1. Contractul de factoring. Notiune. Parti Implicate.

Este conventia prin care o parte numita aderent transfera proprietatea creantelor sale (in tot sau in
parte) celailalte parti contractente numita factor care, in schimbul unui commission se ablica sa-I achite
aderentului valoarea acestuia, subrogandu-se acestuia in drepturile sale fata de debitorii creantelor
cedate.

Parti contractante:

- Aderent – producator, vanzator de marfuri (furnizor), fie prestator de servicii, executa lucrari.
- Factor – intotdeauna o institutie financiar bancara (in relatiile de comert international);
- Clientii aderentului (debitorii cedati) – sunt cumparatorii de marfuri, beneficiari ai prestatiilor de
servicii ori ai executarilor de lucrari.

Parti implicate in factoringul internatioanl:

- exportatorul (care este vanzator-creditor- aderent)

- banca exportatorului (banca finantatoare numita si factor la export)
- banca importatorului cumparator (avand rolul de factor la import)
- clientii importatori (cumparatoti-debitori-cedati)
2. Categorii de factoring (indetificati elementele de diferenta intre factoringul la scadenta si cel
traditional)

In situatia factoringului traditional, factorul plateste creantele agreate de la aderent in momentul

primirii acestora, creditandu-l in fapt pe aderent pana la momentul exigibilitatii creantelor si incasarea
valorii acestora de la debitorii cedati.

In ipoteza factorului la scadenta, factorul plateste creantele agreate de la adherent in momentul

exigibilitatii acestora. Astfel ca, data cesiunii creantelor e tocmai data scadentei platii acestora spre
deosebire de factoringul traditional cand data cesiunii creantelor conincide cu data nasterii acestora.

3. Elemente de diferentiere intre contractual de factoring si cesiunea de creanta.

Asemenea cesiunii de creanta unde cedentul garanteaza existenta creantei la momentul cesiunii, nu
si solvabilitatea ulterioara a debitorului, si in cazul factoringului aderentul raspunde fata de factor numai
in caz de inexistenta totala sau partiala a creantei la momentul incheierii cesiunii.

In schimb, in cazul cesiunii de creanta din dreptul civil nu se solicita acordul debitorului cedat in
vederea realizarii cesiunii, iar pentru opozabilitate i se notifica acestuia cesiunea , fie de catre cedent, fie
de catre cesionar. In schimb, in cazul factoringului ,transmiterea creantei de la aderent la factor
presupune forme simplificate , notificandu-li-se doar faptul ca trebuie sa plateasca valabil numai
factorului.

Garantia cedentului fata de cesionar exista numai in limita pretului cesiunii si nu in limita valorii
nominale a creantei.. Factoringul este un contract esenţialmente cu titlu oneros, deoarece presupune
finanţarea aderentului, pe când cesiunea de creanţă poate fi şi cu titlu gratuit.
 4. Mecanismul derularii factoringului international.
a. Se incheie un contract international de baza intre vanzatorul exportator si cumparatorul
importator – vanzatorul exportator are nevoie de lichiditati motiv pentru care se hotaraste sa
vanda creantele nascute din contractual de baza, bancii unde are cont deschis.
b. Factorul la export, adica banca unde vanzatorul are cont deschis, dup ace verifica solvabilitatea
importatorului accepta sa cumpere creantele clientului sau exportator.
c. La randul sau, factorul la export cedeaza creantele cumparatorului de la clientul sau vanzator
contra plata crespondentului sau din tara importatorului, repectiv bancii unde clientul
importator are cont deschis (factor la import)

Si in aceasta situatie, factorul la import cumpara creante de la factorul la import dup ace inprealabil a
verificat solvabilitatea debitorului cedat.

d. Factorul la import preia in proprietate creantele de la factorul la export urmand sa le incaseze de

la debitorul cedat.

5. In ce consta interesul aderentului in utilizarea acestui tip de contract?

Prin aceasta tehnica, aderentul este platit cu prioritate de factor si, in plus, este “pus la adapost” de
riscul insolvabilitatii clientilor sai ori de riscul intarzierii din partea acestora privind plata creantelor.
Aderentul avand nevoie de lichiditati, apeleaza la aceasta metoda pentru a primii lichiditatile mai
inainte de termen.

6. In ce consta interesul factorului in incheierea de contracte de factoring?

Factorul este interest de operatiunea de factoring pentru ca percepe un commission, de regula, mai
importand decat o dobanda comerciala practicata asupra creditului si, in plus, creditul avansat
aderentului este garantat cu toate garantiile oferite de clienti, debitori cedati ( deoarece factorul se
subroga in pozitia aderentului fata de debitorii cedati).

