INFRACȚIUNI CONTRA PATRIMONIULUI

DISTRUGEREA ȘI TULBURAREA DE POSESIE

Infracțiuni:
-distrugerea
-distrugerea calificată
-distrugerea din culpă
-tulburarea de posesie

OBIECTUL JURIDIC
OBIECTUL MATERIAL
SUBIECȚII INFRACȚIUNII
LOCUL ȘI TIMPUL SĂVÂRȘIRII INFRACȚIUNII
AR T. 253 – distrugerea
-distrugerea reprezintă o faptă contra patrimoniului oarecum atipică, deoarece, în principiu,
făptuitorul nu obține vreun folos material, pentru sine sau pentru altul, în urma comiterii
infracțiunii
-relațiile sociale privind patrimoniul
-relațiile patrimoniale cu privire la integritatea materială și funcțională a bunurilor
-bunul mobil
-bunul imobil
1) subiectul activ:
-nu este circumstanțiat
! poate fi subiect activ al infracțiunii inclusiv proprietarul bunului
(calitatea de subiect activ o poate avea inclusiv o persoană juridică)
2) subiectul pasiv:
-nu este circumstanțiat
(subiectul pasiv al acestei infracțiuni este, în principal, persoana căreia îi aparține bunul.
Subiecții pasivi adiacenți pot fi și persoanele care au asupra acestor bunuri anumite drepturi și
care au înregistrat o pagubă, precum: creditorul gajist, creditorul ipotecar, uzufructuarul,
locatarul)
3) participația penală:
-coautorat
-instigare
-complicitate
-///
ART. 254 – distrugerea calificată
-distrugerea reprezintă o faptă contra patrimoniului oarecum atipică, deoarece, în principiu,
făptuitorul nu obține vreun folos material, pentru sine sau pentru altul, în urma comiterii
infracțiunii
-relațiile sociale privind patrimoniul
-relațiile patrimoniale cu privire la integritatea materială și funcțională a bunurilor
-viața
-integritatea fizică
-sănătatea persoanei
-bunul imobil
-lucrările
-echipamentele
-instalațiile
-componente ale acestora
-corpul persoanei în viață
1) subiectul activ:
-nu este circumstanțiat
! poate fi subiect activ al infracțiunii inclusiv proprietarul bunului
(calitatea de subiect activ o poate avea inclusiv o persoană juridică)
2) subiectul pasiv:
-nu este circumstanțiat
3) participația penală:
-coautorat
-instigare
-complicitate
-///
ART. 255 – distrugerea din culpă
-distrugerea reprezintă o faptă contra patrimoniului oarecum atipică, deoarece, în principiu,
făptuitorul nu obține vreun folos material, pentru sine sau pentru altul, în urma comiterii
infracțiunii
-relațiile sociale privind patrimoniul
-relațiile patrimoniale cu privire la integritatea materială și funcțională a bunurilor
-viața, integritatea fizică, sănătatea persoanei
-bunul mobil
-bunul imobil
-lucrările
-echipamentele
-instalațiile
-componente ale acestora
-corpul persoanei în viață
1) subiectul activ:
-nu este circumstanțiat
! poate fi subiect activ al infracțiunii inclusiv proprietarul bunului
(calitatea de subiect activ o poate avea inclusiv o persoană juridică)
2) subiectul pasiv:
-nu este circumstanțiat
(participația improprie este posibilă, persoanele care au determinat, înlesnit sau ajutat în orice
mod, cu intenție, la săvârșirea distrugerii din culpă fiind sancționate pentru instigare, respectiv
complicitate la infracțiunea de distrugere)
-///
ART. 256 – tulburarea de posesie
-relațiile sociale privind patrimoniul
-relațiile patrimoniale privind
posesia pașnică a imobilelor și dreptul persoanei de a se folosi de aceste bunuri în mod
netulburat
-libertatea psihică, integritatea corporală, sănătatea persoanei
-bunul imobil
-corpul persoanei în viață
(în ipoteza în care fapta se comite prin exercitarea de violențe fizice)
-semnele de hotar
(în măsura în care aceste bunuri
sunt distruse sau deteriorate)
1) subiectul activ:
-nu este circumstanțiat
! în literatura de specialitate s-a admis ideea că subiect activ al tulburării de posesie poate fi
chiar proprietarul imobilului, în ipoteza în care fapta se comite împotriva unei persoane
îndreptățite să aibă posesia sau detenția aceluiași imobil, cum ar fi, spre exemplu: locatarul,
uzufructuarul, coproprietarul imobilului etc.
(calitatea de subiect activ o poate inclusiv o persoană juridică)
2) subiectul pasiv:
-nu este circumstanțiat
(când posesorul este altă persoană decât proprietarul imobilului, subiecții pasivi vor fi atât
posesorul, cât și proprietarul, legea ocrotind relația patrimonială dintre aceștia și deci pe fiecare
dintre ei)
3) participația penală:
-coautorat
-instigare
-complicitate
-///

SITUAȚIA PREMISĂ
ELEMENTUL MATERIAL AL LATURII OBIECTIVE
URMAREA IMEDIATĂ A LATURII OBIECTIVE
LEGĂTURA DE CAUZALITATE
ART. 253 – distrugerea
-starea de integritate materială și funcțională a bunului
(bunul trebuie să prezinte o anumită utilitate, să aibă o anumită valoare, altfel spus, să fie
susceptibil de a suferi o vătămare)
(elementul material al laturii obiective se poate realiza, fie printr-o acțiune, fie printr-o
inacțiune)
alin. (1):
-distrugerea unui bun aparținând altuia
-degradarea unui bun
aparținând altuia
-aducerea în stare de neîntrebuințare a unui bun aparținând altuia
-împiedicarea luării măsurilor de conservare
-împiedicarea luării măsurilor de salvare
-înlăturarea măsurilor (de conservare sau de salvare) luate
(împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare, precum și înlăturarea măsurilor de
conservare sau salvare luate reprezintă modalități indirecte de a obține distrugerea unui bun)
alin. (2):
-distrugerea unui înscris sub semnătură privată, care aparține în tot sau în parte altei persoane și
servește la dovedirea unui drept de natură patrimonială
(existența infracțiunii este condiționată de producerea unei pagube)
! trebuie precizat că în cazul unor acte sau înscrisuri cu un regim special funcționează o protecție
diferită, iar într-o astfel de ipoteză sunt incidente dispozițiile speciale, nu cele generale privind
distrugerea. Este vorba, spre exemplu, de actele sau înscrisurile care se află în păstrarea ori
deținere unei persoane din cele la care se referă art. 176 sau art. 175 alin. (2) din Codul Penal,
caz în care sunt incidente dispozițiile art. 259 Cod Penal, sustragerea sau distrugerea de
înscrisuri; de înscrisurile utile adevărului într-o cauză judiciară sau înscrisuri emise sau adresate
unui organ judiciar, caz în care sunt incidente dispozițiile art. 275 din Codul Penal, sustragerea
sau distrugerea de probe ori de înscrisuri
alin. (3):
-distrugerea de bunuri care fac parte din patrimoniul cultural
(bunurile arheologice și istorico-documentare, bunurile cu semnificație artistică, bunurile cu
semnificație etnografică, bunurile de imporanță științifică, bunurile de imporantanță tehnică)
alin. (4):
-distrugerea unui bun săvârșită prin incendiere
-distrugerea unui bun săvârșită prin explozie
-distrugerea unui bun săvârșită prin orice alt asemenea mijloc
-degradarea unui bun săvârșită prin incendiere
-degradarea unui bun săvârșită prin explozie
-degradarea unui bun săvârșită prin orice alt asemenea mijloc
-aducerea în stare de neîntrebuințare a unui bun săvârșită prin incendiere
-aducere în stare de neîntrebuințare a unui bun săvârșită prin explozie
-aducerea în stare de neîntrebuințare a unui bun săvârșită prin orice alt asemenea mijloc
(de natură să pună în pericol alte persoane sau alte bunuri)
! cerințe esențiale:
-fapta să fie de natură să pună în pericol alte persoane sau bunuri
(dacă nu rezultă pericol public, distrugerea se va încadra în varianta tip a incriminării)
-distrugerea
-degradarea
-aducerea în stare de neîntrebuințare
(infracțiunea implică și producerea unei pagube în patrimoniul persoanei al cărei bun a fost
afectat)

-ex re
(infracțiune de pericol)
ART. 254 – distrugerea calificată
-art. 254 alin. (2) Cod Penal – “dezastrul constă în distrugerea sau degradarea unor bunuri
imobile ori a unor lucrări, echipamente, instalații sau componente ale acestora și care a avut ca
urmarea moartea sau vătămarea corporală a 2 sau mai multor persoane”
-starea de integritate materială și funcțională a bunului
(bunul trebuie să prezinte o anumită utilitate, să aibă o anumită valoare, altfel spus, să fie
susceptibil de a suferi o vătămare)

-distrugerea unui bun imobil, a lucrărilor, echipamentelor, instalațiilor sau componente ale
acestora
-degradarea unui bun imobil, a lucrărilor, echipamentelor, instalațiilor sau componente ale
acestora
-aducerea în stare de neîntrebuințare a unui bun imobil, a lucrărilor, echipamentelor, instalațiilor
sau componente ale acestora
-împiedicarea luării măsurilor de conservare
-împiedicarea luării măsurilor de salvare
-înlăturarea măsurilor (de conservare sau de salvare) luate
-dezastrul
-vătămarea corporală, decesul persoanei

-ex re
(infracțiune de pericol)
-trebuie dovedită
(infracțiune de rezultat)
ART. 255 – distrugerea din culpă
-starea de integritate materială și funcțională a bunului
(bunul trebuie să prezinte o anumită utilitate, să aibă o anumită valoare, altfel spus, să fie
susceptibil de a suferi o vătămare)

-distrugerea unui bun săvârșită prin incendiere

-distrugerea unui bun săvârșită prin explozie
-distrugerea unui bun săvârșită prin orice alt asemenea mijloc
-degradarea unui bun săvârșită prin incendiere
-degradarea unui bun săvârșită prin explozie
-degradarea unui bun săvârșită prin orice alt asemenea mijloc
-aducerea în stare de neîntrebuințare a unui bun săvârșită prin incendiere
-aducere în stare de neîntrebuințare a unui bun săvârșită prin explozie
-aducerea în stare de neîntrebuințare a unui bun săvârșită prin orice alt asemenea mijloc
(de natură să pună în pericol alte persoane sau alte bunuri)
! cerințe esențiale:
-fapta să fie de natură să pună în pericol alte persoane sau alte bunuri
! în cazul variantei prevăzute de alin. (2) al prezentului art., distrugerea din culpă va intra în
concurs, după caz, cu infracțiunea de vătămare corporală din culpă, ucidere din culpă, infracțiuni
privind protecția muncii etc.
-distrugerea
-degradarea
-aducerea în stare de neîntrebuințare
(infracțiunea implică și producerea unei pagube)
-dezastrul
-vătămarea corporală, decesul persoanei
-ex re
(infracțiune de pericol)
-trebuie dovedită
(infracțiune de rezultat)
ART. 256 – tulburarea de posesie
-art. 537 din Codul Civil – “Sunt imobile terenurile, izvoarele și cursurile de apă, plantațiile
prinse în rădăcini, construcțiile și orice alte lucrări fixate în pământ cu caracter permanent,
platformele și alte instalații de exploatare a resurselor submarine situate pe platoul continental,
precum și tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este încorporat în acestea cu caracter
permanent”

