CAP.

I: ACREDITIVUL DOCUMENTAR
CARACTERISTICILE ACREDITIVULUI DOCUMENTAR
1. Siguranta platii se angajeaza o banca in sustinerea mecanismului de derulare; in
acreditivul documentar confirmat si irevocabil intervine angajamentul a doua banci, fiind
una din cele mai sigure metode de plata;
2. Formalismul acreditivului documentar banca nu vede marfa, ci verifica numai
documentele. Acreditivul prezinta un supliment de formalism fata de alte tehnici de plata,
banca insistand asupra conformitatii documentului in raport cu ordinul de deschidere a
acreditivului documentar ( se intocmesc trei documente: ordinul de deschidere,
deschiderea acreditivului documentar si notificarea bancii exportatorului). Documentele
trebuie redactate in limba in care s-a cerut si in numarul de exemplare cerut;
3. Independenta fata de contractul de baza acreditivul poate sa cuprinda si alte
elemente fata de contractul initial, dar banca ia in considerare ordinul de deschidere a
AD. Bancile nu sunt obligate de nici o relatie contractuala comerciala sau termeni ai unui
contract comercial cu care AD are legatura;
4. Adaptabilitatea proprietatea AD de a se adapta diferitelor operatii comerciale;
5. Fermitatea angajamentului bancar indifferent daca AD e revocabil sau irevocabil,
banca se angajeaza ferm la plata contravalorii exportului, cu conditia ca setul de
documente sa fie conform cu termenele si conditiile din ordinul de deschidere a
acreditivului documentar.

PARTILE IMPLICATE

Partile implicate in derularea AD reflecta modul in care acest mecanism este gandit si
functioneaza. Fiecare actor implicat isi are rolul sau pe care trebuie sa si-l joace cat mai corect si
mai eficient pentru ca intregul sa nu aiba de suferit.
Aceste parti sunt:
1. Ordonatorul AD importatorul/beneficiarul unei prestatii sau cel care initiaza
operatiunea
2. Beneficiarul AD exportatorul/prestatorul de servicii. El este cel in favoarea caruia
banca importatorului s-a angajat la plata
3. Banca emitenta banca care, la solicitarea importatorului, care este ordonatorul AD, isi
asuma in scris angajamentul de plata in anumite conditii si termene. Acest angajament e
ail poate efectua direct ( ea insasi efectueaza plata) sau indirect (desemneaza o alta banca
sa efectueze plata)
4. Banca corespondenta banca prin care banca emitenta transmite telexul AD spre a fi
comunicat beneficiarului acreditivului.
Aceasta poate fi:

Banca verificatoare sau avizatoare in cazul in care plata documentelor are loc la
banca emitenta sau plata este solicitata la o terta banca
Banca platitoare se poate afla in tara exportatorului sau intr-o terta tara
Banca trasa cand plata urmeaza sa fie facuta prin cambia trase asupra unei banci.
Banca asupra careia au fost trase cambiile si care la scadenta le va achita se numeste
banca trasa
Banca negociatoare in practica bancara anglo-saxona, AD presupune utilizarea unei
cambia trase asupra bancii emitente si deci locul platii este la ea. In masura in care o alta
banca decat banca emitenta este insarcinata cu negocierea, aceasta inseamna ca banca
negociatoare este autorizata sa preia documentele de la expeditor, sa I le achite contra
unui commission de negociere si sa le remita bancii emitente
Banca confirmatoare banca care la angajamentul de plata asumat de banca emitenta
adauga propriul ei angajament egal ca valoare si conditii

MECANISMUL PLATII PRIN ACREDITIV DOCUMENTAR

In conformitate cu practica internationala si cu Publicatia 500, succesiunea momentelor

este urmatoarea:

1. Existenta unui contract sau a unei intelegeri prin care partenerii au convenit plata prin
AD
2. Dispozitia/ordinul de deschidere este dat de importator bancii sale, banca emitenta, si
cuprinde toate conditiile de termene si documente pe care trebuie sa le indeplineasca
exportatorul pentru a I se face plata
3. Deschiderea AD consta in elaborarea unu inscris, insusi AD, prin care banca emitenta se
angajeaza ferm la plata in favoarea beneficiarului AD, exportatorul, in conditiile de
termene si documente potrivit inscrisurilor primate de la ordonator. Acest document este
transmis bancii exportatorului
4. Notificarea beneficiarului AD banca exportatorului anunta exportatorul de
deschiderea AD si ii remite documentul AD
5. Livrarea marfii
6/7.Utilizarea AD in posesia documentelor ce atesta livrarea marfii in termenele si
conditiilor din AD, exportatorul le prezinta la banca. Banca verifica concordanta
documentelor cu cerintele AD si efectueaza plata (documente contra bani)
8/9.Remiterea documentelor/rambursarea sumei banca platitoare, dupa efectuarea platii,
remite documentul bancii emitente. Aceasta, dupa un nou control al documentelor, in functie

de conditiile din acreditiv, ramburseaza bancii platitoare banii. In caz contrar, nu ramburseaza
banii pe documente neconforme cu termenii AD
10/11.Notificare importator/plata documente banca emitenta detine documentele
privitoare la marfa sip e cele pe care le elibereaza importatorului contra plata
12. eliberare/ridicare marfa

FORME SI TIPURI DE ACREDITIV DOCUMENTAR

In functie de natura angajamentului asumat de banca emitenta, acreditivele pot fi:

A. Revocabile
B. Irevocabile
C. Irevocabile confirmate

A. Acreditivul documentar revocabil

Poate fi modificat sau anulat de banca emitenta in orice moment al derularii AD, fara o
avizare prealabila a beneficiarului AD, cu conditia ca notificarea de modificare sau anulare sa
parvina bancii insarcinate cu plata, acceptarea, negocierea, inainte ca astfel de operatiuni sa se fi
produs.
Dreptul de revocare se stinge in momentul in care plata, acceptarea sau negocierea au fost
effectuate.
Aceste acreditive sunt rar utilizate, datorita faptului ca prezinta riscuri pentru exportator.
Aspectul revocabil trebuie mentionat in deschiderea AD.

B. Acreditivul documentar irevocabil

AD irevocabil presupune un angajament ferm al bancii emitente de a executa sau a face sa se
execute (desemnand o alta banca) plata, acceptarea, negocierea, cu conditia indeplinirii tuturor
prevederilor stipulate cu ocazia deschiderii. Acest angajament nu poate fi modificat sau anulat
decat cu acordul partilor interesate.
Mentiunea AD irevocabil este facuta clar in toate momentele derularii acreditivului. Astfel,
de exemplu, in documentul de deschidere a AD transmis de la banca emitenta bancii
exportatorului se regaseste un asemenea text:
-

In limba romana Din ordinul (numele, adresa cumparatorului) deschidem (cu sau fara
precizarea la dumneavoastra) in favoarea (nume, adresa vanzator) un AD irevocabil

In limba franceza Dordre (nume, adresa comparator) ouvrez (cu sau fara precizarea
chez vous) en faveur (nume, adresa vanzator) un credit documentaire irrevocable
In limba engleza By order of (numele si adresa cumparatorului) open (cu sau fara
precizarea with you) in favour of (nume, adresa exportator) an irrevocable
documentary credit

C. Acreditivul documentar irevocabil confirmat

Este acela in care, la angajamentul irevocabil al bancii emitente se adauga un angajament
egal ca valoare si conditii al unei terte banci , banca confirmatoare.
Banca confirmatoare, situate de regula in tara beneficiarului AD, dar poate fi si in alta tara,
accepta fata de beneficiar aceleasi angajamente ca si cele pe care banca emitenta si le-a asumat
prin deschiderea AD irevocabil.
In cazul in care banca exportatorului nu este si banca confirmatoare, in finalul frazei
prezentate mai sus se adauga mentiunea:
-

In limba romana fara confirmarea dumneavoastra

In limba franceza sans y ajouter votre confirmation
In limba engleza without adding your confirmation

Utilizarea acreditivului documentar si alte precizari privind platile

Utilizarea acreditivului documentar este un termen generic ce desemneaza tehnica bancara prin
care exportatorul isi poate incasa banii.
Utilizarea acreditivului documentar se poate realiza prin:
a)
b)
c)
d)
e)

Plata la vedere;
Plata diferata;
Plata prin acceptare;
Plata prin negociere;
Plata la vedere si prin acceptare(mixta);

Din punct de vedere al sumei platite,acreditivele pot fi utilizate:

1) Total;
2) Partial;
3) In transe.

a) Acreditivele cu plata la vedere

Exportatorul in momentul in care a prezentat documentele in buna regula la ghiseele bancii
platitoare,primeste imediat contravaloarea lor.
b) Acreditivele cu plata diferata

Acest tip de plata este avantajos pentru importator ,care,avand documentele,ridica marfa,o
vinde si din banii astfel obtinuti plateste importul.
c) Acreditivele cu plata prin acceptare
Sunt utilizate in cazul vanzarilor pe termen scurt si foarte scurt,iar setul de documente
cuprinde intotdeauna o cambie.
d) Plata prin negociere
Este specifica scrisorilor de creditcare intotdeauna sunt domiciliate la banca emitenta,iar
derularea platii presupune intotdeauna utilizarea cambiei sau a biletului la ordin.
e) Plata la vedere si plata prin acceptare
In deschiderea acreditivului documentar,conform instructilunilor primate de la ordonator,se
precizeaza cuantumul platii la vedere si suma aferenta platii acceptate.
1) Acreditive utilizare total(integral)
Sunt acele acreditive documentare in care suma indicate ca acreditiv documentar este platita de
banca integral ,la prezentarea documuntelor de catre exportator,care atesta livrarea integrala a
marfii solicitate.
2) Acreditivele utilizate partial
Sunt acele acreditive in care banca onoreaza documentele prezentate de exportator in cadrul
valabilitatii si valorii de ansamblu a acreditivului documentar ,pe masura expedierii marfurilor.
3) Plati si /sau expedieri in transe
Acele acreditive in cadrul carora se prevede ca expedierea marfurilor sa se faca in mai multe
transe ,pentru fiecare stabilindu-se atat termenul de expediere ,cat si cantitatea de expediat.

DESCHIDEREA ACREDITIVULUI DOCUMENTAR

Aspect importante:
-

AD este independent fata de contractual de baza. Orice trimitere la acesta nu oblige in

nici un mod bancile
Toate partile implicate in AD iau in considerare documentele, si nu marfurile sau
serviciile la care acestea se refera. Daca documentele sunt in buna ordine, chiar daca
marfa nu este corespunzatoare, acest lucru nu poate fi invocate bancii ca motiv de neplata
Daca acreditivul contine conditii fara sa precizeze ce documente trebuie prezentate in
conformitate cu acestea, bancile le vor considera ca nefiind precizate si le vor ignora
Ordinul de emitere trebuie realizat in baza Publicatiei 500, deoarece:

- bancile lucreaza dupa aceste reguli uniforme

- in caz de litigiu, prima referinta este Publicatia 500
- exista expresii consecrate, specificate expres in Publicatia 500
- exista termini pe care Publicatia 500 nu-I recomanda pentru a fi utilizati
Ordinul de deschidere precizari:
Aspectele principale ce trebuie continute de catre un ordin de deschidere sunt
urmatoarele:
1. Ordonator (importator) date de identificare numele si adresa
2. Banca emitenta trebuie identificata daca nu exista pe exemplarul tipizat
3. Data ordinului de deschidere ordinul de deschidere trebuie sa apara in
concordanta cu contractual de vanzare-cumparare international. Se va avea in vedere
valabilitatea AD
4. Valabilitatea AD si locul prezentarii documentelor toate acreditivele trebuie sa
aiba precizate data la care expira valabilitatea si locul unde trebuie prezentate
documentele pentru plata/negociere/acceptare. Valabilitatea acreditivului este
intervalul de timp in cadrul caruia beneficiarul trebuie sa prezinte documentele la
ghiseele desemnate. Angajamentul ferm de plata al bancii emitente se refera la acest
interval. Expirarea valabilitatii se poate trece in doua moduri: o data certa si o
perioada, de ex., 1 luna, 6 luni. Documentele nu pot fi prezentate bancii decat in
intervalul valabilitatii acreditivului. Valabilitatea este termenul pana la care se pot
face platile: trei luni de la, valabil pana la Marfa trebuie sa fie pregatita,
exportatorul trebuie sa exporte marfurile sis a realizeze documentele in momentul in
care marfa este livrata sau intr-o perioada anterioara livrarii marfurilor. Documentele
trebuie sa ajunga dupa livrarea marfurilor in termen de max. 21 de zile la locul platii.
Din acest peunct de vedere valabilitatea se imparte in: reala si inoperanta.
Valabilitatea prea mare va determina costuri bancare suplimentare; daca este prea
mica, nu permite exportatorului sa faca toate demersurile necesare intocmirii si
expedierii documentelor si sunt necesare prelungiri.

DOCUMENTE COMERCIALE CERUTE IN OPERATIUNEA DE ACREDITIV

DOCUMENTAR

Ordinul de deschidere al AD trebuie sa precizeze documentele in baza carora sa se faca

plata/acceptarea/negocierea de catre banca desemnata in favoarea beneficiarului. Este foarte
important ca partile implicate in derularea acreditivului sa acorde acelasi inteles termenilor
folositi pentru a desemna documente, continutul lor sau cine le va semna.