7. Care este contractul de estenta din operatiunea de factoring international?

Contractul de esenta este cel dintre factorul la export si factorul la import, respectiv cesiunea a
doua, cand primul cedeaza creantele cumparate de la clientul sau vanzatorului contra platii
corespondentului sau din tara importatorului, adica faptorului la import, acesta fiind banca unde are
cont deschis clientul importator.

8. Care este partea cu obligatia caracteristica din contractual de esenta?

Factorul la import deoarece fara acesta factoringul ar ramane fara effect, nu s-ar mai realiza
internationalitatea. Plata valabila trebuie facuta in mod obligatoriu factorului la import.

9. Cine confera element de internationalitate/ Cand contractul de factoring este de drept

international?

Caracterul international al factoringului este subliniat de faptul ca exportatorul vanzator si eventual

factorul la export isi au sediile pe teritorii statale distincte in raport de importator si factorul la import.

Legea aplicabila contractului este legea statutului pe teritotiul caruia isi are sediul/resedinta factorul
la import la momentul incheierii contractului
 10. Incassoul. Notiune. Parti implicate in derularea mecanismului.

Prin incasso socumetar se intelege angajamentul asumat de banca exportatorului de a-I deconta
valoarea pe care importatorul dintr-un alt stat urmeaza, in conditii prestabilite, din ordinul clientului sau
sa o deburseze sau sa o accepte la plata.

Partile implicate:

- Ordonatorul – emitentul ordinului de incasare, exportator vanzator - este vanzatorul exportator

care remite documentele care atesta faptul ca si-a indeplinit propriile obligatii contractuale
rezultate din contractul comercial fundamental catre banca sa, solicitand emiterea ordinului de
incasare
- Banca remitenta – banca unde exportatorul vanzator are cont deschis, care procedeaza din
dispozitia ordonatorului, client al sau, la indeplinirea formalitatilor necesare in scopul de a
obtine de la importatorul comparator tras, prin intermediul bancii incasatoare, o plata efectiva
sau acceptarea cambiilor trase asupra sa, urmand ca valoarea sa revina exportatorului;
- Banca incasatoare/ prezentatoare – banca unde importatorul are cont deschis si care
procedeaza, ea insasi, la realizarea incassoului, in sensul ca se conformeaza instructiunilor
primate de la banca remitenta (notifica clientului sau ca se afla in posesia documentelor urmand
ca acesta sa faca plata);
- Trasul – cumparator importator din contractul initial.

11. Mecanismul derularii incassoului

a) Incheie contract de vanzare international de marfuri ( contract commercial fundamental) in care
se prevede ca mod de plata incassoul.
b) Exportatorul vanzator expedieaza marfurile conform dispozitiilor din contract.
c) Exportator vanzator remite bancii sale documente care fac dovada ca in calitate de parte
contractanta a vanzarii international si-a indeplinit obligatiile animate, insotite de ordinul de
incasso prin care exportatorul vanzator da instructiuni bancii
d) Banca remitenta transmite documentele insotite de ordinul de incasso bancii importatorului.
e) Banca importatorului avizeaza clientul sau de primirea documentelor la plata si le alibereaza
conform instructiunilor din ordinul de incasare (contra plata sau contra acceptare de cambii).
f) Importatorul comparator face plate sau accepta cambia la plata si primeste in schimb
documentele care atesta proprietatea marfurilor.
g) Banca prezentatoare/ cumparatoruluicrediteaza sistemul bancii remitente avizand-o ca a
efectuat plata.
h) Banca remitenta crediteaza contul ordonatorului client al sau.

12. Incassoul reglementat cu clauza d/p

Aceasta categorie de incasso se caracterizeaza prin aceea ca banca ordonatoare intocmeste o scrisoare
de remitere adresata bancii prezentatoare prin care ii expedieaza documentele care atesta indeplinirea
obligatiilor contractuale de catre ordonator cat si ordinul de incasare.

Aceste documente odata primate de banca prezentatoare sunt puse la dispozitia clientului sau
importator. Trasul importator, dup ace le verifica, in situatia in care le accepta la plata, contul sau va fi
debitat cu suma ce reprezinta pretul datorat, creditand in acelasi timp sistemul bancii ordonatoare. La
randul sau banca ordonatoare va credita in cont propriul sau client. In consecinta, plat ava fi facuta de
catre cumparatorul tras importator numai dup ace accepta la plata documentele trimise de ordonatorul
exportator.

