Drept penal-Partea speciala

Curs1

Infractiunea este fapta prevazuta de legea penala , savarsita cu vinovatie ,

nejustificata si imputabila persoanei care a savarsit-o.
Este singurul temei al raspunderii penale.

Fapta constituie infractiune numai daca a fost savarsita cu forma de

vinovatie ceruta de legea penala.

Vinovatia exista cand fapta este comisa:

- cu intentie directa sau indirecta
- din culpa cu prevedere sau simpla
- cu praeterintentie sau intentie depasita

Intentia directa – faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si urmareste

producerea lui prin savarsirea faptei.
Intentia indirecta- atunci cand prevede rezultatul faptei sale si desi nu il
urmarste , accepta posibilitatea producerii lui.
Culpa cu prevedere- prevede rezultatul , dar nu il urmareste si nu il accepta
, socotind fara temei ca nu se va produce.
Culpa simpla- nu prevede, desi trebuia si putea sa prevada.
Praeterintentia – atunci cand fapta constituita printr-o actiune sau
inactiune intentionata , produce un rezultat mai grav datorat culpei
faptuitorului.

Fapta constituita intr-o actiune sau inactiune , constituie infractiune daca este
savarsita cu intentie.
Fapta comisa din culpa constituie infractiune numai daca este prevazuta
expres de legea penala.

Titlul I. Infractiuni contra persoanei

Aspecte comune

Obiectul juridic general reprezentat de ansamblul relatiilor sociale , a caror

formare , desfasurare si dezvoltare sunt conditionate de existenta persoanei
umane, avand in vedere totalitatea atributiilor . ex.: viata, sanataet ,
integritate, demnitate.
Prezinta un grad ridicat de pericol social.

Obiectul juridic special se refera la relatiile sociale privind fiecare din

atributiile esentiale ale persoanei , private ca drepturi opozabile erga omnes.

Obiectul material de regula, corpul omenesc asupra caruia actioneaza

subiectul activ.
Trebuie sa fie vorba de corpul persoanei aflate in viata , alta decat
faptuitorul.

Subiectii infractiunii: activ :autorul care poate fi orice persoana care

indeplineste conditiile generale ale raspunderii penale . Sunt si exceptii in
care legiuitorul impune ca autorul sa aiba o anumimta calitate- subiect
calificat sau circumstantiat(ex.parinte-copil).
Subiectul pasiv: orice persoana fizica in viata.
Exceptie : violarea sediului professional- persoana juridica.

Locul si timpul nu influenteaza existenta infractiunii , insa pot fi avute in

vedere pentru individualizarea faptei. (existenta premizei)

Continutul constitutiv.
Latura obiectiva: elemental material care poate consta in actiune sau
inactiune.

Urmarea imediata este prevazuta expres. Este creearea unei stari de pericol
sau rezultat imediat.

Legatura de cauzalitate
; existenta unei legaturi dintre elemental material si urmarea imediata.

Latura subiectiva: elemental subiectiv : intentia directa sau indirecta , iar la

unele infractiuni forma de vinovatie este culpa sau chiar praeterintentia.

Cerinte esentiale : mobilul si scopul.

Infractiunile contra persoanei sunt de regula comisive .

Tentativa se pedepseste
Consumarea-producerea rezultatului
Epuizarea – stingerea
Modalitati faptice si normative( unde are loc fapta).
Art.188 Cod penal. Omorul
1)“Uciderea unei persoane se pedepseste cu inchisoarea de la 10 la 20 de
ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .
2)Tentativa se pedepseste.”

Obiectul juridic general –relatiile sociale

Obiectul juridic special-viata
Obiectul material – corpul persoanei
Subiectii infractiunii:subiectul active –orice persoana fizica responsabila , nu
se cere o calitate speciala . Sunt posibile toate formele de participatie penala.

Compliciate: simpla prezenta alaturi de autor nu este complicitate daca nu a

existat o intelegere prealabila de a juta sau inlesniri , nu a prevazut sau nu a
cunoscut ca acesta va comite un omor.
Exista complicitate morala atunci cand dupa o intelegere prealabila l-a
insotit pe faptuitor , iar atunci cand acesta lovea victima ,cealalta persoana l-
aimobilizat pe fratele victimei , si desi nu a participat direct , acesta a oferit
un ajutor moral.

Coautoratul – participarea la actiune concomitant in cadrul unei actiuni

indivizibile si in scopul realizatii intentiei de a ucide chiar daca viata a fost
suprimata prin actiunea exclusiva a unuia dintre ei.
Exista coautorat atunci cand inculpatii au actionat impreuna lovind victima
atat inainte cat si dupa ce aceasta a cazut la pamant.
Subiectul pasiv –persoana ucisa . Numai persoana aflata in viata poate fi
subiect pasiv al infractiunii de omor.

Daca subiectul pasiv este fatul, atunci fapta nu mai este incadrata ca omor ,
ci poate fi , fie infraciune de intrerupere a cursului sarcinii , fie infractiunea
de vatamare a fatului, tot astfel daca subiectul pasiv are calitatea de
functionar public , fapta va fi incadrata ca ultraj.
Pluralitatea de subiect pasiv –nu mai este fapta de omor , ci omor calificat in
forma agravanta.

Latura obiectiva- elemental material: uciderea unei persoane prin actiune

directa ex. Injunghiere , far si indirecta ex. Otravire , dar si inactiune sau
omisiune ex.o persoana care avea obligatia de a face ceva si nu face.

