trebuie sa rezulte
din alte rapoarte juridice ori relatii sociale, decat acelea care se refera la ingrijirea, ocrotirea,
educarea sau paza, tratamentul faptuitorului, pt ca intr-o astfel de situatie este incident al 4 lit b.

A nu se confunda autoritatea/ influenta asupra victimei cu o actiune de constrangere, sens in care

s-ar retine viol. Autoritatea sau influenta faptuitorului pp existenta unui ascendent moral asupra
victimei, de natura sa faciliteze o convingere mai facila a victimei la actul sexual. Este necesara
profitarea de aceasta autoritate/ influenta, nefiind suficienta simpla existenta a acesteia.

Art 220 al 4 – minorul este ruda in linie directa(frate/ sora) => absoarbe fapta de incest din art 377
CP, insa absorbtia exista doar daca infractiunea de act sexual cu un minor are loc prin raport sexual.
Per a contrario, atunci cand infractiunea de act sexual cu un minor se face prin alte modalitati decat
raporturi sexuale, infractiunea nu este una complexa.

Minorul e in ingrijirea/ocrotirea/educarea/paza/tratamentul faptuitorului.

Poate fi comisa in scopul efectuarii de materiale pornografice. Acestea nu trebuie realizate si

efectiv.

Coruperea sexuala a minorilor

25
Art 374 – minorul trebuie sa perceapa, chiar daca nu intelege actul sexual savarsit de 2 majori in
prezenta sa.

Daca se savarseste un raport sexual intre un major si un minor in prezenta altui minor, avem 2
infractiuni: act sexual cu un minor + coruperea sexuala a minorului. Minorul cu care se savarseste
raportul sexual este si el faptuitor al infractiunii de corupere pt ca raportul sexual pp minim 2
persoane. Minorul care e prezent trebuie sa aiba sub 13 ani.

Coruperea + actul sexual cu un minor trebuie sa fie consimtite; violul + agresiunea sexuala sunt
neconsimtite si pp violenta.

Actul cu caracter exhibitionist nu este act sexual (se retine corupere si atunci cand materialul
pornografic prezentat contine si alte persoane inafara de minori).

Sintagma “in prezenta unui minor” pp ca acesta trebuie sa perceapa chiar daca nu intelege.

Racolarea minorilor in scopuri sexuale

Def: Fapta de propunere a unui major catre un minor care nu a implinit varsta de 13 ani de a se
intalni in scopul de a infaptui acte sexuale cu minorul.

Beneficiarul propunerii la practicarea unui act sexual poate fi o alta persoana decat faptuitorul.
Pluralitatea de subiecti pasivi determina pluralitate de infractiuni.

Fapta are caracter autonom doar in momentul in care ii propui, indiferent daca se trece sau nu la
producerea actului sexual.

Hartuirea sexuala

Hartuirea sexuala este o infractiune de obicei, fiindca a hartui pp o actiune repetata, de urmarire a
unui scop, in cauza sexual.

Pretinderea in mod repetat de favoruri de natura sexuala capata caracter penal doar daca pe langa
celelalte elemente constitutive releva obisnuinta; per a contrario, fapta nu are caracter penal.

De cele mai multe ori e lipsita de obiectul material, insa poate avea ca obiect corpul victimei, atunci
cand pretinderea de favoruri are ca obiect atingeri repetate.

Este esential pt existenta infractiunii ca victima sa se afle cu faptuitorul intr-o relatie de munca sau
intr-o relatie similara.

Relatia de munca este relatia definita in baza unui contract individual de munca intre angajat si
angajator. In raport cu aceasta relatie de munca apare intrebarea “ce e o relatie asemanatoare
acesteia?”. Nu trebuie sa existe o subordonare a angajatorului fata de victima angajat.

Fapta constituie infractiune doar daca victima a fost pusa intr-o situatie umilitoare sau s-a simtit
intimidata. Daca nu, nu are caracterul unui ilicit penal, fiind o posibila abatere disciplinara.

26
 Violarea de domiciliu

- este intodeauna o fapta intentionata, insa se poate face si din culpa ori eroare, in aceste
cazuri aceasta nereprezentand infractiune.
- patrunderea fara drept si fara consimtamantul persoanei in cauza.
- Incapere, locuinta, dependinta (relatie parte – intreg).
- Spatiu destinat uzului domestic a unei persoane, nefiind suficienta doar destinatia.
- Tentativa nu e pedepsita.
- Modalitatea de comitere: se poate comite prin (in)actiune (adica prin refuzul de a parasi
locuinta cuiva la cererea explicita a acelei persoane).
- Refuzul de a parasi domiciliul are aceeasi valenta penala ca acea a violarii domociliului.
- Intotdeauna trebuie sa existe intentie.
- Este o infractiune contra persoanei, nu contra proprietatii.
- Se poate comite atat printr-o (in)actiune, in vreme ce actiunea e desemnata printr-o
patrundere, inactiunea se greveaza pe o patrundere cu drept si in conditiile
consimtamantului, motiv pt care este explusa comiterea violarii de domiciliu in aceeasi
imprejurare prin ambele ei modalitati normative.
- Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
- Actiunea penala se poate pune in miscare si din oficiu (art 157 CP).

