Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I: ACREDITIVUL DOCUMENTAR
CARACTERISTICILE ACREDITIVULUI DOCUMENTAR
1. Siguranta platii se angajeaza o banca in sustinerea mecanismului de derulare; in
acreditivul documentar confirmat si irevocabil intervine angajamentul a doua banci, fiind
una din cele mai sigure metode de plata;
2. Formalismul acreditivului documentar banca nu vede marfa, ci verifica numai
documentele. Acreditivul prezinta un supliment de formalism fata de alte tehnici de plata,
banca insistand asupra conformitatii documentului in raport cu ordinul de deschidere a
acreditivului documentar ( se intocmesc trei documente: ordinul de deschidere,
deschiderea acreditivului documentar si notificarea bancii exportatorului). Documentele
trebuie redactate in limba in care s-a cerut si in numarul de exemplare cerut;
3. Independenta fata de contractul de baza acreditivul poate sa cuprinda si alte
elemente fata de contractul initial, dar banca ia in considerare ordinul de deschidere a
AD. Bancile nu sunt obligate de nici o relatie contractuala comerciala sau termeni ai unui
contract comercial cu care AD are legatura;
4. Adaptabilitatea proprietatea AD de a se adapta diferitelor operatii comerciale;
5. Fermitatea angajamentului bancar indifferent daca AD e revocabil sau irevocabil,
banca se angajeaza ferm la plata contravalorii exportului, cu conditia ca setul de
documente sa fie conform cu termenele si conditiile din ordinul de deschidere a
acreditivului documentar.
PARTILE IMPLICATE
Partile implicate in derularea AD reflecta modul in care acest mecanism este gandit si
functioneaza. Fiecare actor implicat isi are rolul sau pe care trebuie sa si-l joace cat mai corect si
mai eficient pentru ca intregul sa nu aiba de suferit.
Aceste parti sunt:
1. Ordonatorul AD importatorul/beneficiarul unei prestatii sau cel care initiaza
operatiunea
2. Beneficiarul AD exportatorul/prestatorul de servicii. El este cel in favoarea caruia
banca importatorului s-a angajat la plata
3. Banca emitenta banca care, la solicitarea importatorului, care este ordonatorul AD, isi
asuma in scris angajamentul de plata in anumite conditii si termene. Acest angajament e
ail poate efectua direct ( ea insasi efectueaza plata) sau indirect (desemneaza o alta banca
sa efectueze plata)
4. Banca corespondenta banca prin care banca emitenta transmite telexul AD spre a fi
comunicat beneficiarului acreditivului.
Aceasta poate fi:
Banca verificatoare sau avizatoare in cazul in care plata documentelor are loc la
banca emitenta sau plata este solicitata la o terta banca
Banca platitoare se poate afla in tara exportatorului sau intr-o terta tara
Banca trasa cand plata urmeaza sa fie facuta prin cambia trase asupra unei banci.
Banca asupra careia au fost trase cambiile si care la scadenta le va achita se numeste
banca trasa
Banca negociatoare in practica bancara anglo-saxona, AD presupune utilizarea unei
cambia trase asupra bancii emitente si deci locul platii este la ea. In masura in care o alta
banca decat banca emitenta este insarcinata cu negocierea, aceasta inseamna ca banca
negociatoare este autorizata sa preia documentele de la expeditor, sa I le achite contra
unui commission de negociere si sa le remita bancii emitente
Banca confirmatoare banca care la angajamentul de plata asumat de banca emitenta
adauga propriul ei angajament egal ca valoare si conditii
1. Existenta unui contract sau a unei intelegeri prin care partenerii au convenit plata prin
AD
2. Dispozitia/ordinul de deschidere este dat de importator bancii sale, banca emitenta, si
cuprinde toate conditiile de termene si documente pe care trebuie sa le indeplineasca
exportatorul pentru a I se face plata
3. Deschiderea AD consta in elaborarea unu inscris, insusi AD, prin care banca emitenta se
angajeaza ferm la plata in favoarea beneficiarului AD, exportatorul, in conditiile de
termene si documente potrivit inscrisurilor primate de la ordonator. Acest document este
transmis bancii exportatorului
4. Notificarea beneficiarului AD banca exportatorului anunta exportatorul de
deschiderea AD si ii remite documentul AD
5. Livrarea marfii
6/7.Utilizarea AD in posesia documentelor ce atesta livrarea marfii in termenele si
conditiilor din AD, exportatorul le prezinta la banca. Banca verifica concordanta
documentelor cu cerintele AD si efectueaza plata (documente contra bani)
8/9.Remiterea documentelor/rambursarea sumei banca platitoare, dupa efectuarea platii,
remite documentul bancii emitente. Aceasta, dupa un nou control al documentelor, in functie
de conditiile din acreditiv, ramburseaza bancii platitoare banii. In caz contrar, nu ramburseaza
banii pe documente neconforme cu termenii AD
10/11.Notificare importator/plata documente banca emitenta detine documentele
privitoare la marfa sip e cele pe care le elibereaza importatorului contra plata
12. eliberare/ridicare marfa
A. Revocabile
B. Irevocabile
C. Irevocabile confirmate
In limba romana Din ordinul (numele, adresa cumparatorului) deschidem (cu sau fara
precizarea la dumneavoastra) in favoarea (nume, adresa vanzator) un AD irevocabil
In limba franceza Dordre (nume, adresa comparator) ouvrez (cu sau fara precizarea
chez vous) en faveur (nume, adresa vanzator) un credit documentaire irrevocable
In limba engleza By order of (numele si adresa cumparatorului) open (cu sau fara
precizarea with you) in favour of (nume, adresa exportator) an irrevocable
documentary credit
Plata la vedere;
Plata diferata;
Plata prin acceptare;
Plata prin negociere;
Plata la vedere si prin acceptare(mixta);
Acest tip de plata este avantajos pentru importator ,care,avand documentele,ridica marfa,o
vinde si din banii astfel obtinuti plateste importul.
c) Acreditivele cu plata prin acceptare
Sunt utilizate in cazul vanzarilor pe termen scurt si foarte scurt,iar setul de documente
cuprinde intotdeauna o cambie.
d) Plata prin negociere
Este specifica scrisorilor de creditcare intotdeauna sunt domiciliate la banca emitenta,iar
derularea platii presupune intotdeauna utilizarea cambiei sau a biletului la ordin.
e) Plata la vedere si plata prin acceptare
In deschiderea acreditivului documentar,conform instructilunilor primate de la ordonator,se
precizeaza cuantumul platii la vedere si suma aferenta platii acceptate.
