1 OMORUL CALIFICAT Consta in fapta unei persoane care saviseste un omor in anumite imprejurari grave anume prevazute de lege:

omorul savrsit cu premeditare; omorul savrsit din interes material; omorul savrsit asupra sotului sau a unei rude; omorul savrsit profitnd de starea de neputinta a victimei de a se apara; omorul savrsit prin mijloace ce pun n pericol viata mai multor persoane; omorul savrsit n legatura cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei;omorul savrsit ptr. a sustrage pe altul de la urmarire,arestare ori de la executarea unei pedepse; omorul savrsit pentru a nlesni sau a ascunde savrsirea altei infractiuni;omorul savrsit n public. Premeditare trecerea unui interval de timp de la luarea unei hotarari de a ucide o persoana si pana la punereaz in executare a hotararii, timp in care faptuitorul a reflectat asupra executari si a pregatit omorul prin acte pregatitoare Interes material- obtinerea unui avantej de ordin material OJS este reprezentat de relatiile sociale referitoare la acordarea dreptului la viata al fiecarui om.

2 OM este constituit din corpul n viata al victimei infractiunii.Nu are relevanta daca victima era sanatoasa sau ntr-o forma avansata de boala si nu ar mai fi trait mult.De asemenea,nu intereseaza daca victima a fost o persoana tnara sau n vrsta ori daca era sau nu n plenitudinea facultatilor fizice si psihice.mprejurarile prevazute pot fi avute n vedere la individualizarea sanctiunii penale. SI Infractiunea poate avea unul sau mai multi subiecti activi si unul sau mai multe subiecte pasive. SA nemijlocit al omorului calificat poate fi orice persoana care ndeplineste conditiile legale ptr. a raspunde penal.Omorul calificat poate fi comis si prin contributia mai multor persoane(coautor,instigator, complice),deci n participatie(pluritate ocazionala). SA pasiv al omorului calificat este persoana ucisa ca urmare a activitatii SA,deci SP al infractiunii nu poate fi dect o persoana n viata.Omorul calificat poate avea uneori si mai multi subiecti pasivi.Nu exista cerinte speciale privind locul si timpul savrsirii infractiunii. LO EM este reprezentat prin actiunea de ucidere(inactiune) care trebuie sa aiba o anumita forta distructiva. Urmarea sau rezultatul devine relevant in momentul in care se produce rezultatul constind in moarea victimei.Intre activitatea desfasurata de faptuitor si moartea victimei trebuie sa existe un RC. LS Omorul calificat se savirseste cu intentie directa sau indirecta,dupa cum autorul,prevazind moartea victimei,a urmarit sau numai acceptat producerea acestui rezultat.Exista intentia de a ucide daca se constata:multitudine de lovituri in zone vitale ale corpului;perseverenta in aplicarea de lovituri cu un obiect dur in diverse regiuni ale corpului;lovirea victimei cu intentie in cap. Forme Omorul clificat poate fi caracterizat de forme imperfecte(actele pregatitoare sau tentativa).Sanctiuni-inchisoarea de la 15-25 ani si interzicerea unor drepturi.Tentativa se pedepseste cu 7 1/2-12 1/2 ani.

PRUNCUCIDEREA Consta in uciderea copilului nou-nascut,savirsita imediat dupa nastere de catre mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere. O.I. OJS sunt relatiile sociale n legatura cu ocrotirea vietii copilului nou-nascut. OM este corpul copilului nou-nascut,asupra caruia s-a savrsit actiunea incriminata.Pruncuciderea este o infractiune cu autor unic. SI Subiectul nemijlocit nu poate fi dect mama copilului nou-nascut.SP trebuie sa aiba calitatea de copil nou-nascut.Desi nu prevede conditii de loc,incriminarea prevede conditii de timp,respectiv fapta sa se comita imediat dupa nastere LO EM se realizeaza prin activitatea de ucidere a noului nascut.Fapta se poate comite att prin actiune ct si prin inactiune.Fapta trebuie sa aiba loc imediat dupa nastere,mai precis la scurt interval de la expulzarea copilului. UI a infractiunii o constituie moartea copilului nou-nascut.Aceasta urmare se poate produce imediat sau mai trziu deoarece legea nu cere ca moartea victimei sa se produca imediat dupa nastere. LC exista ntre actiunea(inactiunea) faptuitorului si rezultatul produs(moartea victimei).LC trebuie sa existe nu numai ntre actiunea mamei si moartea victimei,dar si ntre nasterea victimei si starea de tulburare a mamei. .LS Infractiunea se savrseste cu intentie directa.n cazul n care femeia si ucide copilul nounascut din culpa imediat dupa nastere va exista infractiunea de ucidere din culpa.Daca au fost ucisi copii gemeni va exista un concurs real de infractiuni si nu o infractiune continuata sau o infractiune simpla.n cazul n care fapta este premeditata nu exista pruncucidere,ci omor calificat.Fapta constituie omor calificat n cazul n care mama copilului nu sa aflat n stare de tulburare sau daca aflnduse n stare de tulburare aceasta sa nu fi fost pricinuita de procesul fiziologic al nasterii. Forme.Consumarea infractiunii are loc n momentul cnd se produce moartea copilului.Tentativa la aceasta infractiune desi posibila nu se pedepseste.Sanctiuni inchisoare de la 2 la 7 ani.

4 VATAMAREA CORPORALA GRAVA Consta in fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pt vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile sau care a produs vreuna din urmatoarele consecinte:pierderea unui simt sau organ,incetarea functionarii acestora,o infirmitate permanenta fizica ori psihica,slutirea,avortul sau punerea in primejdie a vietii persoanei.Fapta este mai grava cind a fost savirsita in scopul producerii consecintelor precizate in aliniatul precedent. Prin lovire se intelege acel act de agresiune care consta in actiunea mecanica , a unei energii cinetice exterioare , de atingere , de compresiune sau izbire brusca si violenta cu sau de un corp contondent ,prin proiectare , alunecare , aruncare sau cadere Prin acte de violente se inteleg toate manifestarile brutale , constrangerile de orice natura care ar putea cauza suferinte fizice Slutirea cauzarea unui grav prejudiciu estetic , schimbarea infatiserii normale a unei persoane inr-o infatisare neplacuta ,respingatoare Avortul- intreruperea cursului sarcinii , expulzarea produsului sarcinii OI OJS este reprezentat de relatiile sociale referitoare la dreptul la viata asigurat fiecarei persoane prin incriminarea faptelor care aduc atingere acestei valori fundamentale. OM este constituit din corpul fizic al omului asupra caruia se exercita actiunea sau inactiunea faptuitorului.Nu are relevanta fdaca victima era sanatoasa sau intr-o faza avansata de boala,daca victima este o persoana tinara sau in virsta. SI SA poate fi orice persoana care ndeplineste conditiile legale pt. a raspunde penal.Participatia este posibila n toate formele sale.SP este persoana careia i sa cauzat vatamarea corporala.SP general este societatea.Nu exista cerinte speciale privind locul si timpul comiterii infractiunii LO Sub aspectul EM al LO,infractiunea se poate savrsi att prin actiune ct si prin inactiune.Elementul constitutiv agravant ar putea fi alternativ:o vatamare care necesita ptr. vindecare ngrijiri medicale mai mult de 60 de zile;pierderea unui simt sau organ ori ncetarea functionarii acestuia;producerea unei infirmitati fizice sau psihice,permanente;slutierea;avortul;punerea n primejdie a vietii persoanei. LS Aceasta infractiune se savrseste cu intentie indirecta sau praeterintentie.n cazul praeterintentei faptuitorul actioneaza cu intentie n ceea ce priveste fapta sau lovirea sau vatamarea dar este ntotdeauna din culpa fata de consecinta mai grava produsa. Forme.Infractiunea se consuma n momentul n care se produce:o vatamare care necesita pt. vindecare ngrijiri medicale mai mult de 60 de zile;pierderea unui simt sau organ ori ncetarea functionarii acestuia;producerea unei infirmitati fizice sau psihice,permanente;slutierea; avortul;punerea n primejdie a vietii persoanei.n varianta tip a infractiunii tentativa nu se pedepseste. Tentativa se pedepseste atunci cnd fapta sa comis cu inentie directa. Modalitati.Infractiunea mai are pe lnga modalitatile normative precizate in continutul legal al infractiunii si o modalitate agravanta.Agravanta presupune ca fapta sa fi fost savrsita cu intentie directa ceea ce nseamna ca faptuitorul a prevazut consecinta sau

5 consecintele grave care sau produs si a urmarit ca aceasta sa se produca.n raport cu modalitatile normative pot exista numeroase variante modalitati faptice.Sanctiuni-forma simpla inchisoare de la 2 la 7 zile,forma agravanta inchisoare de la 3 la 10 ani. LOVIREA SAU VATAMARILE CAUZATOARE DE MOARTE Consta in provocarea mortii victimei ca urmare a savirsirii uneia din faptele prevazute la infractiunile de lovire sau alte violente,vatamare corporala si vatamare corporala grava. OI OJS este reprezentat de relatiile care ocrotesc viata persoanei mpotriva faptelor de lovire sau vatamare susceptibile sa aduca atingere acestei valori sociale. OM este constituit din corpul fizic al omului asupra caruia se exercita actiunea sau inactiunea faptuitorului. SI SA poate fi orice persoana care ndeplineste conditiile legale pt. a raspunde penal.Participatia este posibila n toate formele sale.SP este persoana careia i sa cauzat vatamarea corporala.Nu exista cerinte speciale privind locul si locul savrsirii faptei LO Sub aspectul EM al LO,infractiunea se poate savrsi att prin actiuni ct si prin inactiuni care au avut ca UI moartea victimei.ntre activitatea faptuitorului si moartea victimei trebuie sa existe o legatura cauzala.Aceasta legatura nu este nlaturata daca la activitatea faptuitorului se adauga si alti factori contributivi anteriori concomitenti sau surveniti. LS Aceasta infractiune este o infractiune praeterintentionata.Lovirea sau fapta de vatamarea corporala se savrseste cu intentie,iar urmarea mai grava produsa, moartea victimei,are loc din culpa subiectului.Urmarea se atribuie faptuitorului pe baze dovedite si nu n baza unei prezumtii din culpa.dar existenta culpei poate fi dedusa si din simpla materialitate a faptei. Forme.Consumarea infractiunii are loc n momentul cnd se produce moartea victimei.La aceasta infractiune nu este posibila tentativa. Modalitati.Infractiunii i corespunde o varietate de modalitati faptice.

VIOLAREA DE DOMICILIU Consta in patrunderea fara drept in orice mod intr-o locuinta,incapere,dependinta sau loc imprejmuit tinind de acestea,fara consimtamintul persoanei care le foloseste sau refuzul de le parasi la cererea acesteia.Fapta este mai grava daca se savirseste de o persoana inarmata,de doua sau mai multe persoane impreuna in timpul noptii sau prin folosirea de calitati mincinoase. Locuinta- orica loc destinat efectiv si actual uzului domestic al unei persoane Incaperea o parte din locuinta Dependinte locurile care in direct sau indirect sunt inrelatie de dependenta fata de locuinta Loc imprejmuit orice loc care este separat in orice mod printr-o ingradire jur imprejur

6 OI OJS al acestei infractiuni l formeaza relatiile sociale privind apararea libertatii persoanei,sub aspectul libertatii vietii domestice. OM l constituie ncaperea,locuinta,dependinta, locul mprejmuit,asupra caruia se ndreapta actiunea faptuitorului. SI SA poate fi orice persoana care ndeplineste conditiile generale de vrsta si responsabilitate.Infractiunea se poate savrsi si n participatie (coautorat,instigare,complicitate)n practica judiciara sa hotart ca savrseste aceasta nfractiune chiar proprietarul care patrunde n locuinta chiriasului fara voia acestuia sau persoana care desi avea ordin de repartitie intra cu forta n camera nlaturnd lacatul pus de proprietarul apartamentului.SP este persoana care foloseste docmiciliul violat si care are dreptul sa permita sau sa refuze intrarea sau ramnerea n domiciliu a unei persoane.Aceasta se identifica cu proprietarul locuintei,nici cu posesorul,ci este cel care foloseste ncaperea.Nu exista conditii speciale cu privire la locul si timpul comiterii infractiunii. LO Sub aspectul EM,infractiunea se poate realiza fie prin actiunea de a patrunde fara drept ntro locuinta,ncapere,dependinta sau loc mprejmuit tinnd de acestea,fie prin actiunea de a refuza parasirea locuintei sau a celorlalte locuri mentionate mai sus la cererea persoanei care le foloseste.Actiunea care constituie EM al infractiunii poate consta si ntrun refuz al faptuitorului de a parasi locuinta.Aceasta presupune ca intrarea n locuinta sa facut n mod legal de o persoana, nsa aceasta fie direct(fatis,ostentativ),fie indirect (ascunznduse n casa) refuza sa o paraseasca.Cele 2 modalitati de savrsire a infractiunii au caracter alternativ,astfel nct daca faptuitorul dupa patrunderea fara drept si fara consimtamnt n domiciliu refuza sal paraseasca nu va exista concurs de infractiuni,ci o unitate naturala de infractiune. UI consta n ncalcarea libertatii persoanei prin vreuna din faptele precizate mai nainte.LC exista ntre actiunea faptuitorului si UI. LS Infractiunea se savrseste cu intentie directa sau indirecta. Forme.Infractiunea se consuma n momentul cnd sa produs UI, adica atunci cnd faptuitorul a patruns n locuinta unei persoane fara drept si fara consimtamntul victimei sau a refuzat sa paraseasca locuinta.Tentativa acestei infractiuni desi este posibila nu este pedepsita. Modalitati.Infractiunea se poate realiza n forma simpla(prin patrunderea imediata si refuzul de a parasi locuinta) si n modalitatile agravate(comiterea faptei de catre o persoana narmata;violarea de domiciliu comisa de doua sau mai multe persoane mpreuna,n sensul ca la locul savrsirii faptei doua sau mai multe persoane care concura simultan la comiterea acesteia;savrsirea faptei n timpul noptii; violarea domiciliului prin folosirea de calitati mincinoase).Sanctiuni-forma simpla de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda;forma agravanta de la 2 la 7 ani.