O data ce beneficiarul a revazut termenii AD, a facut amendamentele necesare si are

siguranta ca poate indeplini toate conditiile impuse de AD, acesta poate fi acceptat. Urmatorul
pas va fi prezentarea documentelor.
Este putin probabil ca doua acreditive sa fie identice. De obicei, documentele difera in
functie de natura bunurilor, de destinatie, transport, inspectia bunurilor etc. Exista insa cateva
consideratii valabile pentru orice AD:
1. Documentele prezentate trebuie sa fie conforme cu AD acestuia.
2. Conform Publicatiei 500, o banca este obligata sa accepte documentele daca acestea
respecta termenii AD.
3. Verificarea documentelor prin incrucisare.
4. Verificarea dubla sau tripla a documentelor inainte de prezentarea lor la banca.
5. Intocmirea documentelor intr-un numar correct de exemplare.
6. Descrierea documentelor trebuie sa fie respectata.
7. Beneficiarul trebuie sa prezinte documentele in cadrul valabilitatii AD.
Tipuri de neconcordante:
1. Minore, dar care pot fi rectificate
2. Minore, dar care nu pot fi rectificate
3. Majore

I FACTURA COMERCIALA

Factura este documentul redactat de exportator imediat dupa expedierea marfii; este
document de sinteza intrucat:
-

Este actul primar in baza caruia opereaza in evidenta sa atat exportatorul, cat si
importatorul
Permite identificarea valorii de ansamblu a marfii vandute
Este documentul comercial cel mai important

Referitor la intocmirea facturii:

-

Se emite de catre beneficiar pe numle ordonatorului

Se emite in limba in care este deschis acreditivul
Denumirea marfii trebuie sa corespunda cu cea din acreditiv
Numarul si cantitatea unitatilor ambalate sa corespunda cu cele din celelate documente
Pretul unitary si valoarea totala trebuie sa fie in moneda precizata in acreditiv
Pretul total trebuie sa fie in concordanta cu conditiile de livrare

Sintetizand, factura cuprinde:

-

Numele si adresa exportatorului

Numele si adresa importatorului

II

Locul si data emiterii

Descrierea marfii
Pretul unitar si/sau valoarea totala a marfii
Costul transportului si al asigurarii
Conditiile de livrare
Totalul sumei de incasat de catre exportator
Numarul si tipul coletelor
Continutul unui colet
Numarul licentei de export sau import
Marcajul si numerotarea coletelor
Semnatura exportatorului

DOCUMENTELE DE TRANSPORT

Documentele de transport reprezinta inscrisuri prin care vanzatorul face dovada incarcarii
sau preluarii spre incarcare a marfurilor.
Documentele de transport sunt:
-

Documente tipizate
Diferentiate pe tipuri de transport: maritime, transport multimodal, aerian, feroviar, rutier,
fluvial, postal, curier, fiecaruia fiindu-I specific un anumit tip de document de transport

1. Conosamentul maritim
Este un document, de regula tipizat, redactat in limba engleza si eliberat de comandantul
vasului care asigura transportul respective. Prin el se certifica faptul ca marfa a fost preluata de la
expeditor spre a fi predate, in anumite conditii stabilite de parti, destinatarului.
Dintre documentele prezentate la plata de exportator, conosamentul, din punct de vedere al
bancii, are cea mai mare importanta, intrucat, in primul rand, constituie dovada ca intre caraus si
epeditor a intervenit un contract de transport, document prin care carausul:
-

Confirma primirea marfurilor

Se obliga sa le elibereze la destinatie

Conosamentul reprezinta o hartie de valoare, un titlu reprezentativ, considerandu-se ca

simpla posesie a conosamentului da dreptul de posesie asupra marfurilor.
Din punct de vedere al dreptului de transmitere a dreptului de proprietate, conosamnetele pot
fi:
-

Nominative
La purtator
La ordin

Un conosament contine urmatoarele precizari:

-

Numele companiei de transport

Numele exportatorului
Numele si adresa importatorului
Numele si adresa celui ce urmeaza a fi notificat, importatorul sau un tert
Numele vasului pe care s-a imbarcat marfa
Denumirea porturilor de incarcare si de destinatie
Locul unde se plateste navlul
Numarul de originale in care a fost emis conosamentul si numarul de copii
Descrierea succinta a marfii
Marcajul coletelor si numerotarea acestora pentru identificarea marfii
Numarul coletelor expediate
Semnatura capitanului sau a agentului sau
Data cand marfurile au fost preluate spre a fi incarcate pe vas ( este data emiterii
conosamentului)

2. Scrisoarea de transport aerian

Transportul marfurilor in traffic aerian se efectueaza pe baza unui contract de transport
specific, denumit dupa caz:
- Scrisoare de transport aerian
- Nota de expeditie aeriana
- Fracht aerian
Daca prin AD se precizeaza un document de transport aerian, bancile accepta un astfel de
document, oricum s-ar numi el, daca cuprinde anumite elemente:
-

Indica numele tranportatorului si poarta semnatura sa sau a unui agent ce actioneaza in

numle sau
Indica faptul ca marfurile au fost acceptate pentru transport
Daca prin AD se cere data reala a expedierii marfurilor, aceasta trebuie mentionata expres
pe document, respective data predarii marfii carausului
Indica aeroportul de plecare si de destinatie
S-au respectat toate conditiile din AD

Acest document nu are valoare de titlu de proprietate. El nu este negociabil, se emite in 3

exemplare: unul pentru caraus, unul pentru comparator si unul pentru vanzator.

3. Scrisoarea de trasura feroviara

Scrisoarea de trasura feroviara reprezinta contractual de transport feroviar international si se
socoteste a fi incheiat in momentul in care calea ferata a primit marfurile pentru transport,
moment confirmat de data de pe stampila statiei respective.
Scrisoarea de transport feroviara cuprinde urmatoarele file:

1. Originalul, insoteste marfa si se elibereaza destinatarului o data cu marfa

2. Foaia de expeditie, serveste la decontarea tranportului de catre caraus
3. Avizul si adeverinta de primire, care insotesc marfa constituie document doveditor de
primire a marfii de catre destinatar
4. Duplicatul scrisorii de trasura, care se elibereaza predatorului si constituie dovada
expedierii marfii si este documentul prezentat la banca de exportator
5. Copia scrisorii de trasura, care ramane la statia de expediere a marfii
Scrisoarea de trasura feroviara nu este transferabila si nu constituie un document de
proprietate asupra marfurilor.

4. Scrisoarea de trasura rutiera

Se intocmeste conform reglementarilor international existente si reprezinta contractul de
transport rutier international.
Scrisoarea de trasura rutiera se intocmeste in 3 exemplare:
-

Originalul 1 ramane expeditorului la predarea marfii si constituie dovada expedierii

marfii; este documentul prezenatt de exportator la banca
Originalul 2- insoteste tranportul si este eliberat destinatarului o data cu marfa
Originalul 3- este retinut de caraus

Acest document de transport nu constituie un titlu de proprietate asupra marfurilor, nu este

negociabil sau transmisibil.
Tranzitarea marfurilor prin diferite tari este permisa de conditia ca acestea sa ramana in
autovehicul tot timpul pana la destinatie.
Pentru fiecare vehicul rutier se intocmeste si carnetul TIR valabil pentru o singura calatorie.
Acest carnet indeplineste doua functii:
-

Functia de document de evidenta si de declarative in vama

Functia de garantie vamala pentru marfurile tranportate

5. Certificatul si polita de asigurare

Riscurile reprezinta anumite evenimente probabile care pot surveni pe parcursul transportului
marfurilor si care pot avea ca urmare pierderea sau avarierea totala sau partial atat a marfurilor,
cat si a mijloacelor de transport.
In practica internationala a asigurarilor, riscurile se impart in:
-

Riscuri asigurabile, care pot fi obisnuite (furtuna, naufragiul, esuarea, coliziunea,

incendiul, furtul) si speciale, ca transformari fizice (autoaprinderea, scurgerea lichidelor,
spargerea sticlariei) si transformari chimice (incingerea cerealelor, ruginirea marfurilor,
otetirea vinului, alterarea carnii) sau razboaie, greve, inundatii, cutremure

Riscuri excluse acele riscuri pentru care, in cazul in care apar in timpul transportului,
asiguratorul nu poarta nici o raspundere: nerespectarea regulilor de transport al marfii
respective, contrastaliile, intarzierile in livrare, confiscarea.

Documentul de asigurare trebuie sa corespunda cerintelor din deschiderea AD atat ca tip de

asigurare, cat si ca riscuri asigurate.
In AD trebuie sa se specific clar tipul de asigurare cerut si ce riscuri aditionale se mai doresc
a fi acoperite:
-

toate riscurile
toate riscurile, inclusive riscurile de razboi, greve, tulburari si miscari civile

6. Certificatele de origine
Sunt documente care confirma natura, cantitatea, valoarea marfurilor exportate, locul si data
fabricatiei.
Acest document este emis de Camera de Comert din tara de origine a marfurilor sau de un
organism similar si este semnat si stampilat de institutia respectiva.
In Romania, certificatele de origine sunt eliberate de Camera de Comert si sunt de doua tipuri:
-

Cu valoare generala atesta ca marfurile sunt de origine romana

Cu valoare speciala pentru tarile cu care Romania are incheiate protocoale privinde
cresterea sau reducerea de taxe

7. Alte documente comerciale utilizate in AD

Certificatul ed inspectie a marfii

Certificatul de calitate
Certificatul de greutate
Certificatul fitosanitar
Licenta de import
Licenta de export

DOCUMENTE FINANCIARE UTILIZATE IN ACREDITIVUL DOCUMENTAR

CAMBIA

Cambia reprezinta modalitatea de plata prin care o persoana denumita tragator da ordin unei
personae numite tras sa plateasca o suma de bani la o anumita scadenta. Prin esenta sa, cambia
este un act scris, desi legea nu prevede expres; aceatsa cerinta este subinteleasa, deoarece cambia
trebuie sa contina anumite elemente:
1. Denumirea de cambie in scopul de a avertiza pe toti semnatarii asupra drepturilor si
obligatiilor ce decurg din angajarea lor in obligatia cambiala
2. Ordinul pur si simplu necondionat de plata a unei sume de bani, acesta, pentru a fi
explicit, reprezinta vointa emitentului de a plati
3. Numele trasului acesta trebuie sa fie indict pe cambie, pentru ca el trebuie sa plateasca
si va devein debitor cambial principal, din momentul acceptarii
4. Scadenta reprezinta data la care cambia urmeaza sa fie platita. Data are urmatoarle
atribute:
- Sa fie certa
- Sa fie ferma, unica, posibila
5. Locul unde se face plata locul une se obtine plata din partea trasului, iar in caz de
refuz de plata, este locul unde va fi actionat in instant
6. Beneficiarul persoana careia sau la ordinul careia urmeaza sa se plateasca suma totala
7. Data si locul emiterii cambiei trebuie sa cuprinda intotdeauna ziua, luna si anul
emiterii
8. Semnatura emitentului trebuie sa fie autografa sis a cuprinda numele si prenumele sau
denumirea firmei care a emis cambia
Acceptarea cambiei
Acceptarea este obligatorie pentru:
-

Cambiile platibile la un tert sau intr-o alta localitate

Cambiile platibile la un anumit termen de la vedere
Cand a fost inscrisa clauza prezentarii cambiei la acceptare

Cambia va fi prezentata acceptarii trasului in orice moment pana la scadenta. Acceptarea se

scrie direct pe cambie, cu mentiunea acceptat si semnatura trasului. Accepatrea sepoate face si
pentru o parte din suma.
Avalul

Avalul reprezinta un act prin care o persoana garanteaza plata cambiei. Avalul este o
garantie care se da pe fata cambiei, si atunci este suficienta simpla semnatura, sau pe spatele
cambiei, cand se scrie pentru aval si se semneaza de atre persoana care garanteaza suplimentar.
Avalul poate fi comercial, atunci cand este dat de un agent economic, sau bancar, atunci
cand este dat de o banca.
Cambia poate circula prin gir sau andosare.
Girarea se poate face in mai multe feluri:
-

Gir plin sunt indicate toate elementele de identificare ale noului beneficiar
Gir in alb nu se precizeaza numele noului beneficiar

Prin andosare garantarea cambiei se mareste, pentru ca fiecare girant raspunde solidar de
neplata sumei la scadenta.
Clasificarea cambiilor:
-

II

Comerciale rezultate in urma unui contract comercial

Bancare se folosesc cand o banca comerciala a acordat un credit cumparatorului
Documentare se folosesc in conditiile existentei unui contract comercial cand se
solicita remiterea unor documente
De complezenta stingerea sau acoperirea unei datorii de catre debitor beneficiarului

BILETUL LA ORDIN

Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana denumita emitent se obliga sa
plateasca altei persoane sau la ordinul ei o suma de bani la o anumita scadenta.
Elementele biletului la ordin:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Denumirea de bilet de ordin

Promisiunea de plata pura, simpla si neconditionata
Scadenta e o data certa, unica, posibila
Locul unde se face plata
Numele si adresa beneficiarului
Data si locul emiterii
Semnatura emitentului autografa

