Unitatea 1

1. Denumirea de „drept internaţional privat” a fost utilizată:

a. în doctrină începând de la jumătatea sec. al XX-lea
b. în doctrină începând de la jumătatea sec. al XIX-lea
c. pentru prima oară de J. Story în „Commentaries on the Conflict of Laws”
d. pentru prima oară de Foelix în „Droit international prive”

2. Dreptul internaţional privat:

a. nu este constituit dintr-un ansamblu de norme comune tuturor statelor
b. este constituit dintr-un ansamblu de norme comune tuturor statelor
c. este o ramură a dreptului internaţional
d. este o ramură a dreptului intern, fiecare stat având propriul sistem de drept
internaţional privat.

3. Expresia “internaţional” din denumirea drept internaţional privat:

a. relevă faptul că obiectul acestei discipline îl formează raporturile juridice cu element
de extraneitate
b. relevă faptul că este o ramură a dreptului internaţional în sens larg
c. relevă faptul că obiectul acestei discipline îl formează raporturile juridice cu element
internaţional

4. Obiectul dreptul internaţional privat îl formează:

a. raporturile civile în sens larg care conţin un element de extraneitate
b. raporturile civile în sens restrâns care conţin un element de extraneitate
c. raporturile de drept civil stricto sensu cu element de internaţionalitate, raporturile de
dreptul familiei, care au un element străin, raporturile de drept comercial cu element de
extraneitate, raporturile procesuale civile care conţin un asemenea element, precum şi
raporturile de dreptul muncii, în măsura în care prezintă un element de străin
d. raporturile de drept civil stricto sensu cu element de internaţionalitate, raporturile de
dreptul familiei, care au un element străin, raporturile de drept comercial cu element de
extraneitate, raporturile procesuale civile care conţin un asemenea element, raporturile de
dreptul muncii, precum şi raporturile de drept administrativ în măsura în care prezintă un
element de străin.

5. Faptele juridice de ataşare:

a. evocă o noţiune generică, care cuprinde, în sfera sa, totalitatea faptelor de natură să
stabilească legătura între raportul juridic civil şi legislaţia civilă aplicabilă
b. sunt acele fapte juridice care, prin consecinţele lor, stabilesc structura raportului juridic –
subiecte, conţinut, obiect
c. sunt cele care leagă faptele juridice materiale de legislaţia unui anume stat

6. Elementul de extraneitate:
a. se include în categoria faptelor juridice de ataşare
b. se include în categoria faptelor juridice materiale
c. este un element structural al raportului juridic de drept internaţional privat
d. constituie premisa aplicării unor norme juridice diferite
7. Elementul de extraneitate:
a. are aptitudinea de a genera conflictul de legi
b. leagă raportul juridic concret de o lege străină
c. realizează distincţia între raporturile de drept internaţional privat şi toate celelalte
raporturi de drept privat

8. Raportul juridic cu element de extraneitate:

a. alcătuieşte obiectul dreptului internaţional privat
b. este un raport de drept civil scricto sensu, care prezintă un element străin
c. apare între persoane fizice şi/sau juridice aflate pe poziţie de egalitate juridică
d. apare între persoane fizice şi/sau juridice, preum şi între state ca subiecte de drept
internaţional

9. Dreptul internaţional privat:

a. s-a desprins din dreptul comerţului internaţional
b. cuprinde în obiectul său de reglementare raporturi de drept civil lato sensu cu
element de extraneitate
c. este o ramură a dreptului internaţional în sens larg

10. Intră în domeniul dreptului internaţional privat:

a. conflictul de legi, conflictul de jurisdicţii şi condiţia juridică a străinului
b. raporturile juridice civile lato sensu cu element de extraneitate
c. normele conflictuale

Unitatea 2
1. Norma de drept care are o structură proprie, de natură a contribui la soluţionarea
conflictului de legi poartă denumirea de:
a. norma conflictuală
b. normă de trimitere
c. normă materială
d. normă de aplicaţie imediată

