INFRACȚIUNI CONTRA PATRIMONIULUI

TÂLHĂRIA
Infracțiuni:
-tâlhăria
-tâlhăria calificată
-tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei

OBIECTUL JURIDIC
OBIECTUL MATERIAL
SUBIECȚII INFRACȚIUNII
LOCUL ȘI TIMPUL SĂVÂRȘIRII INFRACȚIUNII
ART. 233 – tâlhăria

-după cum s-a afirmat în doctrină, nu există deosebire cantitativă sau calitativă între obiectul
material al infracțiunii de tâlhărie și obiectul material al infracțiunii de furt
-relațiile sociale privind patrimoniul
-relațiile privind posesia sau detenția bunurilor mobile aflate în patrimoniul unei persoane
-libertatea fizică, libertatea psihică, integritatea corporală, sănătatea persoanei
-bunul mobil
-corpul persoanei în viață
(în situația în care fapta este săvârșită prin exercitarea de loviri sau alte violențe)
1) subiectul activ:
-nu este circumstanțiat
2) subiectul pasiv:
-nu este circumstanțiat
! subiectul pasiv al infracțiunii poate fi atât victimă a deposedării, cât și victimă a violențelor
exercitate; astfel, este posibil ca o persoană să fie deposedată de bun, iar violențele să se exercite
asupra altei sau altor persoane; de exemplu: X îi sustrage o sumă de bani lui Y și îl lovește pe Z
care încearcă să-l rețină
3) participația penală:
-coautorat
-instigare
-complicitate
! pentru a se putea reține calitatea de coautor, participantul trebuie să realizeze în mod nemijlocit
acte ce intră în conținutul laturii obiective, fie ca element material principal (luarea bunului), fie
ca element material adiacent (exercitarea de violențe)
-///
ART. 234 – tâlhăria calificată
-relațiile sociale privind patrimoniul
relațiile privind posesia sau detenția bunurilor mobile aflate în patrimoniul unei persoane
-libertatea fizică, libertatea psihică, integritatea corporală, sănătatea persoanei
-bunul mobil
-corpul persoanei în viață
(în situația în care fapta este săvârșită prin exercitarea de loviri sau alte violențe)
1) subiectul activ:
-nu este circumstanțiat
2) subiectul pasiv:
-nu este circumstanțiat
3) participația penală:
-coautorat
-instigare
-complicitate
! pentru a se putea reține calitatea de coautor, participantul trebuie să realizeze în mod nemijlocit
acte ce intră în conținutul laturii obiective, fie ca element material principal (luarea bunului), fie
ca element material adiacent (exercitarea de violențe)
-///
ART. 236 – tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei
-relațiile sociale privind patrimoniul
relațiile privind posesia sau detenția bunurilor mobile aflate în patrimoniul unei persoane
-viața persoanei
-bunul mobil
-corpul persoanei în viață
1) subiectul activ:
-nu este circumstanțiat
2) subiectul pasiv:
-nu este circumstanțiat
3) participația penală:
-coautorat
-instigare
-complicitate
! pentru a se putea reține calitatea de coautor, participantul trebuie să realizeze în mod nemijlocit
acte ce intră în conținutul laturii obiective, fie ca element material principal (luarea bunului), fie
ca element material adiacent (exercitarea de violențe)
-///
 SITUAȚIA PREMISĂ
ELEMENTUL MATERIAL AL LATURII OBIECTIVE
URMAREA IMEDIATĂ A LATURII OBIECTIVE
LEGĂTURA DE CAUZALITATE
ART. 233 – tâlhăria
! din cauza specificului infracțiunii sunt asimilate “luării bunului” și ipotezele în care victima
remite ea însăși bunul, în mod silit, sau abandonează bunul în favoarea autorului, din cauza
amenințărilor, ori pierde contactul vremelnic cu bunul, în urma violențelor exercitate, iar autorul
și-l însușește
! în ipoteza în care victima predă ea însăși bunul, ca urmare a amenințărilor ori a violențelor
fizice exercitate asupra ei, fapta nu trebuie confundată cu infracțiunea de șantaj. În cazul
șantajului, între momentul exercitării violențelor fizice sau amenințării și momentul remiterii
bunului trebuie să existe un interval de timp, astfel încât să nu existe coincidență între violențe și
predarea bunului, ceea ce caracterizează această infracțiune fiind obținerea ulterioară a bunului,
