INFRACȚIUNI CONTRA PERSOANEI

INFRACȚIUNI CONTRA VIEȚII

Infracțiuni:
-omorul
-omorul calificat
-uciderea la cererea victimei
-determinarea sau înlesnirea sinucierii
-uciderea din culpă

OBIECTUL JURIDIC
OBIECTUL MATERIAL
SUBIECȚII INFRACȚIUNII
LOCUL ȘI TIMPUL SĂVÂRȘIRII INFRACȚIUNII
ART. 188 – omorul

-în legătură cu infracțiunea de omor, în doctrina penală s-a subliniat faptul că, deoarece viața unei persoane nu poate exista decât în corpul persoanei, există o unitate organică
între obiectul juridic și obiectul material al acestei infracțiuni

-persoana omului, drepturile și libertățile fundamentale ale acesteia

-dreptul la viață al persoanei
(relațiile sociale a căror normală desfășurare presupune respectul vieții persoanei, apărarea acesteia împotriva faptelor intenționate de ucidere)

-corpul persoanei în viață

1) subiectul activ:
-nu este circumstanțiat

2) subiectul pasiv:
-nu este circumstanțiat

(nu este subiect pasiv al omorului nici produsul de concepție și nici cadavrul)
! o situație distinctă o reprezintă exercitarea unor violențe asupra cadavrului, după comiterea omorului; în această situație, instanța supremă s-a pronunțat printr-o Decizie
conform căreia, în ipoteza în care obiectul material al infracțiunii de profanare de cadavre prevăzute de art. 383 Cod Penal este un cadavru, iar inculpatul, prin dezmembrarea
ori incendierea cadavrului, urmărește ascunderea faptei de omor comise anterior, se vor reține în concurs real infracțiunea de omor și infracțiunea de profanare de cadavre

3) participația penală:
-coautorat
-instigare
-complicitate

(în doctrina și în jurisprudența mai veche s-a admis că omorul este comis în condițiile coautoratului dacă participanții au acționat concomitent, în cadrul unei activități
indivizibile și în realizarea intenției de a ucide, chiar dacă viața persoanei a fost suprimată prin acțiunea exclusivă a unuia dintre ei; de exemplu: s-a reținut coautorat în
ipoteza în care unul dintre făptuitori a imobilizat victima, iar cealaltă persoană a lovit-o cu cuțitul)

(în jurisprudența ultimilor ani a apărut o modalitate extrem de periculoasă a instigării la omor, respectiv omorul la comandă,
prin care instigatorul oferă o recompensă autorului pentru a ucideo anumită persoană; de exemplu: cazul unui patron de societate comercială care a oferit o sumă de bani
autorului pentru a-l ucide pe un concurent în afaceri sau cazul soțului care, în schimbul uciderii propriei soții, a promis autorului ștergerea unei datorii mai vechi)

-///
ART. 189 – omorul calificat

-conținutul juridic al infracțiunii prevăzute de prezentul art. este construit pe conținutul juridic al infracțiunii de omor simplu, la care se adaugă unele elemente
circumstanțiale
-persoana omului, drepturile și libertățile fundamentale ale acesteia
-dreptul la viață al persoanei
(relațiile sociale a căror normală desfășurare presupune respectul vieții persoanei, apărarea acesteia împotriva faptelor intenționate de ucidere)

-relațiile sociale privind înfăptuirea justiției

(omorul comis pentru a se sustrage sau a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală ori de la executarea unei pedepse)
(omorul comis pentru a înlesni sau pentru a ascunde săvârșirea unei infracțiuni; omorul fiind o infracțiune mijloc)
-obiectul juridic adiacent al omorului calificat este identic cu obiectul juridic principal al infracțiunii scop
(omorul comis pentru a înlesni sau pentru a ascunde săvârșirea unei infracțiuni; omorul fiind o infracțiune scop)

-corpul persoanei în viață

1) subiectul activ:
-nu este circumstanțiat

2) subiectul pasiv:
-nu este circumstanțiat

3) participația penală:
-coautorat
-instigare
-complicitate
-///
ART. 190 – uciderea la cererea victimei