13. Incassoul reglementat cu clauza d/a

Acest mecanism se caracterizeaza prin aceea ca procedura are ca rezultat nu incasarea pretului ci
acceptarea cambiilor trase contra sa de ordonator la ordinul bancii remitente. Astfel exportatorul
ordonator consimte pe riscul sau in schimbul unor garantii bancare sa il crediteze pe importatorul
comparator pentru durata stabilita in contractual comercial de baza.

14. Acreditivul. Notiune. Parti Implicate.

Este o modalitate de plata initiate de importatorul comparator si care consta in angajamentul asumat de
banca unde are cont deschis (ordonatoare/ emitenta) prin care se oblige, potrivit instructiunilor primate
de la clientul sau sa emita un titlu in baza caruia banca din tara exportatorului (notificatoare,
confirmatoare) sa satisfaca dreptul dreptul acestuia fie prin plata, fie prin acceptare sau negociere de
cambii sub conditia prezentarii documentelor care atesta indeplinirea obligatiilor asumate prin
contractul comercial.

Parti implicate:

- Ordonatorul (importatorul cumparator);

- Banca emitenta/ ordonatoare (unde importatorul comparator are cont deschis) ;
- Banca notificatoare/ confirmatoare (banca unde exportatorul vanzator are cont deschis);
- Beneficiarul (exportator vanzator).

15. Mecanismul derularii acreditivului documentar.

a. Incheirea contractului de vanzare in care se prevede modalitatea de plata a acreditivului.
b. Ordonatorul importator comparator da ordin bancii sale in vederea deschiderii acreditivului pe
baza disponibilului pe care il are deja in cont sau pe baza unui credit pe care banca il acorda in
acest scop.
c. Deschiderea acreditivului de catre banca ordonatoare (emiterea ordinului de plata) si
incunostintarea bancii exportatoare.
d. Banca exportatorului avizeaza la randul sau propriul sau client despre deschiderea acreditivului.
e. Exportatorul verifica concordanta dintre clauzele contractului comercial de baza si acreditiv.
f. In situatia in care exista concordanta, exportatorul livreaza marfurile conform conditiilor din
contractul de vanzare.
g. Remiterea de catre exportator catre banca sa a documentelor care atesta expediarea marfurilor,
documente care au fost indicate in mod expres in acreditiv.
h. Banca exportatoare remite documente bancii importatorului.
i. Banca ordonatoare, pe baza documentelor primate si conform dispozitiile mentionate in
acreditiv, efectueaza plata, creditand banca exportatorului.
j. Banca exportatorului va credita contul acestuia.
k. Banca emitenta va transmite documentele catre ordonatorul importator, acesta din urma, pe
baza documentelor, va intra in posesia marfurilor dovedind calitatea de proprietar al acestora.
 16. Raportul juridic dintre banca emitenta si ordonator.

In ceea ce priveste raporturile juridice dintre banca emitenta si ordonator acestea echivaleaza cu o
deschidere de credit. Precizam ca in cee ace priveste continutul acreditivului, acesta trebuie sa
corespunda intocmai instructiunilor primate de la ordonator, intemeiate pe clauzele din contractul
comercial.

In ceea ce priveste obligatiile pe care si le asuma banca emitenta, acestea difera dupa cum
acreditivul este revocabil sau irevocabil. In cazul acreditivului revocabil, banca emitenta nu isi asuma nici
o obligatie de plata fata de exportatorul vanzator, limitandu-si responsabilitatea la a-l instiinta despre
creditul ce poate fi incasat in schimbul documentelor. In cazul unui acreditiv irevocabil, banca emitenta
isi asuma angajamentul ferm si personal de a plati beneficiarului contra documentelor, prin intermediul
bancii corespondent.

17. Raportul juridic dintre banca emitenta si banca corespondent.

Difera in functie de obligatiile pe care si le asuma cea din urma. In concret, banca correspondent isi
poate limita obligatiile comportandu-se ca o banca notificatoare, respectiv ca un mandatar al bancii
emitente (avizeaza beneficiarul despre acreditiv, poate efectua plata). In cazul in care banca
corespondent se comporta ca o banca confirmatoare suntem in situatia unui acreditiv irevocabil, caz in
care beneficiarul platii dobandeste drepturi autonome si impotriva bancii corespondent.