7 SANTAJUL Exista santaj cind o persoana a fost constrinsa prin violenta sau amenintare sa dea,sa faca,sa nu faca sau sa sufere ceva,daca fapta este comisa spre a dobindi in mod injust cu folos pt sine sau pentru altul.Fapta este mai grava cind constringerea consta in amenintarea darii in vileag a unei fapte reale sau imaginare,compromitatoare pentru persoana amenintata pentru sotul acesteia sau pentru o ruda apropiata. Amenintarea consta in orice actiune obiectiv susceptibila de a inspira o temere serioasa victimei A da ceva inseamna a efectua un act de autodeposedare prin remiterea unui bun A face inseamna a actiona intr-un anumit fel sub presiunea constrangerii A suferii inseamna suportarea unui prejudiciu moral sau material OJS il constituie relatiile sociale referitoare la libertatea psihica a persoanei impotriva faptelor susceptibile sa ingradeasca posibilitatea celui supus santajului de a voi si de a dispune de actiunile sale. OJS adiacent este reprezentat prin relatiile sociale susceptibile a fi vatamate sau periclitate prin folosul urmarit fara drept de faptuitor. OM lipseste de regula,dara cnd santajul are loc prin constringerea fizica,corpul victimei devine OM. SI SA poate fi orice persoana care indeplineste conditiile legale de virsta si responsabilitate.Participatia fiind posibila in toate formele ei.SP poate fi orice persoana care are capacitaea psiho-fizica de a simti presiunea psihica exercitata asupra sa.Nu exista conditii speciale cu privire la timpul si locul savirsirii infractiunii. LO EM presupune o actiune de constringere in sensul ca se impune unei persoane sa dea,sa faca,sa nu faca sau sa sufere ceva impotriva vointei sale.Constringerea se poate realiza prin violenta sau amenintare.Actiunea de constringere exercitata de faptuitor trebuie sa aiba ca urmare o stare de temere a victimei,adica o ingradire a libertatii sale psihice de a actiona dupa voia sa. LC se realizeaza intre actiunea faptuitorului si urmarea produsa de actiunea lui. LS Infractiunea de santaj nu se poate comite decit cu intentie directa(calificata prin scop).Unii autori considera insa ca aceasta infractiune se comite atit cu intentie directa cit si indirecta. Forme.Fapta incriminata se consuma in momentul cind,drept urmare a actiunii faptuitorului,s-a produs urmarea ceruta de lege,adica starea de temere in persoana celui constrins.Tentativa este posibila,dar nu se pedepseste. Modalitati Exista modalitati normative ale formei tipice si o forma agravanta(amenintarea darii in vileag a unei fapte reale sau imaginare,compromitatoare pt persoana amenintata,pentru sotul acesteia sau pentru o ruda apropiata).Fiecarui modalitati ii corespunde o varietate de modalitati faptice.Sanctiuni de la 6 luni la 5 ani,iar agravanta cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

8 VIOLUL Consta in raportul sexual cu o persoana de sex feminin,prin constringere acesteia sau profitind de imposibilitatea ei de a se apara sau de a-si exprima vointa.Fapta este mai grava daca:a fost savirsita de doua sau mai multe persoane impreuna;victima se afla in ingrijirea,ocrotirea,educarea,paza sau tratamentul faptuitorului;victima nu implinise virsta de 14 ani.Fapta prezinta o maxima gravitate daca a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. OI OJS il constituie relatiile sociale care se refera la libertatea femeii de a intretine relatii sexuale dupa vointa sa. OM al infractiunii il constituie corpul unei persoane de sex feminin,aflate in viata. SI SA nu poate fi decit o persoana de sex masculin(barbat) care are aptitudinea fiziologica necesara unui raport sexual si care prin constringere sau profitind de imposibilitatea victimei de a se apara ori de a-si exprima vointa o sileste la un raport sexual.In ceea ce priveste coautoratul,exista doua opinii:una care considera violul ca fiind o infractiune posibil de realizat faptic de catre un singur autor si alta opinie care considera violul o infractiune complexa,a carei latura obiectiva este compusa din doua acte succesive,divizibile in timp(constringerea si raportul sexual),persoana care participa la activitatea de constringere fiind considerata coautor.Doctrina noastra juridica penala considera ca participarea la viol,nu poate infatisa decit sub forma instigarii sau complicitatii;poate avea calitatea de complice sau instigator si o persoana de sex feminin.SP este o persoana de sex feminin.Nu intereseaza daca victima este o femeie casatorita,vaduva,divortata ori daca a mai avut raporturi sexuale cu inculpatul.Chiar o prostituata poate fi victima unui viol.Nu exista cerinte speciale privind timpul si locul savirsirii infractiunii LO EM al violului consta dintr-o actiune sub forma de raport sexual cu o persoana de sex feminin,fara a exista consimtamintul acesteia sau imposibilitatea ei de a se apara. UI este reprezentata de raportul sexual obtinut prin constringere ca urmare a folosirii mijloacelor prevazute in continutul legal al infractiunii. LC se realizeaza intre actiunea inculpatului si UI. LS Infractiunea se comite cu intentie directa. Forme Desi pot fi concepute toate formele imperfecte ale infractiunii,numai unele sunt pedepsite. Modalitati In forma simpla sse comit prin cele doua modalitati normative descrise de lege:constringerea si profitarea de starea in care s-a aflat victima,care au la rindul o varietate de modalitati faptice.In formele agravate,modalitatile sunt cele prevazute in continutul legal al infractiunii.Sanctiuni-forma simpla,inchisoarea de la 3 la 10 ani,in cazul modalitatilor agravante este de 5 la 15 ani,iar in cazul cind s-a produs moartea sau sinuciderea victimei cu 10 la 20 ani si respectiv de la 15 la 25 ani.

9 FURTUL CALIFICAT Furtul este calificat cind a fost savirsit in urmatoarele imprejurari: de doua sau mai multe persoane mpreuna; de o persoana avnd asupra sa o arma sau o substanta narcotica; de catre o persoana mascata,deghizata sau travestita; asupra unei persoane aflate n imposibilitatea de asi exprima vointa sau de a se apara; ntr-un loc public; ntr-un mijloc de transport n comun; n timpul noptii; prin efractie,escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate sau a unei chei mincinoase; privind produsele petroliere sau gazele naturale din conducete,depozite sau cisterne; privind un bun care face parte din patrimoniul cultural; privind un act care serveste pentru dovedirea starii civile pentru legitimare sau identificare; furtul care a produs consecinte deosebit de grave. Arma- orica instrument sau piesa declarata astfel de catre lege Substanta narcotica- orice substanta care are insusirea de a produce imediat persoanei careia ii este administrata o stare de somnolenta , de pierderea cunostintei Loc public orice loc care prin natura sau destinatia lui este in permanenta accesibil publicului Mijloc de transport in comun se intelege orice vehicul destinat transportului mai multor persoane impreuna Calamitate o situatie de fapt determinata de un eveniment susceptibil de urmari grave pentru societate Escaladare trecerea peste un obstacol intalnit in calea sa de faptuitor Cheie mincinoasa - este o cheie falsa , contrafacuta Actul de stare civila este actul care stabileste pozitia juridica a persoanei in societate , in raporturile sale de familie

10 OI OJS l constituie relatiile sociale de ordin patrimonial a caror existenta si dezvoltare este conditionata de pastrarea situatiei fizice a bunurilor mobile si de mpiedicarea luarii pe nedrept a acestor bunuri din patrimoniul privat sau public.Norma de incriminare se refera la posesia sau detentie deoarece prin simpla posesie sau detentie se exteriorizeaza dreptul de proprietate. Infractiunea de furt calificat are ntotdeauna un OM asupra careia se efectueaza actiunea incriminata.Acesta este un bun mobil care se afla n posesia sau detentia altuia n scopul de a satisface o necesitate a posesorului sau detentorului.Daca bunul mobil nu apartine nici unei persoane ori a fost abandonat nu poate forma OM al furtului.Ptr. a constitui OM al infractiunii de furt bunul trebuie sa aiba o valoare pentru cel care l detine si nu o valoare n general.Astfel bunurile care au o valoare afectiva, sentimentala pot constitui OM al furtului.La fel bunurile care au o valoare speciala.Daca un bun imobil este de neconceput a fi obiect al furtului,n schimb parti dintrun asemenea bun, devenite mobile,prin detasare pot constitui OM al infractiunii de furt.Din punct de vedere al OM, furtul devine calificat cnd poarta asupra anumitor nunuri cum ar fi produse petroliere,gaze naturale din conducte,depozite,cisterne,asupra unui bun din patrimoniul cultural,asupra unui act care serveste pt. dovedirea starii civile,legitimare sau identificare. SI SA al infractiunii poate fi orice persoana care indeplineste conditiile generale cu privire la virsta si responsibilitate.Infractiunea de furt calificat nu se poate realiza decit in forma participatiei,fiind nevoie de doua sau mai multe persoane care sa savirseasca fapta.SP poate fi orice persoana fizica sau juridica.Se cer de asemenea anumite conditii de timp(ex.-in timpul noptii) si de loc(ex-mijloc de transport). LO EM al infractiunii de furt consta n actiunea de luare a unui bun mobil din posesia sau detentia altei persoane fizice sau juridice.Nu are relevanta pt. existenta infractiunii modul de savrsire a furtului,daca acesta sa comis pe fata sau n ascuns,cu ajutorul fortei proprii ori a unor mijloace mecanice sau folosindu-se de un animal dresat.Furtul poate fi comis cu orice mijloace cu exceptia violentei sau a amenintarii deoarece ntrun asemenea caz fapta constituie tlharie.Ptr. realizarea LO a infractiunii trebuie sa fie ntrunite 3 conditii esentiale:lucrul sustras sa fie un bun mobil,acest bun sa se afle n posesia sau detentia unei alte persoane,iar actiunea de luare sa fi avut loc fara consimtamntul celui deposedat.Furtul devine calificat n anumite conditii de timp(n timpul noptii,n timpul unei calimitati) sau de loc (dintr-un loc public,dintr-un mijloc de transport).Furtul devine calificat cnd a fost savrsit n urmatoarele conditii:de doua sau mai multe persoane mpreuna;de o persoana avnd asupra sa o arma sau o substanta narcotica;de catre o persoana mascata,deghizata sau travestita;asupra unei persoane aflate n imposibilitatea de asi exprima vointa sau de a se apara;ntr-un loc public;ntr-un mijloc de transport n comun;n timpul noptii;prin efractie,escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate sau a unei chei mincinoase;privind produsele petroliere sau gazele naturale din conducete,depozite sau cisterne;privind un bun care face parte din patrimoniul cultural;privind un act care serveste pentru dovedirea starii civile pentru legitimare sau identificare;furtul care a produs consecinte deosebit de grave.