-variantă atenuată a infracțiunii de omor

-art. 22 alin. (2) teza I Cod Penal – “Consimțământul persoanei vătămate nu produce efecte în cazul infracțiunilor contra vieții”
[dacă încercarea de ucidere produce consecințe negative asupra integrității corporală sau sănătății, însă nu conduce la uciderea persoanei, făptuitorul nu va răspunde penal
deoarece intervine cauza justificativă prevăzută de art. 22 alin. (2) Cod Penal]
-persoana omului, drepturile și libertățile fundamentale ale acesteia
-dreptul la viață al persoanei
(relațiile sociale a căror normală desfășurare presupune respectul vieții persoanei, apărarea acesteia împotriva faptelor intenționate de ucidere)

-corpul persoanei în viață

1) subiectul activ:
-nu este circumstanțiat

2) subiectul pasiv:
-persoana care suferă de o boală incurabilă atestată medical, cauzatoare de suferințe permanente și greu de suporat, persoană care are discernământul intregral conservat
-persoana care suferă de o infirmitate gravă atestată medical, cauzatoare de suferințe permanente și greu de suportat, persoană care are discernământul integral conservat

3) participația penală:
-coautorat
-instigare
-complicitate

-///
ART. 191 – determinarea sau înlesnirea sinuciderii
-persoana omului, drepturile și libertățile fundamentale ale acesteia
-dreptul la viață al persoanei
(relațiile sociale a căror normală desfășurare presupune respectul vieții persoanei, apărarea acesteia împotriva faptelor prin care indirect se ajunge la suprimarea vieții)

-corpul persoanei în viață

(deși cu privire la acest aspect doctrina este unanimă în sensul menționat mai sus, domn profesor Valerian Cioclei consideră că s-ar putea susține și ideea că fapta nu are
obiect material având în vedere specificul infracțiunii, respectiv activitatea indirectă realizată de făptuitor în vederea suprimării vieții. În acest caz, elementul material nu se
îndreaptă, sub nicio formă, direct sau indirect asupra corpului persoanei; determinarea reprezintă o acțiunea persuasivă materială ce este îndreptată către mentalul victimei și
nicidecum către corpul acesteia, în timp ce înlesnirea reprezintă o activitate de sprijinire, ce nu poate lua forma unei cooperări directe)

1) subiectul activ:
-nu este circumstanțiat

2) subiectul pasiv:
-nu este circumstanțiat
(spre deosebire de variantele agravate, în varianta tip, subiectul pasiv trebuie să fie o persoană al cărei discernământ nu este alterat din pricina vârstei fragede sau a unei alte
împrejurări legate de psihicul acesteia)

3) participație penală:
-coautorat
-instigare
-complicitate

-///
ART. 192 – uciderea din culpă
-persoana omului, drepturile și libertățile fundamentale ale acesteia
-dreptul la viață al persoanei
(relațiile sociale a căror normală desfășurare presupune respectul vieții persoanei, apărarea acesteia împotriva faptelor comise din imprudență, nepricepere, neglijență etc.)

-relațiile sociale privitoare la asigurarea securității anumitor activități profesionale și speciale care pot constitui surse de pericol deosebit

-corpul persoanei în viață

1) subiectul activ:
-nu este circumstanțiat

(persoana juridică poate fi subiect activ al infracțiunii; de exemplu: o societate pe acțiuni poate răspunde pentru infracțiunea de ucidere din culpă în cazul în care se produce
un accident de muncă, având drept consecință decesul unui salariat al său, ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale privind securitatea și sănătatea în muncă)

2) subiectul pasiv:
-nu este circumstanțiat

! pluralitatea de victime antrenează în acest caz o variantă agravată a infracțiunii, iar nu o pluralitate de infracțiuni, cum se întâmplă de regulă la infracțiunile contra persoanei

! o particularitate a infracțiunii constă în faptul că aceeași persoană poate fi uneori în mod concomitent subiect activ și subiect pasiv al infracțiunii
(de exemplu: accidentul de circulație cauzat din culpa conducătorului unui vehicul, accident în care și-a găsit și el moartea)

(fapta se poate comite sub forma participației improprii, astfel, cei care au instigat sau ajutat cu intenție la comiterea faptei vor răspunde pentru instigare sau complicitate la
omor, iar autorul pentru ucidere din culpă)

