4

Domeniul si cursul prescriptiei extinctive

Sectiunea I.Domeniul prescriptiei extinctive
1.Notiune si criterii de determinare
Prin domeniul prescriptiei extinctive se intelege sfera drepturilor
subiective care cad sub incidenta prescriptiei extinctive.
In concret, a determina domeniul prescriptiei extinctive inseamna a
stabili, prin raportarea tuturor drepturilor subiective la institutia prescriptiei
extinctive, care sunt drepturile subiective supuse prescriptiei extinctive si, deci,
a le deosebi de drepturile subiective imprescriptibile extinctiv.
Sfera drepturilor subiective supuse prescriptiei extinctive se determina
prin utilizarea combinata a urmatoarelor criterii:
- natura drepturilor subiective civile, in functie de care distingem, pe de o
parte, domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor patrimoniale
(deosebindu-se apoi domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor de
creanta, domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor reale accesorii,
precum si domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor reale
principale), iar, pe de alta parte, domeniul prescriptiei extinctive in categoria
drepturilor nepatrimoniale;
- actul normativ care reglementeaza prescriptia extinctiva, in raport cu care
deosebim domeniul prescriptiei extinctive guvernat de Decretul nr.167/1958,
domeniul prescriptiei extinctive carmuit de Codul Civil si domeniul prescriptiei
extinctive guvernat de alte acte normative.

2.Domeniul prescriptiei extinctive cadrul drepturilor
patrimoniale
2.1 Prescriptia extinctiva si drepturile de creanta

In principiu, drepturile de creanta, indiferent de izvorul lor (acte juridice,
fapte juridice ilicite, fapte juridice licite), sunt supuse prescriptiei
extinctive.Aceasta regula rezulta atat din art.1 alin.(1) din Decretul nr.167/1958,
combinat cu art.21 din acelasi act normativ, precum si din alte dispozitii inscrise
5

fie in Decretul nr.167/1958 (de exemplu, art.7, art.8, art.11 etc), fie in alte acte
normative (spre exemplu, art.1903-1904 C.civ.,art.12 din Legea nr.11/1991
privind combaterea concurentei neloiale, etc.).
De la principiul potrivit caruia actiunile personale (actiunile in justitie
prin care se solicita protectia judiciara a drepturilor de creanta) sunt supuse
prescriptiei extinctive, exista urmatoarele exceptii:
- actiunea la restituirea drepturilor la Casa de Economii si Consemnatiuni
[art.4 alin (1) din Legea nr.66/1996, modificat prin Legea nr.589/2002
neafectat de abrogarea produsa legii prin noua reglementare, Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr.42/2005 privind reorganizarea Casei de Economii si
Consmenatiuni din Romania in societate bancara pe actiuni, potrivit caruia,
,,sumele depuse de persoanele fizice la Casa de Economii si Consemnatiuni
CEC SA, cu orice titlu, precum si dobanzile si castigurile cuvenite pentru
acestea sunt guvernate de stat.Acestea se restituie la cererea titularilor sau a
reprezentantilor legali ai acestora.Drepturile de creanta asupra sumelor depuse,
dobanzilor si castigurilor sunt imprescriptibile];
- actiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime in
asigurarile facultative de persoane, deci drepturile asiguratilor asupra sumelor
rezultand din rezerva de prime ce se constituie la asigurarile de presoane
pentru obligatii de plata pentru viitor, adica dreptul la suma de rascumparare,
la suma asigurata redusa ori alte sume prevazute a se plati ca urmare a expirarii
sau la implinirea unui anumit termen (art.40 din Legea nr.136/1995 privind
asigurarile si reasigurarile din Romania, modofocat prin Legea nr.172/2004).

2.2 Prescriptia extinctiva si drepturile reale accesorii
Din interpretarea per a contrario a art.21 din Decretul nr.167/1958, care
prevede ca dispozitiile acestui act normativ ,, nu se aplica dreptului la actiune
privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitatie, servitute si
superficie, rezulta ca drepturile reale accesorii sunt supuse prescriptiei
extinctive potrivit dispozitiilor Decretului nr.167/1958.
De altfel, avand in vedere ca drepturile reale accesorii exista, intotdeauna,
pe langa un drept de creanta ca drept principal, aceasta solutie se desprinde si
din prevederile art.1 alin.(2) din Decretul nr167, care dispune ca odata cu
stingerea dreptului la actiune privind un drept principal se stinge si dreptul la
actiune privind drepturile accesorii.


6

2.3 Prescriptia extinctiva si drepturile reale principale
Asa cum am aratat deja, art.21 din Decretul nr.167/1958 stabileste ca
dispozitiile acestui act normativ nu se aplica dreptului de proprietate, dreptului
de uzufruct, dreptului de uz, dreptului de abitatie, dreptului de servitute si
dreptului de superficie, deci, in privinta prescriptiei extinctive, drepturile reale
principale nu sunt guvernate de Dectretul nr.167/1958, ci de prevederile
inscrile in Codul civil sau in alte acte normative.
Se apreciaza ca, in domeniul drepturilor reale principale, regula o
reprezinta imprescriptibilitatea, iar prescriptibilitatea constituie exceptia.De
asemenea mai mentionam ca, in lipsa unor texte de lege exprese, in doctrina si
in jurisprudenta nu exista un punct de vedere unanim in privinta incidentei
extinctive asupra anumitor actiuni reale.
In ce ne priveste consideram, ca sunt imprescriptibile extinctiv
urmatoarele actiuni reale:
- actiunea in revendicare imobiliara sau mobiliara pe dreptul de proprietate
publica este statul sau o unitate administrativ-teritoriala [art.135 alin.(2) din
Constitutie, art.11 alin (1) din Legea nr.213/1998 si art.1844 C.civ.];
- actiunea in revendicare imobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate
privata (aceasta actiune poate fi insa paralizata prin invocarea uzucapiunii);
- actiunea in revendicare a unui bun mobil proprietate privata de la
posesorul de rea credinta sau de la detentor;
- actiunea de partaj, adica actiunea prin care se cere impartirea bunurilor
aflate la proprietate comuna (art.728 C.civ.);
- actiunea negatorie (adica actiunea in justitie prin care proprietarul unui
bun sau o alta persoana ce ar justifica un interes propriu cheama in judecata pe
cel ce pretinde ca este titularul unui drept real principal asupra bunului
respectiv, contestand existenta acestuia, deci actiunea prin care reclamantul
solicita incetarea exercitarii de catre parat a unui dezmembramant al dreptului
de proprietate privata);
- actiunea confesorie prin care se urmareste apararea unui drept de
superficie;
- actiunea in granituire, adica actiunea in justitie prin care prprietarul unui
teren, in contradictoriu cu proprietarul terenului vecin, solicita instantei sa
determine, prin semne exterioare, intinderea celor doua terenuri invecinate.
Apreciem ca sunt prescriptibile extinctiv urmatoarele actiuni reale:
7

- actiunea in revendicarea unui bun mobil proprietate privata pierdut sau
furat exercitata impotriva posesorului de buna-credinta [art.1909 alin.(2) si
art.1910 C.civ.];
- actiunea in revendicare imobiliara in cazurile prevazute de art.520
C.proc.civ.(revendicarea imobilului adjudecat in cadrul procedurii de urmarire
silita imobiliara), in ambele situatii cu exceptia cazului cand imobilul
revendicat este proprietate publica;
- actiunea confesorie prin care se urmareste apararea dreptului de uzufruct
(art.557 C.civ.) a dreptului de uz sau de abitatie (art.565 C.civ.) si a dreptului
de servitute (art.639 C.civ.).

3.Domeniul prescriptiei extinctive in cadrul drepturilor
nepatrimoniale

3.1 Principiul imprescriptibilitatii drepturilor nepatrimoniale
Prin acest principiu se desemneaza acea regula de drept potrivit careia
protectia drepturilor nepatrimoniale, pe cale actiunii in justitie, nu este limitata
in timp, putandu-se obtine oricand.
Principiul imprescriptibilitatii drepturilor nepatrimoniale nu este
consacrat in terminis in legislatia noastra, dar existenta sa este unanim admisa,
fiind dedusa din interpretarea per a contrario a art.1 alin. (1) din Decretul
nr.167/1958, precum si din faptul ca legea stabileste in mod expres exceptiile
de la acest principiu.Principiul in discutie se intemeiaza pe caracterul perpetuu
al drepturilor nepatrimoniale si pe imprejurarea ca astfel de drepturi sunt
inseparabile de persoana fizica sau juridica.
Cu titlu exemplificativ, mentionam ca sunt imprescriptibile extinctiv,
deoarece au caracter nepatrimonial: actiunea in contestarea existentei
imprejurarilor care sa faca aplicabila prezumtia de paternitate, actiunea in
contestarea recunoasterii voluntare de maternitate sau de paternitate, actiunea
in contestarea filiatiei fata de mama atunci cand filiatia rezulta din certificatul
de nastere fara insa a exista o folosinta a starii civile conforma cu acest
certificat, actiunea in stabilirea filiatiei fata de mama, actiunea prin care se
solicita inregistrarea tardiva a nasterii, actiunea prin care se solicita
completarea unui act de stare civila sau unei mantiuni de pe acesta etc.