Urmarea imediata-moartea victimei .Nu are importanta atunci cand moartea

victimei are loc la un interval mai mare de timp.
Legatura de cauzalitate:
- cauze anterioare( un organism slabit si loviturile ii cauzeaza moartea)
- cause concomitente (lasarea unei persoane dezbracate in frig)
- cause survenite (atunci cand apare o complicatie ca urmare a
administrarii unui tratament victimei)

Exista cauzalitate chiar daca exista o cauza secundara intre fapta si

rezultat si pentru ca au aparut intre timp alte evenimente care au condus
direct la deces.
Exista cauzalitate chiar daca autorul nu exercita o actiune directa. De
asemenea exista cauzalitate chiar daca actiunea nu este apta prin ea insasi
sa produca moartea , dar autorul s-a folosit de cauzele preexistente pe
care le cunostea spre aproduce moartea.
Vinovatia se prezinta sub forma intentiei: directe sau indirecte tinandu-se
cont pentru stabilirea vinovatiei , atat de analiza subiectiva a cauzei cat si
de alte elemente obiective.
Sub acest aspect se va diferentia infractiunea de vatamare corporala si
tentative la omor.

Exista intentie indirecta de a ucide atunci cand faptuitorul a aruncat de la

mica distanta in victima cu un obiect apt de a produce leziuni letale.
Exista intentie si in caz de aberatio inctus sau error in personam .
Aberatio inctus reprezinta devierea din eroare a loviturii de la persoana
vizata la o alta persoana prin manuirea defectuoasa a mijloacelor de
executie.
Error in personam :eroare a identitatii persoanei .
Mobilul faptei nu intereseaza . Se retine omor chiar si atuncicand este
vorba de motive mobile.ex. curmarea vietii

Formele infractiunii de omor este susceptibila de tentative si se retine

tentative atunci cand faptuitorul a inceput executarea actiunii de ucidere ,
dar aceasta a fost intrerupta sau nu si-a produs efectul.
-tentativa intrerupta
-tentativa perfecta
-tentativa relativa improprie ( cantitatea mica de otrava )
Nu exista tentativa atunci candimposibilitatea consumarii se datoreaza
modului absurd prin care a fost conceputa.
Actiunea penala a infractiunii de omor se pune in miscare de catre
procuror din oficiu la tribunal.
Curs 2

Omorul calificat art. 189 C. pen.

Situatiile tranzitorii implica discutii dupa cum elementele circumstantiale

care se regasesc in actuala reglementare sunt preluate fie de la omorul
calificat din vechea reglementare , fie de la omorul deosebit de grav din
vechea reglementare.
Astfel elementele circumstantiale prevazute la lit. a, b. c, d , implica
aplicabilitate, legea veche care este mai favorabila intrucat nu mai prevede
detentiunea , cid oar pedeapsa cu inchisoarea de la 15-20 de ani si
interzicerea unor drepturi.

Cea de-a 2 a grupa , lit. e, f, g ,h sunt elemente circumstantiale preluate de la

omorul deosebit de grav din vechea reglementare nepunandu-se problema
situatiilor tranzitorii deoarece pedeapsa este identical in ambele
reglementari.

Structura infractiunii

Obiectul infractiunii
Obiectul juridic general il reprezinta ansamblul relatiilor sociale ce
constituie obiectul juridic comun al tuturor infractiunilor contra persoanei.
Obiectul juridic specific este reprezentat din relatiile sociale a caror
formare , desfasurare si dezvoltare nu ar fi posibile fara respectful datorat
vietii.
Obiectul material –corpul persoanei in viata.

Subiectii infractiunii de omor calificat

Subiectul activ nemijlocit –orice persoana responsabila penal care savarseste
fapta in una din imprejurarile art. 189 C. pen.
Intalnim participatie penala atunci cand este vorba de mai multi subiecti
activi.
Circumstantele speciale au intaietate in fata circumstantelor generale.
In caz de concurs de una sau mai multe circumstante agravante legale art.77
C. pen. Sau una sau mai multe circumstante agravante din partea speciala a
normei de incriminare .
Subiectul pasiv- subiectul pasiv special si imediat (persoana a carei viata a
fost suprimata).
Subiect mediat, generat –statul ca titular al valorilor sociale protejate ce pun
in pericol viata membrilor sai .

Art.189 lit. a) omor cu premeditare

3 conditii cumulative :
-adoptarea hotararii (a rezolutiei)infractionale sau chibzuirea sau meditarea
asupra faptei
-exteriorizarea rezolutiei infractionale prin actele de pregatire a infractiunii
-existenta unui interval de timp intre luarea hotararii de a ucide si punerea ei
in executare
Exista premeditare daca faptuitorul a luat hotararea cu suficient timp inainte
pentru a reflecta asupra locului sau momentului de savarsire a faptei si de a
persista in ideea respectarii. De asemenea trebuie sa fi intreprins actiuni
specifice de pregatire in acest scop.

Lit. b) Omorul savarsit din interes material

Conditii:
- sa se urmareasca dobandirea unui folos de ordin material ex. O
succesiune, plata unei datorii, dobandirea unui spatiu locative
- trebuie sa aiba aparenta legala ( sa-i revina folosul material de drept ,
legal ex. mostenitor)
- sa se faca dovada ca s-a urmarit un interes material
Daca interesul material este obtinut implicit , dar autorul omorului nu l-a
urmarit si el a urmarit alte motive, nu se va retine aceasta circumstanta .
Se va retine aceasta agravanta si in situatia unei erori a persoanei sau a
devierii actului , numai sa existe acest interes material.

In practica s-a realizat o diferentiere intre omorul din interes material si

omorul savarsit pentru a inlesni sau a ascunde o talharie.
In cazul omorului calificat , interesul material se obtine ulterior, dupa mai
mult timp , pe cand in cazul omorului savarsit pentru a inlesni sau a ascunde
o talharie , interesul material se obtine concomitant cu uciderea victimei sau
imediat dupa, cand faptuitorul intra in posesia bunului victimei.