-///

SITUAȚIA PREMISĂ
ELEMENTUL MATERIAL AL LATURII OBIECTIVE
URMAREA IMEDIATĂ A LATURII OBIECTIVE
LEGĂTURA DE CAUZALITATE
ART. 188 – omorul

-///

(elementul material al laturii obiective se poate realiza, fie printr-o acțiune, fie printr-o inacțiune)

-uciderea unei persoane

(direct sau indirect)
(de exemplu: lovirea cu un corp dur sau ascuțit, sugrumarea, împușcarea, punerea de otravă în alimentele pe care urmează să fie consumate de victimă, conectarea la rețeaua
electrică a unui obiect ce urmează să fi atins de către victimă, lăsarea fără hrană a unui copil, neadministrarea unui medicament etc.)

(tot o acțiune indirectă poate fi apreciată și acea acțiune prin care făptuitorul utilizează energia externă, cum ar fi aceea a unor animale; de exemplu: fapta inculpatului de a
asmuți câinii asupra victimei, cu consecința decesului)

-decesul persoanei
-trebuie dovedită
(infracțiune de rezultat)
ART. 189 – omorul calificat

! pluralitatea de elemente circumstanțiale nu constituie un concurs de infracțiuni, ci se va reține o unică infracțiune

-în interpretarea art. 189 lit. e), în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni de omor sau tentative la infracțiunea de omor, reabilitarea ori împlinirea termenului de reabilitare cu
privire la persoana condamnată definitiv care a comis anterior o infracțiune de omor sau o tentativă la infracțiunea de omor nu împiedică reținerea elementului circumstanțial
agravant
-///
-omorul comis cu premeditare
[pentru a se reține starea de premeditare, ca element circumstanțial al infracțiunii de omor, trebuie îndeplinite 3 condiții:
-adoptarea rezoluției infracționale și chibzuirea sau meditarea asupra faptei
-exteriorizarea rezoluției infracționale prin acte de pregătire a executării infracțiunii (de exemplu: obținerea de informații cu privire la victimă, pregătirea armelor sau
substanțelor utilizate, alegerea locului etc.)
-existența unui interval de timp suficient între luarea hotărârii de a ucide și punerea ei în executare]
(aceste condiții nu sunt îndeplinite în cazul unei altercații produse în aproprierea locuinței inculpatului care, pentru a se răzbuna, a intrat în casă, s-a înarmat cu un cuțit, după
care, găsind pe partea vătămată, a încercat să o ucidă. În schimb, s-a reținut prezența elementului circumstațial în situația în care inculpatul certat cu victima, s-a dus la
locuința lui, s-a înarmat cu un cuțit, a revenit la locuința victimei, a pândit-o pe aceasta timp de aproximativ 1 oră, după care, la apariția victimei i-a aplicat acesteia o lovitură
cu cuțitul în inimă, specific premeditării este faptul că inculpatul a avut timp suficient pentru a reflecta asupra acțiunii sale)

! premeditarea este o circumstanță personală

-omorul comis din interes material

(se reține acest element circumstanțial atunci când prin săvârșirea omorului se urmărește dobândirea unui aavantaj de ordin material; spre exemplu: dobândirea unei
succesiuni, neplata unei datorii, încasarea unei asigurări. Nu interesează dacă s-a obținut sau nu respectivul avantaj material)
(autorul acționează în ideea că prin uciderea persoanei vizate interesele sale vor fi satisfăcute pe cale aparent legală, că banii, bunurile sau alte foloase îi vor reveni ulterior de
drept)

! în practică s-a subliniat necesitatea de a se face distincția între omorul comis din interes material și omorul comis pentru a săvârși sau a ascunde săvârșirea unei infracțiuni
de tâlhărie sau piraterie, diferența dintre cele 2 infracțiuni constând în aceea că în cazul omorul calificat din interes material se intră în posesia avantajului material ulterior,
după o anumită perioadă de timp, iar în cazul omorului comis pentru a săvârși sau a ascunde săvârșirea unei tâlhării sau piraterii se intră în posesia bunurilor concomitent cu
uciderea persoanei sau imediat după uciderea acesteia