în timp ce la tâlhărie există simultaneitate între violențele exercitate și actul victimei de a preda
bunul său

-///
-luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul
de a și-l însuși pe nedrept
+
-întrebuințarea de violențe
(elementul material secundar poate fi realizat, în anumite situații, și prin exercitarea de violențe
asupra unor lucruri, iar nu în mod direct asupra persoanei. În aceste cazuri, este necesar ca
violențele asupra lucrurilor să constituie o amenințare; de exemplu: în cazul sustragerilor de
obiecte de pe bancheta autoturismului staționat care au loc în prezența conducătorului auto, prin
spargerea bruscă și violentă a geamului de la una dintre portiere)
! în ipoteza în care prin exercitarea violențelor se produce și o distrugere sau degradare a unui
bun, fapta de distrugere este absorbită de tâlhărie
-întrebuințarea de amenințări
-punerea victimei în stare de inconștiență
-punerea victimei în neputință de a se apăra
! cerințe esențiale:
-luarea bunului trebuie să se facă fără consimțământul celui deposedat
! între cele 2 componente ale elementului material al laturii obiective (elementul material
principal și elementul material adicent), trebuie să existe o relație mijloc-scop; astfel, violențele
trebuie să se realizeze fie anterior sau concomitent furtului, dar în scopul comiterii acestuia, fie
ulterior furtului, dar cu scopul de a păstra bunul furat ori de a înlătura urmele infracțiunii ori
pentru ca făptuitorul să-și asigure scăparea. Inexistența acestei relații conduce la reținerea unei
infracțiuni de furt și, eventual, o altă infracțiune
! este important de reținut că legătura dintre acțiunea principală și acțiunea adiacentă nu
presupune, în mod obligatoriu, ca acestea să se exercite asupra uneia și aceleiași persoane
! în cazul violențelor fizice, fapta trebuie să aibă ca urmare imediată secundară consecințele
prevăzute de art. 193 Cod Penal. În schimb, dacă se produc consecințe mai grave, de genul celor
la care se referă art. 194 din Codul Penal, fapta va reprezenta o tâlhărie calificată
! probleme de interpretare au ridicat în practică situațiile în care, în aceeași împrejurare, se
realizează o pluralitate de acte reprezentând elementul material, principal sau adiacent. Astfel, în
ipoteza în care se constată:
-o pluralitate de acte specifice furtului care ar duce la reținerea unei singure infracțiuni de furt și
o singură victimă a actelor de violență, se va reține o singură infracțiune de tâlhărie
-o pluralitate de victime ale actelor de violență și o singură acțiune specifică furtului, se va reține
o singură infracțiune de tâlhărie
-o pluralitate de acte specifice furtului, combinată cu o pluralitate de victime ale actelor de
violență, se va reține o pluralitate de infracțiuni de tâlhărie
! rezumând, în cazul tâlhăriei, unitatea sau pluralitatea de tâlhării trebuie stabilită prin raportare
la elementul material principal care intră în alcătuirea infracțiunii complexe de tâlhărie, în
funcție de existența uneia sau mai multor fapte de furt ce intră în alcătuirea infracțiunii
! unitatea sau pluralitatea furtului se stabilește în funcție de unitatea sau pluralitatea de posesii,
iar nu în funcție de unitatea de pluralitatea de patrimonii
-schimbarea ilicită a stării de fapt a bunului, prin scoaterea acestuia din sfera de stăpânire a
posesorului sau detentorului și lipsirea acestuia de posibilitatea de a mai dispune de bun
(urmarea imediată conduce, inevitabil, la producerea unui prejudiciu, precum:
-diminuarea patrimoniului
-lipsa de folosință a bunului
-imposibilitatea de a mai dispune de bun)
-lezarea libertății fizice, libertății psihice, integrității corporale, sănătății persoanei
-ex re
(infracțiune de pericol)
-trebuie dovedită
(infracțiune de rezultat)
ART. 234 – tâlhăria calificată
-diferența esențială față de infracțiunea prevăzută de art. 228 din Codul Penal este aceea că în
cazul tâlhăriei, arma este folosită la comiterea faptei, fie prin amenințarea victimei, fie prin
utilizarea efectivă a acesteia.
! în cazul utilizării efective a armei, trebuie să rezulte intenția vătămării persoanei, iar nu cea a
uciderii, deoarece, în această din urmă ipoteză, se va reține un concurs de infracțiuni între omor
sau, după caz, tentativă la omor calificat comis pentru a înlesni sau a ascunde săvârșirea altei
infracțiuni și tâlhărie
-art. 179 alin. (1) Cod Penal – “Armele sunt instrumentele, dispozitivele sau piesele declarate
astfel prin dispoziții legale.”
(arme propriu-zise)
-art. 179 alin. (2) Cod Penal – “Sunt asimilate armelor orice alte obiecte de natură a putea fi
folosite ca arme și care au fost întrebuințate pentru atac.”
(arme asimilate)
(întrucât textul vorbește de folosirea armelor, armele trebuie efectiv folosite ca mijloc de
executare a infracțiunii)
-///
alin. (1):
-tâlhăria săvârșită prin folosirea de arme ori substanțe explozive, narcotice sau paralizante
-tâlhăria săvârșită prin simularea de calități oficiale
! dacă prin simularea unor calități oficiale făptuitorul reușește să inducă în eroare victma, iar
aceasta îi predă un bun, fără să se exercite violențe, fapta ar putea fi încadrată ca înșelăciune în
varianta agravată, art. 244 alin. (2) din Codul Penal, dar nu ca tâlhărie
-tâlhăria săvârșită de către o persoană mascată, deghizată sau travestită
-tâlhăria săvârșită în timpul nopții
(pentru stabilirea elementului circumstanțial trebuie utilizat criteriul realității, adică trebuie să se
realizeze o raportare la un complex de factori precum: anotimpul, data calendaristică, poziția
topografică a localității, condițiile atmosferice din momentul comiterii faptei)
(elementul circumstanțial este incident ori de câte ori fapta s-a comis după instalarea
întunericului nopții, chiar dacă locul de unde a fost sustras obiectul furtului era luminat)
(în situația în care fapta se comite într-un spațiu iluminat artificial, în care se desfășoară în mod
normal diferite activități după lăsarea întunericului, fapta va fi încadrată drept infracțiune de
tâlhărie simplă)
-tâlhăria săvârșită într-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport
(de exemplu: atacurile violente comise asupra conducătorilor de autoturisme oprite în trafic, prin
spargerea geamurilor sau forțarea portierelor și sustragerea de bunuri din interiorul
autoturismului; prin violență un conducător auto este deposedat de vehicul)
-tâlhăria comisă prin violare de domiciliu sau sediu profesional
alin. (2):
-tâlhăria de țiței, gazolină, condensat, etan lichid, benzină, motorină, alte produse petroliere sau
gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisternă
-tâlhăria de componente ale sistemelor de irigații
-tâlhăria de componente ale rețelelor electrice
-tâlhăria unui dispozitiv ori a unui sistem de semnalizare, alarmare ori alertare în caz de incendiu
sau alte situații de urgență publică
-tâlhăria unui mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenție la incendiu, la accidente de
cale ferată, rutiere, navale sau aeriene, ori în caz de dezastru
-tâlhăria de instalații de siguranță și dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian și
componente ale acestora, precum și componente ale mijloacelor de transport aferente
-tâlhăria de bunuri prin însușirea cărora se pune în pericol siguranța traficului și a persoanelor pe
drumurile publice
-tâlhăria de cabluri, linii, echipamente și instalații de telecomunicații, radiocomunicații, precum
și componente de comunicații
alin. (3):
-tâlhăria care a avut ca urmare vătămarea corporală
! dacă violențele au produs consedințele specifice art. 193 din Codul Penal, acestea sunt
absorbite în varianta tip a tâlhăriei; în cazul unor consecințe mai grave, ce se încadrează printre