Lit. c) pentru a se sustrage , ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la

raspundere penala sau de la executarea unei pedepse.
Cerinta esentiala este cea de a exista un scop . In lipsa scopului nu se va
retine acest element circumstantial.
Lit.d) omorul comis pentru a inlesni sau ascunde savarsirea altei infractiuni
NCp pastreaza vechea reglementare.
In practica s-a retinut infractiunea de omor calificat comis spre a inlesni o
alta infractiune atunci cand inculpatul urmareste sa comita un viol, nu a
oprit masina la insistentele victimei si o determina pe aceasta sa se arunce in
timpul mersului sis a se accidenteze mortal.
Se va retine concurs intre cele 2 infractiuni daca inculpatul a lovit victima
pentru a o determina la raport sexual , dupa care a violat-o , iar ulterior dupa
in urma leziunii suferite aceasta decedeaza.
Nu se va retine infractiunea de omor calificat pentru a inlesni sau a ascunde
savarsirea unei infractiuni , daca savarsirea unei alte infractiuni se absoarbe
in mod in mod natural in infractiunea de omor.

Lit. e) Omorul comis de catre o persoana care a mai comis anterior un

omor, sau tentative la omor.
NCP pastreaza vechea reglementare , dar o completeaza cu un element
innovator , respective tentative la omor.
Se va avea in vedere si tentativa la omor , nu numai omorul in forma
consumata.
Subiectul pasiv la infractiune si tentative poate coincide cu cu conditia ca
cele 2 fapte sa fie comise in baza unor rezolutii infractionale distincte si la
un interval determinat sufficient pentru a se putea individualiza , astfel incat
tentativa sa nu fie absorbita de infractiunea consumata.
Nu are importanta daca pentru fapta anterioara autorul fusese sau nu
condamnat definitive, daca a executat sau nu pedeapsa,nici daca pentru
omorul comis autorul a beneficiat de o cauza de individualizare a pedepsei ,
nici daca pentru prima fapta a intervenit prescriptia , a fost amnistiata sau a
intervenit reabilitarea.

Lit. f) Omorul comis asupra 2 sau mai multe persoane

NCP pastreaza vechea reglementare
Opinii:
- daca fapta a fost comisa printr-o singura infractiune
- se va retine elemente circumstantiale daca uciderea a 2 sau mai multe
persoane este realizata in aceasta imprejurare sau cu aceasta ocazie
A 2-a opinie este cea pe care Tribunalul Suprem a exprimat-o prin deciziile
sale , aratand ca omorul comis asupra 2 sau mai multe persoane se poate
comite printr-o singura actiune unica , fie succesiv , dar in aceasta
imprejurare si cu aceasta ocazie . Ca si conditie- trebuie sa existe intentia de
a ucide pe fiecare dintre persoane.
Trebuie sa se constate interesul de a ucide 2 sau mai multe persoane.
Cand niciuna nu moare- tentative la omor asupra 2 sau mai multe persoane.
Cand o persoana moare si una nu- concurs intre tentativa si omor asupra 2
sau mai multe persoane.

Lit. g) Omorul comis asupra unei femei gravide

Subiectul pasiv circumstantit- femeia gravida .
Conditii:
-existenta starii de graviditate din momentul conceptiei pana la nastere . Nu
are importanta stadiul de evolutie al sarcinii.
-faptuitorul sa fi stiut de starea de graviditate

Nu se va retine agravanta nici in cazul erorii asupra persoanei si nu se va

aplica agravanta nici in cazul devierii actiunii. Este o circumstanta reala.

Lit. h) Omorul savarsit prin cruzimi

Victima sa fie supusa la suferinte mai mari decat cele care insoteste de
regula uciderea unei persoane.
In practica s-a retinut aceasta agravanta atunci cand loviturile aplicate
victimei in mod repetat si cu intensitate au fost produse cu obiecte dure
asupra unor regiuni diverse ale corpului , atunci cand victima a fost supusa
unor torturr sau degradari sau a fost supusa unor substante letale sau
substante inflamabile.
In categoria suferintelor fizice au fost incluse si faptele prin care s-au cauzat
suferinte mari, nu victimei, ci unei persoane fata de care victima are
sentimente puternice .
In practica au existat dificultate de incadrare atunci cand violul a fost
exercitat asupra victimei dupa ce aceasta si-a pierdut cunostinta sau dup ace
aceasta a decedat.
Tribunalul Suprem a stabilit anumite repere pentru identificarea conceptului
de cruzimi si anume:
- provocarea de suferinte fizice
- aspecte de ferocitate
- oroarea in constiinta celor care iau la cunostinta

Aceste repere de identificare a cruzimii sunt valabile doar atunci cand cel
putin o parte a violentei se exercita asupra victimei in viata.
Daca insa ulterior uciderii victimei , autorul comite acte de violenta asupra
cadavrului , chiar daca aceste acte dovedesc ferocitate sau oroare , agravanta
nu este aplicata , se va retine insa concurs intre infractiunea de omor si
profanare.
In prezent , practica reitereaza practica Tribunalului Suprem (Deczia
nr.9/1971) si adauga suferinte prelungite ale victimei.

Curs 3
Art.190 C. pen. Uciderea la cererea victimei
“Uciderea la cererea explicita , serioasa,constienta si repetata a victimei care
suferea de o boala incurabila sau o infirmitate grava atestata medical ,
cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat, se pedepseste cu
inchisoarea de la 1 la 5 ani.”