11 UI consta n scoaterea bunului din sfera de stapnire a celui posedat si lipsirea acestuia de posibilitatea de a mai dispune de acel bun.Pe plan civil,UI o constituie o atingere pagubitoare prin lipsirea de bunul sustras si de folosinta lui.Nu trebuie confundata UI cu paguba produsa prin aceasta urmare.Restituirea sau despagubirea dupa comiterea faptei nu nlatura existenta UI ci poate fi avuta n vedere la individulizarea pedepsei.UI este realizata si daca faptuitorul nu a scos bunul din incinta locului de unde la sustras fiind suficient ca bunul sa nu fie la dispozitia detentorului si ca acesta sa nu mai poata efectua acte materiale asupra bunului,n timp ce faptuitorul a dobndit posibilitatea sa dispuna de bun ca si cum i apartine.De asemenea, exista UI si daca la timp foarte scurt dupa nsusire faptuitorul a fost deposedat de bunul sustras sau la abandonat dndusi seama ca nu va mai fi nevoie de bunul respectiv. LS Forma de vinovatie este intentia directa,deoarece faptuitorul prevede si urmareste rezultatul faptei sale.Exista exceptional si intentie in directa atunci cind lucru furat ar contine in el un alt bun,a carui eventuala prezinta faptuitorul a putut-o prevedea si a acceptat rezultatul actiunii sale. Forme Infractiunea de furt calificat realizindu-se prin omisiune este susceptibila de toate formele imperfecte ale infractiunii. Modalitati Furtul calificat cunoste mai multe modalitati,toate fiind prevazute in continutul legal.Sanctiuni-inchisoare de la 3 la 5 ani;cind a produs consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

12 TLHARIA CP incrimineaza in varianta tip si in doua variante agravante. Infractiunea in varianta tip consta in furtul savirsit prin intrebuintarea de violenta sau amenintari ori prin punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara,precum si furtul urmat de intrebuintarea unor astfel de mijloace prin pastrarea bunului furat sau pt inlaturarea urmelor infractiunii ori pt ca faptuitorul sa-si asigure scaparea. Prima varianta agravanta a tilhariei exista cind aceasta a fost savirsita in urmatoarele imprejurari:de doua sau mai multe persoane impreuna;de o persoana avind asupra sa o arma sau o substanta narcotica;de o persoana mascata,deghizata sau travestita;in timpul noptii;intrun loc public sau intr-un mijloc de transport;intr-o locuinta sau dependinte ale acesteia;in timpul unei calamitati. A doua varianta agravanta exista atunci cind tilharia a produs consecinte deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei. Punerea victimei in stare de inconstienta se intelege folosirea de narcotice sau alte substante de natura sa provoace starea de inconstienta a victimei Neputinta de a se apara- aducerea victimei in situatia de a nu putea folosi posibilitatile de aparre datorita actiunii de imobilizare , dezarmare , etc OI OJS este complex fiind constituit dintrun OJ principal si anume relatiile sociale referitoare la patrimoniu si a caror dezvoltare este conditionata de mentinerea pozitiei fizice a bunului mpotriva faptelor de sustragere si dintr-un OJ adiacent si anume relatiiile sociale referitoare la apararea persoanelor.n raport cu OJ principal,prin ncriminarea tlhariei se apara situatia de fapt pe care o au bunurile n sfera patrimoniala a persoanei fizice sau juridice private ori publice ndreptatite sa pastreze la dispozitia sa acele bunuri.n ceea ce priveste OJ adiacent(secundar) acesta va fi determinat de felul actiunii adiacenete:violente,amenintare si valoarea sociala ocrotita si lezata prin aceasta actiune(libertate,integritate corporala,sanatatea,viata, onoarea persoanei). Infractiunea are ca OM n primul rnd un bun mobil aflat n posesia sau detentia altuia asupra caruia se executa actiunea de luare.Tlharia are ca OM al actiunii adiacente corpul persoanei careia se ndreapta activitatea secundara a faptuitorului sau contra bunurilor aflate asupra corpului daca faptuitorului distruge hainele sau a bunurilor aflate la dispozitia acestuia. SI SA al infractiunii poate fi orice persoana care ndeplineste conditiile necesare de a raspunde penal si chiar daca aceasta ar avea vreun drept total sau partial asupra bunului sustras prin ntrebuintarea de violente sau amenintari sau prin punerea victimei n stare de inconstienta sau neputinta de a se apara.Ca urmare,SA al infractiunii ar putea fi nsusi proprietarul care savrseste actiunea de luare prin ntrebuintarea mijloacelor prevazute de CP asupra unui bun mobil care n acel moment se gaseste n posesia legitima a altei persoane.Participatia penala este posibila att la varianta tip ct si la cele calificate.Avnd n vedere dispozitiile CP potrivit carora savrsirea tlhariei de doua sau mai multe persoane mpreuna constituie un element circumstantial al primei variante agravate a tlhariei,participatia la varianta tip este posibila n alte forme dect cea concomitenta cu a autorului la locul savrsirii faptei.Va exista coautorat la infractiunea de tlharie daca unii

13 participanti au savrsit numai fapta de furt sau mai ce ade violenta daca fiecare dintre ei a recunoscut ca sustragerea se comite cu violenta.SA al infractiunii poate fi orice persoana fata de care sa savrsit tlharia,adica persoana ale carei bunuri au fost sustrase prin savrsirea tlhariei sau aceea ori acele persoane fata de care sa savrsit numai actiunea adiacenta (violenta,amenintarea).Daca n aceste situatii victima actelor de violenta sau amenintare poate fi o persoana fizica,victima actiunii de furt ar putea fi si o persoana juridica privata sau publica LO EM este format din 2 actiuni: actiunea de furt (principala) si actiunea de constrngere (secundara).Actiunea principala se poate realiza sub oricare din variantele infractiunii de furt simplu sau calificat cu scopul de nsusire sau folosire pe nedrept.Ea este realizata att n situatia n care furtul sa consumat,ipoteza n care tlharia va fi consumata,ct si n mprejurarea cnd furtul a ramas n forma tentativei,ipoteza n care va exista o tentativa la tlharie.Pentru existenta actiunii adiacente este suficienta ntrebuintarea unuia dintre mijloacele enumerate de lege.Daca se folosesc cumulativ acestea,nu schimba caracterul unitar al infractiunii,dar aceasta mprejurare va fi avuta n vedere la evaluarea gradului concret de pericol social al faptei.Violenta, amenintarea sau punerea n stare de inconstienta sau neputinta de a se apara,realizeaza activitatea secundara a EM al infractiunii de tlharie numai daca au servit ca mijloc de pastrare a bunului furat ori pentru a asigura scaparea faptuitorului.Ptr. existenta LO a infractiunii, violentele trebuie sa fie exercitate direct mpotriva victimei,violentele fata de lucruri pot constitui si ele uneori o amenintare.Violenta efectuata fata de lucruri dar care nu constituie o amenintare nu poate realiza actiunea adiacenta si nu ntregeste continutul obiectiv al infractiunii.Infractiunea de tlharie intra n concurs cu infractiunea de ultraj cnd victima este un functionar public care ndeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat sau cu infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii cnd sunt ndeplinite conditiile necesare. UI consta n trecerea bunului din stapnirea de fapt a posesorului sau detentorului n cea a faptuitorului.Acest rezultat se realizeaza prin actiunea principala care intra n componenta EM al infractiunii.Urmarea actiunii adiacente variaza n raport cu mijloacele folosite pentru realizarea acesteia.n unele modalitati agravante ale tlhariei UI adiacenta consta n vatamarea grava sau consecinte deosebit de grave.ntre actiunea incriminata si rezultatul produs trebuie sa existe o LC att sub aspectul actiunii principale ct si a celei adiacente.. LS Infractiunea se savrseste cu intentie directa att n ce priveste actiunea principala ct si cea adiacenta,faptuitorul prevede si urmareste sa comita furtul prin violenta sau amenintare sau prin punerea victimei n stare de inconstienta sau neputinta de a se apara precum si prin folosirea vreuneia din aceste mijloace pentru pastrarea bunului furat,stergerea urmelor infractiunii ori ptr. asi asigura scaparea.LS a infractiunii,include n sfera scopului specific furtului si scopul folosirii violentei,amenintari(intentia calificata prin scop).Violentele exercitate n alt scop dect cel limitativ prevazut de lege nu mai pot constitui actiunea adiacenta a elementului material al tlhariei.Din punct de vedere subiectiv variantele agravate ale infractiunii care a avut ca urmare o vatamare corporala grava sau moartea victimei, implica ca forma de vinovatie praeternitenta.Astfel, faptuitorul nu a urmarit vatamarea corporala grava a integritatii corporale sau moartea

14 victimei,dar ntruct o astfel de urmare nsoteste n mod firesc folosirea violentei,a amenintarii el a prevazuto spernd nsa ca nu se va produce sau nu a prevazuto desi trebuia so prevada. Forme.Infractiunea este susceptibila de toate formele imperfecte ale infractiunii.Actele pregatitoare sunt posibile att n raport cu actiunea principala ct si cu actiunea adiacenta.Ele pot fi de natura materiala.Actele pregatitoare nu sunt incriminate.Daca actele pregatitoare au fost savrsite de o alta persoana si folosite de autor la savrsirea infractiunii,ele vor deveni acte de complicitate anterioara la comiterea tlhariei.Tentativa este posibila si legea prevede santionarea ei.Este posibila tentativa ntrerupta sau improprie ori relativ imposibila.La tlharie nu este posibila tentativa perfecta.Exista tentativa atunci cnd faptuitorul a nceput executarea furtului prin violenta,amenintare, dar aceasta executare a fost ntrerupta de interventia posesorului sau a detentorului bunului sau a altei persoane. Consumarea are loc n momentul cnd executarea actiunii principale sa desfasurat complet si sa produs urmaea imediata prin intermediul actiunii adiacente.Daca activitatea principala sa consumat fara ca faptuitorul sa fi avut nevoie de a recurge la actiunea adiacenta,fapta consumata este infractiunea de furt. Infractiunea se consuma si n cazul n care faptuitorul dupa savrsirea furtului fara violenta a foslosit acest mijloc pentru asi asigura scaparea sau pentru a pastra bunul furat sau pentru a sterge urmele infractiunii.Nu intereseaza daca n final scopul a fost atins deoarece scopul este privit ca finalitatea actiunii si nu ca rezultat al acesteia.n cazul modalitatii agravate infractiunea este considerata consumata daca sa produs ca urmarea a actiunii adiacente.Epuizare se produce atunci cnd au ncetat actele succesive n efectuarea actiunii principale sau cnd este posibila o amplificare a urmarilor actiunii adiacente. Modalitati.Infractiune este susceptibila n varianta simpla de mai multe modalitati normative.Modalitatile actiunii adiacente constau n violente,amenintare,punerea victimei n stare de inconstienta,punerea victimei n stare de neputinta de a se apara.n varianta simpla exista modalitatea normativa a violentelor si celorlalte mijloace savrsite concomitent cu executarea furtului si violentelor sau alte mijloace executate dupa consumarea furtului dar ptr. pastrarea bunului furat,nlaturarea urmelor infractiunii ori ptr. asigurarea scaparii.Acestor modalitati normative poate sa le corespunda o varietate de modalitati faptice n raport cu actiunea principala ct si cu actiunea adiacenta n functie de mijloace folosite.Infractiunea de tlharie este susceptibila de multiple modalitati normative:de 2 sau mai multe persoane mpreuna. Infractiunea este savrsita de doua sau mai multe persoane mpreuna n toate cazurile n care acestea au contribuit efectiv si concomitent la savrsirea infractiunii indiferent de participatie(coautora,instigare, complicitate).Daca numarul participantilor va de 3 sau mai multe persoane se aplica circumstanta de agravare. n cazul instigarii si complicitatii la tlharie ptr. a opera agravanta este necesar sa se constate ca contributia instigatorului si complicelui a concomitenta cu savarsirea faptei de catre autor;de o persoana avnd asupra sa o arma sau substanta narcotica;de o persoana mascata,deghizata sau travestita;n timpul noptii;ntr-un loc public sau ntr-un mijloc de transport;din locuinta sau dependintele acesteia;n timpul unei calamitati;tlharia a avut urmare:o vatamare care necesita ptr. vindecare ngrijiri

15 medicale mai mult de 60 de zile;pierderea unui simt sau organ ori ncetarea functionarii acestuia;producerea unei infirmitati fizice sau psihice, permanente;slutierea;avortul;punerea n primejdie a vietii persoanei;cnd produce consecinte deosebit de grave sau au avut ca urmare moartea victimei.Sanctiuni-varianta tip de la 3 la 18 ani,in modalitatile agravante-de la 5 la 20 ani si de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi.

16 GESTIUNEA FRAUDULOASA Consta in pricinuirea de pagube unei persoane fizice sau juridice cu rea-credinta,cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor acesteia,de catre cel care are ori trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii acelor bunuri,iar in varianta agravanta presupune savirsirea gestiunii frauduloase in scopul de a dobindi un folos material daca fapta constituie o infractiune grava. O.I. OJS este reprezentat de relatiile sociale de ordin patrimonial a caror dezvoltare nu poate sa fie conceputa fara sa existe un minimum de ncredere n persoana care a primit n administrare sau conservare bunurile altuia,ca nu va pricinui cu rea credinta pagube proprietarului bunurilor respective. OM este constituit din bunul mobil sau imobil ce apartine altei persoane si care a fost dat faptuitorului pentru al administra sau conserva. SI SA poate fi numai persoana care are sarcina de a administra sau conserva bunurile unei alte persoane.Participatia este posibila n toate formele sale.SP este persoana fizica sau juridica careia i apartine bunul sau ntregul avut ncredintat faptuitorului pt. administrare sau conservare si careia i sau produs pagube prin activitatea de gestionare frauduloasa.n cazul coautoratului participatia trebuie sa aiba n comun sarcina administrarii sau conservarii bunurilor altei persoane si mpreuna sa comita acte pricinuitoare de paguba n actiunea de administrare sau consumare a bunurilor respective.Instigatorii si complicii pot fi persoanele care nu au aceste calitati.