Atat cambia, cat si biletul la ordin sunt utilizate in AD din mai multe motive. In primul
rand, este vorba de cresterea sigurantei platii. Cele doua creeaza drepturi si obligatii suplimentare
pentru partenerii afacerii, astfel acestia pot fi tinuti sa-si respecte intelegerile initiale mult mai
strict. De asemenea, prin faptul ca atat cambia, cat si biletul la ordin sunt instrumente ce pot fi

scontate, beneficiarul AD poate intra in posesia fondurilor imobilizate in marfa mai rapid, fara a
fi nevoit sa astepte scadenta titlurilor.
CLASIFICAREA ACREDITIVELOR IN FUNCTIE DE CLAUZELE SPECIALE
MENTIONATE IN DESCHIDEREA ACREDITIVULUI DOCUMENTAR

I ACREDITIVUL DOCUMENTAR REINNOIBIL

Este acel tip de AD care se utilizeaza pentru a acoperi valoarea unui export realizat in
transe.
Caracteristici:
-

Toate livrarile sunt acoperite de un singur AD

Platile se fac dupa fiecare livrare si aceasta este tratata de banci ca o livrare independent
Valoarea AD este data de valoarea unei livrari, si nu de suma tuturor livrarilor la un loc
Intotdeauna aceste acreditive prevad livrari si plati partiale premise

Din punct de vedere al relatiei marfa livrata-plata, AD reinnoibile pot fi cumulative si

necumulative.
Mecanismul derularii:
-

Ordonatorul solicita deschiderea unui AD reinnoibil, mentionand: valoarea care se

reinnoieste, numarul reinnoirilor corespunzator numarului de livrari, intervalele de timp
la care se fac livrarile, numarul de zile cerute pentru prezentarea documentelor la plata si
modul de plata
Dupa primirea AD, exportatorul livreaza marfa potrivit termenilor din acreditiv si
incaseaza contravaloarea marfii dupa fiecare livrare

II ACREDITIVUL DOXUMENTAR CU CLAUZA ROSIE SAU CU CLAUZA VERDE

(AD DE PREFINANTARE)

Acest tip de AD isi trage denumirea de la existent pe ordinul de deschidere a unei clause
inscrise in rosu.
Clauza inserata in acest AD mentioneaza ca beneficiarul acestui acreditiv poate sa
primeasca un anumit procent din valoarea acreditivului sub forma de avans inainte de expedierea
marfii si deci inainte de prezentarea documentelor referitoare la marfa, beneficiarul angajandu-se
sa prezinte setul complet de documente o data cu livrarea marfii respective.
AD cu clauza rosie poate fi utilizat ca o modalitate de finantare a exporturilor de catre
importator, deoarece, cu avansul primit, exportatorul procura marfa si o expediaza.

In acest tip de AD, riscurile sunt ale importatorului.

In definitia unui AD cu clauza rosie exista doua variante:
1. AD cu clauza rosie negarantat se cere un angajament din partea exportatorului ca
va folosi fondurile primate in avans in scopul stability
2. AD cu clauza rosie garantat se vor furniza exportatorului fondurile in avans
contra unor recipise de deposit sau alte documente similare

III ACREDITIVUL DOCUMENTAR TRANSFERABIL

AD transferabil este acel tip de acreditiv care poate fi platit in totalitate sau partial unuia
sau mai multor beneficiary secunzi, adica beneficiarul principal al AD poate ordona bancii
emitente transferal AD in totalitate sau partial.
Acest tip de AD se utilizeaza in operatiunile de reexport, de intermediere in comertul
international.
In practica, AD transferabil este utilizat atunci cand primul beneficiar nu furnizeaza el
insusi marfa, ci se afla in pozitia de intermediar, dorind din diferite considerente sa transfere o
parte sau in totalitate obligatiile si drepturile sale furnizorului real care apare in aceasta situatie in
calitate de beneficiar second.
In cadrul AD transferabil, transferal se face o singura data.
Mentiunea de AD transferabil se face din deschiderea AD (adica de la inceput) si este
intotdeauna un AD irevocabil.

IV ACREDITIVUL DOCUMENTAR BACK TO BACK SAU SUBSIDIARY

Cand cineva (un comerciant) cumpara bunuri de la un furnizor in scopul revanzarii lor
catre alti agenti economici la un pret mai ridicat, poate folosi un AD back to back.
Acest tip de AD presupune existent a doua AD distincte: unul de export si unul de import.
AD subsidiar se foloseste in operatiile de export si intermediere in comertul international,
insa, spre deosebire de AD transferabil, importatorul final al marfii nu cunoaste furnizorul real.
In cadrul acestui AD avem:
-

Un AD initiat de importatorul final in favoarea intermediarului

Un AD deschis de intermediar in favoarea exportatorului real al marfii
Desfasurarea unui acreditiv back to back presupune:

Cele doua acreditive implicate de operatie, desi sunt independente, trenuie correlate
valoric, dar si din punct de vedere al termenelor de livrare si de depunere a documentelor
De regula, acreditivul deschis de exportatorul intermediar in favoarea exportatorului real
al marfurilor trebuie sa aiba termene de livrare mai mici si o valabilitate mai mare, iar cel
deschis de importatorul final al marfurilor in favoarea intermediarului trebuie sa aiba o
valabilitate mai mica, dar un termen de livrare mai indepartat decat in celalalt acreditiv
Pretul unitary si valoarea totala din acreditivul deschis de intermediar trebuie sa fie mai
mici decat cele din AD deschis in favoarea intermediarului, primul fiind platit de obicei
din cel de al doilea
Documentele cerute exportatorului real al marfurilor trebuie sa fie neutre si emise de
obicei la ordinul bancii intermediarului

V CESIUNEA ACREDITIVULUI DOCUMENTAR

Beneficiarul unui AD are dreptul sa cesioneze in favoarea unui tert o parte sau intreaga
suma dintr-un AD deschis in favoarea sa.
Cesionarea AD presupune:
1. O mai simpla utilizare a AD de catre beneficiar
2. Respectarea legilor aplicabile privitoare la actul cesiunii
3. Cesionarea sumelor o poate face catre unul sau mai multi terti, cesiunea putand fi
totodata modificata sau anulata
4. Intocmirea unui document care poarta denumirea de declarative de cesiune, prin care se
cere bancii platitoare cesiunea unei sume din acreditivul deschis in favoarea sa, in
favoarea unui tert numit
5. Posibilitatea utilizarii unui AD atat in operatiunea de intermediere, cat si de catre
producatorii exportatori care prin cesionare pot achita subfurnizori pentru diferite
materiale sau subansamble livrate
Mecanismul cesionarii unui AD presupune urmatoarele momente:
1. Deschiderea unui AD obisnuit de catre importator
2. Dupa primirea deschiderii AD, beneficiarul acestuia prezinta bancii sale o declarative de
cesiune prin care solicita cesionarea unor sume in favoarea unui tert numit
3. Banca beneficiarului transmite pe canal bancar cesiunea, respective anunta subfurnizorul
de cesionarea sumei si conditiile cesionarii
4. In urma cesiunii, subfurnizorul livreaza marfa, iar la incasarea AD de catre beneficiar,
subfurnizorul va fi achitat

VI ACREDITIVUL DOCUMENTAR SI OPERATIILE DE COMPENSATIE

In cazul operatiilor de compensatie, cei doi parteneri au o dubla calitate de importator si

de exportator, iar in cazul utilizarii unui AD adaptat unor astfel de operatii si care poarta
denumirea de reciproc, cele doua parti vor fi pe rand ordonatori si beneficiary.
AD reciproce sunt intotdeauna irevocabile si trebuie sa fie correlate valoric si in timp.
In functie de clauzele special pe care le contin, AD reciproce sunt de trei tipuri, si anume:
1. Acreditivul documentar reciproc cu clauza de intrare in vigoare
Acest tip de acreditiv presupune ca utilizarea primului acreditiv deschis in favoarea partenerului
este conditionata de deschiderea de catre acesta a celui de al doilea acreditiv. Dupa deschiderea
celui de al doilea acreditiv, cele doua acreditive devin independente.
2. Acreditivul documentar reciproc cu clauza de valoare

Este un tip de AD care se apoprie cel mai mult de compensatie, deoarece se

exclude miscarea banilor:
Cele doua acreditive sunt legate, in utilizarea lor, de cei doi parteneri
Valoarea primului acreditiv deschis nu este pusa efectiv la dispozitia beneficiarului, ci se
considera ca plata a fost efectuata atunci cand ordonatorul primului acreditiv a depus
documentele care atesta efectuarea exportului in compensatie
Aceste doua acreditive sunt de obicei domiciliate la banca emitenta a partenerului care
deschide AD reciproc cu clauza de valoare
Pentru astfel de acreditive, bancile deschid conturi special in care evidentiaza primul
export si sunt inchise in momentul in care s-a realizat exportul in compensatie

3. Acreditivul documentar reciproc escrow

Acest tip de AD reciproc cuprinde doua clauze:
-

clauza de valoare pentru ca bancile sa tina evidenta fondurilor

clauza cu valoare de garantie prin care banca emitenta se angajeaza ca, daca fondurile
evidentiate in contul numit escrow nu vor fi utilizate pentru acoperirea exportului in
compensatie, se va efectua plata in valuta in favoarea beneficiarului AD

RISCURI IMPLICATE DE DERULAREA ACREDITIVULUI DOCUMENTAR SI

MODALITATI DE CONTRACARARE A ACESTORA UTILIZATE DE CATRE BANCA

Pentru ca banca emitenta sa asigure efectuarea platii la prezentarea documentelor este

necesar ca aceasta sa realizeze in prealabil o analiza a riscului implicat de derularea AD.
1. Riscul corporativ
Banca emitenta trebuie sa verifice daca importatorul sau cumparatorul in numele caruia s-a
deschis AD are capacitatea financiara sa faca plata cand aceasta este solicitata de banca.
2. Acreditiv documentar cu garantii colaterale
Cand un cumparator nu are capacitatea financiara de a plati valoarea AD, banca emitenta va
cauta o alta garantie (activele importatorului, proprietati ale acestuia, stocurile din depozite,
bunurile a caror achizitie o finanteaza).
3. Prevenirea aparitiei riscului agregat
Atunci cand un client important are diferite categorii de relatii cu o banca, aceasta poate
stabili o limita maxima de acoperire a riscurilor implicate de toate operatiunile desfasurate de
clientul respectiv (credite overdraft, facilitate legate de operatii de schimb valutar, imprumuturi
pe termen mediu, facilitate legate de deschiderea AD)
4. Riscul interbancar
O banca confirmatoare trebuie sa analizeze riscul implicat de confirmarea AD fata de banca
emitenta. Confirmarea AD si acordul de a verifica documentele, precum si efectuarea platii
implica riscul ca banca emitenta sa nu ramburseze suma platita beneficiarului.
5. Speze si comisioane
Tinand cont de riscurile implicate de deschiderea si confirmarea unui AD si de capitalul
angajat de banci in aceasta operatiune, trebuie sa se stabileasca si costul afferent. Exista cateva
tipuri de comisioane pe care bancile care finanteaza operatiile de comert exterior le solicita
pentru derularea AD. Aceste comisioane pot varia foarte mult in functie de riscurile implicate de
respectivul AD. Partea responsabila cu plata comisioanelor va fi numita in ordinul de deschidere
al AD adresat bancii emitente.
6. Confirmarea platii
O forma simplificata de AD poate fi folosit in cazul efectuarii unor plati atunci cand
beneficiarul platii cauta o asigurare suplimentara ca acestea vor fi facute la data convenita.
Exemple de astfel de plati pot fi avansuri sau retineri lunare, prime de asigurare si plati partiale
pentru o lucrare incheiata.

SCRISOAREA DE CREDIT
1. Scrisoarea de credit comerciala

Este o forma de acreditiv utilizata in Anglia, Japonia si zona de influenta anglo-saxona.

Scrisoarea comerciala de credit este acea forma de AD prin care banca emitenta adreseaza
direct beneficiarului o scrisoare prin care acesta este autorizat, cu conditia prezentarii, pana la un
anumit termen, a documentelor prevazute in ordinul de deschidere si care atesta expedierea
marfurilor, sat raga cambia la vedere sau la termen asupra bancii emitente, aceasta angajandu-se
irevocabil, fata de beneficiar sau fata de orice banca care negociaza documentele, sa le onoreze
la prezenatre, cu conditia strictei concordante cu prevederile scrisorii comerciale.
Scrisoarea comerciala de credit este intotdeauna domiciliata in strainatate si este intotdeauna
irevocabila.
Specifica scrisorii de credit este plata prin negociere.