2. “Norma conflictuală reglementează în mod direct un raport juridic cu element străin,

nu doar precizează norma aplicabilă” este:
a. o afirmaţie adevărată
b. o afirmaţie falsă
c. definiţia normei conflictuale

3. Norma conflictuală:
a. poate figura numai în dreptul intern al fiecărei ţări
b. poate figura numai în tratate internaţionale
c. poate figura în dreptul intern al fiecărei ţări, precum şi în tratate internaţionale

4. În vederea soluţionării un litigiu cu element de extraneitate referitor la transmiterea

dreptului de proprietate, în cadrul unui contract de vânzare a unui imobil, norma de
drept internaţional privat:
a. nu conţine nicio precizare cu privire la soluţia ce trebuie dată
b. conţine precizari cu privire la soluţia ce trebuie dată
c. arată numai legea aplicabilă litigiului

5. Norma de drept internaţional privat:

a. soluţionează în mod direct o problemă prejudiciară, şi anume determină dreptul
naţional aplicabil raportului juridic în cauză
b. reglementează în mod direct un raport juridic cu element străin
c. arată care anume dintre legile aflate în conflict este cea care se aplică raportului
juridic cu element străin

6. Totalitatea raporturilor juridice la care se referă norma conflictuală reprezintă:

a. legătura normei conflictuale
b. conţinutul normei conflictuale
c. materia ce va fi reglementată de un anumit sistem de drept

7. În norma conflictuală conţinută de art. 2639 alin. 1 C.civ.: “Condiţiile de formă ale
unui act juridic sunt stabilite de legea care îi cârmuieşte fondul”
a. conţinutul acestei norme conflictuale îl reprezintă raportul privind forma
b. conţinutul acestei norme conflictuale îl reprezintă legea aplicabilă raportului privind forma
c. conţinutul acestei norme conflictuale îl reprezintă raportul privind fondul actului

8. Legătura normei conflictuale :

a. se concretizează în punctul de legătură
b. mai este denumită şi formulă de fixare sau de trimitere
c. stabileşte legea aplicabilă raportului cu element de extraneitate
d. determină câmpul de aplicare în spaţiu al unei legi

9. Legătura existentă între un raport juridic şi un anumit sistem de drept poartă

denumirea de: a. legătura normei conflictuale
b. conţinutul normei conflictuale
c. punct de legătură

10. În norma conţinută de art. 2571 alin. (1) din C.civ.: “persoana juridică are
naţionalitatea statului pe al cărui teritoriu şi-a stabilit, potrivit actului constitutiv, sediul
social. Dacă există sedii în mai multe state, determinant pentru a identifica
naţionalitatea persoanei juridice este sediul real”, punctul de legătură este:
a. naţionalitatea persoanei juridice
b. actul constitutiv al persoanei juridice
c. sediul persoanei juridice

11. În norma conţinută de art. 2572 din C.civ. „Starea, capacitatea şi relaţiile de familie
ale persoanei fizice sunt cârmuite de legea sa naţională, cu excepţia cazului când prin
dispoziţii speciale se prevede altfel”, punctul de legătură este:
a. starea, capacitatea şi relaţiile de familie
b. domiciliul persoanei fizice
c. cetăţenia persoanei fizice
12. În norma conţinută de art. 2.617 din C.civ. „constituirea, transmiterea sau stingerea
drepturilor reale asupra unui bun care şi-a schimbat aşezarea sunt cârmuite de legea
locului unde acesta se află în momentul când s-a produs faptul juridic care a generat, a
modificat sau a stins dreptul respectiv”, punctul de legătură este:
a. drepturile reale
b. locul situării bunului
c. locul încheierii contractului

13. Norma conţinută de art. 2576 alin. 3 din C.civ. „Ocrotirea împotriva actelor de
încălcare a dreptului la nume, săvârşite în România, este asigurată potrivit legii
române” este:
a. o normă conflictuală unilaterală
b.o normă conflictuală bilaterală
c. o normă conflictuală incompletă

14. Norma conţinută de art. 2572 C.civ. alin. 1 „Starea civilă şi capacitatea persoanei
fizice sunt cârmuite de legea sa naţională, dacă prin dispoziţii speciale nu se prevede
altfel” este:
a. o normă conflictuală unilaterală
b.o normă conflictuală bilaterală
c. o normă conflictuală incompletă
d. o normă conflictuală cu acţiune dublă sau completă
e. o normă conflictuală completă

15. Normele de aplicare imediată:

a. se mai numesc şi norme de aplicare necesară
b. reprezintă o formă particulară a metodei conflictuale
c. sunt dispoziţii materiale imperative ce aparţin dreptului intern şi se aplică direct şi
prioritar raportului juridic cu element de extraneitate

16. Norma conţinută de art. 2635 C.civ. conform căruia “Întocmirea, modificarea sau
revocarea testamentului sunt considerate valabile dacă actul respectă condiţiile de
formă aplicabile, fie la data când a fost întocmit, modificat sau revocat, fie la data
decesului testatorului, conform oricăreia dintre legile următoare: a) legea naţională a
testatorului; b) legea reşedinţei obişnuite a acestuia; c) legea locului unde actul a fost
întocmit, modificat sau revocat; d) legea situaţiei imobilului ce formează obiectul
testamentului; e) legea instanţei sau a organului care îndeplineşte procedura de
transmitere a bunurilor moştenite” este:
a. o normă conflictuală unilaterală
b.o normă conflictuală bilaterală
c. o normă conflictuală incompletă
d. o normă conflictuală cu acţiune dublă sau completă
e. o normă conflictuală completă

Grile poza
1.Conflictul de legi in dreptul international privat roman:
a.implica un conflict de suveranitati intre statul roman si cel strain
b.este generat de elementul de extraneitate
c.apare intre sistemele de drept ale unor state diferite

2.Conflictele de legi:
a.pot aparea numai in raporturile de drept international privat
b.pot aparea in raporturile de drept penal
c.pot aparea atat in raporturile de drept international privat, cat si in raporturile
juridice de comert international

3.Spre deosebire de dreptul comertului international , dreptul international privat:

a.reglementeaza o sfera mult mai larga de raporturi juridice cu element strain
b.contine doar norme materiale
c.contine doar norme conflictuale

4.Locul incheierii actului constituie punct de legatura pentru:

a.conditiile de fond ale actelor juridice, in general
b.conditiile de forma ale actelor juridice
c.regimul juridic al bunurilor imobile

5.Locul situarii bunului constituie punct de legatura pentru:

a.conditiile de forma ale conventiilor matrimoniale
b.succesiunea vacanta
c.drepturile si actele juridice ale sotilor privind locuinta familiei

6.Locul situarii bunului:

a.este un punct de legatura fix
b.este un punct de legatura mobil
c.nu este un punct de legatura admis de dreptul international privat roman

7.Sistemul de drept la care trimite punctul de legatura „cetatenia” se numeste:

a.lex fori
b.lex patriae
c.lex voluntatis

8.Spre deosebire de normele conflictuale, normele de aplicatie imediata:

a.privesc raporturi juridice cu element de extraneitate care au un punct de legatura cu tara
forului
b.apartin sistemului de drept intern al unui stat
c.sunt norme materiale care contin solutia aplicabila fondului cauzei

9.Norma continuta de art.123 din OUG42/1997 privind transportul maritim „Navele,

indiferent de pavilionul pe care il arboreaza , care intra in apele nationale navigabile
sau in porturile romanesti , sunt obligate sa respecte legislatia nationala privind
navigatia in apele nationale navigabile, intrarea , stationarea , operarea si iesirea din
porturi” este:
a.o norma conflictuala
b.o norma de aplicatie imediata
c.o nirma procedurala
10.Normele de aplicatie imediata se aseamana cu normele conflictuale prin faptul ca:
a.ambele sunt norme care se aplica direct raportului juridic cu element de extraneitate
b.ambele apartin sistemului de drept al unui stat
c.ambele privesc raporturi juridice cu element de extraneitate care au unpunct de
legatura cu tara forului