-existența posesiei asupra unui bun imobil

(stăpânirea în fapt a imobilului)
-ocuparea prin violență a unui imobil aflat în posesia altuia
-ocuparea prin amenințare a unui imobil aflat în posesia altuia
-ocuparea prin desființarea semnelor de hotar a unui imobil aflat în posesia altuia
-ocuparea prin strămutarea semnelor de hotar a unui imobil aflat în posesia altuia
(în întregime sau în parte)
(fără drept)
=ocupare = pătrunderea în imobl cu intenția de a rămâne în el, de a-l poseda
(nu are importanță dacă făptuitorul a reușit să ocupe imobilul o perioadă mai lungă sau,
dimpotrivă, a fost îndepărtat la scurt timp după ocuparea lui; nu are relevanță dacă ocuparea a
fost însoțită de aducerea unor lucruri în imobilul ocupat sau dacă lucrurile aparținând persoanei
în posesia căreia se afla anterior imobilul au fost sau nu îndepărtate de la locul unde se găseau)
! cerințe esețiale:
-ocuparea să se facă fără drept
(nu este considerată fără drept ocuparea imobilului în baza unui ordin de repartiție sau în baza
unei hotărâri judecătorești)
(în practică s-a decis că, în cazul în care, la data dobândirii posesiei terenului, aceasta s-a făcut
în baza unor acte legale, iar ulterior actele au fost anulate, dreptul de proprietate fiind
reconstituit în favoarea altei persoane, necedarea terenului de către posesorul de fapt nu
constituie infracțiune)
-fapta să se realizeze prin violență, amenințare, desființarea sau strămutarea semnelor de hotar
(nu se poate reține infracțiunea de tulburare de posesie în cazul în care violențele nu sunt
exrercitate asupra unor persoane, ci asupra unor bunuri, altele decât semnele de hotar)
! dacă violențele depășesc consecințele prevăzute de art. 193 din Codul Penal, tulburarea va intra
în concurs cu vătămarea corporală
! de asemenea, dacă făptuitorul depășește limitele amenințării, iar fapta lui întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii de șantaj, se va reține concurs de infracțiuni între cele 2 infracțiuni
amintite
! dacă desființarea semnelor de hotar nu reprezintă o simplă distrugere în varianta tip
reglementată de art. 253 Cod Penal, ci se realizează, spre exemplu, prin incendiere, va fi, de
asemenea, reținut un concurs de infracțiuni
(în aceste cazuri absorția nu mai operează)
-schimbarea ilicită a stării de fapt a bunului imobil prin deposedarea persoanei îndreptățite să
aibă stăpânirea respectivului bun, respectiv împosedarea făptuitorului
-ex re
(infracțiune de pericol)

FORMA DE VINOVĂȚIE A LATURII SUBIECTIVE

MOBILUL ȘI SCOPUL LATURII SUBIECTIVE
FORMELE ȘI VARIANTELE INFRACȚIUNII
SANCȚIUNI ȘI TENTATIVĂ
ART. 253 – distrugerea
-acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate
-intenție directă
-intenție indirectă
(pentru existența laturii subiective nu se cere un mobil sau un scop anume, însă, este de remarcat
faptul că, în cazul distrugerii, mobilul și scopul sunt în mod frecvent atipice)
-mobilul – sentimentul de ură sau răzbunare
-scopul – ideea de a-l priva pe altul de propriul bun
-alin. (1) – variantă tip
-alin. (2) – variantă agravată
-alin. (3) – variantă agravată
-alin. (4) – variantă agravată
-tentativă
ART. 254 – distrugerea calificată
-intenție depășită
(pentru existența laturii subiective nu se cere un mobil sau un scop anume, însă, este de remarcat
faptul că, în cazul distrugerii, mobilul și scopul sunt în mod frecvent atipice)
-mobilul – sentimentul de ură sau răzbunare
-scopul – ideea de a-l priva pe altul de propriul bun
-///
-///
ART. 255 – distrugerea din culpă
-culpă cu prevedere
-culpă fără prevedere
-///
-alin. (1) – variantă tip
-alin. (2) – agravată
-///
ART. 256 – tulburarea de posesie
-acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate
-fapta nu se consumă instantaneu, în chiar momentul intrării în imobil, ci este necesară
rămânerea în imobil o perioadă de timp. După ce făptuitorul reușește să rămână în imobil,
infracțiunea ia formă continuă
(tulburarea de posesie, fiind o infracțiune continuă, se consumă, fie în momentul când
făptuitorul a încetat, din proprie inițiativă, acțiunea ilicită de ocupare a imobilului, fie la data
pronunțării hotărârii de condamnare)
-intenție directă
-///
-infracțiune complexă
-formă continuă
-///