2. Scrisoarea de credit (S/C) simpla si circular

S/C simpla si circular constituie adaptarea S/C la operatiuni necomerciale. Poate fi simpla,
atunci cand ordonatorul a dispus ca aceatsa sa fie adresata unei singure banci si circular, cand
este adresata mai multor banci corespondente bancii emitente din aceeasi tara sau din tari
diferite.
Mecanismul emiterii si utilizarii unei S/C simple sau circulare presupune:
1. Existent unui disponibil in cont apartinand ordonatorului S/C
2. Solicitarea adresata de catre ordonator bancii sale, banca emitenta, sa emita o S/C in
favoarea sa, pe adresa bancilor respective
3. In posesia S/C, al carei purtator este, ordonatorul se poate prezenta la ghiseele oricarei
banci nominalizate sau nu pe S/C sis a solicite pe baza acesteia plata unei sume in valuta
in care a fost emisa S/C
4. Utilizarea S/C de catre posesorul ei, respectiv solicitarea si incasarea unei sume de la
ghiseul bancii platitoare se fac prin semnarea unei chitante, fie tragand un cec sau o
cambie la vedere pe numele bancii emitente sau prin prezentarea unui decont de cheltuieli
5. Contra unuia din aceste documente, banca platitoare elibereaza suma, iar documentul
respective este remis bancii emitente spre incasare, care isi regrupeaza banii din contul
ordonatorului deschis la ea.

3. Scrisoarea de credit stand-by

Textul S/C stand-by cuprinde toate elementele specific S/C, cu deosebire ca sensul lor este
adaptat garantarii unei obligatii. Asfel
1. Ordonatorul S/C este in fapt persoana care solicita acest tip de garantii
2. Beneficiarul S/C este cel care va fi despagubit baneste in cazul in care ordonatorul nu isi
indeplineste intocmai obligatia asumata prin contractul comercial international si preluata
in textul S/C stand-by
3. Valoarea S/C stand-by reprezinta valoarea garantiei si este sum ape care o plateste banca
emitenta a S/C stand-by beneficiarului
4. Valabilitatea S/C stand-by este intervalul de timp in care banca s-a angajat la plata sic and
beneficiarul poate solicita executarea garantiei
5. Conditiile de executare a S/C stand-by sunt trecute in textul ei, iar plata se face la prima
cerere si imediat

4. Scrisori de credit stand-by comerciale

Cand o scrisoare de credit stand-by este legata de o anumita tranzactie comerciala, atunci ea
reprezinta o garantie secundara pentru a sustine anumite obligatii de plata.
Din punct de vedere al unei garantii, scrisoarea de credit stand-by trebuie sa respecte
urmatoarele consideratii:
1. Emitentul scrisorii de credit stand-by trebuie sa fie solvabil
2. Scrisoarea de credit stand-by trebuie sa include referinte clare la tranzactia comerciala
respective si garantia oferita trebuie sa fie neechivoca
3. Conditii exprese:
- Garantia oferita de scrisoarea de credit stand-by trebuie sa fie irevocabila, in caz contrar
poate fi anulata unilateral de emitent
- Scrisoarea de credit stand-by trebuie sa fie neconditionata, in afara de conditiile elegate
de documentele aferente tranzactiei comerciale
- Daca a fost emisa pentru o tranzactie care poate fi valorificata, cum este cazul unei
operatii de forfetare, atunci obligatia de plata ar trebui sa fie transferabila prin andosare
4. Intreaga suma garantata trebuie sa fie declarata
5. Perioada in care platile pot fi facute in cadrul unei scrisori de credit stand-by trebuie sa
inceapa inaintea primei plati garantate sisa se incheie dupa ultima plata stabilita a se
efectua
6. Pentru beneficiarul unei scrisori de credit stand-by, conditiile in care pot fi facute platile
trebuie sa fie cat mai accesibile
7. Semnatarii unei scrisori de credit stand-by in numele si in contul emitentului trebuie sa
fie imputerniciti sa-si assume o astfel de sarcina

CAP. II:

INCASOUL DOCUMENT

Incasoul este reglementat prin: Regului uniforme privind incasarile, cunoscut si

sub denumirea Publicatia 522.
Incasoul documentar este o modalitate de plata in care bancile au rolul pur si simplu de a
trata documentele in conformitate cu instructiunile primate de la ordonatorul incasoului.
In aceste conditii, incasoul nu reprezinta altceva decat o simpla vehiculare de documente.
Spre deosebire de AD, ID este o modalitate de plata simpla, datorita faptului ca nu
implica garantarea de catre banci a efectuarii platii. ID se bazeaza in esenta pe obligatia
de plata a cumparatorului, obligatie asumata in conformitate cu contractual comercial
international. In aceste conditii, se recomanda a fi utilizat doar in situatii in care
importatorul si exportatorul se cunosc foarte bine si au avut relatii de parteneriat pe o
perioada mai lunga de timp.
Incasoul este mai ieftin decat AD.
Elementele esentiale specific mecanismului incasoului:
1. Operatiunea este o simpla vehiculare de documente
2. Documentele vehiculate de banci pot fi de doua feluri:
Comerciale factura, documente de transport, de proprietate
Financiare cambia, bilet la ordin, cec, chitante
In functie de documentele vehiculate, se distinf doua tipuri de incasouri:

simplu este un incaso de documente financiare neinsotite de documente comerciale

documentar este un incaso de documente comerciale insotite sau nu de documente
financiare
3. scopul operatiunii este transmiterea documentelor comerciale sau financiare de la
beneficiarul platii la platitor, contra plata, acceptare sau alte conditii.
Principalele etape in derularea platii in ID:

1. stabilirea termenilor contractului in care se stipuleaza ca plata se face prin ID

2. livrarea marfii si intocmirea documentelor care sa arate ca marfurile indeplinesc din
punct de vedere calitativ si cantitativ conditiile contractuale
3. elaborarea unui set de documente insotit de ordinul de plata: instructiunile pe care banca
trebuie sa le urmeze pentru plata sunt prezentate la banca exportatorului
4. banca remitenta, actionand la ordinul clientului ei, emite propriul document ID in care
preia instructiunile pe care exportatorul le-a dat in legatura cu efectuarea platii, acest
incaso il remite bancii importatorului, insotit de setul de documente depus de exportator
care sa ateste livrarea marfii
5. notificarea importatorului in legatura cu faptul ca documentele respective care atesta
livrarea marfii au sosit la banca
6. documente contra acceptare sau plata
7. importatorul, o data aflat in posesia documentelor, poate ridica marfa
8. dupace importatorul fie accepta, fie plateste, banc ail va notifica pe exportator daca
documentele au fost platite sau cambia/biletul la ordin a fost acceptata
Partile implicate:

ordonatorul (exportatorul) clientul care incredinteaza operatiunea de incasare bancii

sale, cel care stabileste cum se face plata, ce documente trebuie sa insoteasca marfa, ce
documente sunt platite
banca remitenta banca la care ordonatorul a incredintat operatiunea de incasare
banca insarcinata cu incasarea orice banca, alta decat banca emitenta, intervenind in
operatiunea de incasare
banca prezentatoare, respective banca insarcinata cu incasarea, efectuand prezentarea
documentelor trasului
trasul (importatorul) Acela caruia ii trebuie prezentate documentele potrivit ordinului
de incasare

I Cel care initiaza operatiunea in cazul incasoului este vanzatorul exportatorul. Dupa
expedierea marfii, el trebuie sa depuna la banca setul de documente; intervalul de depunere a
documentelor trebuie sa fie cat mai scurt, in asa fel incat acestea sa ajunga la destinatie inaintea
marfii. Sosirea marfii inaintea documentelor prezinta anumite dezavantaje pentru vanzator in
cadrul acestei modalitati de plata.
Exportatorul este cel care stabileste conditiile concrete de derulare a operatiunii de
incaso. De fapt, intreaga operatiune se desfasoara din ordinul sau, pe riscurile si raspunderea sa.
Din aceasta cauza, documentele la incaso trebuie sa fie insotite de instructiuni de incasare pe care
exportatorul trebuie sa le dea cat mai clar, complet si precis. Exportatorul este cel care initiaza
operatiunea si deci el este primul interest in a da instructiunile necesare pentru a se lua acele
decizii corecte din partea bancilor privind documentele sau contravaloarea acestora. Exportatorul
trebuie sa aiba un comportament active pe toata perioada contractului.

II Cumparatorul sau trasul in cazul unui ID este destinatarul documentelor vehiculate, caruia,
conform instructiunilor exportatorului, banca ii solicita fie sa faca plata, fie sa accepte efecte de
schimb sau sa indeplineasca alte conditii contra documente.
Dezavantajele amanarii platii prin operatia de incaso:
1.
2.
-

pentru vanzator:
suma incorporate in marfa vanduta este imobilizata
se pierde dobanda potential
pentru importator:
deterioarea imaginii acestuia in ochii partenerului

III Bancile indelinesc rolul unor prestatori de servicii la ordinul exportatorului, ele fiind
remunerate pentru serviciile oferite prin perceperea unor comisioane bancare. Principal lor
obligatie este de a transmite documentele si a incasa contravaloarea lor, cu stricta respectare a
instructiunilor ordonatorului. Bancile, in aceste conditii, au urmatoarele sarcini:

sa controleze documentele, adica sa verifice concordantele dintre documentele prezentate

si cele solicitate in ordinul de incasare sis a avizeze exportatorul asupra neregulilor
aparute
sa execute instructiunile ordonatorului in legatura cu transmiterea documentelor
sa prezinte documentele si sa obtina plata

Bancile sunt obligate, in caz de neacceptare sau neplata, sa-l anunte pe ordonator sis a se
conformeze instructiunilor acestuia in legatura cu documentele.

Cambia in incasoul documentar

Daca se utilizeaza o cambie/un set de cambia, este necesar sa se indice scadenta, evitandu-se
formulari de determinare a scadentei. Trebuie sa se identifice ce formalitati se intocmesc cand
apare protestul la cambie.
In cazul cambiilor acceptate, trebuie sa se indice circuitul acestora: fie sunt returnate
exportatorului, fie sunt pastrate de banca pana la scadenta. Daca sunt insotite de documente
comerciale, trebuie sa se specific conditiile in care sunt eliberate documentele importatorului.
Daca nu se specifica, se elibereaza contra plata. Costurile operatiei sunt suportate de exportator.
Ca si in cazul AD, exista o serie de avantaje legate de utilizarea cambiei. Acestea sunt:
-

se asigura posibilitatea de refinantare pe termen scurt pe piata financiara prin scontare si

forfetare
sporeste siguranta platii
se asigura o promovare a exporturilor

Documentele utilizate in operatia de incaso

Ordinul de incasare este chiar documentul denumit incaso documentar. El este intocmit de
catre exportator, in conformitate cu conditiile stipulate in contractul comercial international.
Acest ordin de incasare cuprinde anumite elemente care trebuie stipulate de exportator, clar si
precis:
a) aspecte privind partile implicate:
- numele si adresa importatorului, respective domiciliul la care trebuie facuta prezentarea
documentelor
- numele si adresa bancilor implicate
- numele si adresa exportatorului beneficiarul incasoului
b) precizari privind elementele comerciale si documente:
- descrierea marfii, denumire, cantitati, pret unitary
- documentele care vor fi prezentate: facture, documente de transport, certificate de
origine, certificate de asigurare
- detalii privind transportul si livrarea: referitoare la transbordari, livrari partiale
c) instructiuni privind conditiile de plata:
- valoarea incasoului si moneda in care se va face plata
- marcarea faptului daca documentele se vor preda contra plata sau contra acceptare

- daca sunt premise platile partiale

d) detalii precise referitoare la ceea ce trebuie facut, procedura ce va fi urmata in caz de
neacceptare sau neplata
e) clauze privind plata incasoului cuprind conditiile in care documentele vor fi platite
f) ultimul tip de clauze ce trebuie cuprinse in ordinul de incasare sunt cele legate de modul
de intocmire si de prezentare a documentelor. In general, acestea sunt si se intocmesc ca
in cazul AD.
Riscurile derularii platii prin incaso
Avand in vedere faptul ca incasoul nu implica nici o obligatie sau garantie a platii in afara
obligatiei asumate de comparator prin contract, putem considera ca incaso preinta o serie de
riscuri serioase pentru vanzator.
Exportatorul isi executa obligatiile stabilite prin contract, urmand ca apoi sa faca demersurile
necesare pentru obtinerea platii. Theoretic, importatorul nu poate intra in posesia marfii decat
dup ace o achita, deci riscul exportatorului de a pierde marfa fara a obtine plata este, in principiu,
eliminate. El ramane insa posibil in anumite conditii si alaturi de acesta mai pot aparea si altele:
1. riscul intarzierii la plata deoarece circuitul documentelor nu este precis ca la AD si
este de durata
2. riscul de neplata neplata poate fi urmarea faptului ca anumite fenomene sau
evenimente il pun pe importator in situatie nefavorabila si in consecinta acesta refuza
plata ( calitatea scazuta a marfii, conjunctura slaba a marfii pe piata, existenta unor oferte
mai avantajoase)
3. riscl reducerii incasarii ca urmare:
- fie a scaderii valorii marfii datorita deprecierii sau chiar acceptarii exportatorului de a
reduce valoarea marfii
- fie prin efectuarea de catre exportator a unor cheltuieli suplimentare de manipulare,
depozitare si protective
- fie prin plata de catre exportator a unor dobanzi neluate in calculul de eficienta a
exportatorului in situatia in care operatiunea este finantata de un tert (banca)
4. riscul pierderii marfii:
- cand importatorul este de rea credinta si si-o insuseste sau o instraineaza
- in cazul in care perioada de staionare in depozite si costurile de depozitare sunt mai mari
dacat marfa in sine

Modalitati de diminuare/contracarare a acestor riscuri

I practicarea incasoului numai in relatiile cu parteneri siguri, cunoscuti
II in conditiile in care, dintr-un motiv sau altul, cei doi parteneri stabilesc ca marfa sa fie platita
prin ID, trebuie sa se tina seama de:

a) factori obiectivi:
1. natura marfii si pozitia ei pe piata
2. pretul marfii
3. calitatea marfii
4. stabilitatea pieteu
5. conjunctura valutara
b) constructia pretului ocupa un rol essential in reducerea riscului, de aceea se vor utiliza
urmatoarele posibilitati:
- includerea in pret a unei marje acoperitoare (dobanda pe perioada estimata a intarzierii la
plata)
- includerea in contract a unor penalitati de neplata
- tratarea operatiunii ca o vanzare pe credit pe termen scurt, cu dobanda aferenta evdentiata
in mod separate
III actiuni de derulare in parallel de contracte comerciale cu marfuri similar pe aceeasi
piata/prospectarea pietei si stabilirea unor alti potentiali clienti/cumparatori. In cazul in care
importatorul renunta la marfa, sa existe deja un alt comparator interest de aceasta
IV adoptarea unei atitudini active din partea exportatorului pe tot parcursul derularii operatiei de
incaso
V obtinerea prin contract a unor clauze de garantare a platii
VI vinculatia expedierea marfurilor pe adresa unei banci corespondente bancii exportatorului
sau pe adresa unei case de expeditie de unde marfurile sunt eliberate numai dup ace se face
dovada achitarii lor la banca (nu elimina riscul ca importatorul sa se razgandeasca in ceea ce
priveste marfa); daca avem de-a face cu o livrare partial, daca se observa ca prima transa nu a
fost achitata, urmatoarele transe vor fi suspendate.