-omorul comis pentru a se sustrage sau a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală ori de la executarea unei pedepse
-omorul comis pentru a înlesni sau pentru a ascunde săvârșirea unei infracțiuni
(de exemplu: este omorâtă persoana care efectuează serviciul de pază pentru a înlesni evadarea din penitenciar, este ucis însățitorul unei femei pentru ca respectiva femeia să
poată fi violată)
(de exemplu: uciderea unei persoane care a fost victima unei infracțiuni, uciderea unei persoane care a fost martor ocular la săvârșirea unei infracțiuni)

! elementul circumstanțial în cauză este o circumstanță personală

! în această modalitate a omorului calificat se ve reține un concurs de infracțiuni cu infracțiunea săvârșită efectiv anterior/ulterior uciderii
-omorul comis de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de omor sau o tentativă la infracțiunea de omor
(principala condiție care trebuie îndeplinită pentru a se putea reține acest element circumstanțial este comiterea anterioară a unui omor sau a unei tentative la omor; omorul
din antecedență nu se comite cu aceeași ocazie sau în aceeași împrejurare cu omorul calificat, fiind posibil ca subiectul pasiv al tentativei la omor să coincidă cu subiectul
pasiv al infracțiunii ulterioare de omor)
(în aplicarea dispozițiilor prezentei variante, prin infracțiune de omor comisă anterior se înțelege orice faptă de ucidere a unei persoane, săvârșită cu intenție directă sau
indirectă; nu intră în antecedența omorului calificat în această variantă infracțiunile comise cu intenție depășită care au avut ca urmare moartea victimei)

! după cum s-a pronunțat instanța supremă, există 2 condiții alternative: fie trebuie să existe o condamnare definitivă pentru prima faptă, fie trebuie ca omorurile comise în
împrejurări diferite să fie judecate împreună

! dispozițiile privitoare la concursul de infracțiuni și la recidivă sunt incidente

! elementul circumstanțial în discutție este o circumstanță personală

-omorul comis asupra a 2 sau mai multe persoane

(pentru a fi în prezența acestui element circumstanțial trebuie ca uciderea a 2 sau a mai multor persoane să fie realizată în aceeași împrejurare sau cu aceeași ocazie; omorul
săvârșit asupra a 2 sau mai multor persoane poate fi săvârșit fie printr-o acțiune unică, fie succesiv, prin acțiuni diferite, dar în aceeași înprejurare sau cu aceeași ocazie)
(este important de subliniat faptul că existența intenției de a ucide trebuie stablită în raport cu fiecare victimă)

! în cazul în care doar o singură persoană dintre cele vizate de autor a fost ucisă, ICCJ a apreciat că, actele de violență cu intenția de a ucide, săvârșite în aceeași împrejurare
asupra a 2 persoane, dintre care una a decedat constituie atât infracțiunea de omos comisă asupra unei singure persoane, cât și tentativă de omor asupra altei persoane, aflate
în concurs, elementul circumstanțial privind uciderea a 2 sau mai multor persoane nefiind aplicabi. Același raționament și aceeași soluție s-ar aplica și în ipoteza în care există
mai multe victime dinte care una singură decedează: ar fi o singură infracțiune de omor în concurs cu mai multe tentative la omor. Astfel, s-a considerat că fapta constituie
infracțiune unică de omor săvârșită asupra a 2 sau mai multor persoane numai dacă toate victimele decedează, și tentativă la prezenta infracțiune dacă infracțiunea a rămas în
fază de tentativă în raport cu toate victimele

-omorul comis asupra unei femei gravide

(pentru a se reține elementul circumstanțial în discuție este necesar ca făptuitorul să fi cunoscut starea de graviditate a victimei; nu se va reține omorul în variantă calificată în
ipoteza în care făptuitorul avea convingerea fermă că victima este gravidă, însă această percepție este ulterior infirmată)