17 LO EM al LO l poate constitui orice actiune sau inactiune pagubitoare pentru proprietarii bunurilor savrsita de faptuitor cu prilejul administrarii sau conservarii bunurilor ncredintate.EM al gestiunii frauduloase se realizeaza ca atare prin acte de ncalcare a grijii pe care faptuitorul era tinut sa o aiba n administrarea sau conservarea bunurilor.Infractiunea are ca UI crearea unei situatii de fapt pagubitoare ptr. bunurile ncredintate, consecinta a actiunii sau inactiunii lipsite de grija necesara din partea faptauitorului.Trebuie sa existe ntre fapta abuziva a faptuitorului si situatia de drept o LC.LC rezulta din nsasi materialitatea faptei. LS Forma de vinovatie specifica infractiunii n varianta tip este intentia,iar varianta agravanta legea cere sa existe scopul de a dobndi ceea ce nseamna o intentie calificata prin scop.Nu are importanta daca sopul a fost sau nu atins,fiind suficient sa existe o finalitate a actiunii urmarite de faptuitor. FormeDesi infractiunea poate fi comisa sub toate formele,actele pregatitoare ct si tentativa la infractiune nu sunt pedepsite.Infractiunea se consuma odata cu executarea actelor ce constituie EM al LO si producerea UI.Infractiunea se poate savrsi prin acte succesive iar daca se stabileste ca acestea ndeplinesc conditiile prevazute de CP se va considera o infractiune continuata.n acest caz infractiunea se epuizeaza odata cu savrsirea ultimei actiuni sau inactiuni a infractiunii consumate. Modalitati.Infractiunea se poate realiza prin 3 modalitati normative n varianta tip dupa cum faptuitorul este nsarcinat numai cu administrarea bunurilor sa numai cu conservarea acestora sau ambele nsarcinari.Modalitatile faptice sunt variabile n raport cu mprejurarile concrete si cu modul n care sa produs prejudicierea bunurilor ncredintate ptr. administrare sau conservare.n cazul variantei agravante,la fiecare modalitate normative se adauga cerinta ca fapta sa fi fost comisa n scopul de a dobndi un folos material.Modalitatile normative pot avea o varietate de modalitati.Sanctiuni-inchisoare de la 6 luni la 5 ani;in cazul in care fapta este comisa in scopul de a dobindi un folos material cu inchisoare de la 3 la 10 ani.

18 NSELACIUNEA Varianta tip consta in inducerea in eroare a unei persoane,prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate,in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un fals material injust si daca sa pricinuit o paguba. Prima varianta speciala presupune inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane,cu prilejul incheierii sau exercitarii unui contrcat,savirsita in asa fel incit fara aceasta eroare cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate.A doua varianta speciala consta in emiterea unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane,stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara,precum si fapta de a retrage,dupa emitere provizia in total sau in parte,ori de a intrezice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare in scopul aratat la varianta tip,daca a pricinuit o paguba posesorului cecului. Prima varianta,comuna celei tip si variantelor speciale consta in inselaciunea savirsita prin folosirea de nume sau calitati mincinoase sau orice mijloace frauduloase. A doua varianta agravanta se realizeaza cind inselaciunea a avut consecinte deosebit de grave. OI OJS l constituie relatiile de ordin patrimonial a caror nastere si dezvoltare este conditionata de buna credinta si ncrederea ce trebuie sa existe n raporturile juridice care au loc ntre subiectii acestor raporturi. OM pot fi bunurile mobile,nscrisurile cu valoare patrimoniala precum si bunurile imobiliare asupra carora poarta manevrele frauduloase ale faptuitorului. SI SA poate fi orice persoana care ndeplineste conditiile generale ale raspunderii penale.n cazul n care SA nemijlocit are calitatea de functionar public iar actiunea de amagire este savrsita n exercitarea atributiilor sale de serviciu,fapta nu constituie nselaciune,ci abuz n serviciu.Participatia penala este posibila n toate formele sale.SP este persoana fizica sau juridica privata sau publica al carei patrimoniu a fost lezat,pagubit prin savrsirea infractiunii de nselaciune.n unele cazuri se poate distinge un subiect pasiv principal si altul secundar

19 LO EM consta n oricare din variantele infractiunii, dintro actiune frauduloasa de amagire sau inducere n eroare a victimei,prin prezentarea cu adevarat a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate.Actiunea de inducere n eroare sau mentinerea n eroare se poate realiza prin orice mijloce.Cnd nselaciunea este savrsita prin folosirea de nume sau calitati mincinoase sau prin alte mijloace frauduloase se realizeaza continutul agravat al infractiunii.n cazul n care mijlocul folosit n comiterea infractiunii constituie prin el nsusi infractiune se vor aplica regulile de la concursul de infractiuni.n cazul comiterii nselaciunii prin fals sau uz de fals,acestea nu se absorb n continutul nselaciunii ci vor constitui o pluritate de infractiuni UI consta n crearea unei situatii care a produs o paguba fie patrimoniului public,fie celui privat.Daca prin actiunea de inducere n eroare sa produs o paguba materialamai mare de 50.000.000 de lei sau o tulburare deosebit de grava activitatii unui organ de stat,unei institutii sau altei persoane juridice sau fizice fapta va realiza continutul agravat al nselaciunii.LC exista ntre elementul material(actiunea de amagire) si paguba produsa(UI). LS Infractiunea se comite cu intentie directa.Pt. existenta laturii subiective a infractiunii de nselaciune nu este nevoie ca folosul material injust sa fi fost efectiv realizat ci numai sa fi existat o posibilitate urmarita de faptuitor. Forme. Infractiunea este susceptibila de toate formele imperfecte ale infractiunii.Desi posibile,actele pregatitoare nu sunt pedepsite de lege.Cnd actele pregatitoare au fost efectuate de o alta persoana ajutnd astfel pe autor la realizarea actiunii de amagire ele devin acte de complicitate anterioara.Tentativa este pedepsita,infractiunea putnd fi comisa n ambele forme ale tentativei att cea perfecta ct si cea imperfecta.Infractiunea se consuma din momentul n care sa produs urmarea imediata,respectiv situatia pagubitoare pentru victima concretizata n producerea unei pagube efective n patrimoniul celui nselat.Infractiunea poate mbraca uneori forma unei activitati infractionale continuate.n aceste cazuri infractiunea se epuizeaza n momentul efectuarii ultimului act al activitatii infractionale. Modalitati.Infractiunea se prezinta sub urmatoarele modalitati normative:n varianta simpla,fapta este incriminata n modalitatea inducerii n eroare prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate sau prin inducerea ori mentinerea n eroare a unei persoane cu prilejul ncheierii sau executarii unui contract;n varianta agravanta exista modalitatea normativa a prezentarii de nume,calitati mincinoase sau alte mijloace frauduloase legate de savrsirea oricareia din modalitatile normative ale formei simple.O alta modalitate normativa este cea a emiterii de cecuri fara acoperire,a retragerii proviziei dupa emiterea sau prin interzicerea trasului de a onora plata.Alta modalitate normativa se realizeaza ca urmare a nselaciunii n oricare din modalitatile normative enumerate sau produs consecinte deosebit de grave.Sanctiuni-in varianta simpla cu inchisoarea de la 6 luni la 12 ani;in prima varianta agravanta pedeapsa este cu inchisoarea de la 3 la 15 ani;pentru a doua varianta agravanta se pedepseste cu inchisoarea de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi.

20 DELAPIDAREA Varianta simpla consta in insusirea,folosirea sau traficarea de catre un functionar in interesul sau ori pentru altul de bani,valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau administreaza. Varianta agravata se realizeaza in cazul in care delapidarea a avut consecinte deosebite de grave. Bani bilete de banca si monede care au putere circulatorie Valori harti de valoare si inscrisurile de orice fel Bunuri bunuri mobile corporale altele decat bani sau valorile asimilate acestoraa Gestionar acea persoana care exercita acte specifice de gestionare a bunurilor unei persoane juridice, are contact direct cu bunurile gestionate Administrator acel functionar in a caror atributii de serviciu intra si efectuarea de acte de dispozitii cu privire la bunurile ce apartin uniutatii publice sau private , are doar un contact virtual cu bunurile OI OJS este reprezentat de relatiile sociale de natura patrimoniala a caror existenta si dezvoltare este conditionta de mentinerea pozitie de fapt a bunurilor ce apartin sau intereseaza o persoana juridica sau publica mpotriva actelor gestionarilor sau administratorilor,de nsusire sau folosire n scopuri personale a bunurilor ce constituie obiectul activitatii de gestionare sau administrare. OJ secundar este reprezentat de relatiile sociale care asigura desfasurarea normala si corecta a serviciului unitatii publice sau private. infractiunea are ca OM bani,valori sau alte bunuri din patrimoniul public sau privat pe care faptuitorul le gestioneaza au administreaza.Poate fi OM si bunul ajuns din eroare n gestiunea sau administrarea unitatii private sau publice.Pentru ca un bun sa devina OM deoarece unei astfel de bunuri pot fi sustrase.De asemenea trebuie sa aiba o valoare economica si o anumita situatie juridica,savrsirea infractiunii de delapidare de catre gestionar este posibila dupa predarea efectiva a bunului si nu mai este posibila dupa predarea efectiva a acestora chiar daca preluarea sau predarea nu au fost nsotite de operatiunile scriptice respective.OM l formeaza numai bunurile corporale mobile. SI SA nu poate fi dect un functionar sau functionar public care gestioneaza sau administreaza bunurile unei unitati publice sau private.Aceste 2 calitati se cer ndeplinite cumulativ lipsei oricareia duce la excluderea infractiunii de delapidare.De aceea nu functionarul care a contribuit prin acte nemijlocite la nsusirea unor bunuri fara a fi nsarcinat cu administrarea sau gestionarea lor alaturi de o persoana(functionar) care ndeplineste aceste conditii nu va fi coautor la delapidare ci complice.ndeplineste calitatea de SA nemijlocit al delapidari att functionarul public ct si functionarul.Infractiunea se poate comite de o singura persoana ori n participatie n oricare forma a acesteia.Pt. coautorat se cere ca toti participanti sa aiba calitatea de functionari gestionari sau administratori.SP nu poate fi dect organul, institutia publica sau orice alta persoana juridica n cadrul carora si exercita activitatea functionarul care a comis actiunea de nsusire,traficare sau folosire a bunului ce formeaza obiectul material al infractiunii.

21 LO EM al LO consta dintr-o actiune de sustragere definitiva sau temporara a unui bun din patrimoniul unei persoane juridice n posesia sau detentia careia se afla de catre o persoana care l gestioneaza sau administreaza.Nu are relevanta pt existenta infractiunii daca sustragerea sa efectuat n interesul faptuitorului sau a unei alte persoane.UI consta n scoaterea bunului material din sfera patrimoniala n care se gasea si lipsirea unitatii publice sau private de bunul sustras,deposibilitatea de al avea si de a folosi bunul respectiv ceea ce duce si la producerea unei eventuale pagube unitatii constnd din valoarea bunului sustras prin nsusire.LC ntre actiunea de nsusire,folosire sau traficare si UI, deposedarea unitatii private sau publice de acel bun trebuie sa existe. LS Se realizeaza cu intentie directa,nsa nu este exclusa si intentia indirecta.Mobilul faptei nu are relevanta n realizarea laturii subiective atta vreme ct faptuitorul a fost determinat de dorinta de a realiza avantaje pe seama patrimoniului unitatii ale carei bunuri le gestioneaza.Mobilul poate ajuta la determinarea pericolului concret al infractiunii. Forme.Infractiunea este susceptibila de toate formele imperfecte ale infractiunii nsa actele pregatitoare desi sunt posibile nu sunt pedepsite de lege.Tentativa este pedepsita si ea poate exista n raport cu oricare dintre modalitatile de comitere a infractiunii.Cel mai ades la modalitatea "nsusire" tentativa apare sub forma tentativei ntrerupte.Delapidarea se savrseste n forma consumata n cazul n care elementul material a constat n nsusirea cu imposedarea faptuitorului cu bunul respectiv.Daca elementul material consta n folosire sau traficare,infractiunea se consuma oadta cu efectiva folosire sau traficare.n cazul n care faptuitorul nu poate face dovada ca a intentionat sa foloseasca sau sa trafice bunul fapta poate fi considerata consumata n momentul nsusirii.Delapidarea poate sa apara si ca o infractiune simpla atunci cnd consumarea coincide cu epuizarea dar poate sa fi comisa si forma infractiunii continue,mai cu seama modalitatile "folosirii" sau traficarii,ct si n forma infractiunii continuate si chiar a infractiunii progresive daca urmrea imediata se agraveaza sau i se adauga o alta urmare generata de aceeasi actiune de sustragere. Modalitati.Modalitatile normative sunt:delapidarea prin nsusire,prin traficare si prin folosire a bunului unei persoane juridice.Fiecarei modalitati poate sai corespunda o varietate de modalitati faptice.Delapidarea are si o forma agravanta si anume cnd prin comiterea ei sau produs consecinte grave.Sanctiuni-in varianta simpla cu inchisoare de la 1 la 15 ani;in modalitate agravata-inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi;tentativa se pedepseste indiferent de modalitatea acesteia de producere.