CAP. 3: CECUL SI CARDUL

CECUL
Cecul este instrumental de plata prin care tragatorul, titular al unui cont la banca, da ordin
neconditionat ca banca sa plateasca o anumita suma de bani catre un beneficiar din disponibilul
sau cont

Cecul este reprezentat de un formular tipizat, fiind inclus in carnete de cecuri de 25, 50,
100 file
Utilizarea cecului este guvernata de legea cecului din 1934.
Partile implicate:
1. tragatorul este cel care ordona plata (persoana fizica sau juridica)
2. trasul este intotdeauna o banca, fie ca e o banca la care tragatorul are deschis un cont, fie
ca e una corespondenta
3. beneficiarul persoana fizica sau juridical indicate de tragator in favoarea careia se va
face plata
Cecul este intotdeauna platibil la vedere.
Elementele cecului:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

denumirea de cec
ordinul pur si simplu neconditionat de a plati
suma trecuta in cifre, litere si moneda in care se va face plata
numele trasului
locul platii
locul si data emiterii
semnatura emitentului autografa

Tipuri de cecuri:
1. dupa modul in care este trecut beneficiarul:
- nominative situatie in care beneficiarul este trecut in mod expres si cecul se achita
numia acestuia
- la purtator caz in care nu se mentioneaza expres numele beneficiarului, cecul putand fi
incasat de orice persoana care il detine
- la ordin se mentioneaza numele beneficiarului si mentiunea la ordin
2. dupa modul de incasare:
- cecuri barate pentru plata intr-un cont bancar al beneficiarului
- cecuri nebarate in cazul acestor cecuri se poate plati numerar la ghiseul bancii sau in
cont, fara nici o restrictive
Mecanismul platii prin cec:
Mecanismul platii prin cec este diferit in functie de tipul de cec, si anume:
1. cecuri primate de beneficiar direct de la tragator si care poarta numele de cecuri
personale
2. cecuri trase de banci asupra altor banci denumite cecuri bancare
3. cecuri de calatorie
1. Mecanismul cecului personal
Mecanismul cecului personal presupune cateva etape, si anume:

Titularul unui cont aflat in situatia de a face o plata completeaza file de cec cu suma si
numele beneficiarului
Cecul este transmis direct beneficiarului de catre tragator, beneficiarul aflat in posesia
filei de cec se prezinta la ghiseul bancii spre incasarea acestuia
Banca beneficiarului executa plata prin preluarea filei de cec si remiterea acesteia bancii
trase, care debiteaza contul tragatorului si achita bancii platitoare valoarea cecului. In
urma acestei operatiuni, banca beneficiarului face plata catre acesta.

2. Mecanismul platii prin cecuri bancare

In acest caz, tertul ordonator are un disponibil la banca si ii transmite acestuia
ordinul sat raga un ceca supra bancii beneficiarului.
Banca tragatoare trage un cec beneficiarului si ii transmite acestuia; simultan
debiteaza contul ordonatorului cu valoarea cecului emis si transmite suma de bani bancii
beneficiarului.
Beneficiarul cecului se prezinta la banca trasa si incaseaza contravaloarea cecului
emis de banca tragatoare.
3. Mecanismul platii prin cecul de calatorie
Beneficiarul unui cec de calaorie achita bancii suma corespunzatoare si poate cere plata
oricarei banci din lume care cumpara astfel de cecuri. Bancile cumpara cecuri de calatorie le
achita imediat si isi recupreaza banii remitand cecurile bancii care le-a emis.
Achizitionarea unui cec de calatorie se face in doua moduri:
-

Prin cumpararea unui cec de calatorie prin achitarea cash a sumei inscrise pe el
Prin constituirea unui cont la banca comerciala care vinde cecul, care e utilizat in vederea
acoperirii cecului de calatorie

Eurocecurile
Eurocecurile sunt cecuri cu limita de suma, dar care nu au valoare imprimata si sunt vandute
sub forma unui carnet de cecuri in alb. Beneficiarii completeaza suma, aceasta fiind trasa din
contul deschis la banca mentionata pe cec.

Cecurile VISA
Cecurile VISA sunt mai recentesi spre deosebire de eurocecuri beneficiarul nu le achita in
totalitate de la inceput, iar cand primeste carnetul, achita doar o parte diferenta neachitata fiind
preluata din contul sau cand cecurile sunt primate de la bancile platitoare.
Cecul electronic

Cecul electronic reprezinta un instrument de plata electronica care elimina existent suportului
de hartie in decontarea tranzactiilor international, inlocuind cecul traditional cu un echivalent
electronic. Cecul electronic a fost creat de catre un consortiu condus de catre Citibank.
Tot circuitul documentelor este inlocuit cu un circuit al mesajelor electronice intre debitor,
creditor si bancile acestora. In acelasi timp sunt utilizate semnaturile electronice care sunt
criptate si protejate prin sisteme specific de criptografiere.

CARDUL
Cardurile bancare reprezinta instrumente de plata care permit achizitionarea de bunuri si
servicii, fara prezenta efectiva a numerarului.
In general, cardurile se prezinta pe support fizic de plastic si au dimensiuni standard. Pe
support se afla inscriptionate mai multe elemente de identificare printer care: numele
emitentului, numarul cardului, numele posesorului, sigla emitentului, holograma de Securitate
etc.
In ceea ce priveste sursa de acoperire a cheltuielilor/platilor, cardurile pot fi de doua tipuri:
1. Credit card permite posesorului sa faca cheltuieli in limita unui plafon prestabilit,
chiar daca acesta nu dispune de disponibilitati in contul sau
2. Debit card asigura utilizatorului efectuarea unor cheltuieli sau retrageri in numerar,
numai in limita soldului disponibil
Din punctul de vedere al zonei de circulatie exista:
1. Carduri internationale care permit utilizarea lor in afara granitelor tarii unde se
afla banca emitenta
2. Carduri nationale care sunt emise si utilizate numia in tara unde este amplasata
banca emitenta
Cardurile prezinta avantaje atat pentru utilizatori, cat si pentru emitenti. Utilizatorii au o
mai mare liberate de miscare si o siguranta sporita a platii intrucat se pot face plati mari fara a fi
necesara deplasarea numerarului aferent, se pot obtine credite instantaneu, care ulterior vor fi
rambursate intr-o perioada de timp, in conditii clare, prestabilite, platile pot fi usor urmarite de
catre utilizator prin compararea extrasului de cont cu chitantele obtinute in momentul achizitiei
bunurilor sau serviciilor.
Bancile sunt si ele avantajate la randul lor, intrucat prin intermediul cardurilor, se
diminueaza numarul de operatiuni in numerar, se incurajeaza efectuarea de palti mai mari, se
incaseaza comisioane pentru paltile effectuate, gradul de control asupra tranzactiilor clientului
creste.
Principalele organizatii internationale care asigura globalizarea platilor cu carduri sunt
VISA International, Europay, American Express, Diners Club.
Principalele tipuri de carduri Visa sunt:

Cardul de afaceri Visa

Cardul Visa Clasic
Cardul Visa electron
Cardul Visa Gold

CAP. 4: ORDINUL DE PLATA

Ordinul de plata se realizeaza prin intermediul unui parcurs bancar, deosebindu-se astfel de
plata obisnuita cash.
Ordinul de plata reprezinta dispozitia data de ordonator unei banci de a plati o suma
determinate in favoarea beneficiarului, in vederea astingerii unei obligatii banesti.
Caractersiticile ordinul de plata:

1. Relatia de plata apare numai ca urmare a unei datorii preexistente

2. Operatiunea este initiate de platitor care stabileste si conditiile de desfasurare a
operatiunii
3. Este revocabil
4. Presupune existenta unui provizion bancar
Din punct de vedere al modului de efectuare a platii, ordinul de plata poate fi:
1. Ordin de plata simplu incasarea nu este conditionata de prezentarea nici unui alt
document
2. Ordin de plata documentar incasarea este conditionata de prezentarea unor
anumite documente, precizate dinaninte
Participantii la operatiune sunt:
1. Ordonatorul cel care are o datorie de platit
2. Beneficiarul cel in favoarea caruia de face plata
3. O banca sau mai multe banci sunt doar prestatoare de servicii
Documentul Ordin de Plata contine:
-

Numele si adresa ordonatorului

Numele si adresa beneficiarului
Denumirea si adresa bancii ordonatoare
Data emiterii
Ordinul de a plati
Suma de platit motivul platii
Documentele necesare in cazul ordinului de plata documentar
Modul de plata
Semanturile bancii ordonatoare sau semnatura persoane autorizate
Riscurile utilizarii ordinelor de plata:
Inexistenta disponibilului ordonatorului in cont
Neindicarea corecta a numelui beneficiarului precum si a contului acestuia la banca care
urmeaza sa fie transferati banii
Lipsa stampilei, a semnaturii etc.

CAP. 5: CONTRAPARTIDA CA MODALITATE DE PLATA

In mod traditional, s-a recurs la contrapartida pentru a facilita comertul in situatile in care
cumpararea de marfuri cu bani lichizi sau pe credit se dovedea a fi dificila. In acest sens,
contrapartida reprezinta piata de ultima instanta.
De regula, contrapartida utilizeaza marfuri, material, bunuri prelucrate sau semiprelucrate
ca mijloc de schimb, in locul monedei. S-a estimate ca 10-15% din comertul mondial se
realizeaza sub forma contrpartidei.

La contrapartida s-a recurs pe scara larga in tarile din fostul bloc sovietic, dar si in alte tari cu
economie centralizata. Printer avantajele sale, se numara:
-

Stimuleaza cererea pentru produsele industriilor controlate de stat

Creeaza o piata pentru surplusul de produse sau pentru produsele de slaba calitate
Echilibreaza comertul in situatiile in care se inregistreaza un dezechilibru in favoarea
furnizorilor din tarile dezvoltate
Compenseaza restrictionarea creditului commercial

Structuri
I Barterul
Indicele valoric
Schimbarea unor marfuri contra altor marfuri intre doua parti se numeste barter.
Dar ramane problema valorii marfurilor fiecareia dintre parti si a metodei de evaluare
utilizate. Cum poate fi comparata, de exemplu, valoarea unei livrari de cherestea cu cea a
unei partide de petrol, a unei partide de grau cu a unei partide de imbracaminte?
Problema poate fi rezolvata atunci cand marfurile in cauza se tranzactioneaza pe o
piata reglementata. In cazul in care petrolul este schimbat contra unor bunuri importate,
valoarea petrolului se stabileste in functie de pretul cotat al petrolului la bursele din
Londra sau Rotterdam, de exemplu, la cursul dintr-un moment si loc convenit. Daca
marfurile nu se tranzactioneaza pe o piata reglementata sau nu exista un mechanism de
referinta pentru stabilirea pretului, general acceptat, atunci pretul devine un subiect de
negociere, pentru a ajunge la o solutie acceptata de ambele parti. Stabilirea unui indice
valoric raport al valorilor este un aspect esential al oricarei operatii de contrapartida.
Principalele aspecte de care trebuie sa se tina seama intr-o operatiune de barter
sunt urmatoarele:
1. Riscul de livrare
Ca si in cazul altor operatiuni, riscul de livrare poate fi acoperit pe piata asigurarilor
comerciale cu conditia ca un asigurator sa fie pregatit sa isi assume un astfel de risc, probabil pe
baza experientei anterioare. In cazul in care asiguratorul nu detine o astfel de experienta, iar
vanzatorul nu a mai derulat astfel de operatiuni, nu se va incheia o asigurare.
2. Esalonarea corespunzatoare a livrarilor
Graficul livrarilor este un factor-cheie al livrarii si implicit alsigurantei tranzactiei. Daca
una din parti are nevoie mai urgenta de marfurile in cauza decat partenerul ceea ce se intampla
in cazul importurilor de petrol, alimente si armament atunci acesta este dispus sa efectueze
primul exportul pentru a genera fondurile necesare pentru initierea tranzactiei.
Daca partenerul care livreaza primul o partida de marfuri este sigur ca importatorul va
efectua la randul sau exportul, atunci riscul de livrare poate fi acoperit. In ambele cazuri, una din
parti va trebui sa isi assume un risc in privinta partenerului.
3. Eliminarea riscurilor cu privire la cantitate si calitate