Violarea sediului profesional

Este o incriminare ex- nuevo, in concret aceasta confera protectie penala spatiilor cu destinatie
profesionala impotriva violarilor comise fie prin patrundere, fie prin efortul parasirii. Exemplu:
birourile avocatilor, sediile SC ori puncte de lucru ale acestora, institutii publice, deoarece legea nu
face nicio distinctie.

Norma trebuie interpretata in cazul institutiilor publice, intrucat acestea sunt puse in slujba
intereselor cetateanului, iar o staruinta din partea unei astfel de persoane in conditii nonviolente nu
poate fi asimilat cu refuzul de a parasi sediul institutiei publice la cererea persoanei indreptatite.

Fapta devine agravata, ca la violarea de domiciliu.

Actiunea penala este in principiu disponibila (se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei
vatamate).

Violarea vietii private

Este o notiune autonoma ce nu are o definitie nici macar la CEDO.

Nu toate aspectele ce tin de viata persoanala sunt protejate de incriminarea acestei fapte, ci doar
viata privata a persoanei atunci cand ea se afla intr-o locuinta, incapere, dependinta de acestea,

27
viata persoanei fiind afectata prin fotografiere, captare sau inregistrare de imagini, inregistrare
audio.

Nu este prevazute de legea penala violarea vietii private a unei persoane aflate in curtea casei sale.

Inregistrarea unei convorbiri private este o modalitate normativa a acestei fapte, indiferent daca
respectiva convorbire privata are loc sau nu intr-o locuinta.

In al 2 regasim o alta infractiune de violare a vietii private, care poate sa se regaseasca in concurs cu
o infractiune, neconstituind o modalitate agravata a primei fapte (ex: art226 al 1 si 2). Al 2 este o
fapta derivata din continutul al 1.

Ambele fapte (al 1, al 2) pot fi retinute in concurs cu cea de la al 5 care are si semnificatia unor acte
de pregatire la fapta din al 1. Toate pot fi retinute in concurs cu violarea de domiciliu; astfel vom
avea 4 infractiuni.

Existenta unor inregistrari si difuzarea in public a acestora duc la un concurs de infractiuni, cand
sunt comise de aceeasi persoana.

Divulgarea secretului profesional

Nu trebuie confundat cu viata privata a persoanei.

Subiectul activ e intotdeauna calificat, avand obligatia pastrarii confidentialitatii.

Este o fapta de pericol, nefiind necesara producerea unui prejudiciu, fiind suficient ca fapta de
divulgare a respectivelor date/ informatii sa fie de natura a-I produce un prejudiciu.

Nu exista aceasta infractiune atunci cand divulgarea s-a facut in conditiile existentei unei obligatii
legale.

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Infractiuni contra patrimoniului

Patrimoniul nu este o notiune definita de CP, ci de codul civil – se foloseste semnificatia din dr. civil,
insa vom avea in vedere faptul ca desi patrimoniul in sensul dr. civil inseamna totalitatea drepturilor
si obligatiilor susceptibile de evaluare economica, in dreptul penal protectia ce se acorda
patrimoniului ca element de drept se face prin intermediul unei protectii ce se acorda unei stari de
fapt.

De ex: in cazul infractiunii de furt asupra unui telefon mobil nu se poate pretinde ca prin savarsirea
acesteia persoana a fost deposedata si de dreptul de proprietate pe care il avea victima asupra
telefonului mobil furat, pentru ca o actiune ilicita de luare nu e translativa de proprietate si nu
transfera dreptul de proprietate dintr-un patrimoniu in celalalt; din pdv civil, dreptul de proprietate
exista in continuare in patrimoniul victimei, constituind temeiul exercitarii actiunii civile, fie in
procesul penal, fie separat, la instanta civila.

28
 Furtul

In principal, prin aceasta incriminare se protejeaza apartenenta faptica a unui bun la sfera de
stapanire faptica a unei alte persoane.