22 TAINUIREA Primirea,dobindirea sau transformarea unui bun ori inlesnirea valorificarii acestuia,cunosind ca bunul provine din savirsirea unei fapte prevazute de legea penala,daca prin aceasta s-a urmarit obtinerea pentru bine ori pentru altul a unui fals material.Prin tainuire se face sa se piarda urma bunurilor provenite prin savirsirea de fapte prevazute de legea penala,ingreunindu-se in acest mod recuperarea acelor bunuri si introducerea lor in patrimoniul din care au fost scoase in mod ilicit. Dobandire a deveni proprietar al bunului prin cumparare , schimb , donatie, dare in plata Transformare presupune a modifica substanta sau forma bunului ori ambele , prin prelucrare , topire , montare, macinare Inlesnirea valorificarii inseamna a ajuta , in orice mod , la instainarea bunului spre a obtine un avantaj OJS consta n relatiile sociale de ordin patrimonial a caror ocrotire este asigurata prin apararea patrimoniului mpotriva faptei de tainuire,iar pe de alta parte din relatiile sociale privitoare la nfaptuirea justitiei. SI SA poate fi orice persoana chiar si proprietarul bunului n cazul n care bunul provine dintro fapta prevazuta de legea penala savrsita fata de o persoana care detinea n mod legitim acel bun.Participatia penala este posibila sub toate formele sale.Tainuitorul nu poate fi niciodata autorul sau participantul la fapta prevazuta de legea penala din care provine bunul.SP este persoana fizica sau juridica privata ori publica fata de care sa comis fapta prevazuta de legea penala din care provine bunul tainuit.Pot exista un subiect pasiv ori o pluritate,dupa cum a fost un singur detentor sau posesor ori mai multi. OM este constituit din bunul sau bunurile provenite din savrsirea unei fapte prevazute de legea penala asupra carora sau efectuat actele specifice infractiunii de tainuire.Bunurile pot apartine persoanelor fizice sau juridice,publice sau private. LO EM consta din urmatoarele actiuni:primirea,dobndirea sau transformarea unui bun sau nlesnirea valorificarii lui.Comite tainuirea persoana care fiind de fata la savrsirea unei tlhari primeste de la unul dintre faptuitori un bun al victimei.n oricare dintre actiunile prevazute n textul incriminator ca se poata realiza LO a infractiunii de tainuire este necesar ca bunul asupra caruia se actioneaza sa provina din savrsirea unei fapte prevazute de legea penala.

23 UI consta n schimbarea situatiei de fapt a bunului prin trecerea lui n alta sfera patrimoniala ori prin modificarea substantei si formei sale.LC exista ntre actiunea faptului ce formeaza EM al LO si UI. LS Forma de vinovatie ceruta de norma de ncriminare a tainuirii este intentia calificata deoarece faptuitorul urmareste obtinerea unui folos material pentru sine sau altul.Pentru ntregirea elementului subiectiv specific al infractiunii este necesar ca faptuitorul sa cunoasca bunul pe care l primeste, dobndeste sau l transforma ori nlesneste. Valorificarea lui are ca sursa de provenienta savrsirea unei fapte prevazute de legea penala.Nu are relevanta daca tainuitorul cunoaste sau nu fapta din care provine bunul ori daca autorul raspunde ori nu penal sau daca a fost pedepsit sau nu.O a doua cerinta este aceea ca faptuitorul sa urmareasca obtinerea unui folos material pentru sine sau pentru altul.Folosul material trebuie sa fie material sa reprezinte un cstig care se poate materializa n bani sau titluri sau alte bunuri.Pentru existenta infractiunii nu are relevanta daca folosul material a fost sau nu obtinut fiindca acest folos este cerut de lege ca scop si nu ca rezultat. Forme.Infractiunea de tainuire este susceptibila de acte pregatitoare ct si de executare,dar legea nu sanctioneaza nici actele pregatitoare,nici tentativa.Consumarea infractiunii are loc n momentul executarii cu intentie a oricareia dintre actiunile specifice:primirea,dobndirea,transformarea, nlesnirea valorificarii bunului provenit din savrsirea unei fapte prevazute de legea penala,faptuitorul cunoscnd proveninenta acestui bun.Tainuirea se poate comite n forma actiunii continuate atunci cnd vizeaza un complex de bunuri provenite din aceeasi fapta prevazuta de legea penala sau din diferite fapte sau din diferite fapte sau n varianta n care actiunea de transformare a bunului tainuit impune mai multe operatiuni ce pot fi executate la diferite intervale de timp.Tainuirea se va epuiza odata cu executarea ultimului act din componenta activitatii faptuitorului iar sanctionarea acestuia se va face prin raportarea la acest moment. Modalitati.Infractiunea prezinta mai multe modalitati normative:tainuirea prin primirea bunului sau prin dobndirea lui sau prin transformarea acestuia sau nlesnirea valorificarii lui.Modalitatile faptice sunt numeroase. Sanctiuni-inchisoarea de la 3 luni la 7 ani fara ca sanctiunea aplicata sa poata depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea din care provine bunul tainuit.Tainuirea savirsita de sot sau ruda apropiata nu se pedepseste.

24 ULTRAJUL Constituie ultraj insulta,calomnia ori amenintarea savirsita nemijlocit sau prin mojloace de comunicare directa contra unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat,aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii,reprezentind forma simpla.Fapta prezinta un caracter mai grav cind consta din lovirea sau orice act de violenta,precum si din vatamarea corporala savirsita impotriva persoanei prevazuta la primul aliniat,aflata in exercitiul functiunii si de asemenea,daca s-a produs o vatamare corporala grava.Infractiunea este si mai grava daca faptele de mai sus sunt savirsite impotriva unui politist sau jandarm ori alt militar. OI OJS este reprezentat de relatiile sociale privind autoritatea de stat,a caror dezvoltare este asigurata prin apararea prestigiului si sigurantei functionarilor care exercita aceasta autoritate. OJS secundar sunt relatiile sociale care se refera la onoarea, libertatea sau integritatea corporala a persoanei purtatoare a autoritatii publice care si desfasoara activitatea n cadrul organelor publice.Cnd este savrsita prin njurie,ameintare,calomnie infractiunea nu are OM.n cazul n care infractiunea se comite prin lovire sau alte violente,OM este corpul persoanei asupra careia se exercita actiunile incriminate. SI SA poate fi orice persoana deoarece legea nu conditioneaza existenta infractiunii de vreo calitate speciala a faptuitorului.Particpatia este posibila sub oricare din formele ei.SP este in pricipal organul care exercita autoritatea publica.SP secundar este persoana care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii publice,impotriva careia s-a savirsit insulta,calomnia,amenintarea,lovirea,vatamarea corporala sau vatamarea corporala grava.LS Se realizeaza numai cu intentie directa sau indirecta.

25 LO EM cuprind actiuni specifice ce caracterizeaza una dintre infractiunile contra persoanei:insulta,calomnia ori amenintarea(varianta simpla a infractiunii de ultraj). Cerinte esentiale.Este necesara,pentru ntregirea LO,ndeplinirea urmatoarelor cerinte: fapta sa fi savrsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa si sa fie savrsita contra unui functionar aflat n exercitiul functiunii sau ptr. fapte ndeplinite n exercitiul functiunii. Actiunile incriminate se savrsesc nemijlocit atunci cnd au loc n prezenta functionarului.Fapta constituie infractiune si atunci cnd actiunile nu se savrsesc n prezenta victimei ci prin mijloace de comunicare directa(telefon,scrisoare,telegrama).Infractiunea de ultraj este si atunci cnd activitatea incrimnata desi nu sunt savrsite concomitent cu momentul cnd subiectul pasiv al infractiunii se afla n exercitiul functiunii,ci ulterior, totusi atitudinea faptuitorului a fost n legatura cu o fapta savrsita n exercitiul atributiilor sale de serviciu. UI consta n crearea unei stari de pericol ptr. autoritatea cu care este investit organul din care face parte functionarul ultragiat iar ca urmarea adiacenta o atingere adusa demnitatii,libertatii sau integritatii corporale a persoanei.LC exista ntre actiunea incriminata si UI. Forme Atit actele pregatitoare cit si tentativa sunt posibile,dar nu sunt pedepsite. Modalitati In cazul formei simple sau agravate,modalitatile sunt prevazute in continutul legal.Sanctiuni-forma simpla inchisoarea de la 3 luni la 4 ani;forma agravata de la 6 luni la 7 ani,iar cu vatamare corporala 3 la 12 ani plus majorarea cu 3 ani pentru anumite circumstante.

26 UZURPAREA DE CALITATI OFICIALE Consta in folosirea fara drept a unei calitati oficiale insotita sau urmata de indeplinirea vreunui act legat de acea calitate. Indeplinirea vreunui act se intelege efectuarea unui act care intra in atributiile functiei sau insarcinarii pe care o implica calitatea oficial folosita OI OJS l formeaza acele relatii sociale ale caror dezvoltare este conditionata de exercitarea calitatilor oficiale numai de catre persoanele investite n conditiile legii cu astfel de calitati. SI SA poate fi orice persoana care ndeplineste conditiile generale cerute de lege subiectului unei infractiuni,folosind fara drept o calitate oficiala.Subiect al infractiunii poate fi si o persoana investita cu o calitate oficiala,daca foloseste fara drept o calitate oficiala.De asemenea,savrseste infractiunea si persoana care a avut o calitate oficiala daca continua sa o exercite dupa ce a pierduto.Participatie este posibila sub toate formele ei.SP este autoritatea publica prejudicitaa prin calitatea oficiala pe care faptuitorul o foloseste fara drept LO EM se caracterizeaza prin 2 actiuni:folosirea fara drept a unei calitati si ndeplinirea vreunui act legat de acea calitate.Ptr. existenta infractiunii este necesar ca faptuitorul sa realizeze ambele actiuni.Nu constituie infractiune cazul n care persoana foloseste fara drept o calitate oficiala dar nu ndeplineste vreun act legat de acea calitate. Cerinte esentiale: folosirea calitatii oficiale sa se fi facut fara drept adica fara un titlu legitim,indiferent daca subiectul nu la avut niciodata sau acest titlu a ncetat sa mai existe. UI consta din savrsirea actiunii incriminate si din crearea n acest caz a unei stari de pericol ptr. autoritatea statului si a organizatiei de stat publice n numele careia sa folosit fara drept calitatea oficiala.LC rezulta din nsasi savrsirea faptei..LS se prezinta sub forma intentiei directe sau indirecte.Intentia trebuie sa esiste att n ceea ce priveste calitatea oficiala pretinsa,ct si n legatura cu actul ndeplinit potrivit calitatii uzurpate. Forme.Actele preparatorii si tentativa desi posibile nu sunt incriminate.Consumarea infractiunii are loc n momentul n care sau savrsit cele 2 actiuni incriminate si sa produs UI.Daca actiunea de folosire fara drept a unei calitati oficiale nsotita sau urmata de ndeplinirea vreunui act legat de acea calitate se repeta la ndeplinirea vreunui act legat de acea calitate se repeta la diferite intervale de timp dar executare aceleiasi rezolutii uzurparea de calitati oficiale ia forma infractiunii continuate avnd ca moment al epuizarii momentul ndeplinirii ultimului act legat de calitatea oficiala uzurpata. Modalitati.Aceasta infractiune nu prezinta modalitati normative dar poate prezenta mai multe modalitati faptice n raport cu felul calitatii oficiale atribuite,modul de savrsire,mijloacele folosite, etc.

27 NEGLIJENTA N SERVICIU Incalcarea din culpa , ce catre un functionar public , sau functionar, a unei indatoriri de serviciu , prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa, daca s-ar cauza o tulburare serioasa bunului mers al al institutiei , sau o paguba serioasa patrimoniului acesteia ori o vatamare grava unei persoane Agravanta ori de cate ori s-au produs consecinte deosebit de grave Indatorire de serviciu tot ceea ce cade in indatorirea unui functionar potrivit normelor cae reglementeaza serviciul respectiv Neindeplinirea omterea , neefectuarea unui act care trebuia sa fie indeplinit , ori rama nerea faptuitorului in stare de pasivitate O.I. OJS l formeaza relatiile sociale referitoare la asigurarea respectarii de catre functionarii publici sau functionari a obligatiei de a ndeplini n mod corect atributiunile ce le revin pentru a nu vatama interesele publice ori interesele legale ale persoanelor fizice. OM lipseste de regula.n cazul n care actiunea ce constituie EM sa exercitat asupra unui lucru,acel lucru constituie OM al infractiunii. LO EM consta n ncalcarea unei ndatoriri de serviciu de catre un functionar public sau functionar prin nendeplinirea acesteia sau prin ndeplinirea ei defectuoasa.Ptr. ntregirea EM al infractiunii este necesar ca functionarul public sau functionarul sal efectueze n exercitiul atributiunilor de serviciu. n varianta tip,UI consta fie ntr-o tulburare nsemnata a bunului mers al unui organ sau institutii de stat ori unei alte unitati prevazute n CP o paguba adusa patrimoniului acesteia sau o vatamare importanta a intereselor legale ale unei persoane.n cazul variantei agravante UI consta n producerea de consecinte deosebit de grave.LC exista ntre actiunea (inactiunea) faptuitorului si UI ceruta de norma de incriminare.