1) Acreditive utilizare total(integral)
Sunt acele acreditive documentare in care suma indicate ca acreditiv documentar este platita de
banca integral ,la prezentarea documuntelor de catre exportator,care atesta livrarea integrala a
marfii solicitate.
2) Acreditivele utilizate partial
Sunt acele acreditive in care banca onoreaza documentele prezentate de exportator in cadrul
valabilitatii si valorii de ansamblu a acreditivului documentar ,pe masura expedierii marfurilor.
3) Plati si /sau expedieri in transe
Acele acreditive in cadrul carora se prevede ca expedierea marfurilor sa se faca in mai multe
transe ,pentru fiecare stabilindu-se atat termenul de expediere ,cat si cantitatea de expediat.
I FACTURA COMERCIALA
Factura este documentul redactat de exportator imediat dupa expedierea marfii; este
document de sinteza intrucat:
-
Este actul primar in baza caruia opereaza in evidenta sa atat exportatorul, cat si
importatorul
Permite identificarea valorii de ansamblu a marfii vandute
Este documentul comercial cel mai important
II
DOCUMENTELE DE TRANSPORT
Documentele de transport reprezinta inscrisuri prin care vanzatorul face dovada incarcarii
sau preluarii spre incarcare a marfurilor.
Documentele de transport sunt:
-
Documente tipizate
Diferentiate pe tipuri de transport: maritime, transport multimodal, aerian, feroviar, rutier,
fluvial, postal, curier, fiecaruia fiindu-I specific un anumit tip de document de transport
1. Conosamentul maritim
Este un document, de regula tipizat, redactat in limba engleza si eliberat de comandantul
vasului care asigura transportul respective. Prin el se certifica faptul ca marfa a fost preluata de la
expeditor spre a fi predate, in anumite conditii stabilite de parti, destinatarului.
Dintre documentele prezentate la plata de exportator, conosamentul, din punct de vedere al
bancii, are cea mai mare importanta, intrucat, in primul rand, constituie dovada ca intre caraus si
epeditor a intervenit un contract de transport, document prin care carausul:
-
Nominative
La purtator
La ordin
Riscuri excluse acele riscuri pentru care, in cazul in care apar in timpul transportului,
asiguratorul nu poarta nici o raspundere: nerespectarea regulilor de transport al marfii
respective, contrastaliile, intarzierile in livrare, confiscarea.
toate riscurile
toate riscurile, inclusive riscurile de razboi, greve, tulburari si miscari civile
6. Certificatele de origine
Sunt documente care confirma natura, cantitatea, valoarea marfurilor exportate, locul si data
fabricatiei.
Acest document este emis de Camera de Comert din tara de origine a marfurilor sau de un
organism similar si este semnat si stampilat de institutia respectiva.
In Romania, certificatele de origine sunt eliberate de Camera de Comert si sunt de doua tipuri:
-
CAMBIA
Cambia reprezinta modalitatea de plata prin care o persoana denumita tragator da ordin unei
personae numite tras sa plateasca o suma de bani la o anumita scadenta. Prin esenta sa, cambia
este un act scris, desi legea nu prevede expres; aceatsa cerinta este subinteleasa, deoarece cambia
trebuie sa contina anumite elemente:
1. Denumirea de cambie in scopul de a avertiza pe toti semnatarii asupra drepturilor si
obligatiilor ce decurg din angajarea lor in obligatia cambiala
2. Ordinul pur si simplu necondionat de plata a unei sume de bani, acesta, pentru a fi
explicit, reprezinta vointa emitentului de a plati
3. Numele trasului acesta trebuie sa fie indict pe cambie, pentru ca el trebuie sa plateasca
si va devein debitor cambial principal, din momentul acceptarii
4. Scadenta reprezinta data la care cambia urmeaza sa fie platita. Data are urmatoarle
atribute:
- Sa fie certa
- Sa fie ferma, unica, posibila
5. Locul unde se face plata locul une se obtine plata din partea trasului, iar in caz de
refuz de plata, este locul unde va fi actionat in instant
6. Beneficiarul persoana careia sau la ordinul careia urmeaza sa se plateasca suma totala
7. Data si locul emiterii cambiei trebuie sa cuprinda intotdeauna ziua, luna si anul
emiterii
8. Semnatura emitentului trebuie sa fie autografa sis a cuprinda numele si prenumele sau
denumirea firmei care a emis cambia
Acceptarea cambiei
Acceptarea este obligatorie pentru:
-
Avalul reprezinta un act prin care o persoana garanteaza plata cambiei. Avalul este o
garantie care se da pe fata cambiei, si atunci este suficienta simpla semnatura, sau pe spatele
cambiei, cand se scrie pentru aval si se semneaza de atre persoana care garanteaza suplimentar.
Avalul poate fi comercial, atunci cand este dat de un agent economic, sau bancar, atunci
cand este dat de o banca.
Cambia poate circula prin gir sau andosare.
Girarea se poate face in mai multe feluri:
-
Gir plin sunt indicate toate elementele de identificare ale noului beneficiar
Gir in alb nu se precizeaza numele noului beneficiar
Prin andosare garantarea cambiei se mareste, pentru ca fiecare girant raspunde solidar de
neplata sumei la scadenta.
Clasificarea cambiilor:
-
II
BILETUL LA ORDIN
Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana denumita emitent se obliga sa
plateasca altei persoane sau la ordinul ei o suma de bani la o anumita scadenta.
Elementele biletului la ordin:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Atat cambia, cat si biletul la ordin sunt utilizate in AD din mai multe motive. In primul
rand, este vorba de cresterea sigurantei platii. Cele doua creeaza drepturi si obligatii suplimentare
pentru partenerii afacerii, astfel acestia pot fi tinuti sa-si respecte intelegerile initiale mult mai
strict. De asemenea, prin faptul ca atat cambia, cat si biletul la ordin sunt instrumente ce pot fi
scontate, beneficiarul AD poate intra in posesia fondurilor imobilizate in marfa mai rapid, fara a
fi nevoit sa astepte scadenta titlurilor.
CLASIFICAREA ACREDITIVELOR IN FUNCTIE DE CLAUZELE SPECIALE
MENTIONATE IN DESCHIDEREA ACREDITIVULUI DOCUMENTAR
Este acel tip de AD care se utilizeaza pentru a acoperi valoarea unui export realizat in
transe.
Caracteristici:
-
Acest tip de AD isi trage denumirea de la existent pe ordinul de deschidere a unei clause
inscrise in rosu.