! trebuie subliniată distincția clară ce există între omorul comis asupra unei femei gravide și infracțiunea de întrerupere a cursului sarcinii, în varianta agravată, atunci când
fapta a avut ca urmare decesul femeii însărcinate reglementată de art. 201 alin. (3) teza a II-a din Codul Penal; în cazul omorului calificat, elementul material, respectiv
acțiunea de ucidere, se îndreaptă împotriva femeii gravide, făptuitorul acționează cu intenția de a suprima viața femeii gravide; în schimb, în cazul întreruperii cursului
sarcinicii, autorul acționează asupra produsului de concepție cu intenția de a opri cursul sarcinii, rezultatul mai grav, respectiv decesul femeii însărcinate, producându-se din
culpă, latura subiectivă fiind caracterizată în acest caz prin existența vinovăției în forma intenției depășite

! starea de graviditate a victimei este o circumstanță reală

-omorul comis prin cruzimi
(actele de cruzime indică acele manifestări feroce în urma cărora se produc unei persoane suferințe grele, deosebite, suferințe chinuitoare și prelungite; în doctrină s-a
subliniat ideea că, în acest caz, omorul este realizat într-un mod care presupune ca victima să fie supusă unor suferințe mai mari decât cele care însoțesc de regulă uciderea
unei persoane, fiind vorba de o chinuire suplimentară a victimei)
(de exemplu: loviturile aplicate victimei în mod repetat și cu intensitate, cu ajutorul unor obiecte dure, asupra unor regiuni diverse ale corpului; victima a fost supusă unor
mutilări sau a unor torturi înainte de a i se aplica lovitura sau loviturile letale; victima a fost stropită cu o substanță inflamabilă după care i s-a dat foc; făptuitorul a turnat apă
clocotită asupra corpului unui copil; punerea victimei în situația de a fi lovită și chinuită în prezența unor persoane apropiate)

(împrejurarea că fapta a trezit un sentiment de oroare în rândul opiniei publice nu este suficientă prin ea însăși pentru reținerea cruzimilor; ferocitatea acțiunii de ucidere este
pusă în legătură cu suferințele provocate victimei, și nu cu oroarea produsă în rândul opiniei publice. În acest context, reperul esențial pentru reținerea acestui element
circumstanțial trebuie să rămâne chinuirea suplimentară a victimei, ceea ce presupune ca aceasta să fie în viață la momentul exercitării violențelor excesive)

! uciderea prin cruzimie este o circumstanță reală

-decesul persoanei
-trebuie dovedită
(infracțiune de rezultat)

ART. 190 – uciderea la cererea victimei

-specific acestei variante atenuate a omorului este faptul că dreptul la viață este protejat și în situațiile în care o anumită persoană dorește să renunțe la propriul drept

-este necesar să preexiste și să fie atestată medical fie o boală incurabilă, fie o infirmitate gravă care, în plus, trebuie să cauzeze suferințe permanente și greu de suportat
(pentru stabilirea existenței situației premisă va fi necesară dispunerea unei expertize medico-legale)

(elementul material al laturii obiective se poate realiza, fie printr-o acțiune, fie printr-o inacțiune)

-uciderea unei persoane

(teoretic, pot fi avute în vedere aceleași modalități concrete prin care se realizează un omor; practic, acțiunile sau inacțiunile trebuie să provoace suferințe minime victimei; de
exemplu: administrarea unor substanțe analgezice în doză letală, deconectarea de la un aparat ce suplinește o funcție vitală, întreruperea unui tratament)

! cerințe esențiale:
-trebuie să existe o cerere explicită, serioasă, conștientă și repetată din partea victimei
-victima trebuie să sufere de o boală incurabilă sau de o infirmitate gravă atestată medical, cauzatoare de suferințe permanente și greu de suportat

-sinciderea persoanei
-încercarea de sinucidere a persoanei
-trebuie dovedită
(infracțiune de rezultat)
ART. 191 – determinarea sau înlesnirea sinucierii

-această incriminare prezintă o incriminare ce constă în aceea că sunt incriminate unele activități care doar în mod indirect conduc la suprimarea vieții unei persoane, mai
exact a o auto-suprimare a vieții sau la o încercare de acest fel
-///
alin. (1):
-determinarea sinuciderii
-înlesnirea sinuciderii
(existența infracțiunii este condiționată de sinuciderea persoanei)