18. Raportul juridic dintre banca emitenta si beneficiar.

Benficiarul dobandeste dreptul de a pretinde plata din momentul in care acreditivul a fost primit la
banca sa si el insusi a demarat indeplinirea obligatiilor contractuale. Acest drept direct si autonomy al
beneficiarului se naste direct in raport cu banca emitenta din momentul mai sus mentionat. Retinem ca
raportul juridic dintre banca emitenta si beneficiarul exportator este independent fata de raportul
juridic dintre ordonator si banca sa emitenta.

19. Raportul juridic dintre banca platitoare si beneficiar.

Acest raport juridic are drept rezultat efectuarea platii de catre banca platitoare catre beneficiar,
dup ace in prealabil au fost verificate documentele prezentate la plata. In conditiile in care documentele
sunt conforme cu dispozitiile din acreditiv, banca satisfice pe beneficiar prin urmatoarele modalitati:

- Plata in numerar;
- Plata prin decontare;
- Acceptarea cambiei trase in favoarea beneficiarului;
- Scontarea cambiei.

In cazul in care exista neconcordante intre dispozitiile inserate in acreditiv si documente, banca va
refuza plata.

20. Analiza comparativa intre acreditivul revocabil si cel irevocabil.

Cel revocabil poate fi modificat sau anulat de banca emitenta la cererea ordonatorului importator in
orice moment al derularii acreditivului, fara a se cere o avizare prealabila a beneficiarului, cu conditia ca
notificarea de anulare ori de modificare sa ajunga la cunostinta bancii platitoare (insarcinata cu plata,
acceptarea cambiilor ori negocierea cambiei) mai inalte ca astfel de operatiuni sa se fi produs.
 In cazul celui irevocabil se exclude facultatea ordonatorului de a retracta acreditivul. In concret,
acesta presupune un angajament ferm al bancii emitente de a executa sau de a face sa se execute
(desemnand in acest sens o banca terta) plata, acceptarea ori negocierea cu conditia indeplinirii tuturor
prevederilor inserate in acreditiv si numai contra documentelor. In cazul in care in acreditiv nu se indica
in mod expres natura irevocabila, acesta va fi considerat ca revocabil. Mentiunea acredtitivului
irevocabil se regaseste sub forma unui text “Din ordinul (cumparatorului importator) deschidem in
favoarea (vanzatorului exportator) un acreditiv documentar irevocabil”.

21. Acreditivul de negociere

Presupune utilizarea cambiilor. Astfel ca la momentul depunerii docmunetelor care atesta

expedierea marfurilor, expeditorul va depune la banca sa cambiile cu plata la termen sau la vedere trase
asupra importatorului, respectiv asupra bancii sale emitente sau asupra unei terte persoane indicate in
acreditiv.

22. Acreditivul back to back

Se utilizeaza in cadrul operatiunilor de reexportare a marfurilor si prespune situatia in care

exportatorul, in calitate de beneficiar al unui accredit, deschide un alt acreditiv pe baza celui dintai.
Astfel ca, desi cele 2 acreditive sunt independente, retinem ca pentru a functiona acest tip de modalitate
de plata trebuie sa existe o corelare intre termenele de livrare si cele de plata.

23. Scrisoarea de credit comercial. Definitie si prezentare comparativa in raport cu acreditivul.

Este o modalitate de credit documentar care se analizeaza ca un angajament de plata asumat de

banca emitenta in mod irevocabil fata de exportatorul beneficiar dintr-un alt stat privind onorarea
cambiilor, fie prin plata (daca cambiile sunt la vedere), fie prin acceptare (daca cambiile sunt la termen)
cu conditia sa fie prezentate si documentele mentionate in scrisoare prin care se atesta expedierea
marfurilor.

Aceasta stabileste raporturi juridice directe intre banca emitenta si beneficiar, acreditivul prezinta
natura unui document interbancar. Scrisoarea are intotdeauna un character irevocabil si implicit ofera o
Securitate juridical, acreditivul poate fi si revocabil. Prima este intotdeauna localizata in taraa
exportatorului, acreditivul poate fi domiciliate si in tara importatorului ori a unui tert.

24. Deosebire intre contractual de factoring si scontare

Ambele sunt modalitati de finantare din partea unei banci.