Subiectii infractiunii
Subiectul activ este necircumstantiat –orice persoana , dar cel mai usual ,
medical currant sau o persoana aflata in relatie de prietenie.
Subiectul pasiv – circumstantiat , o persoana care suferea de o boala
incurabila sau o infirmitate grava atestata medical cauzatoare de suferinte
permanente si greu de suportat.
Subiectul pasiv este o persoana avand discernamant integral, astfel incat
numai in legatura cu o astfel de persoana se poate vorbi de o cerere
constienta.
Este necesar sa preexiste si sa fie atestat medical, fie o maladie incurabila ,
fie o infirmitate grava care sa cauzeze suferinte permanente si greu de
suportat.
Este necesar dispumerea in acest scop a unei expertize medico-legale.

Obiectul juridic este la fel ca cel al infractiunii de omor.

Latura obiectiva
Elementul material- acelasi ca la infractiunea de omor.
Se poate realize fie prin actiune , fie prin inactiune, insa actiunea , respectiv
inactiunea trebuie sa produca suferinte minime victimei pentru a ne integra
in logica infractiunii. Ex. deconectarea de la un aparat, intreruperea unui
tratament.
Conditia este existenta unei cereri explicite, serioase , insistente si constiente
din partea victimei.
Urmatoarele conditii trebuiesc indeplinite cumulativ:
- starea psihica si determinarea subiectului pasiv de a-I fi curmata viata
- starea patologica a victimei, respectiv natura si intensitatea suferintei

In acest sens , victima trebuie sa sufere de o boala incurabila sau de o

infirmitate grava atestata medical asa cum prevede textul incriminator . Sunt
excluse astfel falsele motive altruiste care ar putea fi invocate de catre autor
pentru a masca un omor.

Urmarea imediata consta in moartea persoanei respective.

Legatura de cauzalitate trebuie stabilita cu maxima atentie , mai ales cand
victima suferea de o boala incurabila , intrucat este posibil ca decesul sa
survina ca urmare a maladiei, respectiv , ca o consecinta directa a acesteia ,
iar actiunea de suprimare a vietii sa fi fost ineficienta sau tardiva.
Expertiza medico-legala este cea care trebuie sa stabileasca legatura de
cauzalitate.

Latura subiectiva , de regula se comite cu intentie directa, avand in vedere

faptul ca autorul in mod deliberat urmareste suprimarea vietii. Nu este
exclusa nici intentia indirecta atunci cand autorul nu urmareste , dar accepta
decesul.
De exemplu , atunci cand autorul nu este sigur de consecintele manevrelor
effectuate in vederea curmarii suferintelor victimei sau nu este sigur de
efectul produs prin cresterea dozei de analgezig administrate.
Desi nu urmareste, el accepta producerea decesului.
Mobilul si scopul nu reprezinta conditii pentru existenta infractiunii , dar pot
servi la individualizarea pedepsei.

Formele infractiunii
Consumarea, epuizarea intervin atunci cand s-a produs urmarea imediata ,
respectiv , moartea biologica.
Actele preparatorii sunt posibile insa nu sunt pedepsibile , la fel si tentative ,
desi posibila , nu se pedepseste.

Modalitati
Doar modalitati simple ,fara forme aggravate, insa fapta este susceptibila de
numeroase modalitati faptice.

Aspecte procesuale
Actiunea penala se pune in miscare din oficiu , actele de urmarire penala se
efectueaza de procuror , judecata in prima instanta apartine Tribunalului.

Art. 191 C. pen. Determinarea sau inlesnirea sinuciderii

Al 1)”Fapta de a detrmina sau inlesni sinuciderea unei persoane , daca
sinuciderea a aavut loc , se pedepseste cu inchisoarea de la 3la 7 ani”
Cand aceasta fapta s-a savarsit de un minor cu varsta intre 13-18 ani sau
dpersoana cu discernamant diminuat se pedepseste cu inchisoarea de la 5 la
10 ani. (al 2)
Al 3) –se pedepseste la fel ca la infractiunea de omor

NCP pastreaza aceasta denumire , dar cu un continut usor diferit , astfel in

actuala reglementare , legiuitorul distinge intre cele 2 urmari immediate.
Atunci cand sinuciderea a avut loc si atunci cand a avut loc doar o incercare
de sinucidere ramasa neisbutita.

De asemenea in prezenta ultimului alineat al textului cuprinde o varianta

atenuanta si alte 2variante agravante-(al 2,3.) distingand in mod diferentiat
sub aspectul regimului sanctionator pe categori de varsta . In vechea
reglementare nu exista varianata atenuanta si exista o singura varianta
agravanta care privea in general minorul sub 18 ani fara distinctie de varsta
precum si persoana iresponsabila.
De asemenea in actuala reglementare ,legiuitorul face distinctie cu priivire la
subiectul pasiv al infractiunii , respective daca faptele au fost comise
impotriva unei persoane cu discernamant nealterat (al 1) a unei persoane cu
discernamant diminuat (al 2)sau al unei persoane lipsite de discernamant
(al3) . Se poate observa ca a 2-a varianta agravanta (al 3) este practice
asimimlata infractiunii de omor , avand acelasi regim sanctionator.
In acest caz nu poate fi vorba de o hotarare luata de cel in cauza , iar fapta
comisa prezinta caracteristicile unui omor savarsit prin energia fizica a
victimei.

Obiectul juridic
Obiectul juridic specific- relatiile sociale a caror nirmala derulare implica
respectarea vietii persoanei.

Obiectul material –corpul persoanei care s-a sinucis sau care a incercat sa se
sinucida.