=determinarea sinuciderii = convingerea unei persoane de a se sinucide, subiectul pasiv având posibilitatea de a hotărâ în mod liber dacă să se sinucidă sau nu
(de exemplu: îndemnuri, rugăminți, presiuni, amenințări)
! nu trebuie depășită limita între convingere și constrângere; dacă subiectul pasiv nu este determinat, ci este constrâns, adică este adus în starea ca, împotriva voinței sale, să
realizeze un act prin care să-și curme viața, fapta va constitui infracțiunea de omor săvârșită de făptuitor prin folosirea energiei fizice a victimei

=înlesnirea sinuciderii = activitatea de sprijinire, de ajutare a victimei în realizarea hotărârii de a-și suprima viața; sprijinul sau ajutorul dat trebuie să se manifeste sub forma
unei cooperări indirecte
(de exemplu: făptuitorul îi pune la dispoziție victimei o substanță otrăvitoare sau când îi înmânează o armă; cunoscând intenția victimei de a se sinucide, nu încuie, în mod
intenționat, un dulap cu medicamente)
! dacă, dimpotrivă, făptuitorul o ajută pe victimă să ducă paharul la gură sau ridică mâna înarmată a victimei și o ajută să apese pe trăgaci, ne vom afla în fața unei cooperări
directe și se va reține comiterea unei infracțiuni de omor

alin. (2):
-determinarea sinuciderii unui minor cu vârsta cuprinsă între 13 și 18 ani
-înlesnirea sinuciderii unui minor cu vârsta cuprinsă între 13 și 18 ani
-determinarea sinuciderii unei persoane cu discernământul diminuat
-înlesnirea sinuciderii unei persoane cu discernământul diminuat
(existența infracțiunii este condiționată de sinuciderea persoanei)
alin. (3):
-determinarea sinuciderii unui minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani
-înlesnirea sinucerii unui minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani
-determinarea sinuciderii unei persoane care nu a putut să-și dea seama de consecințele acțiunilor sau inacțiunilor sale ori nu putea să le controleze
-înlesnirea sinuciderii unei persoane care nu a putut să-și dea seama de consecințele acțiunilor sau inacțiunilor sale ori nu putea să le controleze
(existența infracțiunii este condiționată de sinuciderea persoanei)

alin. (4):
-determinarea sinuciderii
-înlesnirea sinucerii
(care a avut ca urmare o încercare de sinucidere)

-sinuciderea persoanei
-încercarea de sinucidere a persoanei
-trebuie dovedită
(infracțiune de rezultat)

ART. 192 – uciderea din culpă

-în doctrină, varianta de la alin. (2) al art. 192 Cod Penal a fost intitulată “uciderea din culpă profesională sau specială”

-///
(elementul material al laturii obiective se poate realiza, fie printr-o acțiune, fie printr-o inacțiune)

alin. (1):
-uciderea unei persoane
(de exemplu: alergând, lovește din neatenție o persoană, iar aceasta din urmă se dezechilibrează, cade și se lovește mortal; pe un timp geros, mama uită ferestrele deschise
într-o cameră în care se afla copilul sugar, iar copilul decedează din cauza frigului; fapta militarului, aflat în serviciul de pază, de a lăsa arma încărcată și nesupravegheată în
apropierea unu grup de copii, din care cauză unul dintre aceștia folosind-o, a împușcat o altă persoană care a decedat)

(în schimb, în cazurile în care lovirea sau acțiunile violente sunt cu intenție îndreptate spre victimă, acțiuni ce au produs decesul persoanei vătămate, fapta ce se va reține fiind
cea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte; de exemplu: făptuitorul îmbrâncește o persoană care, mai apoi, se dezechilibrează, cade și se lovește cu capul de o suprafață
dură, lovitură ce provoacă decesul persoanei)
alin. (2):
-uciderea unei persoane din culpă ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea
unei anume activități
(de exemplu: accidentele de circulație soldate cu decesul unei persoane, culpele medicale, accidentele de muncă produse ca urmare a nerespectării normelor de securitate și
sănătate în muncă)

! cerințe esențiale:
-făptuitorul să fie un profesionist, meseriaș ori să îndeplinească o anumită activitate
-pentru exercitarea profesiei, meseriei sau activității să existe dispoziții legale sau măsuri de prevedere
-să nu fi fost respectate dispozițiile sau măsurile de prevedere
(cele 3 cerințe au fost corect stabilite, însă trebuie menționat faptul că domn profesor Valerian Cioclei consideră că nu este necesar ca făptuitorul să fie un profesionist sau un
meseriaș, ci este suficient să exercite activitățile specifice profesiei sau meseriei)