8

3.2 Exceptii de la principiul imprescriptibilitatii drepturilor
nepatrimoniale
Urmatoarele actiuni desi au ca obiect nepatrimonial, sunt totusi
iprescriptibile extinctiv:
- actiunea in nulitatea relativa a unui act juridic civil nepatrimonial (art.9
din Decretul nr.167/1958);
- actiunea in nulitatea relativa a casatoriei (art.21 C.fam.);
- actiunea in tagaduirea paternitatii [art.55 alin.(1)C.fam.];
- actiunea in stabilirea paternitatii [art.60 alin(1) C.fam.].

4.Probleme speciale referitoare la domeniul prescriptiei
extinctive
4.1 Valorificarea dreptului subiectiv civil pe cale exceptiei (a
apararii de fond)
Din definitia dreptului subiectiv civil rezulta ca de esenta acestuia este
posibilitatea recunoscuta titularului de a recurge, in caz de nevoie (adica atunci
cand dreptul subiectiv este nesocotit sau incalcat), la forta coercitiva a
statului.Valorificarea (rezilierea sau recunoasterea) dreptului subiectiv civil
poate fi obtinuta nu numai pe calea ofensiva a actiunii, ci si pe calea defensiva
a exceptiei.Asa cum am mentionat anterior, nu trebuie sa avem in vedere
exceptia procesula, ci vom folosi notiunea de exceptie pentru a desemna
apararea de fond.Spre exemplu, atunci cand reclamantul formuleaza o
pretentie impotriva paratului, iar acesta din urma, pentru a obtine respingerea
pretententiei formulate impotriva sa, se apara invocand un drept subiectiv civil,
se spune ca dreptul subiectiv respectiv este valorificat (aparat, ocrotit) pe cale
de exceptie (de drept material, substantial).Asadar, valorificarea unui drept
subiectiv civil pe cale de exceptie presupune ca titularul dreptului, fiind
chemat in judecata, se preleveaza pe acel drept de a obtine respingerea
pretentiei foprmulate impotriva sa, fara insa a supune judecatii o pretentie a
dreptului anume fata de adversar.Se impune insa prezicerea ca este vorba de o
valorificare a dreptului subiectiv civil pe cale de actiune (iar nu pe cale de
exceptiune), nu numai atunci cand dreptul respectiv este supus judecatii (nu cu
scopul de a respinge doar obtinerea pretentiei formulate de adversar, ci cu
scopul de a obtine realizarea acestui drept fata de partea adversara sau fata de o
alta persoana care nu este inca parte in proces), printr-un act de procedura
formulat in cursul unui proces deja declansat, dar care act, ca natura juridica,
reprezinta o veritabila chemare in judecata (cum este cazul, spre exemplu, al
9

cererii reconventionale); in alte cuvinte, sub aspect procesual, valorificarea
dreptului subiectiv civil pe cale de actiune implica fie introducerea unei cereri
de chemare in judecata, fie formularea unei cereri incidentale prin care se
invoca o pretentie proprie, in schimb, valorificarea dreptului subiectiv civil pe
cale de exceptie presupune doar formularea unei intampinari.
In doctrina nu exista un punct de vedere unitar in ceea ce priveste
problema prescriptibilitatii sau imprescribilitatii exceptiei (de drept material).
Intr-o opinie, cu care nu suntem de acord, se considera ca apararea
dreptului subiectiv pe cale de exceptie este imprescriptibila que temporalia
sunt ad agendum, perpetua sunt ad excipiendum.In sprijinul acestei solutii,
sunt aduse, in principal, doua argumente: legea nu se refera decat la prescriptia
actiunii, nu si a exceptiei [art.1 alin.(1) din Decretul nr.167/1958 interpretat
per a contrario]; necesitatea de a formula aparari pe cale de exceptie nu
depinde de pozitia paratului, ci de atacul reclamantului.
Intr-o a doua opinie, se distinge intre, pe de o parte, exceptiile prin care se
valorifica un simplu mijloc de aparare, care nu ar putea fi invocat decat pe
aceasta cale, exceptii care sunt imprescriptibile (cum este cazul, spre exemplu,
al exceptiei de neexecutare a contractului sinalagmatic), iar, pe de alta parte,
exceptiile prin care se valorifica un drept ce putea fi ocrotit si pe cale de
actiune, exceptii care sunt prescriptibile.
Intr-o a treia opinie (care, in realitate, nu difera in esenta de cea
mentionata anterior) se face urmatoarea distinctie:
- daca dreptul subiectiv putea fi valorificat pe calea actiunii, iar aceasta
actiune este prescriptibila, atunci si exceptia este prescriptibila, in aceleasi
conditii ca si actiunea (de exemplu, nulitatea relativa este supusa prescriptiei
extinctive indiferent ca este invocata pe cale de actiune sau pe cale de
exceptie).Solutia se intemeiaza atat pe necesitatea de a nu permite eludarea
normelor de ordine publica privind caracterul prescriptibil al actiunii, cat si pe
un argument de analogie ubi eadem este ratio, ibi eadem solutio este debet;
- daca actiunea este imprescriptibila, atunci si ocrotirea dreptului subiectiv
pe calea exceptiei este imprescriptibila (art.2 din Decretul nr.160/1958 face o
aplicatie a acestei reguli in privinta invocarii absolute a unui act juridic).
Admitand ca valorificarea dreptului subiectiv civil pe cale de exceptie
este supusa prescriptiei extinctive in aceleasi conditii ca si valorificarea
dreptului respectiv pe cale de actiune, totusi, nu trebuie exclusa posibilitatea de
a se considera, in functie de imprejurarile concrete ale spetei, ca prescriptia
10

extinctiva nu a inceput sa curga, ori, dupa caz, a fost intrerupta prin
recunoastere tacita sau expresa.

4.2 Actiunea in constatare
Actiunea in constatare, reglementata de art.111 C.proc.civ., este acea
actiune in justitie prin care reclamantul solicita instantei doar sa constate
existenta unui drept subiectiv al sau fata de parat ori, dupa caz, inexistenta
unui drept subiectiv al paratului impotriva sa.
Atat jurisprudenta, cat si doctrina au adoptat solutia imprescriptibilitatii
actiunii in constatare, aratandu-se ca aceasta solutie decurge din
imprescriptibilitatea asa numitului ,,drept la actiune in sens procesual.
Imprescriptibilitatea actiunii in constatare (actiune care este inadmisibila
daca partea poate solicita realizarea dreptului subiectiv), rezulta si din aceea
ca, asa cum se subliniaza constant in jurisprudenta, reclamantul nu urmareste
obligatia paratului la executarea vreunei prestatii, ci numai ca instanta sa
constate existenta sau, dupa caz, inexistenta unui drept subiectiv.In alte
cuvinte, imprescriptibilitatea actiunii in constatarea se intemeiaza nu neaparat
pe imprejurarea ca dreptul de a sesiza instanta este imprescriptibil extinctiv, ci
pe imprejurarea ca dreptul subiectiv exista ca atare, iar, intrucat partea nu are
la indemana calea unei actiuni in realizare, trebuie sa i se recunoasca
posibilitatea de a obtine constatarea existentei sau inexistentei dreptului
subiectiv civil oricand are interes.

4.3 Actiunile mixte
Unii autori desemneaza prin actiuni mixte acele actiuni care au
caracteristici de actiuni reale, personale sau in constatare, aratand ca
prescriptibilitatea sau imprescriptibilitatea lor se determina de la caz la caz, in
functie de calificarea data in concret actiunii, dupa scopul urmarit la
declansarea ei (de exemplu, predarea unui imobil, plata unei creante etc.).
Alti autori definesc actiunile mixte ca fiind acelea prin care reclamantul
urmareste ocrotirea, in acelasi timp, a unui drept real si a unui drept de creanta
ce sunt efectul aceleiasi cauze (de exemplu, izvorasc din acelasi contract) sau
intre care exista o stransa legatura.In cadrul acestei exceptii, se deosebesc doua
categorii de actiuni mixte si anume, pe de o parte, actiunile prin care se solicita
anularea, rezolutiunea, rezilierea sau, dupa caz, revocarea unui act juridic prin
care s-a constituit ori s-a transmis un drept real (insa actiunea in rezolutionarea
vanzarii este ca;lificata de art.1368 C.civ. ca fiind o actiune reala, deci,
11

prescriptibilitatea sau imprescriptibilitatea acestei actiuni se raporteaza la
dispozitiile inscrise in Codul civil), iar, pe de alta parte, actiunile prin care se
solicita executarea unui act juridic constitutiv sau translativ de drepturi reale
(mai exact, predarea bunului ce a format obiectul acestuia).
Este de retinut ca si in cadrul acestei conceptii, prescriptibilitatea sau
imprescriptibilitatea actiunii urmeaza a se determina in functie de situatia
concreta (spre exemplu, actiunea in nulitate este prescriptibila sau nu, dupa
cum nulitatea este relativa sau absoluta; actiunea in predarea bunului vandut
este prescriptibila potrivit Codului civil sau imprescriptibila, dupa cum este
vorba de un bun mobil sau imobil etc.).
Asadar, prescriptibilitatea sau imprescriptibilitatea nu depinde de
calificarea data acestor actiuni ca fiind mixte.