Subiectii infractiunii
Subiectul activ- orice persoana fizica responsabila penal.
Subiectul pasiv- circumstantiat si diferentiat pe variante ale infractiunii . In
varianta tip este orice persoana.
Varianta de la al 2 este minorul cu varsta cuprinsa intre 13-18 ani sau
persoana cu discernamant diminuat.
Varianta de la al 3 este minorul cu varsta cuprinsa pana in 13 ani sau o
persoana care nu a putut sa isi dea seama de consecintele inactiunii sau
actiunii sale , ori nu putea sa le controleze.

Elementul material consta in 2 modalitati alternative, fie o actiune de

determinare , fie o actiune de inlesnire a sinuciderii.
Este sufficient ca cel putin una dintre cele 2 actiuni sa se realizeze .
Daca ambele actiuni au fost effectuate , fapta isi pastreaza unitatea.
Ex. atunci cand faptuitorul este cel care procura otrava si tot el convinge
victima sa realizeze actul.
Prin determinare se intelege convingerea unei persoane de a se sinucide (prin
rugaminti, indemnuri , presiuni, acte de violenta).
Nu trebuie depasita limita dintre convingere si constrangere , daca subiectul
pasiv nu este determinat (convins) si este constrans adica adus intr-o stare ,
ca impotriva vointei sale sa isi ia viata , fapta va fi incadrata ca omor.
Este necesar ca victima sa aibe libertatea de a hotari daca se sinucide sau nu.
Prin inlesnire se intelege orice activitate de sprijin sau ajutor a victimei .
Sprijinul sau ajutorul trebuie sa imbrace forma unei cooperare indirecta
(faptuitorul ii pune la dispozitie o substanta otravitoare, o arma de foc).
Daca insa faptuitorul ajuta victima, participand efectiv la executarea actului
( ii duce paharul cu otrava sa bea din el sau ajuta sa apese pe tragaci) ,
cooperarea este una directa , iar fapta va fi incadrata ca omor.

Cerinte esentiale
Sinuciderea sa fi avut loc –varianta tip al 1.

Urmarea imediata
Fie sinuciderea, fie incetarea de sinucidere neizbutita .
Daca urmarea imediata consta in sinuciderea victimei, fapta va fi incadrata
ca omor , dupa caz in functie de discernamantul victimei , fie la varianta tip ,
fie intr-una din variantele agravante . In acest caz, infractiunea este de
rezultat (materiala, comisiva).
Daca urmarea imediata consta in incetarea de sinucidere , fapta va fi
incadrata la varianta atenuata de la al 4 sub aspectul regimului sanctionator
in functie de discernamantul victimei , fie la varianta tip, fie la una din
variantele agravante , infractiunea este una de pericol .
Legatura de cauzalitate trebuie stabilita si dovedita.

Daca determinarea sau inlesnirea au ramas ineficiente , dar sinuciderea a

avut loc , insa din alte cauze sau prin alte mijloace , nu se va retine existenta
infractiunii.
Latura subiectiva
Vinovatia se prezinta sub forma intentiei directe sau indirecte.
Deci faptuitorul , fie urmareste rezultatul (sinuciderea sau incercarea de
sinucidere),fie doar accepta producerea lui.

Formele infractiunii
Infractiunea se consuma fie in momentul producerii decesului (al 1,2,3)n, fie
in momentul in care incercarea ramasa neizbutita a avut loc (al 4).
Actele de pregatire nu sunt pedepsibile , tentativa este posibila , dar nu este
pedepsita.

Modalitati normative
O modalitate simpla atenuata –al 4
2 modalitati aggravate determinate de calitatea subiectului pasiv –al 2, 3
Actele de urmarire penala sunt completate de procuror , actiunea penala se
pune in miscare din oficiu si judacata in prima instanta apartine
Tribunalului.

Curs 4

Art. 192 C. pen. Uciderea din culpa

Al 1) “Uciderea din culpa a unei persoane se pedepseste cu inchisoarea de la
1-5 ani”.
Al 2) fapta prevazuta la acest alineat se savarseste prin inactiune , se
pedepseste cu inchisoarea de la 2-7 ani. Aceasta se mai numeste si ucidere
din culpa profesionala.
Ex. accidente de circulatie, accidente de munca.
Culpa trebuie dovedita.
Al 3-lea al este a 2-a forma agravata. Nu exista concurs cum e la al 2.

NCP cuprinde o varianta tip la al 1 si 2 variante aggravate la al 2 atunci cand

fapta de incalcare a unor dispozitii sau masuri reprezinta prin ea insasi o
infractiune respectiv al 3 atunci cand prin fapta savarsita s-a cauzat moartea
a 2 sau mai multe persoane.
Legiuitorul mentioneaza expres concursul de infractiuni , teza infractiunii
absorbante sau complexe nemaifiind valabila.
Deci in caz de ucidere din culpa de catre un conducator de vehicul avand in
sange o imbibatie alcoolica peste limita legala se va retine concurs de
infractiuni intre infractiunea de ucidere din culpa si infractiune referitoare la
drumurile publice prevazuta de art. 336 C pen.
Structura infractiunii
Subiectul active-orice persoana.
Fapta se poate comite sub forma participatiei improprii fiind o infractiune
comisa din culpa.
O particularitate este aceea ca persoana juridica poate fi subiect activ ,
respective in cazul unui accident de munca care are drept urmare decesul
unui salariat ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale privind sanatatea
si securitatea muncii Legea319.
Culpa comuna a mai multor persoane presupune ca fiecare sa raspunda
pentru infractiunea de ucidere din culpa .