Numai in subsidiar, si fara sa fie legat esentialmente de furt, se poate afirma ca se protejeaza si
dreptul de proprietate. Prin furt se protejeaza posesia sau detentia ca stare de fapt si nu
proprietatea ca stare de fapt.

Legitimitatea posesiei sau a detentiei, ca stare de fapt, intereseaza pentru furt numai daca aceasta
e comisa de catre proprietar; per a contrario, este indiferenta legitimitatea posesiei sau a detentiei
(exista furt chiar daca hotul fura de la hot).

Substituirea unui produs scump intr-un ambalaj a unui produs ieftin si prezentarea lui la casa pt a-l
plati reprezinta o tentativa de inselaciune daca nu ai trecut de casa, daca l-ai platit si ai trecut de
casa infractiunea de inselaciune e consumata.

Talharia

Talharia este furtul prin violenta, atunci cand se foloseste o violenta fizica sau psihica:

- Violenta
- Amenintare
- Punerea in neputinta de a se apara a victimei
- Punerea in neconstienta a victimei

Nu intotdeauna talharia este o infractiune in care sa se absoarba 2 fapte. In principiu este o

infractiune complexa (trebuie sa reziste relatia mijloc-scop intre fapta de agresiune si insusirea unui
bun, fapta specifica infractiunii de furt, in caz contrar se va retine concurs de infractiuni).

Talharia este intotdeauna o infractiune complexa care comporta 2 aspecte:

1) Furtul savarsit prin violenta; termen generic, in sensul ca include fie violenta fizica, fie
violenta morala, fie punerea victimei in stare de inconstienta ori neputinta de a se apara.
2) Furtul urmat de folosirea violentei in acelasi sens, pentru a pastra bunul furat, pentru a
sterge urmele infractiunii sau ca faptuitorul sa-si asigure scaparea.

Talharia este intotdeauna o infractiune complexa, in continutul careia furtul ocupa intotdeauna un
rol principal, reprezentand scopul activitatii infractionale, iar violenta exercitata se gaseste in raport
cu furtul, in relatie de la mijloc la scop; per a contrario, daca nu se poate proba relatia mijloc-scop,
nu exista talharie.

Este posibil ca subiectul pasiv al talhariei sa fie reprezentat de persoana fizica sau juridica, titulara a
patrimoniului in principal, precum si de persoana fizica impotriva careia se exercita violenta. Deci
rezulta ca poate fi talharita o banca, o casa de schimb valutar sau orice alta societate impotriva

29
patrimoniului careia se indreapta infractiunea de furt, prin exercitarea de violenta catre prepusii
acesteia (angajatii).

Daca titularul patrimoniului este chiar persoana fizica, in contra careia se exercita violenta, talharia
va avea un singur subiect pasiv, insa sunt multe situatii in care talharia are subiect pasiv plural, dupa
cum urmeaza:

- Fie violenta este exercitata contra unei persoane fizice si deposedarea patrimoniului se
realizeaza in contra altei persoane fizice sau juridice;
- Fie violenta se exercita simultan fata de mai multe persoane, fiecare dintre acestea fiind
ulterior deposedate patrimonial. In aceasta ultima situatie exista un concurs de infractiuni
de talharie, retinandu-se tot atatea talharii cate patrimonii au fost lezate.

Exemplu: daca asupra a 2 persoane faptuitorul le ameninta si le deposedeaza pe amandoua, rezulta

2 infractiuni de talharie. Prima victima este subiect pasiv principal la talharia nr 1, iar cealalta
persoana, in raport cu prima talharie, este subiect pasiv secundar. Cea de-a doua victima este
subiect pasiv principal la talharia nr 2, iar cealalta persoana este, in raport cu cea de-a doua
talharie, subiect pasiv secundar.

Premeditarea poate exista la orice infractiune intentionata, insa ea apare ca si circumstanta

agravanta doar la infractiunea de omor.

Talharia este infractiunea la care se exercita violenta pt unul dintre urmatoarele scopuri:

a) Pentru a pastra bunul furat

b) Pentru a-si asigura scaparea
c) Pentru a sterge urmele infractiunii

Fapta de talharie impotriva unui politist incumba un concurs formal intre infractiunea de talharie si
cea de ultraj.

Talharia imbraca forme calificate asemeni infractiunii de furt. Daca furtul devine calificat cand a fost
savarsit intr-un mijloc de transport in comun, talharia devine calificata atunci cand a fost savarsita
in orice mijloc de transport.