4.4 Dualitatea de actiuni
Prin dualitatea de actiuni unii autori desemneaza situatia in care titularul
dreptului subiectiv civil are la dispozitie doua actiuni pentru protectia dreptului
sau si anume, pe de o parte, o actiune bazata pe un contract, deci o actiune
personala, supusa prescriptiei extinctive potrivit Decretului nr.167/1958, iar,
pe de alta parte, o actiune reala, in revendicarea bunului, prescriptibila sau
imprescriptibila potrivit Codului civil. Ca exemple, se citeaza cazul
deponentului, al comodantului, al proprietarului bunului dat in gaj etc.
Se observa insa ca, in realitate, nu este vorba de acelasi drept subiectiv
ocrotit prin doua actiuni distincte, ci de un drept de creanta izorat din
contractul de depozit, de comodat, de locatiune etc. (dreptul la restituirea
bunului) si care este aparat printr-o actiune reala (prescriptibila sau, dupa caz,
imprescriptibila). Sub aspectul prescriptiei extinctive, actiunea reala este mai
avantajoasa decat actiunea personala in restituire; de asemenea, spre deosebire
de actiunea personala in restituire, actiunea reala poate fi exercitata si
impotriva tertilor care ar detine lucrul ce a format obiectul actului juridic
netranslativ. In schimb, actiunea personala in restituire nu implica dovada
dreptului de proprietate, fiind suficienta simpla dovada a actului juridic din
care s-a nascut dreptul la restituirea lucrului.
Deosebirea dintre aceasta ipoteza (dualitatea de actiuni) si actiunile mixte
prin care se solicita predarea bunului ce a format obiectul derivat al unui act
juridic constitutiv sau translativ de drepturi reale consta in aceea ca, prin
definitie, in cazul dualitatii de actiuni nu este vorba de un act juridic constitutiv
sau translativ de drepturi reale, deci dreptul real si dreptul de creanta nu au
12

aceeasi cauza generatoare, ci izvorul dreptului real preexista izvorului
dreptului de creanta. O alta deosebire importanta se situeaza pe taramul
probatoriu, in sensul ca in cazul actiunii mixte este suficienta dovedirea actului
juridic respectiv, in vreme ce, in cazul dualitatii de actiuni, daca a intervenit
prescriptia extinctiva a actiunii personale, admiterea actiunii reala este
conditionata de dovedirea dreptului de proprietate. Deosebirea dintre cele doua
ipoteze se manifesta si pe planul prescriptiei extinctive.Astfel, in cazul actiunii
mixte, fiind vorba nu de doua actiuni cumulative, ci de o singura actiune,
pretentia constand in predarea lucrului se fundamenteaza pe insusi actul juridic
constitutiv sau translativ de drepturi reale, iar prescriptia extinctiva se va
raporta numai la dreptul real, fara a intra in amanunte, precizam ca in cerea de
chemare in judecata trebuie sa se mentioneze, printre altele, nu numai pretentia
supusa judecatii, ci si fundamentul supus acestei pretentii, iar instanta, in
solutionarea cererii, este obligata sa tina cont de fundamentul pretentiei indicat
de parte, neputandu-l schimba); dimpotriva, in cazul dualitatii de actiuni, daca
pretentia in restituire este fundamentata pe contractul de depozit, comodat,
locatiune, etc., cererea va fi respinsa ca prescrisa daca, prin raportare la dreptul
de creanta, ar fi implinit termenul de prescriptie extinctiva de la data exercitarii
ctiunii personale, urmand ca deponentul, comodatul, locatorul etc. sa introduca
o noua actiune in justitie, pe un alt fundament, adica o actiune reala.

4.5 Drepturile secundare (potestative)
In literatura de specialitate, prin drepturi secundare (numite si drepturi
potestative) sunt desemnate acele drepturi subiective care nu dau nastere direct
unui drept la actiune, adica acele prerogative constand in puterea de a da
nastere prin manifestare unilaterala de vointa unui efect juridic ce afecteaza si
interesele altei persoane, precum: dreptul de alegere in cazul unei obligatii
alternative; dreptul de denuntare unuilaterala a unui contract, in cazurile
admise de lege; dreptul tertilor, in cazul simulatiei, de a opta intre actul aparent
si actul real; dreptul de a ratifica o gestiune a intereselor altuia; dreptul de
optiune al utilizatorului, in contractul de leasing, ce consta in posibilitatea de a
solicita achizitionarea bunului, restituirea cestuia sau prelungirea contractului
de leasing; dreptul de a revoca o oferta etc.Se observa ca, in realitate, asa-
numitele drepturi secundare nu sunt veritabile drepturi subiective, ci doar
simple facultati ori beneficii legale sau conventionale.
Intrucat nu dau nastere direct si imediat unui drept la actiune, drepturile
secundare sunt apreciate ca fiind imprescriptibile extinctiv.Totusi, efectele
13

prescriptiei extinctive se vor produce indirect, anume in cea ce priveste dreptul
la actiune care se naste din raportul juridic referitor la care s-a exercitat dreptul
secundar.Spre exemplu, in cazul unei obligatii alternative, nu se prescrie
dreptul (de regula, al debitorului) de a efectua alegerea intre cele doua prestatii
ce formeaza obiectul obligatiei, insa prescriptia extinctiva poate interveni in
privinta dreptului creditorului de a pretinde de la debitor prestatia aleasa.
Subliniem ca in categoria drepturilor secundare poate fin inclus si dreptul
de optiune succesorala (dreptul persoanei care indeplineste conditiile pentru a
putea mosteni de a alege intre copnsolidarea titlului de mostenitor prin
acceptarea mostenirii si desfiintarea acelui titlu prin renuntarea la mostenire),
insa, asa cum vom vedea, acesta este supus prescriptiei extinctive.

4.6 Actiunea in repararea (compensarea) prejudiciului moral
Desi prejudiciul este moral (adica nepatrimonial in sine), repararea
acestuia poate fi atat patrimoniala, cat si patrimoniala (in aceasta ipoteza este
vorba, in fapt, despre o compensare).
Actiunea in repararea nepatrimoniala a unui prejudiciu moral (art.54-56
din Decretul nr.31/1954) este imprescriptibil extinctiv.
In schimb, actiunea in compensare patrimoniala a unui prejudiciu moral,
fiind o actiune in justitie prin care se valorifica un drept de creanta, deci o
actiune patrimoniala si personala, atrage incidenta dispozitiilor legale care
guverneaza prescriptia extinctiva in categoria drepturilor de creanta si, in
consecint, este prescriptibila extinctiv.
O confirmare legislativa a prescriptibilitatii actiunii in repararea
patrimoniala (compensare) a unui prejudiciu moral o gasim in Legea
nr.11/1991 privind combaterea concurentei neloiale [art.9 alin.(1) si art.12].

4.7 Actiunea in restituirea restatiilor executate in baza unui act
juridic civil desfiintat
In cazul desfiintarii unui act juridic translativ sau constitutiv de drepturi
reale asupra unor bunuri individual determinate, actiunea prin care cel care a
instrainat sau constituit dreptul real solicita restituirea prestatiei sale are
caracterul unei actiuni reale, devenind deci aplicabile regulile care guverneaza
domeniul prescriptiei extinctive in categoria drepturilor reale.Spre exemplu,
actiunea prin care fostul vanzator solicita obligarea fostului cumparator sa ii
predea lucrul ce a format obiectul contractului de vanzare cumparare care
ulterior a fost desfiintat are natura juridica a unei actiuni in revendicare.
14

In toate celelalte cazuri, actiunea in restituire are caracterul unei actiuni
patrimoniale si personale, fiind o actiune prescriptibila extinctiv, care se
incadreaza lato sensu in actiunile bazate pe imbogatirea fara justa cauza sau,
uneori (declararea nulitatii contractului sinalagmatic dupa ce ambele parti si-au
executat obligatiile asumate prin acel contract), in actiunile intemeiate pe plata
nedatorata.

4.8 Actiunile in materie de carte funciara
Art.35 alin.(1) din Legea nr.7/1996 republicata dispune ca ,,actiunea in
rectificare, sub rezerva prescriptiei dreptului material la actiunea de fond, va fi
imprescriptibila.Asadar, aceasta dispozitie trebuie corelata cu prevederile
art.1890 C.civ., urmand a se aplica principiul accesorium sequitur principale.
Alineatul urmator al aceluiasi articol prevede ca ,,fata de tertele persoane
care au dobandit cu buna credinta un drept real prin donatie sau legat, actiunea
in rectificare nu se va putea porni decat in termen de 10 ani, socotit din ziua
cand s-a inregistrat cererea lor de inscriere, cu exceptia cazului in care dreptul
material la actiunea de fond nu s-a prescris mai inainte.Prin urmare, actiunea
in rectificare exercitata impotriva tertilor dobanditori de buna-credinta si cu
titlu gratuit este prescriptibila, termenul de prescriptie extinctiva fiind, in
principiu, de 10 ani de la data inregistrarii cererii tertului prin care acesta
solicita inscrierea dreptului sau in cartea funciara (si in aceasta ipoteza isi
gaseste aplicare principiul accesorium sequitur principale, insa numai daca
termenul de prescriptie extinctiva ar fi mai scurt decat cel instituit prin aceasta
dispozitie legala).
In ce ne priveste, apreciem ca solutia trebuie data pornindu-se nu de la
caracterul nepatrimonial sau patrimonial al acestei actiuni, ci de la premisa ca
dreptul de a face opozabil fata de terti dreptul real imobiliar care s-a transmis
ori constituit are caracter accesoriu in raport cu insusi dreptul real imobiliar
respectiv.Prin urmare, in principiu, aceasta actiune este supusa sau nu
prescriptiei extinctive, dupa cum dreptul real imobiliar la care se refera este
sau nu prescriptibil extinctiv (accesorium sequitur principale).
Actiunea in prestatie tabulara (intemeiata pe art.27 din Legea nr.7/1996
republicata) este imprescriptibila extinctiv indiferent de dreptul real care face
obiectul ei, intrucat articolul in cauza nu distinge, daca se fundamenteaza pe
dreptul de uzufruct, de uz, de abitatie sau de servitute.


15

4.9 Prescriptia extinctiva in materie succesorala
Dreptul de optiune succesorala este supus prescriptiei extinctive [art.700
alin.(1) C.civ., care dispune ca ,,dreptul de a accepta succesiunea se prescrie
printr-un termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii].
Actiunea prin care se solicita iesirea din indiviziunea succesorala
(partajul succesoral) este imprescriptibil extinctiv [art.728 alin.(1) C.civ.,
potrivit caruia, ,,(...) un coerede poate cere oricand imparteala succesiunii,
chiar daca ar exista conventii sau prohibitii contrarii].De retinut ca actiunea
de partaj este imprescriptibila extinctiv nu numai in ceea ce priveste imparteala
bunurilor mobi;le si imobile care alcatuiesc masa succesorala, ci si a fructelor
produse de bunurile indivize, in masura in care aceste fructe mai exista in
materialitatea lor, daca insa fructele nu mai exista in materialitatea lor, cerea
de aducere la masa de impartit a echivalentului valoric al acestora are caracter
patrimonial si personal, fiind prescriptibila in termen de trei ani de la data
culegerii respective.





















16

Sectiunea II.Cursul prescriptiei extinctive
1.Inceputul prescriptiei extinctive
1.1 Regula generala referitoare la inceputul prescriptiei extinctive
Regula general privind nceputul prescripiei dreptului la aciune are o
dubl consacrare legislativ: n art. 7 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 i n art.
1886 C. civ.
Potrivit art. 7 alin. (1) : Prescripia ncepe s curg de a data cnd se
nate dreptul la aciune.., iar potrivit art. 1886 C. civ. : Nici o prescripie nu
poate ncepe a curge mai nainte de a se nate aciunea supus acestui mod de
stingere.
ntre cele dou texte nu exist, dup cte se poate observa, dect o
deosebire de redactare, de formulare, iar nu de fond, de coninut.
Regula aceasta privind nceputul prescripiei extinctive era cunoscut nc
din dreptul roman, fiind exprimat n adagiul: actione non natae, non
praescribitur.
n concluzie regula general privind nceputul prescripiei extinctive,
avnd ca obiect dreptul la aciune, este aceasta: prescripia ncepe s curg la
data naterii dreptului la aciune.

1.2 Reguli generale referitoare la inceputul prescriptiei extinctive
1.2.1 Ipoteza dreptului subiectiv civil pur si simplu
Pentru dreptul subiectiv pur i simplu, prescripia dreptului la aciune
ncepe s curg de la data naterii raportului juridic.
Aceast regul special este stabilit de art. 7 alin. (2), astfel: n
obligaiile care urmeaz s se execute la cererea creditorului, precum i n
acelea al cror termen de executare nu este stabilit, prescripia ncepe s curg
de la data naterii raportului de drept.
17

n practic cazurile ce cad sub incidena art. 7 alin. (2) au ca izvor actul
juridic civil; aceasta nseamn c, n principiu, data naterii raportului de
drept este chiar data ncheierii actului juridic.
Pentru corecta nelegere a domeniului de aplicare a acestei reguli
speciale trebuie s se aib n vedere: 1) prin expresia n obligaiile ce urmeaz
s se execute la cererea creditorului, trebuie s se neleag att situaia regul,
n care nu exist un termen sau condiie, suspensive, care s afecteze dreptul
subiectiv civil i obligaia corelativ, ct i situaiile n care exist un termen
suspensiv, dar este n favoarea creditorului; 2) prin expresia n obligaiile al
cror termen de executare nu este stabilit se nelege situaia obligaiilor n care
termenul lipsete cu desvrire.

1.2.2 Ipoteza dreptului subiectiv civil afectat de o conditie suspensiva sau
de un termen suspensiv
Pentru dreptul subiectiv civil afectat de un termen suspensiv sau de o
condiie suspensiv, prescripia dreptului la aciune ncepe s curg de la data
mplinirii termenului sau realizrii condiiei.
Aceast regul special vizeaz ipoteza dreptului subiectiv civil afectat
de modaliti, n care modalitatea este termenul suspensiv ori condiia
suspensiv (iar nu i rezolutorie). Instituind aceast regul special, art. 7 alin.
(3) din decretul 167/1958 dispune: Dac dreptul este sub condiie suspensiv
sau cu termen suspensiv, prescripia ncepe s curg de la data cnd s-a mplinit
condiia sau a expirat termenul.
Dup cum se poate observa, textul consacr un aspect concret al efectelor
condiiei suspensive si termenului suspensiv, efecte ce se produc eveniente
conditione, respectiv eveniente termine.
1.2.3 Ipoteza raspunderii civile pentru fapta ilicita si cazuri asimilate
n cazul aciunii n rspundere pentru paguba cauzat prin fapta ilicit i
n cazurile asimilate, prescripia ncepe s curg de la data cnd pgubitul a
cunoscut sau trebuia ori putea s cunoasc paguba i pe cel care rspunde de ea,
sau de la expirarea termenului prevzut de lege.
18

Potrivit art. 8 din Decretul 167/1958: Prescripia dreptului la aciune n
repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicit ncepe s curg de la data cnd
pgubitul a cunoscut sau trebuia s cunoasc, att paguba ct i pe cel care
rspunde de ea.
Dispoziiile alineatului precedent se aplic prin asemnare i n cazul
mbogirii fr just temei.
Este posibil ca pgubitul, titularul dreptului la reparaie, s nu cunoasc
paguba ori pe cel care rspunde de ea, imediat ce fapta ilicit a fost svrit. Pe
de alt parte legea nu poate atepta sine die ca titularul dreptului la reparaie s
cunoasc aceste elemente i s acioneze pentru protecia dreptului su. Pentru
nceperea prescripiei extinctive n aceast ipotez legiuitorul a gsit o soluie de
mijloc.
Astfel, n cazul aciunii n rspundere pentru paguba cauzat prin fapta
ilicit i n cazurile asimilate, prescripia ncepe s curg de la data cnd
pgubitul a cunoscut, trebuia ori putea s cunoasc paguba i pe cel care
rspunde de ea.
Caracteristica acestei reguli speciale const n stabilirea unor momente
alternative de la care poate ncepe prescripia s curg:
1. momentul subiectiv al cunoaterii pagubei i pe cel care rspunde de ea;
2. momentul obiectiv al datei de la acre pgubitul trebuia (ori putea) s
cunoasc aceste elemente.
Mai mult, n anumite situaii legea prevede i un al treilea moment (posibil)
prin impunerea unui termen legal nuntrul cruia titularul dreptul trebuie s
acioneze ori de la mplinirea cruia prescripia ncepe s curg (cel mai
trziu).
Domeniul de aplicare a acestei reguli este practic foarte ntins, n doctrin
observndu-se, pe bun dreptate, c el acoper: nu doar ipoteza rspunderii
civile delictuale, dar i pe cea a rspunderii civile contractuale; nu doar
aciunile izvorte din mbogirea fr just cauz, dar i pe cele privind
plata lucrului nedatorat ori gestiunea de afaceri; aciunea revocatorie
(paulian); aciunea n restituire ca urmare a anulrii unui act juridic civil
executat, total sau parial.

19

1.2.4 Ipoteza actiunii in declararea nulitatii relative
Prescripia aciunii n anulabilitate ncepe s curg din momente diferite,
n funcie de cauza de nulitate relativ.
Potrivit art. 9 din decretul 167/1958: Prescripia dreptului la aciune n
anularea unui act juridic pentru violen ncepe s curg de la data cnd
aceasta a ncetat. n caz de viclenie ori eroare sau n celelalte cazuri de
anulare prescripia ncepe s curg de la data cnd cel ndreptit,
reprezentantul su legal sau persoana chemat de lege s-i ncuviineze actele
a cunoscut cauza anulrii, ns cel mai trziu la mplinirea a 18 luni de la
data ncheierii actului.
Prin urmare, cnd cauza de anulare este violena, prescripia are un singur
moment de la care ncepe s curg: data ncetrii violenei (deoarece dup
aceast dat, victima violenei poate aciona prin ipotez).
Cnd anulabilitatea se datoreaz altei cauze, regula special privind
nceputul prescripiei cuprinde dou momente alternative i de la data aceasta
i anume:
1. momentul subiectiv al cunoaterii cauzei de anulare
2. momentul obiectiv al expirrii celor 18 luni, de la ncheierea actului.
De reinut c termenul de 18 luni nu este un termen de prescripie, ci are
funcia de a marca momentul obiectiv- de la care ncepe s curg prescripia.

1.2.5 Ipoteza raspunderii pentru viciile ascunse ale lucrului, lucrarii sau
constructiei
Prescripia dreptului la aciune privind viciile ascunse ale unui lucru, ale
unei lucrri ori ale unei construcii ncepe s curg de la data descoperirii
viciilor, ns cel mai trziu de la mplinirea termenului de garanie pentru aceste
vicii.
Potrivit art. 11 din Decretul 167/1958 : Prescripia dreptului la aciunea
privind viciile ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrri executate
ncepe s curg de la data descoperirii viciilor, ns cel mai trziu de la
mplinirea unui an de la predarea lucrului sau lucrrii.
20

Prescripia aciunii privind viciilor unei construcii ncepe s curg de la
data descoperirii viciilor, ns cel mai trziu de la mplinirea a trei ani de la
predare.
Prin dispoziiile prezentului articol nu se aduce atingere termenelor de
garanie legale sau convenionale.
Mai nti trebuie observat c regulile din art. 11 privesc viciile lucrului,
lucrrii i construciei. Deci ele nu privesc viciile de consimmnt.
Apoi, este de reinut c art. 11 distinge ntre: prescripie pentru viciile
ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrri executate i prescripia
pentru viciile construciei.
n al treilea rnd, este de menionat c viciile lucrului, lucrrii i
construciei sunt de dou feluri: a) aparente cele care pot fi observate la
predare, cu obinuita atenie a omului; b) cele care nu pot fi descoperite la
predare, cu mijloacele obinuite, dar a cror cauz este prezent n momentul
predrii bunului.
Regulile privind nceputul prescripiei pentru viciile lucrului, lucrrii i
construciei prezint caracteristica stabilirii alternative a dou momente de la
care poate ncepe s curg prescripia:
1. un moment subiectiv constnd n data descoperirii viciilor
2. un moment obiectiv constnd n data expirrii termenului de garanie, de
1 an, pentru lucru ori lucrare, i de 3 ani pentru construcie.

Important de reinut este c termenul de 1 an si cel de 3 ani nu sunt termene de
prescripie, ci de garanie legale, cu caracter subsidiar, n nelesul c expirarea
lor marcheaz momentul obiectiv al nceputului prescripiei numai atunci cnd
n spe nu-i gsete aplicare alt termen de garanie, fie el legal, fie
convenional.

1.2.6 Alte reguli speciale privind inceputul prescriptiei extinctive
1. Regula special prevzut de art 23 din Decretul nr. 167/1958.
Prescripia dreptului la aciune privitoare la sume de bani consemnate sau
depuse la instituiile de banc, credit sau economie pe seama statului ori a
21

organizaiilor de stat ncepe s curg de la data consemnrii ori
depunerii; prescripia ncepe s curg de la data cnd se poate cere
restituirea pe baza actului organului de stat, atunci cnd eliberarea
sumelor consemnate sau depuse este condiionat de un act al organului
judectoresc sau al altui organ de stat.
2. Regula special prevzut de art. 24 din decretul nr. 167/1958.
Prescripia dreptului la aciune privitoare la sumele de bani ncasate din
vnzarea biletelor pentru spectacolele care nu au mai avut loc ncepe s
curg de la data cnd urma s aib loc spectacolul.
3. Prescripia dreptului la opiune succesoral ncepe s curg, potrivit art.
700 alin. (1) C. civ. de la deschiderea succesiunii (care este data morii).
4. Prescripia aciunii n tgada paternitii ncepe s curg de la una din
datele precizate de art. 55 C. fam. astfel: aciunea n tgduirea
paternitii se prescrie n termen de 6 luni de la data cnd tatl (soul
mamei) a cunoscut naterea copilului. n cazul n care, mai nainte de
mplinirea acestui termen, tatl a fost pus sub interdicie, un nou termen
curge pentru tutore de la data cnd acesta a aflat despre naterea
copilului. Dac aciunea nu a fost pornit de acesta, ea poate fi pornit de
tat dup ce i s-a ridicat interdicia, nuntrul unui nou termen de 6 luni.
5. Prescripia aciunii n stabilirea paternitii copilului din afara
cstoriei ncepe s curg de la una din datele precizate de art. 60. C.
fam. astfel: aciunea n stabilirea paternitii din afara cstoriei poate fi
pornit n termen de 1 an de la naterea copilului. Dac, n cazul
prevzut n art. 54 alin. (1), un copil a pierdut calitatea de copil din
cstorie, prin efectul unei hotrri judectoreti, termenul de 1 an, pentru
pornirea aciunii n stabilirea paternitii din afara cstoriei, va curge de
la data cnd aceea hotrre a rmas definitiv. n cazul n care mama a
convieuit cu pretinsul tat ori dac acesta din urm a prestat copilului
ntreinere, termenul va curge de la ncetarea convieuirii ori a
ntreinerii.
6. Prescripia aciunii posesorii, prevzut de art. 674 alin. (1) C.proc. civ.,
ncepe s curg de la data primului act de tulburare a posesiei (iar nu de
la ultimul act de acest fel).



22

2.Suspendarea prescriptiei extinctive
2.1 Notiune.Justificare
Termenele de prescripie au o durat n timp. Aceast durat mai mic sau mai
mare este determinat de momentul nceperii termenului de prescripie avut n
vedere i, respectiv, de mplinirea lui. n determinarea momentului de
ndeplinire, trebuie avut n vedere i modul de calcul.
Calculul termenelor de prescripie, indiferent de unitile de timp n care sunt
stabilite (luni sau ani), se face potrivit sistemului calcului intermediar, aceasta n
sensul c ziua cnd ncepe curgerea termenului de prescripie termenul este
inclus n calcul.
Calculul termenului de prescripie se face ntotdeauna prin determinarea
momentului naterii la aciune, adic a zilei care marcheaz dies a quo (ziua
cnd ncepe termenul) urmnd dies a quam (ziua cnd se sfrete termenul) s
fie determinat n funcie de ctimea termenului avut n vedere.
Situaiile care pot interveni n ceea ce privete nceperea i mplinirea
termenului la aciune n determinarea momentului nceperii i mplinirii
termenului de prescripie, trebuie avute n vedere i anumite necesiti prevzute
n mod expres prin lege care pot determina suspendarea, ntreruperea i
repunerea n termen.
Rolul i importana prescripiei extinctive se concretizeaz n ideea de sanciune
a persoanelor interesate care din neglijen sau pasivitate nu sesizeaz organele
de justiie n termenul prevzut de lege pentru a-i valorifica dreptul subiectiv
pretins a fi nclcat sau nerecunoscut.
Suspendarea prescripiei extinctive: modificarea cursului acesteia ce const
n oprirea de drept a curgerii termenului de prescripie, pe timpul ct dureaz
situaiile, limitativ prevzute de lege, care l pun n imposibilitate de a aciona
pe titularul dreptului la aciune.
Cauzele de suspendare a cursului prescripiei extinctive prezint urmtoarele
caractere juridice:
- sunt legale, n sensul c ele sunt stabilite numai prin lege;
- sunt limitative, ceea ce nseamn c ele sunt de strict interpretare i aplicare,
nefiind susceptibile de aplicare prin analogie;
23

- produc efecte de drept (ope legis), organul de jurisdicie nermnndu-i dect
s constate producerea lor, deci, dac n cursul procesului (avnd ca obiect
recunoaterea sau stabilirea dreptului subiectiv) se invoc prescripia extinctiv,
instana va constata c a operat suspendarea cursului acesteia i va trece la
soluionarea cauzei n fond.

2.2 Cauzele de suspendare
Cauzele de suspendare a prescripiei extinctive sunt legale i limitative. Cursul
prescripiei dreptului la aciune este suspendat:
1) ct timp cel mpotriva cruia ea curge este mpiedicat de un caz de for
major s fac acte de ntrerupere.
2) pe timpul ct creditorul sau debitorul face parte din forele armate ale
Romniei, iar acestea sunt puse pe picior de rzboi;
3) pn la rezolvarea reclamaiei administrative, fcute de cel ndreptit cu
privire la despgubiri sau restituirii, n temeiul unui contract de transport sau de
prestare a serviciilor de pot i telecomunicaii, ns cel mai trziu pn la
expirarea unui termen de trei luni, socotit de la nregistrarea reclamaiei.
Cursul prescripiei dreptului la aciune e suspendat n situaiile:
ntre prini sau tutori i cei ce se afl sub ocrotirea lor, ntre curatori i acei pe
care-i reprezint, precum i ntre orice alt persoan, care n temeiul legii sau al
hotrrii judectoreti, administreaz bunurile altora i cei ale cror bunuri sunt
astfel administrate prescripia nu curge, ct timp socotelile nu au fost date i
aprobate.
Prescripia nu curge mpotriva celui lipsit de capacitatea de exerciiu, ct timp
nu are reprezentant legal i nici mpotriva celui cu capacitatea restrns cu timp
nu are cine s-i ncuviineze actele.
Prescripia nu curge ntre soi n timpul cstoriei.
Analiza cauzelor de suspendare a cursului prescripiei extinctive
1) Fora major. un eveniment imprevizibil i insurmontabil precum cutremurul
de pmnt, inundaia i altele asemenea.
24

2) Participarea la forele armate ale Romniei, care sunt puse pe picior de rzboi
- n aceast situaie trebuie s se afle creditorul sau debitorul. Va opera
suspendarea i n situaia n care att creditorul ct i debitorul fac parte din
forele armate ale Romniei, iar acestea sunt pe picior de rzboi; simpla
participare la forele armate ale rii (ca militar activ ori pentru satisfacerea
stagiului militar) nu constituie cauz de suspendare a prescripiei extinctive.i
aceast cauz pune titularul dreptului la aciune n imposibilitatea material
(fizic) de a aciona.
3) Reclamaia administrativ - pentru ca prevederile s fie suspendat, trebuie
ndeplinite urmtoarele condiii:
- reclamaia administrativ prealabil s aib ca obiect despgubirii ori
restituiri n termenul unui contract de transport sau de prestare a serviciilor de
pot i telecomunicaii;
- s nu treac mai mult de 3 luni de la nregistrarea reclamaiei; dac petiionarul
primete rspuns, care nu-i convine, nainte de mplinirea celor 3 luni,
prescripia este suspendat numai pn la primirea acelui rspuns, nefavorabil;
dac reclamaia rmne nerezolvat, neprimindu-se rspuns, n cele trei luni,
suspendarea nceteaz, iar titularul dreptului la aciune este n drept s
formuleze cerere de chemare n judecat la organul de jurisdicie competent.
4) ntre ocrotitor i ocrotit, prescripia e suspendat ct timp socotelile nu au
fost date i aprobate - aceste dispoziii se aplic raporturilor dintre printe,
tutore i curator, pe de o parte, i cele ale crui bunuri sunt administrate de
ocrotitorul legal pe de alt parte (minor, interzis, cel ocrotit prin curatel).
5) Prescripia este suspendat:
a) ct timp cel lipsit de capacitate de exerciiu nu are reprezentant legal;
b) ct timp cel cu capacitate de exerciiu restrns nu are ocrotitor legal care s-i
ncuviineze actele.
Aceast cauz de suspendare privete minorul sub 14 ani, aceasta fiind
interzisul judectoresc i minorul ntre 14 18 ani, aceasta fiind aplicat pe
toat durata lipsei reprezentantului legal sau a ocrotitorului legal, dup caz. Din
cele prezentate rezult c putem vorbi despre o imposibilitate de natur juridic.
6) Prescripia este suspendat n raporturile dintre soi
25

Prescripia este suspendat pe toat durata cstoriei, fr a avea importan
dac soii sunt sau nu desprii n fapt, n text nefiind explicat acest aspect. Ne
aflm aici ntr-o imposibilitate moral de a aciona.

2.3 Efectele suspendarii
2.3.1 Efectele generale
Dup ncetarea suspendrii, prescripia i reia cursul socotindu-se i timpul
scurs nainte de suspendare se face astfel distincie ntre:
- efectul anterior cauzei de suspendare;
- efectul pe durata cauzei de suspendare;
- efectul ulterior cauzei de suspendare.
Pentru perioada anterioar cauzei, suspendarea nu produce efecte juridice,
intrnd n calculul termenului de prescripie i timpul scurs ntre nceputul
prescripiei i data suspendrii acesteia.

2.3.2 Efectul special
Prescripia nu se va mplini totui nainte de expirarea unui termen de 6 luni
socotit de la data ncetrii cauzei de suspendare, cu excepia prescripiilor mai
scurte de 6 luni care nu se vor mplini dect dup exprimarea unui termen de o
lun de la suspendare acest efect special se produce doar n cazurile n care:
- pn la mplinirea termenului de prescripie a rmas mai puin de 6 luni, dac
termenul de prescripie aplicabil este mai mare de 6 luni (ex. termenul general
de prescripie de 3 ani);
- pn la mplinirea termenului de prescripie a rmas mai puin de o lun dac
termenul de prescripie aplicabil este mai mic de 6 luni (ex. termenul de 60 de
zile)



26

3.Intreruperea prescriptiei extinctive
Intreruperea prescripiei extinctive: modificarea cursului acesteia constnd n
nlturarea prescripiei scurse nainte de apariia unei cauze ntreruptive i
nceperea unei alte prescripii extinctive.
Asemntor suspendrii prescripiei extinctive, i n cazul ntreruperii
prescripiei extinctive este necesar ca mprejurarea ce constituie, potrivit legii,
cauz de ntrerupere s intervin dup ce prescripia extinctiv a nceput s
curg i mai nainte de mplinirea termenului de prescripie extinctiv.
Cauzele de ntrerupere a prescripiei extinctive prezint urmtoarele caractere
juridice: sunt legale; sunt limitative; produc efecte de drept (ope legis), organul
de jurisdicie urmnd doar s constate producerea lor.
Prescripia se ntrerupe:
a) prin recunoaterea dreptului a crei aciune se prescrie, fcut de cel n
folosul cruia curge prescripia;
b) prin introducerea unei cereri de chemare n judecat ori de arbitrare, chiar
dac cererea a fost introdus la o instan judectoreasc ori la un organ de
arbitraj necompetent.
c) printr-un act nceptor de executare, aceasta fiind o cauz de ntrerupere a
prescripiei dreptului de a cere executarea silit, fiind studiat de dreptul
procesual civil.
Prescripia nu este ntrerupt dac s-a pronunat ncetarea procesului, dac
cererea de chemare n judecat sau executare a fost respins, anulat sau dac s-
a perimat ori dac cel care a fcut-o a renunat la ea.
ntreruperea cursului prescripiei extinctive produce urmtoarele efecte:
- nlturarea (tergerea) prescripiei extinctive scurse anterior momentului
apariiei cauzei de ntrerupere;
- nceperea, dup ncetarea cauzei de ntrerupere, a cursului unei noi prescripii
extinctive.
Problema ntreruperii cursului prescripiei dreptului la aciune pune n discuie
atitudinea celor dou persoane care urmeaz s figureze n cadrul procesului
civil n calitate de pri, respectiv titularul dreptului subiectiv n calitate de
reclamant i titularul obligaiei n calitate de prt.
27

ntreruperea cursului prescripiei dreptului la aciune: Oprirea cursului
unei prescripii ncepute datorit atitudinii luate de una sau alta dintre viitoarele
pri a procesului civil fr a se mai ine seama de timpul care s-a scurs deja cu
consecina nceperii, dac sunt ntrunite condiiile cerute de lege unui nou
termen de prescripie a dreptului la aciune.
Efectele ntreruperii prescripiei extinctive
ntreruperea terge prescripia nceput nainte de a se fi ivit mprejurarea care a
ntrerupt-o. Dup ntrerupere, ncepe s curg o nou prescripie.
n cazul cnd prescripia a fost ntrerupt printr-o cerere de chemare n judecat
ori de arbitrare sau printr-un act nceptor de executare, noua prescripie nu
ncepe s curg ct timp hotrrea de admitere a cererii nu a rmas definitiv
sau, n cazul executrii, pn la ndeplinirea ultimului act de executare.
ntreruperea prescripiei extinctive produce un efect anterior i un efect
posterior.
anterior datei ntreruperii, prescripia este nlturat astfel nct timpul scurs
ntre momentul de nceput al prescripiei i data cauzei de ntrerupere este
socotit necurs.
Efectul posterior ntreruperii const n nceperea unui nou termen de prescripie.
Dac n cazul ntreruperii prin recunoatere efectele se produc instantaneu, n
cazul ntreruperii prin cererea de chemare n judecat, efectele se produc
definitiv, pe data rmnerii definitive a hotrrii judectoreti de admitere a
cererii, aceasta nsemnnd c ntre data sesizrii instanei i data rmnerii
definitive a hotrrii opereaz o ntrerupere provizorie, sub condiia admiterii
cererii i rmnerii definitive a hotrrii.
Efectele ntreruperii prescripiei extinctive se produc de plin drept (ope legis),
organul de jurisdicie urmnd s constate doar producerea lor.




28

4.Repunerea in termenul de prescriptie extinctiva
Repunerea n termenul de prescripie: beneficiul acordat de lege titularului
dreptului la aciune, care din motive temeinice nu a putut formula aciunea n
justiie nuntrul termenului de prescripie, astfel c organul jurisdicional este
ndreptit s soluioneze, n fond, cererea de chemare n judecat, dei a fost
introdus dup mplinirea termenului de prescripie.
Repunerea n termenul de prescripie este o instituie juridic consacrat cu
caracter general n art. 19 din Decretul nr. 167 / 1958: Instana judectoreasc
sau organul arbitral poate, n cazul n care constat ca fiind temeinic justificate,
cauzele pentru care termenul de prescripie a fost depit s dispun chiar din
oficiu judecarea sau rezolvarea aciunii ori s ncuviineze executarea silit.
Calitatea de motenitor se stabilete pe baza certificatului de motenitor sau a
hotrrii judectoreti definitive ori, n lipsa acestora, prin probe din care rezult
acceptarea motenirii. Motenitorii, n sensul prezentei legi sunt socotii de
drept acceptanii succesiuni de la data depunerii cererii prevzute la art. 14
pentru restituirea n natur a apartamentelor, sau, dup caz, pentru acordarea de
despgubiri. Bunurile preluate de stat fr un titlu valabil, inclusiv cele obinute
prin vicierea consimmntului pot fi revendicate de foti proprietari sau
succesorii acestora, dac nu fac obiectul unor legi speciale de reparaie.
Succesibilii care dup data de 6 martie 1945 nu au acceptat motenirea, sunt
repui de drept n termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac
obiectul prezentei legi .
Domeniul repunerii n termenul de prescripie extinctiv
Cauzele de repunere n termen nu sunt enumerate cu titlu limitativ, de lege,
organul de jurisdicie putnd considera cauz de repunere n termen, orice
cauz temeinic justificat.
Cauze temeinic justificate: mprejurrile de fapt care fr a avea gravitatea forei
majore i fr a implica culpa proprie, l-au mpiedicat pe titularul dreptului s
sesizeze instanei cu pretenia sa n termenul prevzut de lege.
Cauze care justificat repunerea n termen:
- existena unor mprejurri speciale n care s-a gsit motenitorul, care l-au
mpiedicat s afle despre deschiderea unei moteniri la care era chemat;
29

- executarea unei pedepse privative de libertate, care nu a permis darea unui
mandat pentru ntreruperea prescripiei;
- cunoaterea unor fapte, stabilite de organele de urmrire penal, numai dup
mplinirea termenului de prescripie;
- spitalizarea ndelungat ori repetat;
- prsirea minorului.
Cauze care nu justific repunerea n termen:
- eroarea de drept, invocat de titularul dreptului la aciune;
- absena ori aglomerarea cu probleme a conductorului persoanei juridice sau
juristului acesteia;
- depirea culpabil a termenului de acceptare a motenirii.
Termenul de repunere n termenul de prescripie extinctiv
Cererea de repunere n termen va putea fi fcut numai n termen de o lun de la
ncetarea cauzelor care justific depirea termenului de prescripie 2 aspecte
ale termenului n care poate fi cerut repunerea n termenul de prescripie:
1) durata lui, care este de o lun;
2) nceputul acestui termen, care este marcat de data ncetrii cauzei care
justific depirea termenului de prescripie.
Termenul de o lun are o dubl semnificaie i anume: privete pe de o parte
introducerea cererii de repunere n termen, iar pe de alt parte, introducerea
cererii de chemare n judecat care privete fondul litigiului.
Efectul repunerii n termenul de prescripie extinctiv
Datorit repunerii n termen, prescripia extinctiv este considerat ca fiind
nemplinit, dei termenul de prescripie a expirat. Prin repunerea n termenul
de prescripie extinctiv, efectul extinctiv al prescripiei este anihilat, organul de
jurisdicie avnd astfel posibilitatea s treac la soluionarea pricinii pe fond.
Efectul repunerii n termen a constat n ndrituirea motenitorului de a solicita
reconstituirea dreptului de proprietate asupra pmntului sau restituirea n
natur a imobilului ori acordarea de despgubiri, dup caz, n condiiile legilor
menionate. n ceea ce privete modul de operare, repunerea n termen pp darea
30

unei hotrri, de ctre organul de jurisdicie competent, hotrre ce trebuie s fie
motivat, pentru a putea fi verificat temeinicia sa.

5.Implinirea (calculul) prescriptiei extinctive
Implinirea prescripiei extinctive: determinarea momentului n care expir
termenul de prescripie.
De lege ferenda, se impune ca regulile privind calculul termenelor de prescripie
s se regseasc n acelai act normativ ce reglementeaz i prescripia. Modul
de calcul al termenului de prescripie extinctiv stabilit pe ani sau pe luni: aceste
termene ce vor mplini n ziua corespunztoare din ultimul an sau din ultima
lun. Dac ultima lun nu are o zi corespunztoare, termenul va fi mplinit n
ultima zi a acelei luni (de exemplu, un termen de prescripie de o lun care a
nceput s curg la 31 ianuarie, s-a mplinit la 29 februarie). n cazul termenelor
stabilite pe sptmni, termenul de prescripie extinctiv se socotete mplinit n
ziua corespunztoare din ultima sptmn a perioadei. Pt termenele stabilite pe
zile - termenul se calculeaz pe zile i nu pe ore. Ziua se mparte n 24 de ore.
Ea ncepe la miezul nopii i se sfrete la miezul nopii urmtoare, ziua n care
ncepe cursul prescripiei nefiind luat n calcul. Prescripia nu se socotete
calculat, dect dup mplinirea celei de-a doua zi a termenului prevzut de lege
- acest sistem de calcul se numete intermediar, deoarece se plaseaz ntre
sistemul termenului exclusiv (pe zile libere) n care nu sunt luate n calcul nici
prima i nici ultima zi a termenului i sistemul inclusiv (numit i pe zile
pline), n care intr n calcul att prima ct i ultima zi a termenului.






6. DECDEREA

31

1.Noiune
Potrivit art. 2.545 alin. (1) NCC prin lege sau prin voina prilor se pot
stabili termene de decdere pentru exercitarea unui drept sau svrirea unor
acte unilaterale, iar alin. (2) dispune c neexercitarea dreptului subiectiv
nuntrul termenului stabilit atrage pierderea lui, iar n cazul actelor
unilaterale, mpiedicarea n condiiile legii, a svririi lor.
Decderea nu constituie o sanciune propriu-zis, deoarece ea poate
opera i n lipsa oricrei culpe.
n funcie de izvorul lor, termenele de decdere pot fi legale (instituite prin
lege) sau convenionale (stabilite prin voina prilor).

2.Domeniul de aplicare
Potrivit art. 2.547 NCC dac din lege sau din convenia prilor nu
rezult n mod nendoielnic c un anumit termen este de decdere, sunt
aplicabile regulile de la prescripie.
Astfel pot fi distinse mai multe ipoteze.
Prima ipotez const n faptul c prin lege sau prin actul juridic al
prilor se instituie un termen i, totodat, se prevede n mod expres c
depirea termenului atrage decderea. Altfel spus este vorba despre o
decdere expres.
Ca exemple de termene legale pentru a cror depire se prevede n mod
expres decderea sunt de menionat:
-termenul de decdere de 3 ani aplicabil aciunii n rectificare, ntemeiate
exclusiv pe dispoziiile art. 908 alin. (1) pct. 1 i 2. NCC, ndreptate mpotriva
terului subdobnditor de bun-credin i cu titlu oneros, care ncepe s curg
de la data nregistrrii cererii de nscriere n cartea funciar [art. 909 alin. (3) i
(4) NCC];
-termenul de decdere de 1 an aplicabil aciunii n rectificare, ntemeiat
exclusiv pe dispoziiile art. 908 alin. (1) pct. (1) i (2) NCC ndreptat
mpotriva terului subdobnditor de bun-credin i cu titlu oneros, care n
ipoteza comunicrii celui ndreptit a ncheierii prin care s-a ordonat
nscrierea, ncepe s curg de la data comunicrii acesteia [art. 909 alin. (3) i
(4) NCC];
-termenul de decdere de 6 luni aplicabil dreptului proprietarului de a pretinde
restituirea bunului gsit sau preul obinut din valorificarea acestuia, care
ncepe s curg de la data predrii bunului ctre organele de poliie din
localitatea n care a fost gsit [art. 945 alin. (1) NCC i art. 942 alin. (2) teza a
II-a NCC];
-termenul de decdere de 1 an, care ncepe s curg de la data ncheierii
contractului de vnzare, aplicabil aciunii vnztorului pentru suplimentul de
pre i aciunii cumprtorului pentru reducerea preului sau pentru
rezoluiunea contractului; n ipoteza n care prile au fixat o dat pentru
32

msurarea imobilului, termenul de decdere de un an curge de la acea dat (art.
1.744 NCC);
-termenul de o lun, care ncepe s curg de la data notificrii, nuntrul cruia
vnztorul trebuie s consemneze preul primit i cheltuielile efectuate de
cumprtor pentru ncheierea contractului de vnzare i realizarea
formalitilor de publicitate, la dispoziia cumprtorului sau, dup caz, a
terului subdobnditor, sub sanciunea decderii din dreptul de a exercita
opiunea de rscumprare [art. 1.760 alin. (3) NCC] etc.
A doua ipotez este aceea n care prin lege sau prin actul juridic al
prilor se instituie un termen, fr a se preciza dac depirea acestuia atrage
decderea sau prescripia extinctiv. Dac rezult c mplinirea termenului
atrage pierderea dreptului subiectiv neexercitat nuntrul termenului respectiv
sau mpiedicarea efecturii unui act unilateral, atunci va fi vorba de
decdere.
1
Astfel termenul care nu privete exercitarea dreptului la aciune este
calificat ca termen de decdere.
Sunt calificate ca termene de decdere urmtoarele exemple:
-termenul de 1 an aplicabil dreptului la opiune succesoral, care ncepe s
curg de la data deschiderii succesiunii [art.1.103 alin. (1) NCC];
-termenul de 10 zile aplicabil dreptului de preempiune n cazul vnzrii de
bunuri mobile sau de 30 de zile n cazul vnzrii de bunuri imobile, termen
care ncepe s curg de la data comunicrii ctre preemptor a notificrii
cuprinsului contractului ncheiat cu terul [art. 1.732 alin. (4) NCC].
n ceea ce privete termenele de decdere convenionale, subliniem c
acestea nu pot contraveni dispoziiilor legale care ocrotesc un interes general.
3.Regim juridic
Art. 2.548 alin. (1) NCC prevede regula c termenele de decdere nu
sunt supuse suspendrii i ntreruperii, dac prin lege nu se dispune altfel.
Acelai articol stabilete, ns, dou excepii, prima viznd amnarea
nceputului termenului ori suspendarea, iar cealalt ntreruperea.
Fora major existent la data la care ar fi trebuit s nceap curgerea
termenului de decdere amn nceputul termenului pn la data ncetrii forei
majore. Fora major care apare n timpul curgerii termenului de decdere are
ca efect suspendarea acestuia, termenul relundu-i cursul de la data ncetrii
forei majore. Dac, ns, dup reluarea cursului, ar rmne mai puin de 5 zile
din termenul de decdere, atunci acesta se mplinete dup 5 zile de la data
cnd suspendarea a ncetat.
2






33

n situaia n care realizarea dreptului subiectiv presupune exercitarea
unei aciuni n justiie, termenul de decdere este ntrerupt pe data introducerii
cererii de chemare n judecat sau de arbitrare ori de punere n ntrziere, dup
caz, dispoziiile privitoare la ntreruperea prescripiei fiind aplicabile n mod
corespunztor.
Aceste excepii se pot aplica oricrui termen de decdere.
4.Efectele decderii
Efectul decderii const n pierderea dreptului subiectiv neexercitat n
termen sau, dup caz, n mpiedicarea efecturii actului unilateral dup
mplinirea termenului.
Potrivit art. 2.550 alin. (1) NCC partea interesat poate opune decderea
numai la judecata n prima instan, cel mai trziu la primul termen de judecat
la care prile sunt legal citate.
Alineatul 2 al aceluiai articol prevede c instana este obligat s
invoce i s aplice din oficiu termenul de decdere, indiferent dac cel
interesat l pune sau nu l pune n discuie, cu excepia cazului cnd acesta
privete un drept de care prile pot dispune n mod liber.
Se prezum c aceast dispoziie legal vizeaz numai temenele de
decdere instituite prin dispoziii legale care ocrotesc un interes general, deci
termenele de decdere de ordine public.
3
























34



CONCLUZI I FI NALE

NCC reglementez ntr-un mod distinct de uzucapiune ntr-o carte
separat regimul general al prescripiei extinctive- Cartea VI, intitulat
Despre prescripia extinctiv, decderea i calculul termenelor (art. 2.500-
2.556).
Ca i n sistemul Decretului nr. 167/1958, prescripia extinctiv este un
mijloc de stingere numai a dreptului material la aciune, iar nu i a dreptului
subiectiv civil, ceea ce nseamn c i n lumina NCC prescripia poate fi
calificat ca mod de stingere a dreptului material la aciune i de nlturare a
rspunderii civile lato sensu.
Din punct de vedere normativ, noua reglementare preia, cu mbuntiri
substaniale, prevederile Decretului nr. 167/1958 i le sistematizeaz pe
probleme specifice (dispoziii generale, termenele de prescripie, cursul
prescripiei, mplinirea prescripiei).
Ca i n cazul Decretului nr. 167/1958, NCC conserv regula
prescriptibilitii dreptului la aciune avnd un obiect patrimonial i a celei
privind imprescriptibilitatea dreptului la aciune avnd un obiect nepatrimonial
(art. 2.501-2.502).
Prin urmare sunt imprescriptibile extinctiv: dreptul la aciunea n
revendicare, mobiliar sau imobiliar, dreptul la aciunea de partaj sau dreptul
la aciunea n constatarea nulitii absolute a unui act patrimonial sau
nepatrimonial. Aciunea n anularea cstoriei sau aciunea n tgada de
paternitatea de ctre mam sau soul acesteia sunt aciuni nepatrimoniale tipice
considerate prescriptibile extinctiv.
Termenul general de prescripie rmne la 3 ani, ca i n sistemul actual,
ns sunt prevzute i termene speciale, pentru anumite cazuri particulare, de 1,
2, i 10 ani.
n ceea ce privete nceputul prescripiei extinctive, spre deosebire de
reglementrile anterioare,NCC instituie o nou regul general privind
nceputul prescripiei, care este determinat nu de data naterii dreptului la
aciune, ci de data la care titularul su poate efectiv s acioneze.
Alturi de cazurile de suspendare deja cunoscute, NCC consacr i alte
cazuri, a cror utilitate practic este incontestabil. Este vorba despre ipoteza
negocierilor purtate n scopul rezolvrii pe cale amiabil a nenelegerilor
dintre pri ori aceea a unei proceduri prealabile legale ori administrative n
vederea soluionrii pe cale extrajudiciar a litigiului.
Sub aspectul ntreruperii, au fost prevzute noi cazuri de ntrerupere
(punerea n ntrziere a debitorului), iar plngerea penal adresat organelor de
urmrire penal, asimilat n prezent cererii de chemare n judecat, a fost
reglementat drept cauz distinct de ntrerupere a prescripiei.
35

Repunerea n termen a fost meninut n NCC, suprimndu-se doar
dreptul organului de jurisdicie de a dispune repunerea n termen de oficiu.
Pentru prima dat NCC cuprinde i o reglementare general, la nivel de
principiu, privind situaia termenelor de decdere, stabilind totodat corelaia
dintre aceasta i prescripia extinctiv, n sensul c, dac din lege nu rezult n
mod nendoielnic c un anumit termen este de decdere, sunt i rmn
aplicabile regulile, mai puin riguroase, de la prescripie.




































36


BIBLIOGRAFIE

I. Tratate, cursuri

1. Avram, M., Actul unilateral n dreptul privat, Ed. Hamangiu, Bucureti, 2006.
2. Baia, F.A., Chelaru, E., Constantinovici, R., Macovei, I. (coord.), Noul Cod
civil, comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2012.
3. Beleiu, Gh., Drept civil romn. Introducere n dreptul civil. Subiectele
dreptului civil, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2001.
4. Boroi, G., Codul de procedur civil, comentat i adnotat, vol. I, Ed. All Beck,
Bucureti, 2001.
5. Boroi, G., Anghelescu C. A., Curs de drept civil. Partea general,Ed.
Hamangiu, Bucureti, 2011.
6. Cantacuzino, M.B., Elementele dreptului civil, Ed. All, colecia Restitutio,
Bucureti 1998.
7. Chelaru, E., Drept civil. Partea general,ed. a II-a, Ed. C.H. Beck, Bucureti,
2007.
8. Chelaru, E., Circulaia juridic a terenurilor, Ed. All Beck, Bucureti, 1999.
9. Chelaru, E., Legea nr. 10/2004 privind regimul juridic al unor imobile preluate
abuziv n perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, comentat i adnotat,
Ed. All Beck, Bucureti, 2001.
10. Ciobanu, V.M., Tratat teoretic i practic de procedur civil, vol. I, Teoria
general, Ed. Naional, Bucureti, 1996.
11. Cosmovici, P.M., Drept civil. Introducere n dreptul civil, Ed. All, Bucureti,
1994.
12. Cosmovici, P.M., Cpn, O.,Cojocaru, A., Pop, T., Sachelarie, O., Tratat de
drept civil, vol. I, Partea General, Ed. Academiei Republicii Socialiste
Romnia, Bucureti, 1989
13. Dogaru, I. (coord.), Drept civil. Ideea curgerii timpului i consecinele ei
juridice, Ed. All Beck, Bucureti, 2002.
14. Ionacu, A., Drept civil, Partea General, E.D.P, Bucureti, 1963.
15. Nicolae, M., Tratat de prescripie extinctiv, Ed. Universul Juridic, Bucureti,
2010.
16. Pop, T., Drept civil romn. Teoria General, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1993.
17. Ungureanu, C.T., Drept civil. Partea General. Persoanele, Ed. Hamangiu,
Bucureti, 2011.





37


II.Legislaie

1. Constituia Romniei publicat n M.Of. nr. 767 din 31 octombrie 2005.
2. Codul civil.
3. Decretul nr.167 din 10 aprilie 1958 privitor la prescripia extinctiv
4. Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale.
5. Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenei neloiale.
6. Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
privind asigurrile i reasigurrile.
7. Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
8. Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenei.
9. Legea nr. 71/2011 pentru punerea n aplicare a Legii nr. 287/2009 privind
Codul civil.

IV.Decizii

1. Plenul Tribunalului Suprem, decizia de ndrumare nr. 7/1963.
2. C.S.J., secia civil, decizia nr. 129/1993, Dreptul nr. 12/1993.
3. .C.C.J., secia civil i de proprietate intelectual, decizia nr. 3519/2004, B.C.
nr. 2/2005.
4. Tribunalul Suprem, Colegiul civil, decizia nr. 1465/1968, n R.R.D., nr.
3/1996.
5. V.M. Ciobanu, nota II, Decizia nr. 93/E/1985 a Tribunalului Judeean Iai,
R.R.D. nr. 8/1986.

















38