In doctrina s-a exprimat si opinia conform careia la infractiunea de ucidere

din culpa este eclus coautoratul.
Nu ridica probleme o astfel de problema intrucat in final cei care concura la
comiterea faptei vor raspunde fiecare pentru ucidere din culpa indifferent ca
ii consideram coautori ai aceleasi fapte fie daca consideram ca fiecare a
desfasurat o actiune distincta .
Subiectul pasiv este necircumstantiat , insa ca si particularitate exista situatii
in care subiectul active este in acelasi timp si subiect pasiv. Ex .cand el
insusi cade victima.
Elementul material consta in uciderea unei persoane, atat prin actiune(unul
sau mai multe acte) cat si prin inactiune(neideplinirea unui act pe care
trebuia sa il indeplineasca).
Ex.Prin actiune, ucidere din culpa varianta tip: cand o persoana taie un copac
si cade peste o alta persoana si o raneste mortal. Sau fapta acelui care alearga
si imbranceste o persoana, aceasta cade si decedeaza . (implica neatentia).
Pentru ca daca actele respective sunt indrepatate cu intentia asupra victimei,
chiar daca rezultatul mai grav , respective decesul victimei se produce din
culpa , fapta nu va mai fi ucidere din culpa , ci va fi incadrata la loviri sau
vatamari cauzatoare de moarte (praeterintentie).
Prima varianta agravata al 2 mai poarta denumirea si ucidere din culpa
profesionala sau speciala , este vorba aici de accidentele de circulatie
produse ca urmare a nerespectarii normelor de circulatie, accidentele de
munca ca urmare a nerespectarii normelor de protectie a muncii.
In practica fiind incadrate aici si culpele medicale prin incalcarea unor
norme tehnice privind exercitarea unei profesii, respectiv cea de medic.
Atunci cand este vorba despre culpa profesionala , raspunderea penala nu
intervine automat , ci vinovatia va trebui dovedita.
A2-avarianta agravata al 3, atunci cand fapta savarsita a cauzat moartea a 2
sau mai multor persoane . Aceasta varianta agravata se raporteaza la ambele
variante anterioare si se va retine o singura infractiune , pluralitatea de
victime neatragand pluralitatea de infractiuni si fiind retinuta pluralitatea
infractionala. Nu se retine nici concurs real intre mai multe infractiuni de
ucidere din culpa si nici un concurs ideal intre aceasta varianta agravata si
una dintre celelalte anterioare .

Urmarea imediata- moartea unei persoane.

Legatura de cauzalitate trebuie dovedita pentru fiecare caz in parte . Culpa
exclusiva a victimei inlatura raspunderea penala autorului.
Daca intre actiunea faptuitorului si rezultatul produs s-au interpus factori
care au provocat moartea victimei atunci se considera ca nu exista legatura
de cauzalitate.
Moartea poate sa apara si ca urmare a unui lucru neinsufletit , dar si ca
urmare a unui animal.
Exista legatura de cauzalitate si daca rezultatul a fost provocat in mod
indirect fie de catre un animal, fie prin actiunea unui lucru
neinsufletit(copac, groapa), intrucat se considera ca inactiunea autorului a
fost una dintre cauzele care a determinat rezultatul.

Latura subiectiva
Forma de vinovatie- culpa , care poate fi cu prevedere sau cu usurinta
(simpla).
Culpa cu prevedere –cand autorul prevede rezultatul, nu il accepta si crede
fara temei ca nu se va produce.
Culpa simpla-nu prevede rezultatul, desi trebuia sa il prevada.
Formele : consumarea infractiunii intervine in momentul producerii
rezultatului, respectiv decesului. Fiind o infractiune din culpa nu se poate
vorbi de rezolutie infractionala , tentativa nu este posibila.
Modalitati : in ceea ce priveste prima varianta agravata de la al 2 , in
doctrina au fost conturate mai multe cerinte:
 - faptuitorul sa fie un profesionist ( inginer, medic ),
meserias(mecanic,instalator )sau sa indeplineasca o anumita activitate
(conducator, macaragiu)
- pentru exercitarea profesiei, meseriai sau activitatii sa existe dispozitii
legale sau masuri de prevedere care sa fie respectate .
- fapta sa fie savarsita in timpul exercitarii profesiei meseriei, ori a altor
activitati.
- Necesitatea existentei unei legaturi de cauzalitate.
Aspecte procesuale
Urmarirea penala se realizeaza din oficiu de organelle de politie , iar
competenta partine judecatoriei.

Infractiuni contra integritatii corporale sau sanatatii

Art.193 C.pen. Lovirea sau alte violente
O varianta tip si una agravata .
Obiectul juridic- relatiile sociale referitoare la ocrotirea integritatii sau
sanatatii persoanei.
Obiectul material-corpul persoanei sub toate aspectele sale: morphologic,
biologic, anatomic , fiziologic.
Subiectul active-orice persoana , nu se cre o calitate speciala. Dar daca are o
calitate si anume un functionar public in exercitarea atributiilor de serviciu ,
fapta constituie infractiune de purtare abuziva.