Clauza inserata in acest AD mentioneaza ca beneficiarul acestui acreditiv poate sa
primeasca un anumit procent din valoarea acreditivului sub forma de avans inainte de expedierea
marfii si deci inainte de prezentarea documentelor referitoare la marfa, beneficiarul angajandu-se
sa prezinte setul complet de documente o data cu livrarea marfii respective.
AD cu clauza rosie poate fi utilizat ca o modalitate de finantare a exporturilor de catre
importator, deoarece, cu avansul primit, exportatorul procura marfa si o expediaza.
AD transferabil este acel tip de acreditiv care poate fi platit in totalitate sau partial unuia
sau mai multor beneficiary secunzi, adica beneficiarul principal al AD poate ordona bancii
emitente transferal AD in totalitate sau partial.
Acest tip de AD se utilizeaza in operatiunile de reexport, de intermediere in comertul
international.
In practica, AD transferabil este utilizat atunci cand primul beneficiar nu furnizeaza el
insusi marfa, ci se afla in pozitia de intermediar, dorind din diferite considerente sa transfere o
parte sau in totalitate obligatiile si drepturile sale furnizorului real care apare in aceasta situatie in
calitate de beneficiar second.
In cadrul AD transferabil, transferal se face o singura data.
Mentiunea de AD transferabil se face din deschiderea AD (adica de la inceput) si este
intotdeauna un AD irevocabil.
Cand cineva (un comerciant) cumpara bunuri de la un furnizor in scopul revanzarii lor
catre alti agenti economici la un pret mai ridicat, poate folosi un AD back to back.
Acest tip de AD presupune existent a doua AD distincte: unul de export si unul de import.
AD subsidiar se foloseste in operatiile de export si intermediere in comertul international,
insa, spre deosebire de AD transferabil, importatorul final al marfii nu cunoaste furnizorul real.
In cadrul acestui AD avem:
-
Cele doua acreditive implicate de operatie, desi sunt independente, trenuie correlate
valoric, dar si din punct de vedere al termenelor de livrare si de depunere a documentelor
De regula, acreditivul deschis de exportatorul intermediar in favoarea exportatorului real
al marfurilor trebuie sa aiba termene de livrare mai mici si o valabilitate mai mare, iar cel
deschis de importatorul final al marfurilor in favoarea intermediarului trebuie sa aiba o
valabilitate mai mica, dar un termen de livrare mai indepartat decat in celalalt acreditiv
Pretul unitary si valoarea totala din acreditivul deschis de intermediar trebuie sa fie mai
mici decat cele din AD deschis in favoarea intermediarului, primul fiind platit de obicei
din cel de al doilea
Documentele cerute exportatorului real al marfurilor trebuie sa fie neutre si emise de
obicei la ordinul bancii intermediarului
Beneficiarul unui AD are dreptul sa cesioneze in favoarea unui tert o parte sau intreaga
suma dintr-un AD deschis in favoarea sa.
Cesionarea AD presupune:
1. O mai simpla utilizare a AD de catre beneficiar
2. Respectarea legilor aplicabile privitoare la actul cesiunii
3. Cesionarea sumelor o poate face catre unul sau mai multi terti, cesiunea putand fi
totodata modificata sau anulata
4. Intocmirea unui document care poarta denumirea de declarative de cesiune, prin care se
cere bancii platitoare cesiunea unei sume din acreditivul deschis in favoarea sa, in
favoarea unui tert numit
5. Posibilitatea utilizarii unui AD atat in operatiunea de intermediere, cat si de catre
producatorii exportatori care prin cesionare pot achita subfurnizori pentru diferite
materiale sau subansamble livrate
Mecanismul cesionarii unui AD presupune urmatoarele momente:
1. Deschiderea unui AD obisnuit de catre importator
2. Dupa primirea deschiderii AD, beneficiarul acestuia prezinta bancii sale o declarative de
cesiune prin care solicita cesionarea unor sume in favoarea unui tert numit
3. Banca beneficiarului transmite pe canal bancar cesiunea, respective anunta subfurnizorul
de cesionarea sumei si conditiile cesionarii
4. In urma cesiunii, subfurnizorul livreaza marfa, iar la incasarea AD de catre beneficiar,
subfurnizorul va fi achitat
SCRISOAREA DE CREDIT
1. Scrisoarea de credit comerciala
Textul S/C stand-by cuprinde toate elementele specific S/C, cu deosebire ca sensul lor este
adaptat garantarii unei obligatii. Asfel
1. Ordonatorul S/C este in fapt persoana care solicita acest tip de garantii
2. Beneficiarul S/C este cel care va fi despagubit baneste in cazul in care ordonatorul nu isi
indeplineste intocmai obligatia asumata prin contractul comercial international si preluata
in textul S/C stand-by
3. Valoarea S/C stand-by reprezinta valoarea garantiei si este sum ape care o plateste banca
emitenta a S/C stand-by beneficiarului
4. Valabilitatea S/C stand-by este intervalul de timp in care banca s-a angajat la plata sic and
beneficiarul poate solicita executarea garantiei
5. Conditiile de executare a S/C stand-by sunt trecute in textul ei, iar plata se face la prima
cerere si imediat
CAP. II:
INCASOUL DOCUMENT
I Cel care initiaza operatiunea in cazul incasoului este vanzatorul exportatorul. Dupa
expedierea marfii, el trebuie sa depuna la banca setul de documente; intervalul de depunere a
documentelor trebuie sa fie cat mai scurt, in asa fel incat acestea sa ajunga la destinatie inaintea
marfii. Sosirea marfii inaintea documentelor prezinta anumite dezavantaje pentru vanzator in
cadrul acestei modalitati de plata.
Exportatorul este cel care stabileste conditiile concrete de derulare a operatiunii de
incaso. De fapt, intreaga operatiune se desfasoara din ordinul sau, pe riscurile si raspunderea sa.
Din aceasta cauza, documentele la incaso trebuie sa fie insotite de instructiuni de incasare pe care
exportatorul trebuie sa le dea cat mai clar, complet si precis. Exportatorul este cel care initiaza
operatiunea si deci el este primul interest in a da instructiunile necesare pentru a se lua acele
decizii corecte din partea bancilor privind documentele sau contravaloarea acestora. Exportatorul
trebuie sa aiba un comportament active pe toata perioada contractului.
II Cumparatorul sau trasul in cazul unui ID este destinatarul documentelor vehiculate, caruia,
conform instructiunilor exportatorului, banca ii solicita fie sa faca plata, fie sa accepte efecte de
schimb sau sa indeplineasca alte conditii contra documente.