28 LUAREA DE MITA Varianta tip consta in fapta functionarului care,direct sau indirect,pretinde ori primesti bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge in scopul de a indeplini,a nu indeplini ori a intirzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri. A pretinde ceva a cere ceva staruitor unei persoane , a formula o anumita pretentie A primi luarea in posesie a unui bun , care se primeste ori se inmineaza Nerespingerea a accepta in mod implicit , tacit Varianta agravata consta in fapta descrisa in cadrul variantei tip,daca aceasta a fost savirsita de un functionar cu atributii de control. A doua varianta agravanta exista in ipoteza in care luarea de mita este savirsita de agentii constatori,de organele de urmarire sau de judecator cu prilejul instrumentarii faptelor ce constituie contraventii sau infractiuni prevazute de Legea 41/1991. O.I. OJS consta n relatiile sociale a caror normala formare,desfasurarea si dezvoltare nu ar fi posibila fara a asigura exercitarea cu probitate de catre functionari a atributiilor de serviciu ncredintate lor si fara a combate faptele de penalitate prin care se aduce atingere bunului mers al autoritatilor sau institutiilor publice sau al altor persoane juridice si se lezeaza implicit interesele legale ale persoanelor particulare. OM este acela asupra caruia se rasfrnge nemijlocit actiunea faptuitorului prin aceea ca l pune n pericol,l vatama sau n cazul bunurilor date ca mita niciodata faptuitorul nu actioneaza asupra unui OM.Ar putea exista un OM al actiunii adiacente a aceleia pe care o savrseste functionarul ca urmare a luarii de mita dar acesta nu este si OM al infractiunii de luare de mita. SI SA este nemijlocit calificat,acesta fiind un functionar care trebuie sa aiba aceasta calitate in momentul savirsirii actiunii tipice.SP este autoritatea publica,institutia publica,institutia sau alta persoana juridica de interes public ori persoana juridica privata in serviciul careia faptuitorul isi indeplineste atributiile de serviciu.Daca constringerea se exercita asupra unei persoane fizice,aceasta devine SP.

29 LO EM se poate realiza prin actiune sau inactiune.Actiunea consta n pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase ce nu i se cuvin subiectului sau n acceptarea promisiunii unor astfel de foloase,iar inactiunea consta n nerespingerea de catre functionar a unei asemenea promisiuni. Cerinte speciale. prima cerinta esentiala consta n aceea ca pretinderea, primirea sau respingerea promisiunii sa aiba ca obiect bani sau alte foloase.Banii pot fi efectivi (monede) sau sub forma de valori sau titluri de orice fel. A doua cerinta esentiala este ca banii sau foloasele primite,pretinse sau acceptate sa nu fie datorate functionarului n mod legal.Banii sau foloasele necuvenite prezinta o retributie,o rasplata a conduitei incorecte a faptuitorului care sa angajat sa ndeplineasca sau nu un anumit acte privitor la ndatoririle de serviciu. A treia cerinta esentiala este ca actiunea de primire,pretinderea sau acceptarea ori inactiunea de a nu respinge oferta sa fie anterioara sau concomitenta,nendeplinirea sau ntrzierii efectuarii unui act ce intra n sfera atributiilor de serviciu ale faptuitorului.n fine, ultima cerinta esentiala este ca actul pentru a carei ndeplinire,nendeplinire sau ntrziere a ndeplinirii se pretinde,se primeste, se accepta sau nu se respinge promisiunea unor foloase,sa faca parte din sfera atributiilor de serviciu ale functionarului. Nu are relevanta pentru existenta infractiunii daca actul functionarului,n vederea caruia se da mita,priveste numai o ndatorire de serviciu specifica sau generala. UI consta n crearea unei stari de pericol pentru relatiile sociale privitoare la normala activitate a organelor,institutiilor publice, a caror unitati prevazute n CP sau a oricarei persoane juridice.LC dintre actiunea sau inactiunea care constituie EM si UI rezulta din nsasi materialitatea activitatii desfasurate de faptuitor si nu necesita o probatiune aparte.

30 DAREA DE MITA Consta in promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase in modurile aratate la art. 254 Promisiuni obligatia pe care o persoana si-o ia fata de un functionar, de a-I remite in viitor o suma de bani sau alte foloase , daca va actiona sau nu va actiona in sensul dorit de mituitor Oferire- a prezenta , a arata , a etala, ori infatias bani sau alte valori functionarului care o sa le primeasc daca va face sau nu va face actul dorit de mituitor Darea actiunea mituitorului de a preda, inmina bani sau alte valori functionarului OI OJS l constituie relatiile sociale a caror formare si dezvoltare nu ar fi posibila fara asigurarea unei comportari cinstite, din partea functionarilor n exercitarea atributiilor de serviciu si fara combaterea actiunilor de corupere ncercate sau savrsite de persoane rau intentionate care cauta sasi rezolve n acest mod interesele punnd n pericol bunul mers al altor persoane juridice private sau publice. Infractiunea nu are OM. LO EM poate fi realizat prin una din urmatoarele actiuni prevazute alternativ n textul de incriminare:promisiunea,oferirea sau darea de bani sau alte foloase unui functionar pentru a ndeplini sau a ntrzia ndeplinirea unui act referitor la ndatoririle sale de serviciu sau pentru a efectua un act contrar acestor ndatoriri. Cerinte speciale. prima cerinta esentiala consta n promisiunea,oferirea sau darea sa aiba ca obiect bani sau alte foloase. A doua cerinta esentiala este aceea ca banii sau foloasele primite,oferite sau date sa fie necuvenite,sa aiba caracter de retributie,sa constituie plata sau rasplata n vederea efectuarii unui act determinat. A treia cerinta presupune ca promiterea,oferirea sau darea de bani sau alte foloase sa fie comisa anterior ndeplinirii sau nendeplinirii de catre functionarul public sau functionar, a actului n vederea caruia mituitorul a actionat sau cel trziu n timpul ndeplinirii ndatoririlor de serviciu.n cazul n care EM a constat n promisiunea de bani sau alte foloase,darea efectiva a acestora poate avea loc si dupa ndeplinirea actului de serviciu solicitat ntruct fapta sa consumat n momentul efectuarii promisiunii. alta cerinta este aceea ca actul pentru a carei ndeplinire,nendeplinire etc.,faptuitorul promite,ofera sau da bani sau alte foloase sa fie n act privitor la ndatoririle de serviciu ale functionarului sau un act contrar acestor ndatoriri. UI consta n producerea unei stari de pericol concretizata n crearea posibilitatii unei ndepliniri incorecte sau a unei nendepliniri a ndatoririlor de serviciu de catre functionarul public sau functionar.De asemenea, exista si pericolul stnjenirii desfasurarii n bune conditiuni a activitatii unui organ de stat,institutii sau a oricarei persoane juridice.

31 PRIMIREA DE FOLOASE NECUVENITE Fapta care consta in primirea de catre un functionar direct sau indirect de bani sau de alte forme, dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia OI OJS l constituie relatiile sociale referitoare la desfasurarea normala a activitatii autoritatii publice,institutiilor publice,institutiilor sau altor persoane juridice de interes public sau privat,pe baza unui comportament cinstit si corect al functionarilor chiar si dupa ndeplinirea atributiilor de serviciu de catre acestia. Infractiunea nu este susceptibila de OM.Banii sau foloasele primite de functionar constituie bunuri dobndite prin savrsirea infractiunii si nu OM al infractiunii. LO EM consta n actiunea de primire de catre functionarul public sau functionar a unei sume de bani sau alte foloase, dupa ce a ndeplinit un act n virtutea functiei sale si la care era obligat n temeiul acesteia. Cerinte esentiale. prima cerinta esentiala este aceea ca banii sau alte foloase primite de functionarul public sau functionar sa fie necuvenite,adica sa aiba n mod explicit un caracter de retributie,de rasplata pentru ndeplinirea unui act determinat. A doua cerinta este aceea ca primirea banilor sau a altor foloase de catre faptuitor sa aiba loc ulterior ndeplinirii actului determinat si fara existenta unei ntelegeri anterioare ori n timpul ndeplinirii actului. Ptr. ndeplinirea acestei cerinte nu are relevanta daca actul de primire sa datorat initiativei functionarului sau a celui care da folosul.UI consta n crearea unei stari de pericol ptr. bunul mers al activitatii unui organ,institutii publice sau al oricarei alte persoane juridice n serviciul careia se afla faptuitorul actului de improbitate.Nu se pune problema stabilirii unei LC ntre activitatea infractionala si urmarea produsa,aceasta rezultnd ntotdeauna din activitatea incriminata.

32 TRAFICUL DE INFLUENTA Consta in primirea sau pretinderea de bani sau de alte foloase ori acceptarea de promisiuni,de daruri,direct sau indirect,pentru sine su pentru altul,savirsita de catre o persoana care are influenta asupra functionarului pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un ce intra in atributiile sale de serviciu. OI OJS l constituie relatiile sociale a caror normala desfasurare implica combaterea si reprimarea faptelor acelor persoane care speculnd o stare de nencredere n legatura cu corectitudinea functionarului,lasnd sa se creada ca acestia ar putea fi corupti si determinati sa faca ori sa nu faca acte ce intra n atributiunile lor de serviciu. OM la aceasta infractiune lipseste.Bunurile sau foloasele pretinse ori primite de faptuitor nu sunt obiecte materiale ale infractiunii ci lucruri date pentru savrsirea infractiunii. SI SA poate fi orice persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public sau functionar.SP este in principal organul de stat,institutia publica sau orice alta persoana juridica in al carui serviciu se gaseste functionarul pentru al carui serviciu se gaseste functionarul pentru a carei influentare faptuitorul primeste ori pretinde foloase sau acceptat daruri,iar in secundar,functionarul public sau functionarul in al carei atributii de serviciu intra efectuarea unui act pentru care este real interesata persoana suspicionata

33 LO EM consta n actiunea de traficare a influentei care se poate realiza prin primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori prin acceptarea de promsiuni,de daruri,direct sau indirect n vederea determinarii unui functionar sa faca sau sa nu faca un act ce intra n atributiunile de servici. Cerinte esentiale. prima cerinta esentiala este aceea ca faptuitorul sa aiba influenta sau sa lase sa se creada ca are influenta asupra functionarului public sau functionarului.Cerinta este realizata si n cazul n care faptuitorul nu dezminte afirmatiile facute de o alta persoana ca ar avea influenta asupra functionarului. A doua cerinta esentiala este ca faptuitorul sa promita interventia sa pe lnga un functionar public sau functionar pentru al determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra n atributiunile sale de serviciu.Nu are relevanta daca interventia promisa sa realizat ori nu si nici daca prin interventie sa urmarit ndeplinirea de catre functionar a unui act legal sau ilegal sau daca actul a fost sau nu efectuat. A treia cerinta consta n aceea ca actiunea ce constituie EM al infractiunii sa fie realizata mai nainte ca functionarul pe lnga care sa promis ca se va interveni sa fi ndeplinit actul ce constituie obiectul interventiei sau cel mai trziu n timpul ndeplinirii acestuia. UI consta n starea de pericol care se creeaza pentru bunul mers al activitatii unui organ de stat,institutii sau a altei persoane juridice n serviciul careia se afla functionarul vizat de faptuitor,stare de pericol ce decurge din atingerea adusa creditului moral si social de care trebuie sa se bucure functionarii n exercitarea atributiilor se serviciu.LC rezulta din materialitatea faptei.. LS forma de vinovatie este intentie directa .Forme Tentativa este posibila,dar nu se pedepseste decit forma continuata a infractiunii. Modalitati Sunt in numar de trei:primirea ori pretinderea de foloase necuvenite;acceptarea de promisiuni de foloase necunvenite;acceptarea de daruri.Sanctiuni-pedeapsa principala intre 2-10 ani.