Participatia este posibila sub toate formele , cel care tine victima pentru a fi
batuta raspunde ca si coautor pentru ca are o contributie indispensabila
pentru realizarea continutului infractiunii.
Subiectul pasiv este persoana asupra careia s-au exerciatat acte de violente.
Daca subiectul pasiv are o calitate speciala se va schimba incadrarea juridica
a faptei, daca este functionar public va fi ultraj.
Pluralitatea de subiecti pasivi atrage pluralitatea de infractiuni , cel care cu
aceeasi ocazie aplica lovituri mai multor persoane nu se va retine o singura
infractiune de lovire , ci atatea infractiuni in concurs cu cate persoane au fost
lovite.
Daca lovirile sau violentele sunt aplicate de catre parinte sau persoana careia
minorul i-a fpst incredintat spre crestere si educare se va retine concurs intre
aceasta infractiune si cea de rele tratamente.
Latura obiectiva
Elmentul material se realizeaza prin actiune care poate proveni fie de la
faptuitor prin energia acestuia , fie printr-o alta fort ape care acesta o pune in
miscare. ex.daca asmute un caine.
Actiunea poate fi directa (faptuitorul loveste victima sau o imbranceste ) sau
indirecta ( cand faptuitorul ii trage scaunul si cades au ii da un scaun rapt,
cade si se raneste).
Poate fi realizata prin violente fizice , dar si prin violente morale sau
constrangeri psihice care produc o suferinta fizica sau o leziune.
Ex.:faptuitorul sperie victima, cade si se raneste.
Elementul material se poate realize si prin inactiune , respectiv prin
neindeplinirea unei obligatii sau prin neluarea unei masuri de precautie.
Autorul trebuie sa actioneze cu intentie altfel fapta va fi incadrata la
vatamare corporala din culpa.
Urmarea imediata este diferentiata , astfel in varianta tip este reprezentata de
suferinte fizice -al 1 sau la al 2 producerea unei vatamari, a integritatii
corporale sau a sanatatii care sa necesite ingrijiri medicale de cel mult 90 de
zile.
Diferenta intre varianta tip sic ea agravata este data de existenta sau
inexistenta numarului de ingrijirilor medicale.
Legatura de cauzalitate intre lovirile sau violentele exercitate si urmarea
periculoasa .
Legatura de cauzalitate se prezuma atunci cand e incident al 1, atunci cand
fapta constand intr-o lovire a avut drept urmare suferintele fizice.
Daca este vorba despre alte violente , legatura de cauzalitate dintre acestea si
eventualele suferinte fizice trebuie demonstrata.
De asemenea , legatura de cauzalitate trebuie demonstrata ori de cate ori
sunt necesare ingrijiri medicale si este incident al 2.
Formele infractiunii
Actele preparatorii sunt posibile dar nepedepsibile.
Consumarea infractiunii , atunci cand victima este loivita sau i s-a produs o
suferinta.
Epuizarea , infractiunea este susceptibila de forma continuata , momentul
epuizarii fiind cel in care s-a produs ultima actiune de lovire.
Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila , asa cum prevede
al. 3.

Curs 5
Art.194 Vatamarea corporala

Nu este corespondentul vatamarii corporale din vechiul cod penal,

legiuitorul preluand consecintele prevazute la infractiunea de vatamare
corporala grava din vechiul cod.
Din punct de vedere curativ, sunt vizate leziunile ce necesita ingrijiri
medicale mai mult de 90 de zile .
Din punct de vedere fizio-patologic al naturii leziunilor , NCP are in vedere
o sistematizare simplificata a vatamarii corporale grave din vechea
reglementare.
Obiectul juridic special –relatiile sociale a caror ocrotire presupune
protejarea persoanei fizice impotriva faptelor care aduc atingere integritatii
corporale sau demnitatii.
Obiectul material-corpul persoanei.
Subiectul active- orice persoana responsabila.
Toate formele de participatie.
Subiectul pasiv-orice persoana in viata ,de toate varstele cu exceptia lit. d.
Latura obiectiva –fapta prevazuta, poate consta intr-o actiune sau inactiune
avand ca si consecinte prevazute: acte comisive – injungiere, omisive-
asmutirea unui caine.
Fapta poate fi indreptata atat asupra corpului , dar si asupra psihicului. Ex
producerea unui soc.
Urmarea imediata este cea care face diferenta intre loviri sau alte violente si
vatamare corporala.
2 criterii de diferentiare legislative:
Criteriul curativ sau terapeutic referitor la durata ingrijirilor medicale.
Criteriul fizio-patologic referitor la natura leziunilor .

Diferentele fata de vechea reglementare:

- numarul de zile de ingrijiri medicale, s-a pastrat un singur prag , acela
mai mare de 90 de zile.
- Natura leziunilor –s-au eliminat suprapunerile in sensul ca s-a pastrat
doar ipoteza infirmitatii, in ideea ca aceasta include pierderea unui
simt sau organ si incetarea functionarii acestora existente in vechea
reglementare , asociere considerata tautologica pe baza studiilor
medico-legale de specialitate . Astfel infirmitatea acopera ambele
consecinte in acelasi timp.
- Termenul de slutire in vechea reglementare a fost eliminat , noua
reglementare inlocuindu-l cu prejudiciul estetic grav si permanent.
Gravitatea si permanenta sunt 2 caracteristici ale prejudiciului astfel
 ca prejudiciul temporal care se remediaza de la sine, pe cale naturala
nu se incadreaza in textul incriminator. Daca prejudiciul este acoperit
printr-o proteza , acest fapt nu inseamna ca el nu mai exista si ca a fost
acoperit.
- Consecinta avortului o regasim si in vechea reglementare. Pentru a fi
retinuta , conditia este ca faptuitorul sa fi stiut starea de graviditate sau
sa fi avut posibilitatea sa prevada ca victima a fost insarcinata.
Subiectul pasiv este circumstantiat . Cu privire la aceasta consecinta
este necesara o expertiza medico-legala care trebuie sa stabileasca
starea de graviditate , existenta leziunilor traumatice si existenta
legaturii de cauzalitate dintre traumatism si avort.
- Consecinta punerii in primejdie a vietii persoanei este preluata din
vechea reglementare si presupune creearea unui pericol grav si
iminent .Adica vatamarea este de natura sa produca decesul victimei
daca nu se iau masuri medicale. A se evita cocnfuzia intre vatamare
corporala si tentativa de omor. Analiza laturii subiective la tentativa
de omor intentie directa sau indirecta , iar la vatamare corporala in
aceasta varianta, praeterintentie.