Dezavantajele amanarii platii prin operatia de incaso:
1.
2.
-
pentru vanzator:
suma incorporate in marfa vanduta este imobilizata
se pierde dobanda potential
pentru importator:
deterioarea imaginii acestuia in ochii partenerului
III Bancile indelinesc rolul unor prestatori de servicii la ordinul exportatorului, ele fiind
remunerate pentru serviciile oferite prin perceperea unor comisioane bancare. Principal lor
obligatie este de a transmite documentele si a incasa contravaloarea lor, cu stricta respectare a
instructiunilor ordonatorului. Bancile, in aceste conditii, au urmatoarele sarcini:
Bancile sunt obligate, in caz de neacceptare sau neplata, sa-l anunte pe ordonator sis a se
conformeze instructiunilor acestuia in legatura cu documentele.
a) factori obiectivi:
1. natura marfii si pozitia ei pe piata
2. pretul marfii
3. calitatea marfii
4. stabilitatea pieteu
5. conjunctura valutara
b) constructia pretului ocupa un rol essential in reducerea riscului, de aceea se vor utiliza
urmatoarele posibilitati:
- includerea in pret a unei marje acoperitoare (dobanda pe perioada estimata a intarzierii la
plata)
- includerea in contract a unor penalitati de neplata
- tratarea operatiunii ca o vanzare pe credit pe termen scurt, cu dobanda aferenta evdentiata
in mod separate
III actiuni de derulare in parallel de contracte comerciale cu marfuri similar pe aceeasi
piata/prospectarea pietei si stabilirea unor alti potentiali clienti/cumparatori. In cazul in care
importatorul renunta la marfa, sa existe deja un alt comparator interest de aceasta
IV adoptarea unei atitudini active din partea exportatorului pe tot parcursul derularii operatiei de
incaso
V obtinerea prin contract a unor clauze de garantare a platii
VI vinculatia expedierea marfurilor pe adresa unei banci corespondente bancii exportatorului
sau pe adresa unei case de expeditie de unde marfurile sunt eliberate numai dup ace se face
dovada achitarii lor la banca (nu elimina riscul ca importatorul sa se razgandeasca in ceea ce
priveste marfa); daca avem de-a face cu o livrare partial, daca se observa ca prima transa nu a
fost achitata, urmatoarele transe vor fi suspendate.
Cecul este reprezentat de un formular tipizat, fiind inclus in carnete de cecuri de 25, 50,
100 file
Utilizarea cecului este guvernata de legea cecului din 1934.
Partile implicate:
1. tragatorul este cel care ordona plata (persoana fizica sau juridica)
2. trasul este intotdeauna o banca, fie ca e o banca la care tragatorul are deschis un cont, fie
ca e una corespondenta
3. beneficiarul persoana fizica sau juridical indicate de tragator in favoarea careia se va
face plata
Cecul este intotdeauna platibil la vedere.
Elementele cecului:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
denumirea de cec
ordinul pur si simplu neconditionat de a plati
suma trecuta in cifre, litere si moneda in care se va face plata
numele trasului
locul platii
locul si data emiterii
semnatura emitentului autografa
Tipuri de cecuri:
1. dupa modul in care este trecut beneficiarul:
- nominative situatie in care beneficiarul este trecut in mod expres si cecul se achita
numia acestuia
- la purtator caz in care nu se mentioneaza expres numele beneficiarului, cecul putand fi
incasat de orice persoana care il detine
- la ordin se mentioneaza numele beneficiarului si mentiunea la ordin
2. dupa modul de incasare:
- cecuri barate pentru plata intr-un cont bancar al beneficiarului
- cecuri nebarate in cazul acestor cecuri se poate plati numerar la ghiseul bancii sau in
cont, fara nici o restrictive
Mecanismul platii prin cec:
Mecanismul platii prin cec este diferit in functie de tipul de cec, si anume:
1. cecuri primate de beneficiar direct de la tragator si care poarta numele de cecuri
personale
2. cecuri trase de banci asupra altor banci denumite cecuri bancare
3. cecuri de calatorie
1. Mecanismul cecului personal
Mecanismul cecului personal presupune cateva etape, si anume:
Titularul unui cont aflat in situatia de a face o plata completeaza file de cec cu suma si
numele beneficiarului
Cecul este transmis direct beneficiarului de catre tragator, beneficiarul aflat in posesia
filei de cec se prezinta la ghiseul bancii spre incasarea acestuia
Banca beneficiarului executa plata prin preluarea filei de cec si remiterea acesteia bancii
trase, care debiteaza contul tragatorului si achita bancii platitoare valoarea cecului. In
urma acestei operatiuni, banca beneficiarului face plata catre acesta.
Prin cumpararea unui cec de calatorie prin achitarea cash a sumei inscrise pe el
Prin constituirea unui cont la banca comerciala care vinde cecul, care e utilizat in vederea
acoperirii cecului de calatorie
Eurocecurile
Eurocecurile sunt cecuri cu limita de suma, dar care nu au valoare imprimata si sunt vandute
sub forma unui carnet de cecuri in alb. Beneficiarii completeaza suma, aceasta fiind trasa din
contul deschis la banca mentionata pe cec.
Cecurile VISA
Cecurile VISA sunt mai recentesi spre deosebire de eurocecuri beneficiarul nu le achita in
totalitate de la inceput, iar cand primeste carnetul, achita doar o parte diferenta neachitata fiind
preluata din contul sau cand cecurile sunt primate de la bancile platitoare.
Cecul electronic
Cecul electronic reprezinta un instrument de plata electronica care elimina existent suportului
de hartie in decontarea tranzactiilor international, inlocuind cecul traditional cu un echivalent
electronic. Cecul electronic a fost creat de catre un consortiu condus de catre Citibank.
Tot circuitul documentelor este inlocuit cu un circuit al mesajelor electronice intre debitor,
creditor si bancile acestora. In acelasi timp sunt utilizate semnaturile electronice care sunt
criptate si protejate prin sisteme specific de criptografiere.
CARDUL
Cardurile bancare reprezinta instrumente de plata care permit achizitionarea de bunuri si
servicii, fara prezenta efectiva a numerarului.
In general, cardurile se prezinta pe support fizic de plastic si au dimensiuni standard. Pe
support se afla inscriptionate mai multe elemente de identificare printer care: numele
emitentului, numarul cardului, numele posesorului, sigla emitentului, holograma de Securitate
etc.