Furtul cu arma asimilata este intodeauna talharie. Furtul cu arma propriu-zisa nu este intodeauna o
talharie. Furtul savarsit de o persoana care are asupra sa o arma este mereu un furt cu arma
propriu-zisa, si la care arma nu este intrebuintata pentru a pune presiune psihica asupra victimei.
Cand arma nu este vizibila, furtul savarsit de catre o persoana care are asupra sa, desi nu arata sau
o foloseste, este furt calificat.

Talharia savarsita de catre o persoana inarmata este intodeauna o infractiune la care arma propriu-
zisa sau asimilata este intrebuintata fie efectiv pt atac in sens fizic, fie doar cu rol de amenintare.

Absorbtia faptei de vatamare corporala la infractiunea de talharie:

30
Atunci cand cu ocazia savarsirii unei talharii apar semne ale unei vatamari corporale, se stabileste
vinovatia faptuitorului in functie de intentia acestuia.

1. Talharia calificata absoarbe vatamarea corporala praeter intentionata.

2. Talharia simpla si calificata, cu exceptia talhariei care a avut ca urmare vatamari corporale,
intra in concurs cu vatamarea corporala atunci cand vatamarea corporala a fost praeter
intentionata.

Talharia urmata de moartea victimei

Talharia urmata de moartea victimei este intotdeauna o fapta complexa praeter intentionata, la
care pe langa deposedarea patrimoniala savarsita prin violenta sau urmata de intrebuintarea
violentei exista si decesul victimei, ca rezultat praeter intentionat al actiunii agresive intentionate.

Atunci cand exercitand violenta, intentionat faptuitorul taraste victima sub un pod pt a o feri de
ochii eventualilor martori, insa ca urmare a violentei exercitate se produce decesul praeter
intentionat al acesteia, iar faptuitorul nu mai continua actiunea de furt, nedeposedand patrimoniul
victimei, incadrarea juridica a faptei respective se va face in talharie, care a avut ca urmare moartea
victimei, infractorului aplicandu-i-se pedeapsa intre aceleasi limite de pedeapsa ca si cand actiunea
de deposedare ar fi avut loc (art 36 al 3).

Talharia praeter intentionata poate avea tentativa; Lcm nu poate avea tentativa; in sens juridic insa,
nu este prevazut acest aspect, deci nu exista.

Bancruta

Bancruta poate fi: simpla si frauduloasa.

Insolvabilitatea – activul patrimonial este depasit de pasivul patrimonial; insolventa – sumele de

bani din contabilitatea firmei nu acopera datoriile sale.

Insolventa – datoriile certe, lichide si exigibile sunt mai mari decat sumele de bani din activul
patrimonial.

Cererea de insolventa – trebuie depusa in 6 luni si vizeaza punerea pe picoare a firmei respective.

Daca dupa cele 30 de zile, in cel mult 6 luni, firma nu declara starea de insolventa, duce la
infractiunea de bancruta simpla:

a) Neintroducerea in termen
b) Introducerea tardiva

Dupa 30 de zile, ai obligatia de a cere in instanta, printr-o cerere de insolventa. Dupa 6 luni de
implinirea termenului de 30 de zile, se consuma infractiunea de bancruta simpla.

31
Bancruta simpla se consuma prin:

- Neintroducere
- Introducere tardiva

Fapta nu este susceptibila de tentativa. Este infractiune cu subiect activ calificat cu obligatia intuitu
personae.

Bancruta frauduloasa – lipseste pe creditorii societari de posibilitatea de a-si recupera creantele la

firma respectiva. Ex: firma in insolventa care are in activul patrimonial mijloace fixe si circulante.

Abuzul de incredere

- Art 238
- Un bun mobil al unei persoane detinut de catre o alta persoana
- Bunul trebuie sa fie neconsumptibil
- Titlul trebuie sa fie intranslativ de proprietate
- Situatia premisa – existenta acestui titlu

Sunt 4 modalitati normative de comitere a elementului material: 3 actiuni si o inactiune. Pentru cele
3 actiuni fapta e susceptibila de tentativa, dar nu e incriminata. Pentru acea inactiune, nu exista
tentativa.

Pentru orice situatie sunt irelevante penal atat desistarea, cat si impiedicarea producerii
rezultatului.

Situatia premisa – preexistenta unui titlu netranslativ de proprietate si sa poarte asupra unui bun
neconsumptibil, prin urmare nu constituie situatie premisa un contract de imprumut de consumatie
asupra unei sume de bani.

In cazul refuzului de a restitui bunul imobil, pe langa ajungerea la termenul restituirii trebuie sa
existe formulata in mod expres, chiar daca nu scris, o cerere de restituire.

Consuma infractiunea de abuz de incredere refuzul, fie ca este manifestat exprez/ implicit, dar
neechivoc (faptuitorul ramane in tacere sau pretinde neadevarat ca bunul a pierit fortuit ori nu se
mai afla in posesia sa).

Abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor – art 238 al 2.

Gestiunea frauduloasa

Def: Pricinuirea unei pagube de catre cel care trebuie sa aiba grija asupra bunurilor persoanei
respective.

Insusirea bunului gasit ori ajuns din eroare la faptuitor

32
Exista 2 situatii – premisa pe care se grefeaza 2 comportamente infractionale, si fiecare deosebeste
de furt fapta de ajungere din eroare de fapt.

1.Bunul gasit – este bunul pe care o persoana l-a pierdut, adica bunul a iesit din sfera destapanire
materiala a persoanei respective in mod fortuit, adica persoana care la pierdut nu cunoaste unde se
afla bunul si nici modalitati in care acesta a iesit din stapanirea sa fizica.

Corelativ starii de bun pierdut e cea de bun gasit, pe care se intemeiaza actiunea ilicita a
faptuitorului si care are semnificatia situatiei premisa.

In aceasta varianta normativa au semnificatie penala 2 tipuri de comportament:

- Unul omisiv cu termen – nepredarea bunului in termen de 10 zile autoritatii sau aceluia care
l-a pierdut (nu e susceptibil de tentativa)
- Dispunerea de bunul respectiv gasit ca si cum ar fi al sau (in aceasta modalitate nu e necesar
a exista un termen)

Orice actiune materiala (distrugere, vanzare, donatie) are semnificatia unui act de dispozitie ce
consuma infractiunea.

Constituie furt, si nu insusirea bunului gasit, insusirea unui bun uitat intr-un anume loc de catre o
persoana care il cunoaste pe proprietarul bunului, ori insusirea bunului pe care o persoana il pierde,
in conditiile in care faptuitorul este martor la pierderea bunului.

2.Bunul ajuns din eroare la faptuitor – faptuitorul, initial, ajunge din eroare sau in mod fortuit in
posesia bunului bunului mobil al altuia, avand obligatia de restituire in terme de 10 zile, insa
incalcand aceasta obligatie, intervine comportamentul incriminat penal,fapta constituind
infractiune.

Inselaciunea

Def: Inducerea in eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase,
daca in acest fel s-a pricinuit o paguba.

Prin inselaciune s-a comis paguba, deci s-a consumat infractiunea; pana la momentul producerii
pagubei este tentativa.

Ex: faci credit la banca cu acte false ca sa obtii un credit mai mare ( caz in care in lipsa actelor
obtineai un credit mai mic); infractiunea se consuma cand banca iti da creditul, deci nu are
relevanta ca trebuie sa platesti ratele in cuantumul stabilit, si la termen.

Impacarea inlatura raspunderea penala.

Deturnarea licitatiilor publice

33
Participantii se inteleg intre ei care sa castige licitatia publica (prin corupere sau constrangere, se
poate ajunge santaj/amenintare). In cazul deturnarii licitatiilor publicve se pot absorbi: lovirile,
amenintarea, santajul si vatamarea corporala.

Frauda informatica

- Se comite doar cu intentie directa calificata prin scop.

- Inselaciune prin intermediul sistemelor informatice.
- Intentie directa calificata prin scop.

Distrugerea

Constituie infractiune - are relevanta penala fie ca e savarsita cu intentie, fie ca e din culpa, insa
faptele sunt incriminate in conditii diferite.

In ceea ce priveste distrugerea intentionata, poate fi obiect material atat un bun mobil/imobil, insa
el trebuie sa apartina altuia pentru ca simpla distrugere a unui bun ce iti apartine nu poate avea
semnificatie penala cata vreme aceasta este doar materializarea atributului de dispozitie a dreptului
de proprietate.

Cand bunul apartine patrimoniului cultural national sau atunci cand distrugerea se face prin
mijloace care prezinta pericol public(incendiere/ explozie), proprietarul comite o infractiune.

Cand distrugerea are ca urmare un dezastru, fapta devine distrugere calificata, iar pedeapsa e mai
mare.

Distrugerea calificata se comite doar cu intentie depasita.

Daca nu este comisa cu praeter intentie, fapta reprezinta concurs intre infractiunea de omor/
vatamare corporala si distrugere simpla.

Distrugerea se produce in varianta calificata daca sunt 2 sau mai multe victime.

Distrugerea din culpa e infractiune daca e savarsita prin incendiere/ explozie, ori daca e de natura
sa puna in pericol alte bunuri/persoane. Ex: In cazul accidentelor rutiere din care rezulta 2 sau mai
multe masini lovite.

34