34

DENUNTAREA CALOMNIOASA Consta in invinuirea mincinoasa facuta prin denunt sau plingere cu privire la savirsirea unei infractiuni de catre o anume persoana.Infractiunea poate consta si in producerea ori ticluirea de probe mincinoase in sprijinul unei invinuiri nedrepte. Plangerea este incunostiintarea facuta de o persoana sau o organizatie din cele prevazute la 145, careia I s-a produs o vatamare prin infractiune Denuntul este incunostiintarea facuta de catre o persoana sau organizatie din cele prevazute la 145 despre savarsirea unei infractiuni Producerea de probe mincinoase prezentarea in fata organelor judiciare a unor mijloace de proba mincinoase, neadevarate pentru sustinerea unei invinuiri nedrepte Ticluire de probe nascocirea de mijloace de probe inexistente in realitate care evident sunt si ele mincinoase OI OJS este complex format n principal din relatiile sociale care privesc corectitudinea,buna credinta ce trebuie dovedite cu prilejul sesizarii organelor judiciare si administrarii probelor necesare pentru tragerea la raspundere a celor care au savrsit infractiuni,iar n secundar din relatiile sociale n legatura cu atribute ale persoanei precum onoarea, demnitatea sau chiar libertatea. SI SA poate fi orice persoana chiar si o persoana cu capacitate restrinsa(minorul intre 14 si 18 ani) si persoana care actioneaza in calitate de reprezentant al unei persoane juridice,indiferent daca aceasta este o institutie publica sau privata.Participatia este posibila sub toate formele ei.SP principal este statul ca administrator al justitiei reprezentat de organul judiciar a carui activitate a fost pusa in pericol prin sesizarile

35 mincinoase,false sau prin sustinerea unor invinuiri nedrepte cu probe contrafacute.SP secundar este persoana fizica care in concret este invinuita pe nedrept de savirsirea unei infractiuni LO EM consta dupa caz n nvinuirea mincinoasa a unei persoane de savrsirea unei infractiuni n cadrul unei plngeri sau denunt sau n producerea sau ticluirea unor probe n vederea sustinerii unei nvinuiri nedrepte.Legea conditioneaza realizarea EM n cazul denuntarii calomnioase de aspectul formei pe care o mbraca nvinuirea mincinoasa.Daca mai multe persoane sunt nvinuite de savrsirea unei infractiuni exista mai multe infractiuni de denuntare calomnioasa n concurs.Urmarea socialmente periculoasa n ambele modalitati sub care se prezinta infractiunea consta n principal n starea de pericol care se creeaza pentru buna faptuire a justitiei penale.n cazul denuntarii calomnioase exista si o urmare socialmente periculoasa secundara care consta n lezarea demnitatii si onoarei persoanei nvinuite sau mai grav n atingerea libertatii persoanei nvinuite n masura n care induse n eroare fiind organele judiciare dispun fata de cel nvinuit o masura preventiva sau o condamnare privata de libertate.RC rezulta implicit din savrsirea actiunii. LS Se savirseste cu intentie directa sau indirecta. Forme Actele pregatitoare si tentativa nu sunt incriminate,forma consumata fiind aceea care se pedepseste. Modalitati Infractiunea se prezinta sub doua modalitati:denuntarea calomnioasa propriu-zisa sau modlitatea tipica si modalitatea asimilata care este mai grava.Exista in afara celor doua modalitati o varietate de modalitati faptice.Sanctiuni-prima modalitate se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani,iar a doua cu inchisoarea de la 1 la 5 ani.

36

37 MARTURIA MINCINOASA Consta in fapta martorului care,intr-o cauza penala,civila,disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori,face afirmatii mincinoase ori nu spune tot ce stie cu privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat.Textul de lege se aplica si expertului sau interpretului. OI OJS este format din relatiile sociale ce privesc buna faptuire a justitiei,obiectiv greu sau uneori chiar imposibil de realizat fara o comportare onesta a persoanelor care participa n calitate de martori,experti sau interpreti ntro cauza penala,civila,disciplinara sau n orice alta cauza care,potrivit legii, presupune audierea de martori sau folosirea de interpreti sau experti.Infractiunea presupune si un OJS secundar deoarece prin savrsirea ei se pun n pericol sau se vatama si alte valori sociale ce privesc persoana,drepturile si interesele acesteia. LO EM l reprezinta o manifestare de natura a induce n eroare organele judiciare.Manifestarea menita a induce n eroare mbraca fie forma unei actiuni,caz n care martorul expertul sau interpretul face afirmatii mincinoase,fie forma unei inactiuni,care n cazul respectiv are aptitudinea de a influenta solutia ce urmeaza a fi data n cauza respectiva.Are semnificatie penala omisiunea care este de natura sa induca n eroare organul judiciar.Caracterul mincinos al marturiei deriva din neconcordanta existenta ntre aspectele,mprejurarile ori datele funizate de martor si realitatea obiectiva ce caracterizeaza fapta,situatia supusa judecatii.Infractiunea are ca urmare socialmente periculoasa starea de pericol pe care o creeaza pentru nfaptuirea justitiei,deoarece sar putea ajunge la pronuntarea unei solutii netemeinice si nelegale.RC nu trebuie dovedit,el rezultnd din nsasi materialitatea faptei comisa n conditiile prevazute n norma de incriminare.SI SA este calificat si nu poate fi decit persoana care are calitatea de martor,expert sau interpret.Participatia este posibila in toate formele sale,mai putin coautoratul in cazul martorilor si interpretilor care participa la proces in nume propriu,actele lor avind caracter strict individual,personal.Coautoratul este posibil in cazul expertilor care pot intocmi in comun un raport de expertiza.SP principal este statul care prin autoritatile de sale specializate infaptuieste justitia.SP secundar este persoana fizica sau juridica parte in proces,ale carei interese sunt periclitate sau vatamate efectiv ca urmare a marturiei mincinoase. LS Forma de vinovatie este intentia directa sau eventuala Forme Actele pregatitoare si tentativa sunt posibile,dar se pedepsesc.Se sanctioneaza numai fapta consumata. Modalitati O modalitate tipica si una asimilata prevazute de CP,dar presupune o mare diversitate de modalitati faptice.Sanctiuni-inchisoare de la 1 la 5 ani pentru ambele modalitati.

38 FAVORIZAREA INFRACTORULUI Consta in ajutorul dat de un infractor fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul savirsirii infractiunii pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala,judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii. OI OJS l constituie relatiile sociale privitoare la administrarea justitiei penale,adica la pedepsirea infractorilor si punerea n executare a acestor pedepse. Infractiunea ar putea avea si un OM n masura n care prin actiunea sa autorul face sa dispara un OM care ntr-un caz dat ar fi constituit un mijloc material de proba sau ar fi reprezentat un produs al infractiunii savrsite anterior de persoana favorizata. SI SA poate fi orice persoana care raspunde penal(indeplineste conditiile de virsta si responsabilitate)Nu poate fi SA persoana care ajuta un infractor pentru a scapa ea insasi de raspunderea penala.Participatia penala este posibila in toate formele sale.SP principal este statul ca titular al dreptului de infaptuire a justitiei,iar in secundar poate apare persoana fizica sau juridica vatamata prin savirsirea infractiunii al carei autor este favorizat.Legea nu cere o conditie de loc,dar prevede o conditie de timp in sensul ca infractorul este ajutat dupa ce a savirsit infractiunea LO EM consta ntr-un ajutor efectiv dat persoanei care a savrsit o infractiune.Ptr. a exista o favorizare este necesar ca persoana favorizata sa fi savrsit o infractiune si sa fi dobndit statutul de infractor.Cel favorizat poate fi implicat nsavrsirea unei infractiuni n calitate de autor,complice sau instigator.Infractiunea savrsita ca premisa a favorizarii poate fi n forma consumata sau sub forma tentativei.Cel care a savrsit infractiunea de favorizare poate fi la rndul sau favorizat.Ajutorul poate fi moral sau material.Cel mai adesea ajutorul mbraca forma unei actiuni.n cazul n care ajutorul oferit pentru ca cel favorizat sa se sustraga justitiei penale,favorizarea este denumita personala.n cazul n care ajutorul este dat pentru ca infractorul sa poata beneficia de folosul sau bunul material ce constituie produsul infractiunii pe care el a savrsito,favorizarea este reala.Folosul realizat n urma infractiunii poate fi de natura materiala sau morala.Daca mijlocul folosit n favorizarea infractorului constituie el nsasi infractiune se vor aplica regulile privitoare la concursul de infractiune.

39 UI se prezinta sub forma unei stari de pericol pt. nfaptuirea justitiei penale.Starea de pericol subzista si n cazul n care ajutorul dat infractorului este apt sa aiba ca rezultat sustragerea de la raspunderea penala dar acest rezultat nu se produce efectiv. RC nu presupune ca n cazul dat sa se dovedeasca faptul ca ajutorul dat infractorului are aptitudinea reala de a mpiedica urmarirea penala,judecata sau executarea pedepsei sau poate asigura acestuia folosul sau produsul infractiunii. Acest lucru rezulta implicit din savrsirea faptei.. LS Forma de vinovatie este intentia directa sau indirecta .Forme Actele pregatitoare si tentativa sunt posibile,dar nu sunt incriminate.Favorizarea infractorului se consuma in momentul in care un infractor este efectiv ajutat in conditiile prevazute de CP. Modalitati Exista doua modalitati:favorizarea are ca obiectiv sau scop ingreunarea sau zadarnicirea urmaririi penale,judecata sau executarea pedepsei.Favorizarea are ca obiectiv sau scop sa asigure infractorului folosul sau produsul infractiunii(favorizare,ruda).Sanctiuni-forma tip se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 7 ani.

40 ARESTAREA NELEGALA SI CERCETAREA ABUZIVA Sunt doua fapte distincte.Arestarea ilegala consta in retinerea sau arestarea nelegala ori supunerea unei persoane la executarea unei persoane la executarea unei pedepse,masuri de siguranta ori educative in alt mod decit cel prevazut prin dispozitiile legale.Cercetarea abuziva consta in intrebuintarea de promisiuni,amenintari sau violente impotriva unei persoane aflate in curs de cercetare,ancheta penala ori de judecata sunt valabile si pentru un martor,expert sau interpret. OI OJS l constituie relatiile sociale care privesc buna nfaptuire a justitiei,relatii care exclud arbitrariul si abuzul n activitatea functionarului care exercita autoritatea judiciara n secundar OJS este reprezentat de relatiile sociale referitoare la importante atribute ale persoanei precum libertatea fizica si psihica,integritatea corporala sau sanatatea. SI SA este circumstantiat,nu poate fi decit o persoana care indeplineste o functie care ii da dreptul in conditiile legale sa dispuna luarea de masurii retinerii,arestarii sau punerii in executare a unei sanctiuni private de libertate sub forma unei pedepse,masuri de siguranta sau educative.Participatia este posibila sub toate formele sale pentru ambele infractiuni.SP poate fi orice persoana in raport cu care s-a luat masura retinerii,arestarii preventive ori fata de care s-a dispus executarea unei pedepse,masuri de siguranta ori educative LO EM consta ntr-o actiune ce se nfatiseaza sub forma retinerii,arestarii sau supunerii unei persoane la executarea unei pedepse,masuri de siguranta sau educative.Toate aceste masuri pot fi dispuse de catre autoritatile judiciare competente,dar numai n cazurile si cu respectarea unor conditii prevazute expres prevazute de CP. Arestarea nelegala poate fi comisa sub aspectul EM si printr-o inactiune,adica prin omisiunea de a pune n libertate pe cel retinut,arestat sau aflat n executarea unei pedepse,masuri de siguranta sau educative n conditiile legii.O masura privativa de libertate,chiar legal dispusa,devine ilegala daca se prelungeste peste termenul stabilit de catre autoritatea judiciara competenta.n cazul cercetarii abuzive,EM consta n promisiuni,amenintari sau violente exercitate fata de persoana aflata n curs de cercetare,ancheta penala sau de judecata sau fata de un martor,expert ori interpret.Promisiunile ca modalitate de realizare a EM al infractiunilor consta n avantaje materiale sau morale de care n viitor sar putea bucura cel implicat ntro cauza penala n cazul ca ar face declaratiile cerute de faptuitor.

41 UI rezulta implicit din savrsirea faptei si consta n crearea unei stari de pericol pt. desfasurarea normala a activitatii judiciare.n acest caz nu se ridica problema constatarii LC.Infractiunea ar putea sa aiba si o UI adiacenta constnd n provocarea unor suferinte morale sau fizice persoanei n raport cu care se dispune arestarea nelegala sau care este supusa unor cercetari abuzive.. LS Forma de vinovatie este intentia directa sau indirecta.Mobilul si scopul are importanta pentru individualizarea judiciara a pedepsei. Forme Actele pregatitoare sau tentativa pot exista,dar nu sunt incriminate.Consumarea faptei este factorul principal in aplicarea pedepsei. Modalitati Fiecare infractiune se prezinta in modalitatile normative prtevazute de CP in continutul legal.Sanctiuni Pentru arestarea nelegala inchisoarea este de la 6 luni la 3 ani,iar pentru cercetarea abuziva inchisorea este de la 1 al 5 ani,la care se poate aplica si o pedeapsa complementara a inteirzierii unor drepturi,daca pedeapsa este mai mare de doua ori.

42 NERESPECTAREA HOTARRILOR JUDECATORESTI Consta in impotrivirea la executarea unei hotariri judecatoresti prin amenintare fata de organul de executare ori prin acte de violenta,in impiedicarea unei persoane de a folosi o locuinta ori o parte dintr-o locuinta sau imobil detinut in baza unei hotariri judectoresti,impiedicarea unei persoane de a folosi o locuinta,o parte dintr-o locuinta sau imobil prin amenintare sau acte de violenta sau nerespectarea hotaririlor judecatoresti prin sustragerea de la executarea masurilor de siguranta prevazute de CP. OI OJS este complex fiind format din relatiile sociale privitoare la nfaptuirea justitiei prin respectarea autoritatii hotarrilor definitive a instantelor de judecata si din relatiile sociale privitoare la ocrotirea drepturilor constatate prin aceste hotarri.n subsidiar sunt vatamate prin savrsirea infractiunii si prestigiului functiei, precum si libertatea si integritatea fizica a celor investiti cu atributii pe linia executarii hotarrilor judecatoresti. La aceasta infractiune ar putea exista si un OM reprezentat de corpul persoanei sau bunul mpotriva caruia se ndreapta violenta fizica. SI SA poate fi de regula orice persoana care intruneste cerintele legale de virsta si responsabilitate,iar in cazul prezentat de CP la articolul 247 aliniatul 4 autor nu poate fi decit cel in raport de care s-a dispus o masura de siguranta din categoria celor prevazute de CP.Participatia este posibila sub toate formele sale,existind o singura exceptie care nu poate avea coautorat.SP principal este statul,iar in secundar apare persoana al carui drept de valorificare prin executarea hotaririi judecatoresti,precum si persoana asupra careia se exercita violenta sau amenintarea.Legea nu prevede conditii speciale de loc si timp.