Alineatul 2 reprezinta varianta agravata a infractiunii : fapta se comite cu

intentie directa(varianta tip) varianta agravata are in vedere primele 3
consecinte cu intentie directa.
Pentru celelalte 2 consecinte : avortul si punerea in primejdie a vietii
persoanei precizam: ca atunci cand fapta este comisa asupra unei femei
insarcinate , faptuitorul urmarind prin violentele exercitate sa provoace
avortul se va retine concurs intre vatamare corporala si intreruperea
cursului sarcinii.
Daca faptuitorul urmareste punerea in primejdie a vietii persoanei este
evident ca el accepta cel putin producerea decesului se va retine tentativa la
omor comisa cu intentie indirecta.
Formele infractiunii: acte preparatorii nepedepsibile, tenativa este posibila ,
dar nepedepsibila cu exceptia al 2, mobilul si scopul intereseaza la
individualizarea pedepsei, consumarea infractiunii cand s-a produs una din
consecinte, apare si epuizarea in cazul formei continuate.
Modalitati:
Varianta tip al 1lit a-e tip si al 2 varianta agravata pentru faptele savarsite cu
intentie directa.
Aspecte procesuale: actiunea penala se pune in miscare din oficiu.
Art.195 Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte

NCP mentine aceeasi denumire marginala si structura din vechea

reglementare , singura diferenta referindu-se la limitele de pedeapsa care au
fost diminuate.
Reprezinta o varianta calificata a uneia din infractiunile anterioare pe care se
grefeaza textul anterior , respectiv art.193 si art.194.
Urmarea imediata constand in moartea victimei constituie elementul
circumstantial al acestei infractiuni, putand fi considerate pe langa obiectul
comun infractiunilor contra integritatii corporale sau sanatatii , aceasta
infractiune are si un obiect juridic special identic cu cel al infractiunilor
contra vietii.
Legatura de cauzalitate intre actiunea de lovire sau vatamare si decesul
victimei trebuie dovedita fiind destul de dificil in practica . Exemplul clasic ,
lovirea victimei cu pumnii, caderea acesteia si lovirea de un plan dur
rezultand decesul.
Aparitia in lantul cauzal al altor cauze si conditii , pe langa actiunea
faptuitorului aduce multe probleme in practica in ceea ce priveste stabilirea
corecta a legaturii de cauzalitate. S-a stabilit sub acest aspect ca pentru
existenta infractiunii nu este necesar ca decesul sa fie rezultatul unei singure
cauze. Astfel fapta de lovire sau vatamare este considerata cauza a mortii
chiar daca la aceasta a contribuit si victima aflata in stare de ebrietate si
avand nesiguranta in miscare . Totodata exista infractiune si atunci cand
decesul intervine in urma unei stari preexistente patologice care influenteaza
decisiv, desi violentele exerciate au fost de mica intensitate.

Latura subiectiva –forma de vinovatie este praeterintentia, adica exista

intentie directa sau indirecta in privinta faptei de lovire sau vatamare si
exista culpa in privinta rezultatului mai grav, respectiv decesul. Vor fi avute
in vedere obiectul vulneral, zona vizata, intensitatea si numarul loviturilor,
starea de sanatate a victimei. Asadar , in practica s-a retinut a fi infractiune
de loviri si vatamari cauzatoare de moarte ,si nu omor daca inculpatul a
comis numeroase leziuni care desi a avut ca rezultat moartea , nu prezentau
gravitatea si nici mijloacele folosite nu erau apte sa produca moartea care s-a
produs ca urmare a unei maladii grave preexistente.
In practica s-a facut confuzie intre aceasta infractiune si ucidere din culpa
trebuind retinut faptul ca la ucidere din culpa si violentele exercitate trebuie
sa aiba ca sursa nepriceperea faptuitorului respectiv sa fie comise din culpa
faptuitorului.
Atunci cand granita intre intentia indirecta si culpa cu prevedere este slab
conturata , daca nu avem suficiente argumente ca faptuitorul a acceptat
rezultatul este mai potrivit sa consideram ca acesta a socotit fara temei ca nu
se va produce . Va prevala principiul in dubio pro leo .
Formele infractiunii : acte de pregatire posibile , dar nepedepsibila, tentative
nu este posibila atunci cand exista culpa, consumarea in momentul
decesului.
Acte procesuale: actiunea penala din oficiu, actele de urmarire sunt efectuate
de procuror ,iar competenta revine tribunalului.

Curs 6
Art.196 Vatamare corporala din culpa
Primul al este varianta speciala al art.
Al 2 este varianta tip.
Al 3 prima varianta agravata.
Al 4 a doua agravanta.

Infractiuni contra libertatii persoanei

Art.205lipsirea de libertate in mod illegal
Primul al , varianta tip –nu are obiect material
Subiectii –orice persoana, necircumstanatiati
Elementul material –lipsirea de libertate a persoanei
Caracterul illegal face referire in situatia in care restrangerea libertatii este
ceruta de lege fie ingaduita de lege.
Nu este prevazuta de lege o anumita durata.
Al 3 o persoana inarmata- intentie depasita in cazul minorului

Art. 206 amenintarea

Vaoarea ocrotita –libertatea psihica a persoanei
Elementul material- actiunea de amenintare( scris, verbal , semne)
Scopul-insuflarea unei stari de teama
Elementul material conditii:
-fapta pagubitoare
-fapta sa fie indrreptata impotriva sa sau a altor persoane
-amenintarea sa fie serioasa , sa indice o stare de temere
Art.207 santajul
Obiect juridic-libertatatea psihica a persoanei
Obiect juridic adiacent- viata integeritatea sau alte drepturi sau interese
Violenta fizica-art 193 si violenta psihica –art 206
Elementul material-constrangerea
Latura subiectiva –intentia diecta si indirecta