cele prevăzute la art. 194 din Codul Penal, se va reține tâlhăria calificată
! cerințe esențiale:
-luarea bunului trebuie să se facă fără consimțământul celui deposedat
-schimbarea ilicită a stării de fapt a bunului, prin scoaterea acestuia din sfera de stăpânire a
posesorului sau detentorului și lipsirea acestuia de posibilitatea de a mai dispune de bun
(urmarea imediată conduce, inevitabil, la producerea unui prejudiciu, precum:
 -diminuarea patrimoniului
-lipsa de folosință a bunului
-imposibilitatea de a mai dispune de bun)
-lezarea libertății fizice, libertății psihice, integrității corporale, sănătății, vătămarea corporală a
persoanei
-ex re
(infracțiune de pericol)
-trebuie dovedită
(infracțiune de rezultat)
ART. 236 – tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei
-///
-luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul
de a și-l însuși pe nedrept
+
-întrebuințarea de violențe
-întrebuințarea de amenințări
-punerea victimei în stare de inconștiență
-punerea victimei în neputință
de a se apăra
! cerințe esențiale:
-luarea bunului trebuie să se facă fără consimțământul celui deposedat
-schimbarea ilicită a stării de fapt a bunului, prin scoaterea acestuia din sfera de stăpânire a
posesorului sau detentorului și lipsirea acestuia de posibilitatea de a mai dispune de bun
(urmarea imediată conduce, inevitabil, la producerea unui prejudiciu, precum:
-diminuarea patrimoniului
-lipsa de folosință a bunului
-imposibilitatea de a mai dispune de bun)
-decesul persoanei
-ex re
(infracțiune de pericol)
-trebuie dovedită
(infracțiune de rezultat)

FORMA DE VINOVĂȚIE A LATURII SUBIECTIVE

MOBILUL ȘI SOCOPUL LATURII SUBIECTIVE
FORMELE ȘI VARIANTELE INFRACȚIUNII
SANCȚIUNI ȘI TENTATIVĂ
ART. 233 – tâlhăria
-intenție directă calificată prin scop
-scopul – însușirea pe nedrept a bunului
+
– violențele trebuie să aibă drept scop fie sustragerea bunului, fie păstrarea acestuia, fie
înlăturarea urmelor infracțiunii, fie ca făptuitorul să-și asigure scăparea
-infracțiune complexă
-art. 2561 – variantă agravată
-tentativă
(tentativa acestei infracțiuni coincide cu tentativa de la infracțiunea de furt, la care trebuie să se
adauge faptul consumat al acțiunii adiacente)
(de exemplu: în cazul în care făptuitorul a pătruns într-o locuință, a scotocit printre lucruri în
căutarea unor valori, fără însă a-și apropria vreun bun și, fiind surprins de partea vătămată, a
exercitat violențe asupra acesteia pentru a-și asigura scăparea)
(de exemplu: în cazul în care făptuitorul a exercitat violențe în scop de furt, dar partea vătămată
nu avea bunuri asupra sa, în momentul respectiv)
ART. 234 – tâlhăria calificată
-intenție directă calificată prin scop
-intenție depășită
-scopul – însușirea pe nedrept a bunului
+
– violențele trebuie să aibă drept scop fie sustragerea bunului, fie păstrarea acestuia, fie
înlăturarea urmelor infracțiunii, fie ca făptuitorul să-și asigure scăparea
-infracțiune complexă
-art. 2561 – variantă agravată
-tentativă
ART. 236 – tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei
-art. 36 alin. (3) Cod Penal – “Infracțiunea complexă săvârșită cu intenție depășită, dacă s-a
produs numai rezultatul mai grav al acțiunii secundare, se sancționează cu pedeapsa prevăzută
de lege pentru infracțiunea complexă consumată.”
-intenție depășită
-scopul – însușirea pe nedrept a bunului
+
– violențele trebuie să aibă drept scop fie sustragerea bunului, fie păstrarea acestuia, fie
înlăturarea urmelor infracțiunii, fie ca făptuitorul să-și asigure scăparea
-infracțiune complexă
-art. 2561 – variantă agravată
-///