1.

Drept civil: Drepturi reale

A încetează din viață. Patrimoniul său este transmis către 2 moștenitori, fiecare
primind câte ½ parte din succesiune.
Activul succesoral un imobil teren, pe care cei doi decid să-l exploateze în
comun, în scopuri agricole, dar nu personal ci prin intermediul altor persoane.
Ce instrumente juridice pot folosi cei doi pentru a înstrăina terenul în vederea
exploatării, păstrându-și evident dreptul de proprietate? Argumentați.
Instrumentul juridic pe care cei doi coproprietari îl au la dispoziție în vederea
înstrăină rii terenului, pentru ca acesta să fie exploatat de că tre terțe persoane, dar
totodată aceștia să își păstreze dreptul de proprietate asupra terenului
antemenționat, este constituirea unui uzufruct asupra terenului.
Astfel, uzufructul constituie un dezmembră mâ nt al dreptului de proprietate
care îi conferă titularului să u (persoana stră ine de proprietate) dreptul de a folosi
bunul şi de a-i culege fructele, în timp ce titularului dreptului de proprietate (cei doi
coproprietari) îi ră mâ ne nuda proprietate, deci dreptul de dispoziţie juridică asupra
bunului.
În atare condiții cei doi coproprietari denumiți în continuare nuzi
proprietari, prin constituirea uzufructului, își pă strează dreptul de proprietate
asupra bunului dat în uzufruct, iar terțele persoane denumite în continuare
uzufructuari, au dreptul de a folosi bunul bunul dat în uzufruct și de a culege fructele
acestuia, întocmai ca și proprietarii, cu îndatorirea de ai conserva substanța, potrivit
dispozițiilor art. 703 Noul Cod civil. „Uzufructul este dreptul de a folosi bunul altei
persoane şi de a culege fructele acestuia, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea
de a-i conserva substanţa.”

La un moment dat proprietarul unui teren învecinat își extinde suprafața prin
construirea unui gard, care ocupă o parte semnificativă a terenului celor doi
moștenitori.
Întrebarea 2: cine și prin ce acțiune specifică poate redresa situația?
Argumentați.
În condițiile în care proprietarul terenului învecinat își extinde gardul pe
terenul celor doi coproprietari, asupra căruia încă este constituit dreptul de
uzufruct, avâ nd în vedere că este vorba despre o contestare (uzurpare) a dreptului
de proprietate asupra terenului dat în uzufruct, uzufructuarul este obligat să aducă
la cunoștința nuzilor proprietare atare împrejurare, potrivit dispozițiilor art. 734
Noul Cod civil „Uzufructuarul este obligat să aducă de îndată la cunoştinţa nudului
proprietar orice uzurpare a fondului şi orice contestare a dreptului de proprietate, sub
sancţiunea obligării la plata de daune-interese.”
Odată încunoștințați proprietarii despre uzurparea fondului, de că tre
uzufructuar, aceștia au la îndemâ nă, pentru apă rarea dreptului de proprietate
contestat, o acțiune în revendicare.
 Astfel, acţiunea de revendicare este o acţiune reală , prin care proprietarul
care a pierdut posesia bunului să u cere restituirea acestui bun de la posesorul
neproprietar. Altfel spus, prin acţiunea în revendicare o persoană cere să i se
recunoască în justiţie dreptul de proprietate asupra unui lucru de care a fost
deposedată . Este o acţiune petitorie, ce tinde să stabilească direct existenţa
dreptului de proprietate. Acţiunea în revendicare, fiind un mijloc juridic de protecţie
a proprietă ţii, poate fi folosită de că tre proprietar oricâ nd, justificat de caracterul
absolut al dreptului de proprietate, potrivit dispozițiilor art. 563 Noul Cod civil „
(1)Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o
altă persoană care îl deţine fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri,
dacă este cazul.
(2)Dreptul la acţiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepţia cazurilor
în care prin lege se dispune altfel.
(3)Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credinţă, în condiţiile legii, este pe
deplin recunoscut.
(4)Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acţiunea în revendicare este
opozabilă şi poate fi executată şi împotriva terţului dobânditor, în condiţiile Codului
de procedură civilă.”
Mai trebuie specificat faptul că fiecare coproprietar poate sta singur în
justiție, indiferent de calitatea sa procesuală , în orice acțiunea privitoare la
coproprietate, inclusiv în cazul acțiunii în revendicare, potrivit dispozițiilor art. 643
alin. 1 și 2 Noul Cod civil „
(1)Fiecare coproprietar poate sta singur în justiţie, indiferent de calitatea
procesuală, în orice acţiune privitoare la coproprietate, inclusiv în cazul acţiunii în
revendicare.
(2) Hotărârile judecătoreşti pronunţate în folosul coproprietăţii profită tuturor
coproprietarilor. Hotărârile judecătoreşti potrivnice unui coproprietar nu sunt
opozabile celorlalţi coproprietari.”

După câțiva ani, unul dintre coproprietari decide să renunțe la dreptul său de
proprietate asupra terenului moștenit.
Întrebarea 3: ce modalități de înstrăinare - cu titlu oneros sau cu titlu gratuit -
are la dispoziție conform legislației actuale? Argumentați.
● Ca și modalită ți de înstră inare cu titlu oneros, este contractul de vâ nzare -
cumpă rare.
Contractul este cu titlu oneros, atunci câ nd fiecare parte urmă rește să își
procure un avantaj în schimbul obligațiilor asumate cu titlu oneros, conform
dispozițiilor art. 1.172 alin. (1) „Contractul prin care fiecare parte urmărește să își
procure un avantaj în schimbul obligațiilor asumate este cu titlu oneros”.
 Astfel contractul de vâ nzare cumpărare, prin natura sa este cu titlu oneros, în
sensul în care dreptul de proprietatea asupra unui bun imobil (cu respectarea
dispozițiilor de carte funciară ) este transmis de că tre vâ nză tor cumpără torului, în
schimbul unui preț, potrivit dispozițiilor art. 1650 „(1) Vânzarea este contractul prin
care vânzătorul transmite sau, după caz, se obligă să transmită cumpărătorului
proprietatea unui bun în schimbul unui preț pe care cumpărătorul se obligă să îl
plătească.
(2) Poate fi, de asemenea, transmis prin vânzare un dezmembrământ al
dreptului de proprietate sau orice alt drept”.
● Ca și modalitate de înstrăinare cu titlu gratuit, este contractul de donația.
Contractul este cu titlu gratuit atunci câ nd una dintre părți urmă rește să
procure
celeilalte pă rți un beneficiu, fă ră a obține în schimb vreun avantaj, potrivit
dispozițiilor art. 1172 alin. (2) Noul Cod civil „Contractul prin care una dintre părți
urmărește să procure celeilalte părți un beneficiu, fără a obține în schimb vreun
avantaj, este cu titlu gratuit”.
Mai trebuie specificat că, contractul de donație pentru a fi valabil încheiat,
trebuie încheiat în formă autentică sub sancțiunea nulită ții absolute, conform art.
1011 alin . (1) Noul Cod civil „Donația se încheie prin înscris autentic, sub sancțiunea
nulită ții absolute”.

Drept Civil: TEORIA GENERALĂ A OBLIGAȚIILOR

Redactați o posibilă acțiune formulată de către A și apărările la aceasta

formulate de B, invocând dispozițiile legale aplicabile (nu aveți obligația să
respectați regulile formale ale acțiunilor judiciare).

Art 194 Cod procedură civilă cuprinsul cerererii de chemare în judecată.

Către,
(denumirea instanţei competente, localitatea, adresa completă, judeţul)

Domnule/Doamnă Preşedinte,

Subsemnatul/a.............................................................................................[datele de
identificare ale reclamantului conform art. 194 lit. a) şi art. 148 alin. (1) C.proc.civ.]
În nume personal, în calitate de reclamant/ă,
Reprezentat/ă prin...............................................(numele şi prenumele), în calitate de împuternicit
(avocat, mandatar, tutore etc.), în baza împuternicirii avocaţiale nr........../......................, eliberată
de............................................sau a procurii speciale/deciziei nr............../..................., eliberată
de.....................................

Cu domiciliul procedural ales pentru comunicarea actelor de procedură la

numitul/firma ............................................(numele şi prenumele/denumirea firmei), din
localitatea ..............., situată la adresa ..................................,jud.................

Înaintez prezenta

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

împotriva pârâtului/ei...............................................................[datele de identificare conform art. 194

lit. a) şi art. 148 alin. (1) C.proc.civ.],

Pentru ca prin hotărârea pe care o veţi pronunţa să dispuneţi:

1..................................................................................................[se precizează obiectul cererii de

chemare în judecată, conform art. 194 lit. c) C.proc.civ., adică se precizează ce anume se solicită a se
dispune de către instanţa de judecată (capetele de cerere/petitele acţiunii)];
2. Să obligaţi pârâtul/a la plata cheltuielilor de judecată, conform art. 453 C.proc.civ.

MOTIVE:

În fapt......................................................................(se vor descrie motivele cererii, respectiv

actele şi faptele juridice din care rezultă temeinicia pretenţiilor reclamantului şi izvorul drepturilor
sale).
În drept...............................................(se indică textele legale, respectiv normele de drept
material pe care reclamantul/a îşi întemeiază cererea -pentru fiecare petit în parte -, precum şi normele
de drept procesual avute în vedere (care de regulă sunt art. 148-151 C.proc.civ., art. 192, art. 194 şi
art. 195 C.proc.civ. sau art. 527-537 C.proc.civ.).
În dovedirea pretenţiilor mele, solicit să încuviinţaţi administrarea următoarelor probe cu care
doresc să dovedesc cele menţionate în motivele prezentei cereri:
1. înscrisuri constând în........................................................(se enumeră şi individualizează înscrisurile
pe care se întemeiază cererea şi care nu sunt în posesia reclamantului);
2. proba cu martorii menţionaţi în lista anexă (în care se vor identifica martorii propuşi cu datele
personale şi adresa acestora);
3. interogatoriul pârâtului;
4. expertiza judiciară în specialitatea..................................................., ale cărei obiective sunt precizate
în lista obiectivelor, anexată;
5. cercetarea la faţa locului constând în determinarea împrejurărilor de fapt enunţate în cuprinsul
prezentei cereri.

Anexez prezentei:

-......................................(se enumeră şi individualizează înscrisurile pe care reclamantul îşi întemeiază

pretenţiile sale şi în posesia cărora se află).
 Depun prezenta cerere însoţită de actele anexate acesteia în ..........exemplare, în temeiul art.
149 şi art. 150 C.proc.civ., precum şi un exemplar pentru instanţă (şi eventual pentru alte autorităţi
implicate în proces).

Timbrez prezenta cerere conform O.U.G. nr. 80/2013.

Alăturat prezentei depunem împuternicirea avocaţială în original şi copia chitanţei de plată a
onorariului de avocat/alt document de reprezentare (dacă este cazul).
Solicităm judecarea cauzei şi în lipsa subsemnatului/ei reclamant/e şi/sau a
avocatului/reprezentantului, conform art. 411 alin. (1) pct. 2 C.proc.civ.
Data
Semnătura reclamantului
Semnătura reprezentantului

A poate să îl cheme în judecată pe B și să pretindă de la acesta suma fixă de bani pentru

fiecare zi întârziere după cum au prevăzut în contract, deoarece contractul este legea părților, iar
conform art 1516 NCC creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației și
poate să ceară și daune-interese pentru prejudiciile pe care le-a putut suferi datorită faptului că nu a
primit banii cuveniți la timp, conform art 1530 NCC creditorul are dreptul la daune-interese pentru
repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a
neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligației.
B ar putea să se apere invocând faptul că nu a primit confirmarea beneficiarului și de aceea nu
și-a îndeplinit obligația de plată față de A (după cum era prevăzut în contractul dintre ei), iar conform
art 1517 NCC o parte nu poate invoca neexecutarea obligațiilor celeilalte părți în măsura în care
neexecutarea este cauzată de propria sa acțiune sau omisiune. Așadar, A nu ar putea să ceară banii
de la B, deoarece B nu a primit confirmarea de la beneficiar, deci B consideră că A nu și-a îndeplinit
în mod culpabil obligația contractuală. B poate propune ca probe martorul.

Determinați în ce mod poate fi implicat în cauză beneficiarul și care este

raportul său cu contractul dintre A și B.

Beneficiarul ar putea fi implicat în cauză ca martor, deoarece conform art 249 Cod Procedură
Civilă cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile
prevăzute de lege și având în vedere că A este un prestator de servicii, conform art 309 alin. (2) teza a
II-a „Niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, dacă valoarea obiectului său este mai mare de
250 lei. Cu toate acestea, se poate face dovada cu martori, contra unui profesionist, a oricărui act
juridic, indiferent de valoarea lui, dacă a fost făcut de acesta în exercițiul activității sale
profesionale, în afară de cazul în care legea specială cere probă scrisă”.
Astfel, dacă B vrea să dovedească faptul că nu a primit confirmarea livrării din partea
beneficiarului și de aceea nu i-a plătit banii lui A l-ar putea propune pe beneficiar ca martor, iar în
cazul în care proba ar fi admisă de către instanță, atunci beneficiarul ar putea fi ascultat dacă a primit
sau nu a primit produsele alimentare de la A.
O altă modalitate prin care beneficiarul ar putea interveni în proces și ca intervenient voluntar,
conform art 61 CPC, deoarece el ar putea pretinde un drept strâns legat de dreptul pentru care se
judecă părțile, deoarece el ar dori să obțină produsele la care era îndreptățit fiind beneficiarul
desemnat de B.
În raport cu contractul dintre A și B beneficiarul este un terț față de contract (un terț
beneficiar), deoarece el nu este parte contractantă ( contractul este acordul de voințe dintre două sau
mai multe persoane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic art 1166 Noul Cod
Civil), acordul de voință al beneficiarului nefiind cerut sau necesar pentru efectuarea niciuneia dintre
prestații, deci nu este parte a contractului (el doar primește alimentele, în măsura în care B, care este
parte în contract, l-ar desemna).

Formulați o posibilă soluție a instanței de judecată.

Instanța respinge acțiunea formulată de A împotriva lui B, în baza art 1517 Noul Cod Civil ca
neîntemeiată, întrucât B nu și-a îndeplinit obligația de plată deoarece produsele livrate de A nu au
ajuns, din culpa prestatorului de servicii la beneficiar și astfel el nu este obligat să își îndeplinească
obligația contractuală dacă cocontractantatul său nu și-a îndeplinit corespunzător obligația sa. Instanța
respinge cererea lui A pentru obținerea de daune-interese de la B, datorită motivelor anterior
prezentate și dispune achitarea cheltuielilor de judecată in cuantum de x lei de către A, la cererea lui B
conform art 453 Cod Procedră Civilă .