In ceea ce priveste sursa de acoperire a cheltuielilor/platilor, cardurile pot fi de doua tipuri:
1. Credit card permite posesorului sa faca cheltuieli in limita unui plafon prestabilit,
chiar daca acesta nu dispune de disponibilitati in contul sau
2. Debit card asigura utilizatorului efectuarea unor cheltuieli sau retrageri in numerar,
numai in limita soldului disponibil
Din punctul de vedere al zonei de circulatie exista:
1. Carduri internationale care permit utilizarea lor in afara granitelor tarii unde se
afla banca emitenta
2. Carduri nationale care sunt emise si utilizate numia in tara unde este amplasata
banca emitenta
Cardurile prezinta avantaje atat pentru utilizatori, cat si pentru emitenti. Utilizatorii au o
mai mare liberate de miscare si o siguranta sporita a platii intrucat se pot face plati mari fara a fi
necesara deplasarea numerarului aferent, se pot obtine credite instantaneu, care ulterior vor fi
rambursate intr-o perioada de timp, in conditii clare, prestabilite, platile pot fi usor urmarite de
catre utilizator prin compararea extrasului de cont cu chitantele obtinute in momentul achizitiei
bunurilor sau serviciilor.
Bancile sunt si ele avantajate la randul lor, intrucat prin intermediul cardurilor, se
diminueaza numarul de operatiuni in numerar, se incurajeaza efectuarea de palti mai mari, se
incaseaza comisioane pentru paltile effectuate, gradul de control asupra tranzactiilor clientului
creste.
Principalele organizatii internationale care asigura globalizarea platilor cu carduri sunt
VISA International, Europay, American Express, Diners Club.
Principalele tipuri de carduri Visa sunt:
La contrapartida s-a recurs pe scara larga in tarile din fostul bloc sovietic, dar si in alte tari cu
economie centralizata. Printer avantajele sale, se numara:
-
Structuri
I Barterul
Indicele valoric
Schimbarea unor marfuri contra altor marfuri intre doua parti se numeste barter.
Dar ramane problema valorii marfurilor fiecareia dintre parti si a metodei de evaluare
utilizate. Cum poate fi comparata, de exemplu, valoarea unei livrari de cherestea cu cea a
unei partide de petrol, a unei partide de grau cu a unei partide de imbracaminte?
Problema poate fi rezolvata atunci cand marfurile in cauza se tranzactioneaza pe o
piata reglementata. In cazul in care petrolul este schimbat contra unor bunuri importate,
valoarea petrolului se stabileste in functie de pretul cotat al petrolului la bursele din
Londra sau Rotterdam, de exemplu, la cursul dintr-un moment si loc convenit. Daca
marfurile nu se tranzactioneaza pe o piata reglementata sau nu exista un mechanism de
referinta pentru stabilirea pretului, general acceptat, atunci pretul devine un subiect de
negociere, pentru a ajunge la o solutie acceptata de ambele parti. Stabilirea unui indice
valoric raport al valorilor este un aspect esential al oricarei operatii de contrapartida.
Principalele aspecte de care trebuie sa se tina seama intr-o operatiune de barter
sunt urmatoarele:
1. Riscul de livrare
Ca si in cazul altor operatiuni, riscul de livrare poate fi acoperit pe piata asigurarilor
comerciale cu conditia ca un asigurator sa fie pregatit sa isi assume un astfel de risc, probabil pe
baza experientei anterioare. In cazul in care asiguratorul nu detine o astfel de experienta, iar
vanzatorul nu a mai derulat astfel de operatiuni, nu se va incheia o asigurare.
2. Esalonarea corespunzatoare a livrarilor
Graficul livrarilor este un factor-cheie al livrarii si implicit alsigurantei tranzactiei. Daca
una din parti are nevoie mai urgenta de marfurile in cauza decat partenerul ceea ce se intampla
in cazul importurilor de petrol, alimente si armament atunci acesta este dispus sa efectueze
primul exportul pentru a genera fondurile necesare pentru initierea tranzactiei.
Daca partenerul care livreaza primul o partida de marfuri este sigur ca importatorul va
efectua la randul sau exportul, atunci riscul de livrare poate fi acoperit. In ambele cazuri, una din
parti va trebui sa isi assume un risc in privinta partenerului.
3. Eliminarea riscurilor cu privire la cantitate si calitate
Aceste riscuri pot fi acoperite apeland la o agentie de inspectie, care va trimite un expert
evaluator sa testeze si/sau sa masoare marfurile inainte de expediere sis a emita un certificate de
inspectie sau un raport constatator curat care sa ateste faptul ca marfurile indeplinesc conditiile
de cantitate si calitate.
4. Casele de comert Solutia rezolvarii problemelor
Sunt putine sanse ca partile implicate intr-o operatiune de barter sa isi deruleze activitatea
in domenii complementare. Un vanzator de blanuri, de exemplu, probabil nu va avea nevoie de
obiectele de plastic oferite drept contrapartida. Revanzarea unor asemenea marfuri presupune
consum de timp si in plus identificarea unui comparator dispus sa ofere un pret rezonabil pentru
cantitatea respective se pot dovedi dificile.
Pentru a depasi acest gen de problem, casele de comert se constituie adesea ca parteneri
in operatiunile de barter. Daca, de exemplu, unui vanzator de haine I se ofera instrumente
chirurgicale, casa de comert va gasi un comparator pentru acestea, va negovia pretul si va
organiza livrarea si plata.
5. Utilizarea depozitelor de garantare
Barterul, in forma sa pura, se intalneste rar, din cauza faptului ca este greoaie corelarea
tranzactiilor din cadrul acestuia. Este mai facila folosirea exportului din tara mai slab dezvoltata
pentru obtinerea fondurilor care ulterior sunt utilizate pentru a finanta importurile. Cu alte
cuvinte, incasarile din export sunt deja detinute inainte de efectuarea importului corespunzator.
In aceste cazuri, fondurile obtinute din export sunt pastrate intr-un deposit de garantare,
un cont cu destinatie exclusive deschis la o banca international, din care se vor plati importurile.
Fondurile vor fi eliberate din depozitul de garantare numai dup ace vanzatorul marfurilor
importate indeplineste anumite conditii prestabilite.
Aceste tehnici mult discutate si rar realizate presupun contrapartida la nivel macro. Iata
maniera de functionare.
Doua tari convin sa exporte sis a importe una de la cealalta. Pentru a urmari fluxul de
marfuri si bani, se deschid la bancile central ale celor doua tari conturi bilaterale de cliring in
care se inregistreaza operatiunile. Valoarea fiecarei livrari de marfuri in orice directive este
inscrisa in cont, de regula in dolari, euro sau alta valuta convertibila. Aceste acorduri bilaterale
include si o echilibrare periodoca a conturilor. Daca exista un surplus intr-un sens sau in celalalt,
atunci se va efectua o plata la valoarea surplusului pentru a aduce conturile la zero.