43 LO EM n cazul mpotrivirii la executarea unei hotarri judecatoresti prin amenintare fata de organul de executare ori prin acte de violenta este reprezentata de o actiune,respectiv mpotrivirea la executarea unei hotarri judecatoresti.Violentele sau amenintarea ca actiuni prin care se realizeaza EM trebuie sa se ndrepte mpotriva unor persoane investite cu autoritatea de a pune n executare hotarrile judecatoresti.EM n cazul mpiedicarii unei persoane de a folosi o locuinta sau o parte dintro locuinta sau imobil detinute n baza unei hotarri judecatoresti consta n mpiedicarea unei persoane de a folosi o locuinta ori o parte dintro locuinta sau imobil detinute n baza unei hotarri judecatoresti.mpotrivirea la executarea hotarrii n acest caz poate fi realizata att prin actiune ct si prin inactiune.O cerinta esentiala n cazul mpiedicarii unei persoane de a folosi o locuinta sau o parte dintr-o locuinta sau imobil detinute n baza unei hotarri judecatoresti si n cazul mpiedicarii unei persoane de a folosi o locuinta sau imobil prin amenintare sau acte de violenta este ca persoana care este mpiedicata sasi foloseasca locuinta sau imobilul sau o parte din acesta sa detina locuinta, respectiv imobilul n temeiul unei hotarri judecatoresti care de drept i confera locuinta.n cazul nerespectarii hotarrilor judecatoresti prin sustragerea de la executarea masurilor de siguranta prevazute de CP,EM consta din nerespectarea hotarrilor judecatoresti prin sustragerea de la executarea hotarrilor judecatoresti prin care sau aplicat masuri de siguranta constnd n interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie,o meserie sau ori alta ocupatie prin care se interzice unei persoane de a se afla pe raza anumitor localitati.Daca sustragerea de la executarea masurii de siguranta prevazuta de CP se savrseste numai prin actiune,sustragerea n raport cu interdictia de a se alfa n anumite localitati poate fi comisa att prin actiune ct si inactiune.n toate modalitatile normative nerespectarea hotarrilor judecatoresti are ca UI n principal o stare de pericol pentru desfasurarea normala a justitiei si uneori chiar mpiedicarea efectiva,temporara a unui act n justitie.n secundar,UI consta n o vatamare a libertatii si integritatii fizice a persoanei sau a altor drepturi ale persoanei recunoscute printro hotarre judecatoreasca.RC rezulta din nsasi materialitatea faptei, adica din savrsirea actiunilor sau inactiunilor incriminate n conditiile prevazute de CP si ca atare nu fac obiectul unor cercetari distincte. LS Vinovatia se prezinta sub forma intentiei directe sau indirecte. Forme Actele pregatitoare si tentativa sunt posibile,dar nu sunt pedepsite.Infractiunea se consuma atunci cind actiunile ori inactiunile incriminate nu au fost efectiv realizate. Modalitati Este prevazuta o singur modalitate normativa tipica si doua modalitati normative de specie,intre care doua agravante.Sanctiuni-6 luni la 3 ani,prin amenintare,1 la 7 ani prin violenta si 3 luni la 2 ani cu amenda.

44

FALSUL MATERIAL N NSCRISURI OFICIALE Consta in falsificarea unui inscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui in orice mod de natura sa produca consecinte juridice.Fapta este mai grava daca falsificarea inscrisului oficial a fost savirsita de un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu. Contrafacerea scrierii plasmuirea , confectionarea prin imitare aunui inscris identic cu cel oficial ( copiere , reproducere , decupare, trucare ) Contrafacerea subscrierii plasmuirea semnaturii de pe un inscris oficial Alterarea - presupune a modifica , a denatura a transforma as chimba continutul unui inscris oficial

45 OI OJG l constituie relatiile sociale ce se formeaza si dezvolta n legatura cu valoarea sociala a ncrederii publice de care trebuie sa se bucure anumite lucruri carora legea le atribuie nsusirea de a exprima adevarul. OJS este constituit din relatiile sociale a caror formare si desfasurare normala este conditionata de apararea ncrederii publice ce este acordata nscrisurilor oficiale,autenticitatii sau veridicitatii nscrisurilor producatoare de consecinte juridice. OM este reprezentat de nscrisul oficial care este supus actiunii de falsificare.nscrisurile oficiale sunt att originalul ct si duplicatul, triplicatul precum si copiile legalizate sau certificate.nscrisurile oficiale ca OM al infractiunii trebuie sa produca consecinte juridice,adica sa fie apt a da nastere,a modifica sau stinge raporturi juridice,drepturi si obligatii. SI SA nemijlocit in varianta simpla poate orice persoana care indeplineste conditiile generale ale raspunderii penale.Participatia este posibila in toate formele ei.In varianta agravanta SA trebuie sa aiba calitatea de functionar care savirseste falsul in exercitiul atributiilor de serviciu.SP este organul,institutia publica,regia autonoma sau societate comerciala cu capital de stat ori majoritar de stat sau orice alta persoana juridica careia i se atribuie in mod mincinos inscrisul oficial,falsificat.SP secundar poate sa apara si acea persoana fizica sau juridica prejudiciata in propriile sale interese si fata de care se produc consecinte juridice LO EM consta n actiunea de falsificare unui nscris oficial care poate fi savrsita prin contrafacerea scrierii sau a subscrierii acelui nscris oficial sau prin alterarea lui n orice mod.Actiunea de falsificare va constitui EM al infractiunii doar n masura n care vor fi ndeplinite 2 cerinte esentiale:nscrisul trebuie sa faca parte din categoria nscrisurilor oficiale,iar n al doilea rnd nscrisul oficial falsficat sa fie susceptibil sa produca consecinte juridice. UI consta n crearea unei stari de pericol ptr. valoarea sociala ocrotita de lege prin realizarea unui nscris care prezinta aparent toate nsusirile unui nscris oficial autentic.Deoarece infractiunea implica producerea unui rezultat nemijlocit ca urmare a actiunii de falsificare este necesara stabilirea LC dintre actiune si rezultat.daca un nscris este falsificat grosolan,usor de observat,nu exista urmarea ceruta de lege si ca fapta va constitui o ncercare de falsificare. LS Forma de vinovatie este intentia directa sau indirecta.Fapta savirsita din culpa nu constituie infractiune. Forme Formele imperfectea,actele pregatitoare si tentativa sunt pozitive,dar nu este pedepsita decit tentativa.Consumarea infractiunii se produce in momentul cind executarea actiunii de falsificarea a fost incheiata si s-a produs urmarea imediata. Modalitati O varianta simpla si una agravanta,acestea deosebindu-se prin calitatea pe care o are SA.Sanctiuni-varianta simpla-3 luni la 3 ani;varianta agravanta-6 luni la 5 ani.

46

FALSUL INTELECTUAL Exista fals intelectual in cazul falsificarii unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia de catre un functionar aflat in exercitiul atributiilor de serviciu,prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului ori prin omisiunea cu stiinta de a insera unele data sau imprejurari. OI OJG l constituie relatiile sociale ce se formeaza si dezvolta n legatura cu valoarea sociala a ncrederii publice de care trebuie sa se bucure anumite lucruri carora legea le atribuie nsusirea de a exprima adevarul. OJS l constituie relatiile sociale a caror nastere, desfasurare si dezvoltare depinde n mod nemijlocit de ncrederea publica ce este acordata nscrisurilor oficiale si activitatii realizate de functionari publici sau de alte categorii de functionari la ntocmirea acestora. OM este un nscris oficial n acceptiunea CP. SI SA nu poate fi decit o persoana care are calitatea de functionar si savirseste fapta in exercitiul atributiilor de serviciu.Participatia este posibila in toate formele ei.SP principal al infractiunii este statul prejudiciat prin slabirea increderii in inscrisuri oficiale,precum si autoritatea publica,institutia publica,institutia sau persoana juridica de la care emana inscrisul.SP secundar va fi persoana fizica sau juridica,ale carei interese au fost prejudiciate in urma executarii falsului intelectual.

47 LO EM consta n falsificarea unui nscris oficial care poate fi realizata prin 2 modalitati alternative:fie prin atestarea unor fapte sau mprejurari necorespunzatoare adevarului,fie prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau mprejurari.Activitatea de falsificare,executata n oricare din cele 2 modalitati trebuie sa fie savrsita cu ndeplinirea anumitor cerinte esentiale:falsul intelectual sa se realizeze cu prilejul ntocmirii nscrisului oficial si falsificarea sa fie comisa de un functionar aflat n exercitiul atributiilor de serviciu. UI consta n crearea unei stari de pericol ptr. valoarea sociala protejata de lege prin ntocmirea efectiva a unui nscris oficial fals.Aceasta urmare este realizata cnd nscrisul aparent real este semnat, stampilat,perfectat ntocmai ca un nscris autentic.Este necesara stabilirea LC ntre actiune (inactiune) si rezultat. LS Forma de vinovatie este intentia directa sau indirecta. Forme Actele pregatitoare sunt posibile,dar nu sunt incriminate.Tentativa se pedepseste.Falsul intelectual prin omisiune nu se poate savirsi decit in forma consumata. Modalitati Sunt doua modalitati:modalitatea atestarii unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului;modalitatea omisiunii de a insera unele date sau imprejurari.Infractiunea se poate prezenta intr-o diversitate de modalitati faptice. Sanctiuni inchisoare de la 3 la 5 ani.

ABANDONUL DE FAMILIE Consta in savirsirea de catre persoana care are obligatia legala de intretinere a uneia din urmatoarele fapte: Parasirea ,alungarea sau lasarea fara ajutor,expunindu-l la suferinte fizice sau morale; neindeplinirea cu rea credinta a obligatiei de intretinere prevazuta de lege; neplata cu rea-credinta,timp de doi ani,a pensiei de intretinere stabilita pe cale judecatoreasca. Parasirea este oo actiune de plecare , de indepartare de la domiciliu a persoanei obligate la intretinere si la lasarea persoanei respective fara mijloacele de intretinere necesare Alungarea consta intr-o actiune de izgonire , de indepartare de la locuinta apersoanei indreptatite la intretinere Lasarea fara ajutor inseamna adoptarea unei atitudini de pasivitate , da inanctiune din partea faptuitorului

48 OI OJS l constituie relatiile sociale referitoare la familie si a caror existenta si dezvoltare este conditionata de respectarea obligatiei de solidaritate si de sprijin moral si material. OM l constituie bunul de care a fost lezata persoana ndreptatita la ajutor si ntretinere. SI SA este persoana care obligatia legala de intretinere.SP este persoana indrituita la intretinere(SP calificat).In raport cu situatia concreta,SP poate devenit SA al infractiunii si viceversa.LS se caracterizeaza prin forma de vinovatie care este cu intentie si care difera la cele trei modalitati ale infractiunii.Prima modalitate,parasirea,alungarea sau lasarea fara ajutor,vinovatia se caracterizeaza atit prin intentie directa cit si indirecta.Celelalte doua modalitati se caracterizeaza sub aspect subiectiv printr-o omisiune cu rea-credinta LO EM consta din diferite actiuni sau inactiuni alternative si anume:parasirea,alungarea sau lasarea fara ajutor a celui ndreptatit la ntretinere.De asemenea este necesar ca cel ce a fost expusca o consecinta a acestor actiunila suferinte fizice sau morale.A 2-a modalitate a EM al infractiunii consta dintro inactiune,omisiune, anume nendeplinirea cu rea credinta a obligatiei de ntretinere prevazuta de lege.A 3-a modalitate de realizare a EM al infractiunii de abandon de familie consta ntr-o inactiune si anume neplata timp de 2 luni a pensiei stabilite pe cale judecatoreasca. UI consta n lipsirea de ntretinere la care are dreptul o persoana fata de care exista obligatia de ntretinere si deci pagubirea sub acest raport a acestei persoane si producerea unei suferinte fizice si morale.ntre actiunea(inactiunea) incriminata si producerea starii de suferinta materiala sau morala ca urmare a lipsei de ajutor trebuie sa existe o LC ..Forme Prima modalitate este susceptibila de tentativa,dar nu de se pedepseste.A doua modalitate cu cele doua forme nu poate avea tentativa.Consumarea infractiunii se realizeaza in momente diferite pentru cele doua modalitati. Modalitati Legea nu prevede decit modalitati simple nu si agravante.Sunt mai multe modalitati normative prevazute in continutul legal al infractiunii.Sanctiuni Prima modalitate este pedepsita cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda,iar a doua modalitate cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani.