TEMA XI – DEPTURILE PERSONALITĂȚII

I. TEORIA DREPTURILOR PERSONALITĂȚII

II. PROTECȚIA JURIDICĂ A DREPTURILOR PERSONALITĂȚII

OBIECTIVE: După parcurgerea acestei materii:

- veți cunoaște care sunt principalele drepturi ale personalității și conținutul lor;
- veți înțelege particularitățile drepturilor personalității și ale protecției lor juridice;
- veți conștientiza mai bine importanța drepturilor personalității și a protecției lor juridice,

I. TEORIA DREPTURILOR PERSONALITĂȚII

A. NOȚIUNE.

1. Definiție. Drepturile personalității sunt acele prerogative în care titularului i se recunoaște

facultatea de a se bucura și de a-i fi apărate atributele și interesele esențiale și inerente persoanei
sale.

2. Terminologie.

a) A nu se confunda drepturile personale, care se opun drepturilor reale, cu drepturile

personalității.

b) Stricto sensu, în categoria drepturilor personalității se includ

a) drepturi care privesc protecția corpului uman
b) drepturi care ocrotesc valorile morale și sociale ale persoanei.

Lato sensu acestora li se adaugă și unele libertăți individuale și libertățile individuale (libertatea
conștiinței, libertățile profesionale, prezumția de nevinovăție, confindențialitatea datelor
personale etc.).

3. Reglementare generală.

a) Codul civil – art. 58 și urm.

Art. 58 alin. (1) C. civ. : ”Orice persoană are dreptul la viață, la sănătate, la integritate fizică și
psihică, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vieții private, precum și alte asemenea
drepturi recunoscute de lege.”

b) Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

1
Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale proclamă
și garantează (prin Curtea Europeană a Drepturilor Omului – CEDO) următoarele drepturi și
libertăți:
- dreptul la viață (art. 2 din Convenție);
- dreptul la demnitate (art. 3);
- dreptul la un proces echitabil (art. 6);
- dreptul la respectarea vieții private și familiale (art. 8);
- libertatea de gândire, de conștiință și de religie (art. 9);
- libertatea de expresie (art. 10);
- libertatea de reuniune și de asociere (art. 11).

B. CARACTERE JURIDICE.

Aceste drepturi sunt drepturi personal nepatrimoniale. Chiar și drepturile asupra corpului uman
sunt considerate nepatrimoniale, prin declarația legii – art. 66 NCC.

De aici rezultă și trăsăturile lor specifice:

a) inalienabile, fiind indisolubil legate de persoana titularului lor; de aceea

intransmisibilitatea, incesibilitatea și imprescriptibilitatea acestor drepturi sunt, în
principal, consecința inalienabilității lor;

- netransmisibile [conform art. 58 alin. (2) C. civ.], ceea ce înseamnă că la moartea

persoanei se sting și nu se transmit moștenitorilor;

- incesibile, deoarece nu pot face obiectul, prin acte juridice cu titlu oneros sau cu titlu
gratuit, al unei cesiuni sau renunțări definitive.

Titularul unui asemenea drept poate ceda unui terț folosința unora dintre drepturile
sale, cum ar fi cazul folosinței imaginii sale, dar nu dreptul personalității ca atare.

- insesizabile, tocmai pentru că nu constituie bunuri economice, ele nu pot fi urmărite silit
de creditorii persoanei respective, fiind în afara comerțului;

b) imprescriptibile (achizitiv și extinctiv) – imprescriptibilitatea lor rezultă din

perpetuitatea și inalienabilitatea lor;

c) absolute, pentru că nu pot fi exercitate decât în mod direct, iar nu prin intermediul
altor persoane; aceste drepturi sunt opozabile erga omnes, deoarece iau naștere
din raporturi juridice fundamentale care există între membrii societății și impun
respectarea acestor drepturi de către toate subiectele de drept.

2
Dreptul recunoaște valabilitatea unor convenții patrimoniale relative la drepturile personalității
– exploatarea imaginii, a vocii, a numelui, așa încât se vorbește tot mai mult de o patrimonializare
a acestor drepturi.

C. CLASIFICAREA DREPTURILOR PERSONALITĂȚII

În categoria drepturilor personalității se includ:

a) drepturi prevăzute de art.61-69 NCC, care privesc protecția corpului uman

(dreptul la viață, dreptul la sănătate, dreptul la integritate fizică și psihică);

b) drepturi prevăzute de art. 70 și urm. NCC, care ocrotesc valorile morale și sociale
ale persoanei (dreptul la demnitate, dreptul la onoare, dreptul la viață privată, dreptul
la imagine etc.);

II. PROTECȚIA JURIDICĂ A DREPTURILOR PERSONALITĂȚII.

1. Noțiune. Ansamblul sancțiunilor prevăzute de lege împotriva încălcării drepturilor

nepatrimoniale ale persoanei fizice sau juridice.

2. Sediul materiei
- Codul civil (art. 252-257)
- Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului (art. 25)
- Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale [art. 2 alin. (2) lit. a)]
- Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe
- Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție

3. Domeniul de aplicare

Toate drepturile nepatrimoniale ale persoanei fizice sau juridice, inclusiv drepturile personalității,
care sunt o specie de drepturi nepatrimoniale.

Exemplu: dreptul la nume și pseudonim, dreptul la domiciliu și reședință, în cazul persoanei fizice,
sau dreptul la denumire și dreptul la sediu, în cazul persoanei juridice.

Drepturile personalității recunoscute persoanei fizice au ca obiect persoana fizică însăși:

integritatea fizică, morală și psihică a acesteia, precum și creația sa intelectuală (art. 252 C. civ.).

4. Conținut- măsurile și mijloacele de apărare revăzute de Codul civil:

3
Mijloacele de apărare au în vedere măsuri definitive sau provizoriu. Unele pot fi prevăzute și de
alte acte normative decât Codul civil, dar noi le vom analiza numai pe acestea din urmă.

A. Măsuri definitive

Trăsături:
- au caracter reparatoriu de natură nepatrimonială sau patrimonială;
- au caracter judiciar, fiind dispuse de către judecător în cadrul acțiunilor defensive (a) sau
reparatorii (b) formulate, în principiu, de titularul dreptului nepatrimonial încălcat.

4.1. Acțiuni defensive: se tinde la stabilirea unei măsuri reparatorii nepatrimoniale și

au ca scop protejarea persoanei în fața atingerii drepturilor nepatrimoniale iminente
(acțiunea în prevenirea sau interzicerea faptei ilicite), în curs de producere (acțiunea în
încetarea faptei ilicite) sau produse deja (acțiunea în constatarea caracterului ilicit al
faptei săvârșite), în funcție de momentul în care titularul dreptului încălcat decide să
sesizeze instanța de judecată [art. 253 alin. (1) C. civ.].

a) acțiunea în prevenirea sau interzicerea faptei ilicite [art. 253 alin. (1) lit. a)]

Condiții de admisibilitate:
- dovada caracterului iminent al faptei ilicite, constând într-o amenințare serioasă de natură se
pericliteze dreptul nepatrimonial invocat (acțiunea trebuie introdusă cât timp fapta ilicită nu s-a
produs);
- fapta ilicită să nu se materializeze în exercitarea dreptului la liberă exprimare.

Măsurile care se pot dispune de instanța de judecată:

- obligarea pârâtului – autorul faptei ilicite – la un anumit comportament, constând într-o acțiune
sau inacțiune.

b) acțiunea în încetarea faptei ilicite [art. 253 alin. (1) lit. b)]

Condiții de admisibilitate:
- dovada săvârșirii unei fapte ilicite care este în curs de derulare prin care se aduce atingere
drepturilor nepatrimoniale.

Măsurile care se pot dispune de instanța de judecată:

- obligarea pârâtului – autorul faptei ilicite – la un anumit comportament, care, de regulă, constă
într-o acțiune;
- în cazul uzurpării totale sau parțiale a numelui sau a pseudonimului, instanța poate dispune
măsura încetării uzurpării [art. 254 alin. (2) și (3) C. civ.].

c) acțiunea în constatarea caracterului ilicit al faptei săvârșite [art. 253 alin. (1) lit. c)]

Condiții de admisibilitate:

4
- dovada săvârșirii unei faptei ilicite, care a încetat;
- dovada că tulburarea pe care a produs-o subzistă și după încetarea faptei ilicite.

Măsurile care se pot dispune de instanța de judecată:

- constatarea caracterului ilicit al faptei care a produs tulburarea.

4.2. Acțiuni reparatorii: au ca obiect repararea prejudiciului moral și patrimonial.

a) acțiunea în repararea prejudiciului moral [art. 253 alin. (3) C. civ.] – tinde la stabilirea unei
măsuri nepatrimoniale sau patrimoniale cu titlu de reparație a prejudiciului cauzat:
(i) măsuri nepatrimoniale: obligarea autorului faptei ilicite la publicarea, pe
cheltuiala sa, a hotărârii de condamnare [art. 253 alin. (3) lit. a)] sau orice
alte măsuri care nu au caracter pecuniar, necesare pentru încetarea faptei
ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat [art. 253 alin. (3) lit. b)];
- acțiunea este imprescriptibilă.