Aceste riscuri pot fi acoperite apeland la o agentie de inspectie, care va trimite un expert
evaluator sa testeze si/sau sa masoare marfurile inainte de expediere sis a emita un certificate de
inspectie sau un raport constatator curat care sa ateste faptul ca marfurile indeplinesc conditiile
de cantitate si calitate.
4. Casele de comert Solutia rezolvarii problemelor
Sunt putine sanse ca partile implicate intr-o operatiune de barter sa isi deruleze activitatea
in domenii complementare. Un vanzator de blanuri, de exemplu, probabil nu va avea nevoie de
obiectele de plastic oferite drept contrapartida. Revanzarea unor asemenea marfuri presupune
consum de timp si in plus identificarea unui comparator dispus sa ofere un pret rezonabil pentru
cantitatea respective se pot dovedi dificile.
Pentru a depasi acest gen de problem, casele de comert se constituie adesea ca parteneri
in operatiunile de barter. Daca, de exemplu, unui vanzator de haine I se ofera instrumente
chirurgicale, casa de comert va gasi un comparator pentru acestea, va negovia pretul si va
organiza livrarea si plata.
5. Utilizarea depozitelor de garantare
Barterul, in forma sa pura, se intalneste rar, din cauza faptului ca este greoaie corelarea
tranzactiilor din cadrul acestuia. Este mai facila folosirea exportului din tara mai slab dezvoltata
pentru obtinerea fondurilor care ulterior sunt utilizate pentru a finanta importurile. Cu alte
cuvinte, incasarile din export sunt deja detinute inainte de efectuarea importului corespunzator.
In aceste cazuri, fondurile obtinute din export sunt pastrate intr-un deposit de garantare,
un cont cu destinatie exclusive deschis la o banca international, din care se vor plati importurile.
Fondurile vor fi eliberate din depozitul de garantare numai dup ace vanzatorul marfurilor
importate indeplineste anumite conditii prestabilite.

II Acordurile buy-back si off-take

Numita uneori si compensare, aceasta tehnica poate fi uneori utilizata pentru plata unor
bunuri si echipamente de capital necesare unei fabric. Produsele realizate de fabrica respective
sunt preluate in contul platii. Este putin probabil ca intreaga contravaloare a bunurilor de capital
sa fie platita in produse off-take.

III Conturi de cliring bilaterale si operatiuni switch

Aceste tehnici mult discutate si rar realizate presupun contrapartida la nivel macro. Iata
maniera de functionare.
Doua tari convin sa exporte sis a importe una de la cealalta. Pentru a urmari fluxul de
marfuri si bani, se deschid la bancile central ale celor doua tari conturi bilaterale de cliring in
care se inregistreaza operatiunile. Valoarea fiecarei livrari de marfuri in orice directive este
inscrisa in cont, de regula in dolari, euro sau alta valuta convertibila. Aceste acorduri bilaterale
include si o echilibrare periodoca a conturilor. Daca exista un surplus intr-un sens sau in celalalt,
atunci se va efectua o plata la valoarea surplusului pentru a aduce conturile la zero.

CAP.6: TEHNICI DE FINANTARE PE TERMEN SCURT

Finantarea operatiunilor de comert exterior pe termen scurt se realizeaza, in principal, prin
doua modalitati:
1. Credite de prefinantare
2. Credite de export
1. CREDITELE DE PREFINANTARE

Reprezinta o finantare curenta a activitatii de productie pentru export si se materializeaza sub

forma de:
1. Credit de cont curent exportatorul convine cu banca sa ii acorde un credit in anumite
conditii de termene si dobanda; creditul este pus la dispozitie in contul current al
furnizorului.
2. Avans in cont curent o facilitate acordata de banci firmelor in cazul unor mari
fluctuatii periodice ale soldului contului lor
3. Credite de descoperire aranjamentul prin care cumparatorul obtine marfurile de la
furnizor cu plata printr-un credit pe termen scurt in limita unui plafon stability, dobanda
calculandu-se numia asupra sumelor efectiv utilizate
4. Credite de prefinantare specializate se particularizeaza prin aceea ca acordarea lor
este legata de fabricarea si pregatirea pentru export a unui produs strict determinat. Astfel
de credite se acorda pentru produsele de valori mari, cu ciclu lung de fabricatie

2. CREDITELE DE EXPORT
1. Avansul pe documente de marfuri in unele tari, bancile acorda exportatorilor credite
pe baza unor documente care atesta existent marfurilor pregatite pentru export
2. Avansul in valuta este, in egala masura, o tehnica de finantare pe termen scurt sio
metoda de protective impotriva riscului valutar. El reprezinta acordarea de catre o banca a
unui imprumut in valuta firmei exportatoare, in baza creantei acesteia fata de clientul sau
sau din strainatate, creanta nevalorificata in moneda nationala
3. Avansul bancar prin cesiunea de creante in unele tari, bancile acorda facilitate, sub
forma de avans, exportatorilor pentru reintregirea fondurilor avansate de acestia in livrari
de marfuri pe credite pe termen scurt, prin cesionarea creantelor detinute asupra
importatorilor straini
4. Scontarea reprezinta o forma traditionala de mobilizare a creditelor prin cedarea
drepturilor de creanta incorporate in cambie sau bilet la ordin
5. Creditul de acceptare este asemanator cu tehnica creditelor de scont si poate fi acordat
in favoarea exportatorului sau a importatorului
a) Creditul de acceptare in favoarea exportatorului
In functie de legislatia din diferite tari, creditul de accepatre poate fi obtinut, in principiu,
in doua moduri:
-

Fie ca insasi banca acceptanta resconteaza titlul la banca central sip e aceasta baza acorda
exportatorului credit
Fie ca exportatorul pe baza acceptului bancar primit sconteaza cambia la o alta banca
b) Creditul de acceptare in favoarea importatorului
Apare in situatia in care banca acceptanta, in conformitate cu conditiile stipulate in
contractual de credit, accepta cambia trase asupra sa in favoarea importatorului si
destinate sa achite exportatorul, care este clientul ei

6. Forfetarea exportului pe credit consta in transmiterea creantelor provenite din

operatiile de comert exterior efectuate pe credit unei institutii financiare specializate, care
le plateste imediat, urmand sa recupereze contravaloarea acestora la scadenta de la
debitorul importator
7. Factoringul international este o operatie desfasurata pe baza contractului incheiat
intre facor si adherent, prin care primul, in schimbul unui comision, preia in proprietatea
sa creantele aderentului prin plata facturilor acestuia, facturi ce reprezinta dovada
efectuarii tranzactiei care are ca obiect bunuri sau servicii pe credit. In cadrul
mecanismului acestei operatii intervin urmatoarele parti:
- Societatea de factoring din tara exportatorului
- Exportatorul (aderent)
- Societatea de factoring din tara importatorului
- Importatorul

CAP. 7: FINANTAREA PRIN FORFETARE

Forfetarea reprezinta in esenta vanzarea dreptului la o plata viitoare prin scontarea unei
viitoare lichiditati. In timp, atat termenul, cat si operatiunea in sine au evoluat, insemnand in
present scontarea sau forfetarea unor viitoare lichiditati rezultate din operatiuni de comert, in
cadrul creditelor puse la dispozitie cumparatorilor de catre furnizori.
Scontarea creantelor viitoare se realizeaza de multe secole, dar piata forfaitingului, asa
cum este cunoscuta ea astazi, este un fenomen aparut la inceputul secolului XX.

Piata forfetarii este mai restransa si mai specializata decat multe alte piete de creditare si
finantare a intreprinderilor. Aceasta, deoarece tranzactiile sunt adesea de dimensiuni reduse, sub
5 milioane dolari, si numai rareori doua vanzari/exporturi de bunuri sunt identice.
Tranzactiile se deosebesc intre ele in multe privinte: dimensiune, felul marfurilor,
documentele ce atesta tranzactionarea marfurilor, termenul pe care se efectueaza creditarea si
identitatea partilor implicate si garantorilor.
Tranzactiile de forfetare tipice intalnite pe piata sunt:
-

In legatura cu operatiuni de comert

Rezultatul creditelor acordate de furnizor/vanzator
Atestate de cambia sau bilete la ordin
Garantate de o banca
Scontate fara drept de regres
Insotite de originalele sau copiile documentelor de expediere
Semnate de participantii la tranzactie
Transferabile prin andosare
Printe forfetori circula adesea liste cu tarile pe care ar putea opera. Aceasta demonstreaza
aria din ce in ce mai larga a riscurilor politice ce pot fi acoperite de piata forfaitingului.
Aceasta reflecta intr-o anumita masura cee ace am putea numi orientarea catre pietele
emergente.
Participantii pe piata:

Londra este principalul centru de forfetare, datorita mai multor factori:

Prezenta a cca 500 de banci din intreaga lume
Existent unei forte de munca cu pregatire in domeniul forfetarii si finantarii comertului
Traditia de care se bucura Londra in calitate de centru al finantarii comertului
international

Principalii operatori de pe aceasta piata sunt:

-

London Forfaiting Company PLC

Morgan Grenfell Trade Finance Limited
West Merchant Bank Ltd
Hungarian International Bank
Midland Bank Aval

Si in alte centre financiare, precum New York, Paris, Zurich, Frankfurt, Viena, Milano si
Hong Kong, isi fac simtita prezenta din ce in ce mai intens institutii de forfetare.
In Romania, activitatea de forfetare este permisa tuturor bancilor, in conformitatea cu Legea
58/1998, in functie de autorizatiile acordate.
Tranzactii primare si secundare pe piata forfetarii
Atunci cand o banca sau o casa de forfetare cumpara cambia sau bilete la ordin direct de la
exportator, operatiunea se numeste tranzactie primara.

Atunci cand o banca sau o casa de forfetare vinde la randul sau efectul altei banci sau altui
forfetor, operatia se numeste tranzactie pe piata secundara. Indifferent de numarul revanzarilor
efectului, tranzactia se va considera efectuata pe piata secundara.
Avantajele si dezavantajele forfetarii
Avantaje cumparator:
-

Posibilitatea creditarii integrale a achizitiei de bunuri

Obtinerea unui credit pe termen mediu
Rata a dobanzii fixa sau variabila
Posibilitatea unei rate a dobanzii scazute
Documentatia simpla, usor de realizat, cu costuri scazute
Beneficiul asigurarii lichiditatii
Originea bunurilor nu prezinta importanta
Poate elimina riscul valutar
Necunoasterea/ascunderea costului creditului poate fi benefica in ce priveste impozitarea

Avantaje vanzator:
-

Utilizarea creditului ca stimulant pentru vanzarea de bunuri

Posibilitatea de a acorda credite fara asumarea riscului
Posibilitatea de a oferi o rata a dobanzii fixa sau variabila
Posibilitatea de a oferi credite ieftine
Documentatia simpla, usor de realizat, cu costuri scazute
Beneficiul asigurarii lichiditatii
Originea bunurilor nu prezinta importanta
Poate elimina riscul valutar
Poate ascunde costul creditului
Elimina riscul de neplata
Elimina riscul de transfer
Fara drept de regres

Dezavantaje cumparator:
-

Poate retine riscul valutar

Costul creditului necunoscut
Cheltuieli de avalizare/garantare
Expunere la intarzieri produse in sistemul bancar

Dezavantaje vanzator:
- Poate retine riscul valutar
- Poate suporta costul creditului
- Cheltuieli cu comisionul de angajament
- Expunere la intarzieri produse in sistemul bancar
- Dificil de transmis off-load fara avalizarea/garantia bancii
Elementele operatiunii de forfetare:

Elemente de calcul:
1. Data inceperii calcularii dobanzii/livrarii data la care se presupune ca a inceput
creditarea de catre furnizor si de la care incepe sa se calculeze dobanda
2. Valuta valuta in care sunt denominate cambiile sau biletele la ordin (dolari americani,
euro, franci elvetieni)
3. Suma solicitata suma total ape care exportatorul doreste sa o primeasca dupa scontare
4. Plata in avans valoarea procentuala din contract platita in avans, respective cu ordin de
plata, la livrarea marfii sau printr-un acreditiv
5. Numarul efectelor comerciale numarul platilor evidentiate prin cambia sau bilete la
ordin pe intrega durata a finantarii
6. Dobanda platita de catre importator aceasta este rata dobanzii aferenta cambiilor si
biletelor la ordin, nu este rata scontului. Rata dobanzii a fost convenita de importator si
exportator prin conditiile contractuale
7. Metoda de calcul numarul de zile scurse/numarul zilelor unui an
8. Data angajamentului data de la care banca sau forfetorul se angajeaza sa cumpere
efectul
9. Comisionul de angajament procentul din valoarea creantei al efectului care va
reprezenta comisionul de angajament
10. Zilele de gratie un numar de zile suplimentare adaugate perioadei de creditare, pentru
scadenta fiecarei cambia sau bilet la ordin.
11. Efectele disponibile la data de data la care efectele de comert vor putea fi scontate
12. Metoda de scontare aceasta va fi scontare directa sau discount to yield (scontare in
functie de randament
13. Rata scontului rata utilizata de forfetor pentru calcularea sumei pe care o va achita din
valoarea efectului de comert
Sumarul calculelor:
1. Valoarea contractului suma care trebuie adaugata la valoarea initiala a contractului
pentru a acoperi costul scontarii si comisionul de angajament
2. Plata in avans
3. Valoarea nominala noua valoare nominal a tuturor efectelor
4. Dobanda dobanda aplicata valorii nominale initiale pe perioada finantarii
5. Valoarea nominala totala valoarea nominala plus dobanda
6. Valoarea scontatasuma sconatat pe care exportatorul o primeste de la forfetor in
schimbul cambiilor sau biletelor la ordin
7. Suma totala scontata exportatorului plata in avans plus valoarea scontata, inainte
de scaderea comisionului de angajament
8. Comisionul de angajament datorat forfetorului
9. Suma finala suma neta final ape care exportatorul o va primi de la forfetor in
schimbul vanzarii efectelor dupa scaderea scontului si comisionului de angajament
10. Detalii privitoare la efectele comerciale valorile cambiilor sau biletelor la ordin
din pachetul forfetat
Alti factori care afecteaza forfetarea

1. Termenul
In principiu, piata forfaitingului ar trebui sa poata acoperi termene de creditare cu aproape orice
durata. Insa in practica se intalnesc mai multe restrictii care limiteaza perioadele de creditare
acordate de banci sau institutii de forfetare.
Daca termenul de creditare nu este de cel putin cateva luni, exista posibilitatea sa nu se obtina
profit din scontare, insa acest neajuns poate fi compensate de dimensiunea tranzactiei. Cu cat
tranzactia este de dimensiuni mai importante, cu atat va aduce o dobanda mai mare si astfel va fi
mai atractiva.
2. Riscul politic
Pe termen lung, riscul politic sau riscul de tara devine un factor pe care forfetorii trebuie s ail ia
in considerare inca din faza initiala. In cazul in care ei accepta un aval sau o garantie bancara ca
risc ultim, banca garantoare se poate afla intr-o tara in care schimbarile de regim politic ii pot
afecta capacitatea de onorare a obligatiilor. Forfetorii au liste cu tari clasificate in functie de
riscul politic pe care il prezinta si numarul maxim de ani pe care se pot intinde efectele de comert
pentru a fi scontate.
3. Lichiditatea
Si lichiditatea este un factor luat in considerare la stabilirea limitelor. Intregul portofoliu al
unui forfetor trebuie sa poata fi vandut in orice moment daca este necesar.
Unii forfetori mai aventurosi pot cumpara efecte in conditii mai dificile daca prevad ca, pe
masura ce termenul se apropie de sfarsit, va creste numarul cumparatorilor.

Riscul ratei dobanzii

Finantarea este un aspect important. Forfetorii vor incerca sa conceapa finantarea astfel
incat sa se asigure ca o eventuala crestere a ratei dobanzii pe perioada de creditare nu va anula
marja profitului.
Volumul finantarii
In principiu, forfetorul poate accepta orice nivel de finantare, dar in realitate lucrurile nu
stau chia rasa. Forfetorul poate sustine ca o suma prea mica poate fi dificil de finantat, in special
daa aceasta se realizeaza pe o perioada mai lunga.
Forfetorul va trebui sa se incadreze in mod efficient intre limita minima si cea maxima a
unei finantari, sa se poata plua pe nevoile clientului, dar totodata sa tina cont si de randamentul
operatiunii.

Cambiile si biletele la ordin ca subiect al forfetarii

Atat cambiile, cat si biletele la ordin reprezinta angajamente neconditionate de a plati la o
data ulterioara sumele inscrise pee le.
Legislatia privind cambiile si biletele la ordin
Tranzactiile achitate prin cambia sau bilete la ordin se pot supune legilor mai multor
jurisdictii, in functie de locatia partilor implicate, respective, importatorul, exportatorul,
avalizorul, detinatorii si viitori giranti. Insa in general majoritatea tranzactiilor sunt guvernate de
doua legislatii: cea engleza si Conventia de la Geneva.
Legislatia engleza
In legislatia engleza, Legea cambiilor din 1882 defineste cambia ca fiind: un ordin scris
neconditionat, adresat de o persoana alteia, semnata de cel care o emite, prin care se solicita celui
caruia i-a fost adresata sa plateasca la cerere sau la un termen o suma de bani stabilita la ordinul
unei persoane specificate sau a purtatorului.
Biletele la ordin sunt tratate ca o subspecie a cambiilor, nefiind mentionate expres in lege.
Pricipiul transferabilitatii prin andosare este un concept-cheie mentionat in lege. Cap. 16
defineste dreptul legal de a vinde cambia fara drept de regres, prin andosare catre terte parti.
Conventia de la Geneva
Conventia de la Geneva privind dreptul international privat, art. 1, 2, 3 si 4 difera in cee
ace priveste andosarea fara drept de regres. Conventia exonereaza girantii de raspundere in cazul
unei ulterioare neonorari a obligatiilor, dar mentine raspunderea exportatorului chiar daca acesta
a transmis cambia prin andosare unei terte persoane.

Conditii privitoare la dobanda

Rata dobanzii poate fi fixa sau flotanta, dar marea majoritate a efectelor sunt purtatoare
de dobanzi cu rata fixa.
Dobanda poate fi inclusa in ceea ce apare drept suma principal. Aceasta tehnica este
utilizata pentru a evita o eventuala impozitare a dobanzii platite de un participant la cambie sau
atunci cand se intentioneaza ascunderea faptului ca dobanda ii este perceputa cumparatorului.
Documentele de livrare si operatiunile de forfetare
Scopul utilizarii documentelor de livrare in operatiunile primare sau secundare de
forfetare este Acela al realizarii unei conexiuni intre instrumentele de plata si tranzactia
comerciala de baza/suport. Aceasta confera transparenta tranzactiei ca operatiune de finantare a
comertului si permite corelarea valorilor nominale ale titlurilor cu valoarea marfii.

In astfel de operatiuni se utilizeaza de regula copii dupa documente, intrucat documentele

originale sunt utilizate pentru deschiderea unui acreditiv sau sunt transmise in alt mod
cumparatorului marfurilor. Asemenea documente pot fi: conosamentele sau alte documente de
transport, facturi comerciale sau lista de ambalare.
Verificarea tuturor semnatarilor cambiilor, biletelor la ordin, avalurilor si garantiilor
prezinta o importanta cruciala pentru stabilirea intregului traseu al instrumentelor.
Structurile forfetarii sunt relative flexibile si utilizeaza o documentaie simpla, mai putin
riguroasa deat cea aferenta acreditivelor si in special creditelor guvernamentale de export.

CAP.8: FINANTAREA PRIN FACTORING

ISTORICUL OPERATIUNII DE FACTORING
Factoringul este aesea considerat ca fiind o simpla scontare de facturi. Astazi, insa, el
reprezinta mai mult si merita luat in considerare ca fiind una din tehnicile de finantare puse la
dispozitia exportatorilor de catre institutiile financiar-bancare care finanteaza operatiile de
comert.
Factoringul isi are originea in SUA.
In prezent, o mare parte din operatiunile de factoring constau in scontarea creantelor
comerciale pe piata interna a vanzatorului. Acest lucru presupune ca societatea de factoring sa isi
asume riscul pentru partea care are datoria si plateste vanzatorului un procent din valoare imediat
dupa facturare. Debitorul va plati la data scadenta si factorul isi va recupera fondurile avansate
vanzatorului.

Factoringul poate lua uneori chiar forme mai complexe, beneficiarul operatiunii avand
posibilitatea de a incredinta factorului si alte actiuni: efectuarea intregii contabilitati a firmei,
serviciul de relatii cu clientii, promovarea activitatii etc.
FORME DE FACTORING
1. Scontarea partiala
Factoringul creantelor comerciale, spre deosebire de forfetare, este partial si nu acopera
intreaga valoare a facturii. Se poate acorda vanzatorului un avans de 80-90% din valoarea
facturii.
2. Scontare cu drept de regres (sau cu recurs)
Riscul de neplata va fi suportat de vanzator daca scontarea este cu drept de recurs/regres.
In acest caz, factorul acorda fondurile, dar, daca la sfarsitul perioadei pe care a fost acordat
creditul cumparatorul nu plateste, factorul va cere rambursarea fondurilor avansate de la
vanzator.
3. Scontare fara drept de regres/recurs
Factoringul fara drept de regres/recurs este un serviciu oferit de societatile de factoring. In
acest caz, factorul isi asuma riscul de neplata. Daca la scadenta cumparatorul nu plateste,
pierderea va fi suportata in principiu de factor. Insa societatea va percepe un commission
suplimentar pentru aceasta forma de factoring care va fi folosit pentru incheierea unei asigurari
impotriva riscului de neplata. In caz de neplata, societatea va solicita despagubirea pe baza baza
politei de asigurare.
4. Scontarea intregului portofoliu de creante si serviciul complet de factoring
Pentru a limita riscul la care se expune, societatea de factoring va dori de obicei sa preia
intregul portofoliu de creante comerciale ale vanzatorului, creante care vor face bineinteles
subiectul unei atente analize a cumparatorilor si a solvabilitatii acestora.
Scontarea intregului portofoliu de facturi, de catre societatea de factoring, nu limiteaza
neaparat vanzatorul in alegerea clientilor, chiar dacafactorul nu considera respectivii cumparatori
suficient de solvabili.
5. Factoringul declarat si nedeclarat
O societate de factoring poate oferi doua forme de factoring: declarant si nedeclarat. Daca
vanzatorul este de accord ca societatea de factoring sa incaseze facturile direct de la cumparator,
atunci implicarea factorului va fi declarata.
Daca totusi vanzatorul considera ca implicarea factorului va face o impresie negative asupra
clientului, ca vanzatorul are nevoie de lichiditati, de exemplu, atunci serviciile oferite de
societatea de factoring vor fi nedeclarate.
6. Factoringul in functie de termen

Formele de factoring classic reprezinta un credit pe termen scurt, pe baza scontarii creantelor
comerciale reprezentand viitoare lichiditati. Termenele maxime in cadrul operatiunilor de
factoring sunt de 360 de zile, iar termenele obisnuite sunt intre 90 si 180 de zile.

BENEFICIILE FACTORINGULUI
1. Cel mai important avantaj este lichiditatea. Vanzatorul poate asfel oferi credit
cumparatorului, in termenii agreati de factor, sis a primeasca plata imediat ce marfa
vanduta a fost facturata.
2. Serviciul de management al datoriilor oferit de societatile de factoring elibereaza
vanzatorul de grija administrarii vanzarilor si incasarilor aferente acestora si econmiseste
costurile aferente personalului si spatiile necesare desfasurarii acestei activitati. Altfel
spus, se permite vanzatorului sa se concentreze asupra dezvoltarii afacerii sale.
3. Serviciul de management al creantelor neincasate poate include consultanta oficiala sau
neoficiala legata de solvabilitatea cumparatorilor. Societatile de factoring detin o cantitate
importanta de informatii referitoare la activitatea companiilor care se ocupa cu comertul.
Acest lucru poate fi avantajos pentru cei care utilizeaza factoringul putand sa evite
incheierea de contracte cu client rau platnici.
4. Atunci cand societatea de factoring ofera scontarea facturilor fara recurs, vanzatorul va
avea avantajul de a redirectiona riscul reprezentat de cumparatorii care nu isi platesc
facturile.

COSTURILE OPERATIUNII DE FACTORING

Costurile operatiunii de factoring vor varia in functie de tipul de servicii oferite de
societatea de factoring si concurenta dintre actorii pietei factoringului.
Structura pretului unei operatiuni de factoring arata de obicei dupa cum urmeaza:
1. Dobanda atat timp cat fondurile sunt datorate, dobanda perceputa va fi la o rata
variabila
2. Costurile de finantare acestea depind de suma acordata de societatea de factoring si de
perioada pe care sunt acordate (0.25-0,75 daca vanzatorul isi administreaza singur
portofoliul de creante de incasat, 0,75-2,75 atunci cand societatea de factoring ofera un
serviciu complet de management al registrului vanzarilor)

3. Asigurarea creditului factoringul fara recurs va costa cu 1-2 procente mai mult decat
costurile de finantare pentru a acoperi costurile suplimentare necesare protejarii factorului
impotriva riscului reprezentat de creditul respectiv

CAP. 9: TEHNICI DE FINANTARE PE TERMEN MEDIU SI LUNG

Finantarea pe termen mediu si lung este specifica exporturilor de mare valoare,
exporturilor complexe, ca si unor fome de cooperare industriala. Ea se poate realiza prin
tehnicile clasice de creditare, cum sunt creditul furnizor si creditul comparator, sau prin
tehnici modern, cum sunt creditul consortial si cofinantarea.

CREDITUL FURNIZOR
Acesta este un credit bancar acordat exportatorului, atunci cand acesta consimte
partenerului sau o amanare de plata pentru marfa livrata in strainatate.

Creditul furnizor este un credit pe termen mediu sau lung, incadrandu-se in general in
perioada de 5-7 ani si 10-15 ani.
MECANISMUL CREDITULUI FURNIZOR
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Incheierea contractului de vanzare-cumparare intre exportator si importator

Operatia de finantare propriu-zisa
Importatorul plateste avansul exportatorului
Incheierea unei conventii de creditare intre exportator si importator, avand ca obiect o
valoare de 80-90% din valoarea totala a marfurilor
Exportatorul se adreseaza unei banci si incheie un contract de creditare care are ca obiect
acest credit furnizor acordat pentru refinantarea exportului
Se incheie o conventie de asigurare a creditului solicitata de catre banca exportatorului
Banca acorda creditul furnizor exportatorului
Exportatorul livreaza marfa pe credit, conform contractului incheiat, importatorului

CREDITELE CUMPARATOARE SI LINIILE DE CREDIT

CREDITUL CUMPARATOR
Creditul comparator este cel mai bine definit ca o forma specializata de imprumut in
eurovalute, in cadrul caruia debitorul este cumparatorul marfurilor.
Debitorul
Cumparatorul este cunoscut, de regula, ca debitor in acordul de imprumut. Debitorul
incheie acest accord cu scopul precis de a obtine fonduri pentru achizitia de marfuri,
echipamente sau servicii, acesta fiind prevazut in mod normal in preambulul acordului.
Garantorul
Debitorul din cadrul unui credit comparator poate beneficia de o garantie din partea unei
entitati puternice, precum compania mama sau guvern.
Decontarea exportului
Spre deosebire de un credit intern obisnuit pe care il obtine oricare dintre noi de la
propriile banci, in cazul unui credit cumparator, fondurile nu sunt platite direct debitorului. In
schimb, tragerile sunt premise exportatorului, ca plata efectuata in numele debitorului in
schimbul marfurilor livrate. Aceste plati sunt inscrise in registrele bancii drept imprumuturi
acordate debitorului.
Rambursarea
Rambursarea se face de regula in rate egale semestriale, data inceperii rambursarii fiind
stabilita in paragrafele acordului de imprumut referitoare la rambursare. Sunt posibile si platile
lunare, trimestriale, anuale sau plata unica la sfarsitul perioadei de creditare/rambursare.

Sindicalizarea creditului
In cazul unui credit de valoare mare, agentul poate contracta creditul in numele unui
grup, club sau sindicat de creditori, acesta fiind cel care trateaza cu debitorul si garantorul.
Atunci cand una dintre platile datorate vanzatorului ajunge la scadenta, el va anunta membrii
sindicatului in legatura cu sumele datorate de fiecare dintre ei. Acestia vor transmite agentului
partea datorata, urmand ca acesta sa cumuleze sumelepentru ca vanzatorul sa primeasca o transa
unica.
Dobanda
Dobanda se plateste, de regula, la aceleasi intervale regulate la care se ramburseaza si
suma imprumutata.
Dobanda se stabileste la o rata flotanta, stabilita de regula prin adaugarea unei marje la
costul normal al imprumutarii fondurilor de catre creditor sau la o rata de finantare.
LINIILE DE CREDIT
Un cumparator poate dori sa deschida o linie de credit care sa acopere mai multe achizitii.
Acesta incheie contracte de achizitionare de marfuri cu diferiti furnizori si stabileste conditiile in
care urmeaza sa se faca plata contra prezentarii documentelor de expediere a marfii.
Cumparatorul directioneaza furnizorii catre banca agent care gestioneaza linia de credit si,
asemanator cu platile facute in cadrul unui AD, furnizorul va prezenta documentele bancii agent
si va fi platit, de obicei la vedere, daca documentele prezentate sunt conforme cu termenii liniei
de credit.
Cumparatorii sunt de obicei firme mari, guverne sau ministere din cadrul lor, cu nevoi de
cumparare substantiale. Pretul bunurilor achizitionate printr-o linie de credit poate varia de la
cateva milioane de dolari la cateva sute de milioane.
Nu exista nici un motiv pentru care o linie de credit sa fie deschisa pentru un singur
cumparator. De aceea, un govern poate deschide o linie de credit pentru a acoperi achizitionarea
de autovehicule pentru mai multe ministere. Guvernul respective poate fi responsabil de toate
platile aferente sau poate fi garantul ministerelor care trebuie sa plateasca achizitionarea
bunurilor respective.
LEASINGUL
Leasingul s-a afirmat in ultimele decenii, in special in SUA si in tarile Europei
Occidentale, ca metoda de finantare pe termen mediu si lung si, prin aceasta, ca factor de
promovare a vanzarilor, in special a exporturilor.
In esenta, leasingul este o forma de inchiriere realizata de societatile financiare
specializate, denumite societati de leasing, a unor bunuri de echipamente catre firme care sunt
beneficiare ale acestoe operatii de finantare si care nu dispun de fonduri proprii, nu pot sau nu
doresc sa recurga la credite bancare pentru cumpararea acestora de la producatori.
Leasingul presupune, in principal, doua contracte:

1. Un contract de vanzare-cumparare, incheiat intre producator, ca vanzator, si societatea de

leasing care crediteaza operatii de leasing, in calitate de cumparator
2. Un contract de locatiune, incheiat intre societatea de leasing si un tert beneficiar
Tranzactia de leasing presupune trei faze:
1. Contractarea
2. Cumpararea
3. Inchirierea
Departajarea formelor de leasing se face in fucntie de anumite criterii, si anume:
1.
2.
3.
4.
5.

Pozitia furnizorului in contractual de inchiriere

Raportul dintre rata de leasing si pretul de export
Continutul ratelor de leasing
Termenul de inchiriere
Tehnici specifice de realizare: lease-back, time-sharing, master leasing, leasing
experimental

COFINANTAREA
Reprezinta o forma de sprijin financiar, prin participarea Bancii Mondiale, organismelor de
credit public, institutiilor de credit public, institutiilor de creditare a exporturilor sau bancilor la
acordarea de imprumuturi tarilor membre.
In cazul cofinantarii, intalnim doua categorii de credit:
1. O finantare mixta, atunci cand fondurile sunt asigurate de partile implicate pentru
ansamblul proiectului economic
2. O finantare paralela, atunci cand Banca Mondiala si ceilalti creditori finanteaza diferite
bunuri sau servicii sau diferite parti ale proiectului
Avantajul cofinantarii este faptul ca, prin component publica se asigura exportatorilor
obtinerea unor finantari la un cost inferior celui al pietei.

CAP. 10: FINANTAREA PRIN EUROCREDIT

EURODEVIZELE SI EUROPIETELE
Eurodevizele sunt valute care ies din sistemul lor de referinta; sunt depozite in moneda
convertibila, efectuate in bancile situate in exteriorul sistemului monetar al devizei considerate si
detinute de nerezidentii statului respective.
Termenul de eurodevize se aplica oricarei operatiuni de angajare/acordare de
imprumuturi banesti, care are loc in afara tarii sau jurisdictiei bancii central din tara respectivei
monede.
Europietele nu se supun majoritatii regulilor unei banci central referitoare la cerintele
privind rezervele.

Europietele s-au dezvoltat si au devenit o sursa buna de finantare, creditele obtinute fiind
relative ieftine. Marimea europietelor este imensa, in mod curent piata eurodolarilor fiind cea
mai mare piata de depozit din lume.
ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE EUROCREDITULUI
In momentul acordarii unui astfel de credit se fixeaza o serie de elemente, si anume:
1. Suma si moneda de sustinere
2. Scadenta eurocreditului
3. Rata dobanzii
4. Consideratii legate de tragerea eurocreditului
5. Conditiile de rambursare
6. Comisioanele
7. Alte conditii atasate creditului
ETAPELE DE MONATRE ALE UNUI EUROCREDIT
Punerea la punct a unei facilitati in eurodevize, sub forma unui imprumut consortial, se deruleaza
in patru etape:
1.
2.
3.
4.

Negocierea initiala
Formarea grupului de directive
Formarea consortiului
Angajarea fondurilor

CAP. 11: FINANTAREA PRIN EMISIUNEA DE OBLIGATIUNI

PIETELE INTERNATIONALE DE OBLIGATIUNI
Pietele de obligatiuni opereaza cu instrumente financiare cum sunt obligatiunile (bonds)
si certificatele (notes) care reprezinta imprumuturi acordate marilor companii in care investitorii
au incredere si pe care le cred capabile sa-si onoreze obligatiile referitoare la rambursarea
imprumutului si la platile dobanzilor aferente.
Exista patru tipuri principale de obligatiuni international emise de corporatii, guverne, entitati
suverane si supranationale:
1. Obligatiuni straine
2. Euroobligatiunile
3. Obigatiunile dragon
4. Obligatiunile globale

1. Obligatiunile straine
Obligatiunile straine sunt emise de imprumutatii straini pe o piata interna si
denominate in moneda interna a respectivei piete. Emiterea unor astfel de obligatiuni este
reglementata de autoritatile respectivei piete.
2. Euroobligatiunile
Euroobligatiunile reprezinta instrumente de datorie negarantata, emise de
guverne, banci, corporatii international sau supranationale, care sunt emise in afara pietei
interne a monedei de denominate. Obligatiunile sunt emise de catre un sindicat
international, de regula sub forma de obligatiuni la purtator. Emisiunile de
euroobligatiuni sunt vandute unui grup international de investitori, acestia devenind
proprietarii beneficiilor in moneda de emisiune, fara sa fie insa rezidenti in tara
respectivei monede.
Majoritatea euroobligatiunilor prezinta scadente de 3-20 ani si sunt denominate in
moneda euro sau dolar.
3. Obligatiunile dragon
Obligatiunile dragon pot fi emise in orice moneda, de regula USD, la cel putin
doua dintre bursele de valori Dragon Hong Kong, Singapore sau Taiwan.
Tranzactionarea are loc in cadrul zonei orare asiatice.
4. Obligatiunile globale
Obligatiunile globale sunt tranzactionate simultan, atat pe eurpiete, cat si pe una sau
mai multe piete interne. De exemplu, o obligatiune globala ar putea fi inregistrata mai
intai in SUA si apoi tranzactionata simultan pe pietele interne din SUA si Asia, precum si
ca euroobligatiune.

EMISIUNEA DE EUROOBLIGATIUNI
Emisiunea de euroobligatiuni reprezinta o metoda de finantare pe termen lung prin care
beneficiarul obtine de pe piata de capital valoarea unui imprumut prin monatrea unei emisiuni de
euroobligatiuni de catre un sindicat bancar.
Tipuri de obligatiuni care pot face obiectul unei emisiuni de eurobligatiuni:
1. Obligatiuni cu dobanda fixa au valoare nominal mica si se adreseaza investitorilor
mici si mijlocii
2. Obligatiuni cu dobanda variabila au valoare nominal mult mai mare si se adreseaza
investitorilor cu potential ridicat, persoane juridice
3. Obligatiuni convertibile in actiuni cand un investitor cumpara un numar de
obligatiuni, cumpara si dreptul de conversie a obligatiunilor in actiuni la un un moment
dat si la un pret prestabilit denumit pret de conversie

EMISIUNEA DE EUROOBLIGATIUNI SI ROLUL CENTRAL AL SINDICATULUI

DE EMISIUNE
Sindicatul bancar care realizeaza emisiunea de euroobligatiuni are trei functiuni:
1. Organizare generala si coordonare a amisiunii de euroobligatiuni
2. De garantare sau preluare ferma
3. De plasare propriu-zisa a titlurilor
Sindicatul bancar este constituit din trei grupuri, si anume:
1. Grupul de directie
2. Grupul de garantare
3. Grupul de plasare
Modul traditional de realizare a unei emisiuni de euroobligatiuni presupune parcurgerea a sase
etape, si anume:
1. Negocierea preliminara si pregatirea emisiunii
2. Preplasarea
3. Fixarea conditiilor finale
4. Repartizarea titlurilor offering day
5. Plasarea propriu-zisa
6. Inchiderea emisiunii

NOILE TENDINTE DE EMISIUNE

1. Segmentarea pe baza geografica a pietei financiare pentru o obtine o emisiune mai
avantajoasa, a aparut pe piata tendinta de segmentare geografica a sindicatului bancar,
prin alegerea de co-lead manageri din diferite zone geografice
2. Tehnica de bought-deal consta intr-o miscare pe care o face lead managerul: dup ace
obtine mandatul de la emitent fixeaza o data de lansare eventuala cu un anumit pret si un
anumit cupon
3. Emisiunea globala este acea metoda de realizare a unei emisiuni de euroobligatiuni in
care emitentul va emite euroobligatiuni simultan pe mai multe segmente de piata