- scontarea este o operaţiune ce poartă exclusiv asupra efectelor de comerţ (cambii,

cecuri, bilete la ordin) sau a titlurilor reprezentative de mărfuri (recipise de depozit, warante,
conosamente); factoringul are ca obiect transmiterea unor creanţe izvorâte din contracte şi
poartă, ca regulă, asupra facturilor;

- in factoring debitorul cedat trebuie să fie notificat cu privire la faptul că se poate elibera
valabil, plătind în mâna factorului, pe când mecanismul scontului nu presupune o astfel de
notificare.
 - în cazul scontării, când trasul nu plăteşte, posesorul păstrează dreptul de regres
împotriva obligaţilor anteriori (trăgători, giranţi, avalişti), în timp ce, în cazul factoringului fără
regres, factorul nu se poate întoarce împotriva altei persoane decât debitorul cedat;

25. Mecanismul cambiei

Cambia este un inscris prin care o persoana numita tragator sau emitent al cambiei , da
dispozitie unei persoane numita tras sa plateasca la scadenta o suma de bani unei a 3a
persoane numita beneficiar.

Emiterea unei cambii are la baza un contract comercial fundamental. In temeiul acestui contract fiecare
parte are calitatea de debitor si creditor. Pr4in emiterea cambiei si efectuarea platii se executa
obligatiile din contractual fundamental comercial.

Pentru a intelege mecanismul cambiei, vom da urmatorul exemplu: Comerciantul A ii vinde

comerciantului B o cantitate de marfa la pretul de 5000 de lei, platibili la 60 de zile de la primirea
marfurilor. B datoreaza lui A pretul marfurilor, pret ce va fi platit la termenul convenit. In acelasi timp A
incheie un contract de imprumut cu comerciantul C caruia ii datoreaza suma de 5000 de lei avand
acelasi termen scadent. In vederea simplificarii platii sumelor datorate, A va trage o cambie asupra lui B
in favoarea lui C. Deci A (tragator) fiind creditor al pretului din contractul de vanzare va da o dispozitie
lui B (tras), debitor al pretului din contractul de vanzare, sa aplateasca la scadenta suma de 5000 de lei
direct lui C (beneficiar), acesta fiind creditorul lui A din contractul de impreumut. Prin plata la scadenta a
sumei, facuta direct de B catre C se stinge atat obligatia lui B fata de A, cat si obligatia lui A fata de C.

26. Mecanismul girului.

O cambie poate fi transmisa prin procedura girului. Beneficiarul unei cambii poate la randul sau sa
foloseasca cambia pentru a-si achita o datorie fata de un alt creditor al sau. Operatiunea girului consta in
dispozitia pe care beneficiarul o da trasului de a plati suma mentionata in cambie persoanei mentionate
de beneficiar. Dobanditorul cambiei (giratar) poate transmite cambie (girant) prin gir altui comerciant.

27. Mecanismul scontarii.

Daca beneficiarul unei cambii sau dobanditorului ei prin gir are nevoie de bani in numerar inainte de
termenul scadent poate remite cambia unei banci, banca care va achita imediat suma mentionata in
cambie. Aceasta operatiune se face prin gir. Deoarece cambia nu a ajuns la scadenta, banca va finanta
beneficiarul cambiei cu suma trecuta pe titlu, pai putin suma care reprezinta echivalentul dobanzilor pe
timpul ramas pana la scadenta.

Ex. Comerciantul A vinde comerciantului B o marfa cu plata pretului la 60 zile de la

primirea marfurilor (timp suficient pentru ca B sa revanda marfa si sa procure bani pentru
achitarea pretului pentru comerciantul A).

Pentru acoperirea creditului acordat , A trage o cambie asupra lui B in care se indica pe
sine ca beneficiar al cambiei pentru suma care reprezinta pretul marfii si la o scadenta care
coincide cu tfermenul de 60 de zile prevazut.
 Fiind beneficiarul cambiei , A nu trebuie sa astepte termenul scadent , astfel el poate
procura suma de banni ( mai putin valoare a dobanzilor pentru timpul ramas pana la scadenta ,
prin scontarea cambiei la o banca , asemenea contractului de factoring , finantatorul cambiei pein
banca reprezinta 80-85% din valoarea cambiei).

28. Contractul de franciza. Concept. Parti implicate.

Prin CONTRACT DE FRANCIZA, regulamentul intelege conventia prin care o intreprindere

francizor acorda alteia numita francizat, in schimbul unei compensatii financiare dreptul de a exploata o
franciza in scopul comercializarii unor produse ori prestare de servicii determinate.