2. CREDITELE DE EXPORT
1. Avansul pe documente de marfuri in unele tari, bancile acorda exportatorilor credite
pe baza unor documente care atesta existent marfurilor pregatite pentru export
2. Avansul in valuta este, in egala masura, o tehnica de finantare pe termen scurt sio
metoda de protective impotriva riscului valutar. El reprezinta acordarea de catre o banca a
unui imprumut in valuta firmei exportatoare, in baza creantei acesteia fata de clientul sau
sau din strainatate, creanta nevalorificata in moneda nationala
3. Avansul bancar prin cesiunea de creante in unele tari, bancile acorda facilitate, sub
forma de avans, exportatorilor pentru reintregirea fondurilor avansate de acestia in livrari
de marfuri pe credite pe termen scurt, prin cesionarea creantelor detinute asupra
importatorilor straini
4. Scontarea reprezinta o forma traditionala de mobilizare a creditelor prin cedarea
drepturilor de creanta incorporate in cambie sau bilet la ordin
5. Creditul de acceptare este asemanator cu tehnica creditelor de scont si poate fi acordat
in favoarea exportatorului sau a importatorului
a) Creditul de acceptare in favoarea exportatorului
In functie de legislatia din diferite tari, creditul de accepatre poate fi obtinut, in principiu,
in doua moduri:
-
Fie ca insasi banca acceptanta resconteaza titlul la banca central sip e aceasta baza acorda
exportatorului credit
Fie ca exportatorul pe baza acceptului bancar primit sconteaza cambia la o alta banca
b) Creditul de acceptare in favoarea importatorului
Apare in situatia in care banca acceptanta, in conformitate cu conditiile stipulate in
contractual de credit, accepta cambia trase asupra sa in favoarea importatorului si
destinate sa achite exportatorul, care este clientul ei
Piata forfetarii este mai restransa si mai specializata decat multe alte piete de creditare si
finantare a intreprinderilor. Aceasta, deoarece tranzactiile sunt adesea de dimensiuni reduse, sub
5 milioane dolari, si numai rareori doua vanzari/exporturi de bunuri sunt identice.
Tranzactiile se deosebesc intre ele in multe privinte: dimensiune, felul marfurilor,
documentele ce atesta tranzactionarea marfurilor, termenul pe care se efectueaza creditarea si
identitatea partilor implicate si garantorilor.
Tranzactiile de forfetare tipice intalnite pe piata sunt:
-
Si in alte centre financiare, precum New York, Paris, Zurich, Frankfurt, Viena, Milano si
Hong Kong, isi fac simtita prezenta din ce in ce mai intens institutii de forfetare.
In Romania, activitatea de forfetare este permisa tuturor bancilor, in conformitatea cu Legea
58/1998, in functie de autorizatiile acordate.
Tranzactii primare si secundare pe piata forfetarii
Atunci cand o banca sau o casa de forfetare cumpara cambia sau bilete la ordin direct de la
exportator, operatiunea se numeste tranzactie primara.
Atunci cand o banca sau o casa de forfetare vinde la randul sau efectul altei banci sau altui
forfetor, operatia se numeste tranzactie pe piata secundara. Indifferent de numarul revanzarilor
efectului, tranzactia se va considera efectuata pe piata secundara.
Avantajele si dezavantajele forfetarii
Avantaje cumparator:
-
Avantaje vanzator:
-
Dezavantaje cumparator:
-
Dezavantaje vanzator:
- Poate retine riscul valutar
- Poate suporta costul creditului
- Cheltuieli cu comisionul de angajament
- Expunere la intarzieri produse in sistemul bancar
- Dificil de transmis off-load fara avalizarea/garantia bancii
Elementele operatiunii de forfetare:
Elemente de calcul:
1. Data inceperii calcularii dobanzii/livrarii data la care se presupune ca a inceput
creditarea de catre furnizor si de la care incepe sa se calculeze dobanda
2. Valuta valuta in care sunt denominate cambiile sau biletele la ordin (dolari americani,
euro, franci elvetieni)
3. Suma solicitata suma total ape care exportatorul doreste sa o primeasca dupa scontare
4. Plata in avans valoarea procentuala din contract platita in avans, respective cu ordin de
plata, la livrarea marfii sau printr-un acreditiv
5. Numarul efectelor comerciale numarul platilor evidentiate prin cambia sau bilete la
ordin pe intrega durata a finantarii
6. Dobanda platita de catre importator aceasta este rata dobanzii aferenta cambiilor si
biletelor la ordin, nu este rata scontului. Rata dobanzii a fost convenita de importator si
exportator prin conditiile contractuale
7. Metoda de calcul numarul de zile scurse/numarul zilelor unui an
8. Data angajamentului data de la care banca sau forfetorul se angajeaza sa cumpere
efectul
9. Comisionul de angajament procentul din valoarea creantei al efectului care va
reprezenta comisionul de angajament
10. Zilele de gratie un numar de zile suplimentare adaugate perioadei de creditare, pentru
scadenta fiecarei cambia sau bilet la ordin.
11. Efectele disponibile la data de data la care efectele de comert vor putea fi scontate
12. Metoda de scontare aceasta va fi scontare directa sau discount to yield (scontare in
functie de randament
13. Rata scontului rata utilizata de forfetor pentru calcularea sumei pe care o va achita din
valoarea efectului de comert
Sumarul calculelor:
1. Valoarea contractului suma care trebuie adaugata la valoarea initiala a contractului
pentru a acoperi costul scontarii si comisionul de angajament
2. Plata in avans
3. Valoarea nominala noua valoare nominal a tuturor efectelor
4. Dobanda dobanda aplicata valorii nominale initiale pe perioada finantarii
5. Valoarea nominala totala valoarea nominala plus dobanda
6. Valoarea scontatasuma sconatat pe care exportatorul o primeste de la forfetor in
schimbul cambiilor sau biletelor la ordin
7. Suma totala scontata exportatorului plata in avans plus valoarea scontata, inainte
de scaderea comisionului de angajament
8. Comisionul de angajament datorat forfetorului
9. Suma finala suma neta final ape care exportatorul o va primi de la forfetor in
schimbul vanzarii efectelor dupa scaderea scontului si comisionului de angajament
10. Detalii privitoare la efectele comerciale valorile cambiilor sau biletelor la ordin
din pachetul forfetat
Alti factori care afecteaza forfetarea
1. Termenul
In principiu, piata forfaitingului ar trebui sa poata acoperi termene de creditare cu aproape orice
durata. Insa in practica se intalnesc mai multe restrictii care limiteaza perioadele de creditare
acordate de banci sau institutii de forfetare.
Daca termenul de creditare nu este de cel putin cateva luni, exista posibilitatea sa nu se obtina
profit din scontare, insa acest neajuns poate fi compensate de dimensiunea tranzactiei. Cu cat
tranzactia este de dimensiuni mai importante, cu atat va aduce o dobanda mai mare si astfel va fi
mai atractiva.
2. Riscul politic
Pe termen lung, riscul politic sau riscul de tara devine un factor pe care forfetorii trebuie s ail ia
in considerare inca din faza initiala. In cazul in care ei accepta un aval sau o garantie bancara ca
risc ultim, banca garantoare se poate afla intr-o tara in care schimbarile de regim politic ii pot
afecta capacitatea de onorare a obligatiilor. Forfetorii au liste cu tari clasificate in functie de
riscul politic pe care il prezinta si numarul maxim de ani pe care se pot intinde efectele de comert
pentru a fi scontate.
3. Lichiditatea
Si lichiditatea este un factor luat in considerare la stabilirea limitelor. Intregul portofoliu al
unui forfetor trebuie sa poata fi vandut in orice moment daca este necesar.
Unii forfetori mai aventurosi pot cumpara efecte in conditii mai dificile daca prevad ca, pe
masura ce termenul se apropie de sfarsit, va creste numarul cumparatorilor.
Factoringul poate lua uneori chiar forme mai complexe, beneficiarul operatiunii avand
posibilitatea de a incredinta factorului si alte actiuni: efectuarea intregii contabilitati a firmei,
serviciul de relatii cu clientii, promovarea activitatii etc.
FORME DE FACTORING
1. Scontarea partiala
Factoringul creantelor comerciale, spre deosebire de forfetare, este partial si nu acopera
intreaga valoare a facturii. Se poate acorda vanzatorului un avans de 80-90% din valoarea
facturii.
2. Scontare cu drept de regres (sau cu recurs)
Riscul de neplata va fi suportat de vanzator daca scontarea este cu drept de recurs/regres.
In acest caz, factorul acorda fondurile, dar, daca la sfarsitul perioadei pe care a fost acordat
creditul cumparatorul nu plateste, factorul va cere rambursarea fondurilor avansate de la
vanzator.
3. Scontare fara drept de regres/recurs
Factoringul fara drept de regres/recurs este un serviciu oferit de societatile de factoring. In
acest caz, factorul isi asuma riscul de neplata. Daca la scadenta cumparatorul nu plateste,
pierderea va fi suportata in principiu de factor. Insa societatea va percepe un commission
suplimentar pentru aceasta forma de factoring care va fi folosit pentru incheierea unei asigurari
impotriva riscului de neplata. In caz de neplata, societatea va solicita despagubirea pe baza baza
politei de asigurare.
4. Scontarea intregului portofoliu de creante si serviciul complet de factoring
Pentru a limita riscul la care se expune, societatea de factoring va dori de obicei sa preia
intregul portofoliu de creante comerciale ale vanzatorului, creante care vor face bineinteles
subiectul unei atente analize a cumparatorilor si a solvabilitatii acestora.
Scontarea intregului portofoliu de facturi, de catre societatea de factoring, nu limiteaza
neaparat vanzatorul in alegerea clientilor, chiar dacafactorul nu considera respectivii cumparatori
suficient de solvabili.
5. Factoringul declarat si nedeclarat
O societate de factoring poate oferi doua forme de factoring: declarant si nedeclarat. Daca
vanzatorul este de accord ca societatea de factoring sa incaseze facturile direct de la cumparator,
atunci implicarea factorului va fi declarata.
Daca totusi vanzatorul considera ca implicarea factorului va face o impresie negative asupra
clientului, ca vanzatorul are nevoie de lichiditati, de exemplu, atunci serviciile oferite de
societatea de factoring vor fi nedeclarate.
6. Factoringul in functie de termen
Formele de factoring classic reprezinta un credit pe termen scurt, pe baza scontarii creantelor
comerciale reprezentand viitoare lichiditati. Termenele maxime in cadrul operatiunilor de
factoring sunt de 360 de zile, iar termenele obisnuite sunt intre 90 si 180 de zile.
BENEFICIILE FACTORINGULUI
1. Cel mai important avantaj este lichiditatea. Vanzatorul poate asfel oferi credit
cumparatorului, in termenii agreati de factor, sis a primeasca plata imediat ce marfa
vanduta a fost facturata.
2. Serviciul de management al datoriilor oferit de societatile de factoring elibereaza
vanzatorul de grija administrarii vanzarilor si incasarilor aferente acestora si econmiseste
costurile aferente personalului si spatiile necesare desfasurarii acestei activitati. Altfel
spus, se permite vanzatorului sa se concentreze asupra dezvoltarii afacerii sale.
3. Serviciul de management al creantelor neincasate poate include consultanta oficiala sau
neoficiala legata de solvabilitatea cumparatorilor. Societatile de factoring detin o cantitate
importanta de informatii referitoare la activitatea companiilor care se ocupa cu comertul.
Acest lucru poate fi avantajos pentru cei care utilizeaza factoringul putand sa evite
incheierea de contracte cu client rau platnici.
4. Atunci cand societatea de factoring ofera scontarea facturilor fara recurs, vanzatorul va
avea avantajul de a redirectiona riscul reprezentat de cumparatorii care nu isi platesc
facturile.
3. Asigurarea creditului factoringul fara recurs va costa cu 1-2 procente mai mult decat
costurile de finantare pentru a acoperi costurile suplimentare necesare protejarii factorului
impotriva riscului reprezentat de creditul respectiv
CREDITUL FURNIZOR
Acesta este un credit bancar acordat exportatorului, atunci cand acesta consimte
partenerului sau o amanare de plata pentru marfa livrata in strainatate.
Creditul furnizor este un credit pe termen mediu sau lung, incadrandu-se in general in
perioada de 5-7 ani si 10-15 ani.
MECANISMUL CREDITULUI FURNIZOR
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Sindicalizarea creditului
In cazul unui credit de valoare mare, agentul poate contracta creditul in numele unui
grup, club sau sindicat de creditori, acesta fiind cel care trateaza cu debitorul si garantorul.