(ii) măsuri patrimoniale: obligarea autorului la plata unei compensații

bănești cu titlu de reparație patrimonială, menită să atenueze suferința
provocată de încălcarea drepturilor nepatrimoniale prin fapta ilicită
imputabilă autorului [art. 253 alin. (4) C. civ.];
- condițiile de admisibilitate sunt cele prevăzute de art. 1349 sau
art. 1350 C. civ., adică RĂSPUNDEREA DELICTUALĂ SAU
CONTRACTUALĂ, după caz;
- în lipsa unei prevederi legale, în doctrină și jurisprudență s-au
cristalizat câteva criterii de stabilire despăgubirilor:
- importanța dreptului nepatrimonial încălcat;
- gravitatea încălcării;
- intensitatea suferinței provocate victimei;
- întinderea în timp a efectelor faptei ilicite;

b) acțiunea în repararea prejudiciului patrimonial – tinde la obligarea autorului să repare

prejudiciul constând în diminuarea patrimoniului victimei, rezultat din fapta sa ilicită săvârșită
[art. 253 alin. (4) C. civ.]:
- condițiile de admisibilitate sunt cele prevăzute de art.
1349 sau art. 1350 C. civ., după caz;
- are caracter prescriptibil.

4.3. Acțiunea în recunoașterea dreptului la nume sau pseudonim, după caz:

- un mijloc de apărare pus la dispoziția celui al cărui nume în tot sau în parte ori pseudonim
este contestat [art. 254 alin. (1) și (3) C. civ.];

B. Provizorii

5
a. Trăsături:
- măsuri care au caracter provizoriu;
- măsuri care se dispun în cadrul procedurii speciale a ordonanței președințiale, cu respectarea
condițiilor prevăzute de Codul de procedură civilă pentru admisibilitate.

b. Condiții de admisibilitate (cele prevăzute de art. 997 C. pr. civ.):

a) Generale, aplicabile în toate cazurile:
- urgența măsurii, dovedindu-se săvârșirea unei fapte ilicite sau a
unei amenințări serioase a încălcării drepturilor sale
nepatrimoniale care riscă să-i cauzeze victimei un prejudiciu greu
de reparat [art. 255 alin. (1) C. civ.];
- caracter vremelnic.

b) Speciale, aplicabile în cazul în care prejudiciile sunt cauzate prin mijloacele

presei scrise sau audiovizuale, adițional la cele condițiile generale [art. 255 alin.
(3) C. civ.]:
- caracterul grav al prejudiciului pretins de victimă;
- încălcarea dreptului nepatrimonial să nu fie în mod evident
justificată sau legitimă, potrivit art. 75 C. civ.;
- măsura solicitată să nu fie disproporționată în raport cu
prejudiciul cauzat.

c. Măsuri.

➢ ce se pot dispune:
- interzicerea încălcării sau încetarea provizorie a încălcării [art. 255 alin. (2) lit. a) C. civ.];
- măsuri necesare asigurării conservării probelor [art. 255 alin. (2) lit. b) C. civ.].

➢ ce nu se pot dispune:
- interzicerea săvârșirii faptei ilicite, dacă aceasta este iminentă, în cazul în care încălcarea
drepturilor nepatrimoniale se produce prin exercitarea dreptului la liberă exprimare [art. 253
alin. (2) C. civ.].

Prin hotărâre, instanța dispune:

➢ măsurile provizorii care se mențin până la data rămânerii definitive a hotărârii ce se va
pronunța în acțiunea în fond;
- măsurile dispuse încetează de drept în următoarele cazuri:
(i) nu se introduce acțiunea în fond în termenul fixat de instanță prin ordonanță președințială,
dar nu mai târziu de 30 de zile;
(ii) nu se plătește cauțiunea fixată de instanță.

➢ fixarea termenului în care reclamantul trebuie să introducă acțiunea în fond.

6
Dat fiind caracterul strict personal al dreptului, efectele decesului titularului dreptului
nepatrimonial este reglementat de către NCC. Astfel, calitatea procesuală activă în acțiunea
pentru restabilirea acestui drept se transmite soțului său supraviețuitor, descendenților săi în
linie dreaptă și rudelor sale colaterale până la gradul IV inclusiv [art. 256 alin. (1) C. civ.];

În cazul atingerii memoriei persoanei decedate, interzisă prin art. 79 C. civ., calitatea procesuală
activă în acțiunea pentru restabilirea integrității memoriei persoanei decedate este recunoscută
persoanelor prevăzute de art. 256 alin. (2) C. civ..

I. VERIFICAREA CUNOȘTINȚELOR.

A) Teorie.

1. Care sunt caracterele juridice ale drepturilor personalității?

2. Pot exista remedii ptrimonile ale încălcării drepturilor personalității?

B) Grile.

1. Vânzarea de părți ale corpului uman este:

a) Nulă absolut;
b) Nulă relative;
c) Valabilă, dacă vânzătorul își dă acordul în formă autentică și prelevarea.

2. În cazul unei acțiuni în protejarea memoriei persoanei decedate, calitate procesuală

active are:
a) doar persoana decedată;
b) și descendenții în linie dreaptă;
c) fostul soț, în legătură cu care s-a pronunțat divorțul.