Parti implicate:

- Francizorul – este un comerciant profesionist persoana fizica sau juridical avand calitatea de
titular al dreptului de proprietate industriala ori industriala. Nu orice comerciant profesionist
poate avea aceasta calitatea. Astfel, se cere ca acel comerciant sa fie titularul asupra drepturilor
cedate prin franciza, sa fi exercitat el insusi drepturile sale pe o durata cel putin egala cu durata
primului contract de francize. De asemenea, comerciantul profesionit in calitate de francizor
confera fie dreptul de a exploata, fie de a exploata si dezvolta o afacere, un produs, o
tehnologie, un serviciu. Francizorul cere beneficiarului francizei o pregatire prealabila pentru
exploatarea marcii inregistrate.
- Beneficiarul francizei – este intotdeauna un comerciant profesionist persoana fizica sau juridical
selectat de francizor, care Adera la principiul omogenitatii retelei de francize. In aceasta calitate,
acesta are obligatia de a exploata, mentinand identitatea si reputatia francizorului cat si de a
dezvolta afacerea.

29. Categorii de redevente.

a. Redevente initiale (taxa de intrare in retea)- sunt acele costuri datorate de beneficiarul unei
francize pentru a putea patrunde in retea;
b. Costul francizei – contravaloarea dreptului de a utiliza marca ori serviciile;
c. Costurile demararii afacerii;
d. Costurile capitalului – sunt acele costuri effectuate cu ocazia amenajarilor, decorarii locatiei in
functie de cerintele francizorului;
e. Studii de amplasament – cheltuieli determinate de necesitatea evaluarii potentialului pietei;
f. Taxa de francize propriu- zisa – poate fi lunara, trimestriala, semestriala, anuala si se calculeaza
ca procent fie ca limite de sume din vanzarile francizatului;
g. Taxa de exclusivitate – se calculeaza diferit si separat de taxa de intrare in retea. Aceasta este
proportionala de intrare si se adauga acesteia.
h. Cheltuieli promotionale – sunt destinate a sustine promovarea afacerii si reprezinta deobicei 1-
2% din vanzarile totale

30. Franciza de productie/ industriala

Este acea forma de franciza prin intemediul careia francizatul va fabrica el insusi, in conformitate cu
indicatiile oferite de catre francizor, produse pe care apoi le va comercializa sub marca francizorului. In
cazul francizei de productie, francizatul va fabrica si va comercializa produse pe care le obtine cu
sprijinul francizorului, in sensul ca acesta din urma va comunica francizatului informatii referitoare la
procedeele de frabricatie.

Altfel spus, francizorul ii licentieaza francizatului marca sa furnizandu-I si asitenta tehnica (ex.
Bata, Coca-Cola). Avantajul pe care il obtine francizorul prin dezvoltarea unei francize industriale ese
semnificativ, in sensul ca va proceda la extinderea afacerii sale chiar pe teritorii foarte indepartate, fara
sa fie nevoie sa mobilizeze un capital important in acest scop.

La randul sau francizatul va beneficia de cunostintele francizorului, de metoda de a fabrica dar si

de asistenta tehnica pe care francizorul o ofera. Astfel, pentru francizat, ca in cazul tututot formelor de
franciza, avantajele francizei se vor reflecta in usurinta cu care va dobandi cunostinte de specialitate
care ii vor permite sa produca sis a comercializeze produse valoroase din punct de vedere calitativ si
care sunt deja cunoscute pe piata internationala.

31. Franciza de distributie

In cazul acesteia, francizatul va comercializa anumite produse sub marca francizorului. Atfel spus, in
cazul acestui tip de francize, francizorul ramane singurul producator al bunurilor care sunt distribuite in
reteaua de francize. In schimb, francizatul nu are decat dreptul de a comercializa bunurile.

Francizorul producator ramane promotorul retelei de distributie, in sensul ca fiind singurul

producator al bunurilor, va pune la punct un sistem de distributie, o metoda proprie de comercializare
care va fi preluata de catre francizati (de ex. Zara, Yves- Rocher, Hermes).

32. Franciza de servicii

Este considerate “fizionomia tipica” a francizei. In cadrul acestui tip de franciza se vor presta servicii
sub marca francizorului, servicii care vor fi prestate in maniera aleasa de catre acesta din urma.
Deoarece obiectul de activitate al francizei de servicii este tocmai prestarea serviciilor, accentual nu se
pune atat pe calitatile intrinseci ale produselor ce urmeaza a fi comercializate, cat pe modalitatea de
transmitere a acestora catre consumatorul final (de ex. Mc Donalds, Starbucks).