Atunci cand una dintre platile datorate vanzatorului ajunge la scadenta, el va anunta membrii
sindicatului in legatura cu sumele datorate de fiecare dintre ei. Acestia vor transmite agentului
partea datorata, urmand ca acesta sa cumuleze sumelepentru ca vanzatorul sa primeasca o transa
unica.
Dobanda
Dobanda se plateste, de regula, la aceleasi intervale regulate la care se ramburseaza si
suma imprumutata.
Dobanda se stabileste la o rata flotanta, stabilita de regula prin adaugarea unei marje la
costul normal al imprumutarii fondurilor de catre creditor sau la o rata de finantare.
LINIILE DE CREDIT
Un cumparator poate dori sa deschida o linie de credit care sa acopere mai multe achizitii.
Acesta incheie contracte de achizitionare de marfuri cu diferiti furnizori si stabileste conditiile in
care urmeaza sa se faca plata contra prezentarii documentelor de expediere a marfii.
Cumparatorul directioneaza furnizorii catre banca agent care gestioneaza linia de credit si,
asemanator cu platile facute in cadrul unui AD, furnizorul va prezenta documentele bancii agent
si va fi platit, de obicei la vedere, daca documentele prezentate sunt conforme cu termenii liniei
de credit.
Cumparatorii sunt de obicei firme mari, guverne sau ministere din cadrul lor, cu nevoi de
cumparare substantiale. Pretul bunurilor achizitionate printr-o linie de credit poate varia de la
cateva milioane de dolari la cateva sute de milioane.
Nu exista nici un motiv pentru care o linie de credit sa fie deschisa pentru un singur
cumparator. De aceea, un govern poate deschide o linie de credit pentru a acoperi achizitionarea
de autovehicule pentru mai multe ministere. Guvernul respective poate fi responsabil de toate
platile aferente sau poate fi garantul ministerelor care trebuie sa plateasca achizitionarea
bunurilor respective.
LEASINGUL
Leasingul s-a afirmat in ultimele decenii, in special in SUA si in tarile Europei
Occidentale, ca metoda de finantare pe termen mediu si lung si, prin aceasta, ca factor de
promovare a vanzarilor, in special a exporturilor.
In esenta, leasingul este o forma de inchiriere realizata de societatile financiare
specializate, denumite societati de leasing, a unor bunuri de echipamente catre firme care sunt
beneficiare ale acestoe operatii de finantare si care nu dispun de fonduri proprii, nu pot sau nu
doresc sa recurga la credite bancare pentru cumpararea acestora de la producatori.
Leasingul presupune, in principal, doua contracte:
COFINANTAREA
Reprezinta o forma de sprijin financiar, prin participarea Bancii Mondiale, organismelor de
credit public, institutiilor de credit public, institutiilor de creditare a exporturilor sau bancilor la
acordarea de imprumuturi tarilor membre.
In cazul cofinantarii, intalnim doua categorii de credit:
1. O finantare mixta, atunci cand fondurile sunt asigurate de partile implicate pentru
ansamblul proiectului economic
2. O finantare paralela, atunci cand Banca Mondiala si ceilalti creditori finanteaza diferite
bunuri sau servicii sau diferite parti ale proiectului
Avantajul cofinantarii este faptul ca, prin component publica se asigura exportatorilor
obtinerea unor finantari la un cost inferior celui al pietei.
Europietele s-au dezvoltat si au devenit o sursa buna de finantare, creditele obtinute fiind
relative ieftine. Marimea europietelor este imensa, in mod curent piata eurodolarilor fiind cea
mai mare piata de depozit din lume.
ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE EUROCREDITULUI
In momentul acordarii unui astfel de credit se fixeaza o serie de elemente, si anume:
1. Suma si moneda de sustinere
2. Scadenta eurocreditului
3. Rata dobanzii
4. Consideratii legate de tragerea eurocreditului
5. Conditiile de rambursare
6. Comisioanele
7. Alte conditii atasate creditului
ETAPELE DE MONATRE ALE UNUI EUROCREDIT
Punerea la punct a unei facilitati in eurodevize, sub forma unui imprumut consortial, se deruleaza
in patru etape:
1.
2.
3.
4.
Negocierea initiala
Formarea grupului de directive
Formarea consortiului
Angajarea fondurilor
1. Obligatiunile straine
Obligatiunile straine sunt emise de imprumutatii straini pe o piata interna si
denominate in moneda interna a respectivei piete. Emiterea unor astfel de obligatiuni este
reglementata de autoritatile respectivei piete.
2. Euroobligatiunile
Euroobligatiunile reprezinta instrumente de datorie negarantata, emise de
guverne, banci, corporatii international sau supranationale, care sunt emise in afara pietei
interne a monedei de denominate. Obligatiunile sunt emise de catre un sindicat
international, de regula sub forma de obligatiuni la purtator. Emisiunile de
euroobligatiuni sunt vandute unui grup international de investitori, acestia devenind
proprietarii beneficiilor in moneda de emisiune, fara sa fie insa rezidenti in tara
respectivei monede.
Majoritatea euroobligatiunilor prezinta scadente de 3-20 ani si sunt denominate in
moneda euro sau dolar.
3. Obligatiunile dragon
Obligatiunile dragon pot fi emise in orice moneda, de regula USD, la cel putin
doua dintre bursele de valori Dragon Hong Kong, Singapore sau Taiwan.
Tranzactionarea are loc in cadrul zonei orare asiatice.
4. Obligatiunile globale
Obligatiunile globale sunt tranzactionate simultan, atat pe eurpiete, cat si pe una sau
mai multe piete interne. De exemplu, o obligatiune globala ar putea fi inregistrata mai
intai in SUA si apoi tranzactionata simultan pe pietele interne din SUA si Asia, precum si
ca euroobligatiune.
EMISIUNEA DE EUROOBLIGATIUNI
Emisiunea de euroobligatiuni reprezinta o metoda de finantare pe termen lung prin care
beneficiarul obtine de pe piata de capital valoarea unui imprumut prin monatrea unei emisiuni de
euroobligatiuni de catre un sindicat bancar.
Tipuri de obligatiuni care pot face obiectul unei emisiuni de eurobligatiuni:
1. Obligatiuni cu dobanda fixa au valoare nominal mica si se adreseaza investitorilor
mici si mijlocii
2. Obligatiuni cu dobanda variabila au valoare nominal mult mai mare si se adreseaza
investitorilor cu potential ridicat, persoane juridice
3. Obligatiuni convertibile in actiuni cand un investitor cumpara un numar de
obligatiuni, cumpara si dreptul de conversie a obligatiunilor in actiuni la un un moment
dat si la un pret prestabilit denumit pret de conversie