! când nerespectarea unei dispoziții legale constituie prin ea însăși o infracțiune, vom reține un concurs de infracțiuni
(de exemplu: infracțiunea de conducere fără permis)

-decesul persoanei
-trebuie dovedită
(infracțiune de rezultatt)

FORMA DE VINOVĂȚIE A LATURII SUBIECTIVE

MOBILUL ȘI SCOPUL LATURII SUBIECTIVE
FORMELE ȘI VARIANTELE INFRCȚIUNII
SANCȚIUNI ȘI TENTATIVĂ
ART. 188 – omorul

! în practică apar deseori dificultăți în stabilirea vinovăției care stă la baza comiterii unor fapte de violență împotriva persoanei și, de aici, probleme privind corecta încadrare
juridică. În linii generale, din acest punct de vedere, sunt 2 categorii de probleme. În cazul în care, în urma violențelor exercitate, victima decedează, pot să apară dificultăți în
a distinge între infracțiunea de omor și cea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. În cazul în care decesul nu se produce, dar violențele provoacă victimei leziuni care
necesită un număr mai mare sau mai mic de îngrijiri medicale sau care îi pun acestuia în primejdie viața, pot să apară dificultăți în a distinge între o tentativă la omor și o
infracțiune contra integrității corporale. În ambele ipoteze se pune, de fapt, problema de a distinge între intenția de a ucide și intenția de a exercita violențe, violențe care pot
duce uneori la un rezultat mai grav decât cel urmărit sau acceptat. În vederea stabilirii concrete a vinovăției pentru săvârșirea infracțiunii de omor, există, pe lângă analiza
subiectivă a cauzei respective, și unele date obiective care pot să conducă la constatarea intenției, cum ar fi:
-obiectul utilizat de făptuitor
-regiunea anatomică/zona vizată prin acțiune (dacă este sau nu viatală)
-intensitatea cu care a fost aplicată lovitura
-numărul loviturilor
-vârsta
-starea de sănătate a victimei

-există vinovăție sub forma intenției și atunci când ne aflăm în fața unei erori asupra identității persoanei (error in personam), precum și în cazul devierii din eroare a loviturii,
de la persoana vizată la o altă persoană, prin mânuirea defectuoasă a mijloacelor de execuție (aberratio ictus)

-intentiție directă
-intenție indirectă

-///
-///
-tentativă

ART. 189 – omorul calificat

-se reține premeditarea și în cazul erorii asupra persoanei (error in personam), precum și în cazul devierii din eroare a loviturii către o altă persoană, prin mânuirea
defectuoasă a mijloacelor de execuție (aberratio ictus)
-se reține elementul circumstanțial prevăzut la lit. b) al art. 189 și în cazul erorii asupra persoanei (error in personam), precum și în cazul devierii din eroare a loviturii către o
altă persoană, prin mânuirea defectuoasă a mijloacelor de execuție (aberratio ictus)

-omorul calificat se pedepsește cu detențiunea pe viață sau închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi, deci cu cea mai gravă pedeapsă existentă
în legea penală română

-intenție directă
-intenție indirectă
-scopul – obținerea unui interes material
(omorul comis din interes material)
– sustragerea pe sine sau pe altul de la tragerea la răspundere penală sau de la executarea unei pedepse)
(omorul comis pentru a se sustrage sau a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală ori de la executarea unei pedepse)
-///
-tentativă
ART. 190 – uciderea la cererea victimei
-intenție directă
-intenție indirectă

-///
-///
-///
ART. 191 – determinarea sau înlesnirea sinuciderii
-intenție directă
-intenție indirectă
-///
-alin. (1) – variantă tip
-alin. (2) – variantă agravată
-alin. (3) – variantă agravată
-alin. (4) –variantă atenuată

-///
ART. 192 – uciderea din culpă
-culpă cu prevedere
-culpă fără prevedere
-///
-alin. (1) – variantă tip
-alin. (2) – variantă agravată
-alin. (3) – variantă agravată

-///