Infracțiuni contra înfăptuirii justiției

NEDENUNȚAREA art. 266

Noțiune - fapta persoanei care luând cunoștință de comiterea unei fapte prevăzute de legea penală contra vieții sau care a avut ca urmare moa rtea unei persoanei, nu înștiințează de îndată
autoritățile.
Obiectul - obiectul juridic special - principal – relațiile sociale referitoare la înfăptuirea actului de justiție.
- obiect material – nu are
Subiecții - activ – orice persoană care are capacitate penală
- AUTOR EXCLUSIV (nu e posibil coautoratul), INSTIGARE, COMPLICITATE
- participanții la infracțiune (insitgatorii/complicii), tăinuitorul sau favorizatorul nu au obligația de a se autodenunța, nefiind deci subiecți activi nemijlociți ai infracțiunii de nedenunțare.
- pasiv –statul
Latura - elementul material – omisiunea încunoștințării de îndată a organelor de urmărire penală cu privire la săvârșirea de către un terț a unei fapte prevăzute de legea penală contra vieții sau
obiectivă care a avut ca urmare moartea unei persoane, indiferent de forma de comitere, fapte de care făptuitorul are cunoștință.
- omorul, omorul calificat, uciderea la cererea victimei, determinarea sau înlesnirea sinuciderii, uciderea din culpă, ultrajul, ultrajul judiciar, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte,
uciderea nou-născutului de către mamă, lipsirea de libertate în mod ilegal/violul/agresiunea sexuală/tâlhăria care a avut ca urmare moartea victimei.
- denunțul nu trebuie să fie numai in personam, se poate realiza și in rem (UP începe numai cu privire la fapta)
- enumerarea faptelor este limitativă (contra vieții)
- fapta nu este tipică daca privește alte fapte sau facă făptuitorul a aflat de săvârșirea faptei după începerea UP
- dacă pe lângă nedenunțare, realizează și acte de favorizare/tăinuire = favorizarea/tăinuirea, iar nu concurs de infracțiuni.
- mai multe fapte contra vieții/urmare moartea victimei în aceeași împrejurare= o singură infracțiune
- mai multe fapte contra vieții/urmate de moartea victimei săvârșite succesiv = pluralitate de infracț. de nedenunțare
- urmarea imediată – starea de pericol ptr. realizarea actului de justiție
- legătura de cauzalitate – rezultă din materialitatea faptei
Latura - INTENȚIE DIRECTĂ/INDIRECTĂ
subiectivă - nu interesează mobilul sau scopul, pot fi avute în vedere la individualizarea pedepsei.
- fapta nu este tipică dacă a fost comisă din culpă.
Formele - tentativa nu este posibilă
infracțiunii - actele de pregătire sunt posibile în varianta comisiune cu intenție
- se consumă în momentul în care făptuitorul care are în mod cert cunoștință de săvârșirea unei dintre faptele prevăzute de legea penală limitativ enu merate de lege nu denunță de îndată
fapta autorităților.
- poate fi săvârșită în formă continuată, se epuizează la data comiterii ultimului act de executare
Pedeapsa - cauze speciale de nepedepsire:
- săvârșită de un membru de familie
- peroana, înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva unei pers. pentru săvârșirea faptei nedenunțate, încunoștințează autoritățile competente despre aceasta sau care, chiar
după punerea în mișcare a acțiunii penale, a înlesnit tragerea la răspundere penală a autorului sau a participanților.

OMISIUNEA SESIZĂRII art. 267

Noțiune - fapta funcționarului public, care, luând la cunoștință de săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul, în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile, omite sesizarea
de îndată a procurorului sau a organului de cercetare penală.
Obiectul - obiectul juridic special - principal – relațiile sociale referitoare la înfăptuirea actului de justiție.
- obiect material – nu are
Subiecții - activ – funcționarul public
- AUTOR EXCLUSIV (nu e posibil coautoratul), INSTIGARE, COMPLICITATE
- Nu este subiect activ nemijlocit al infracțiunii funcționarul care are calitatea de autor, complice, instigator, tăinuitor, favorizator la fapta despre a cărei săvârșire nu a înștiințat organele
judiciare.
pasiv –statul
Latura - elementul material – omisiunea sesizării de îndată a procurorului sau a organului de cercetare penală de către funcționarul public care a luat cunoștință de săvârșirea unei fapte prevăzut
obiectivă de legea penală în legătură cu serviciul (ex: luarea de mită, traficul de influență), în timpul exercitării funcției sale sau a îndatoririlor de serviciu.
- omisiunea se referă atât la infracțiunile de serviciu sau la cele de corupție, cât și la orice alte fapte referitoare la serviciul funcționarului public (furtul calificat comis din patrimoniul unei
regii autonome).
- nu reprezintă importanță forma în care a fost comisă fapta nesesizată – tentativă, consumată, continuată.
- se poate realia și sesizarea in rem, nu doar in personam
- nu este tipică dacă funcționarul a aflat de faptă după ce s-a început UP
- funcționarul tăinuitor, favorizator – nu se reține concurs
 - dacă nu este în legătură cu serviciul nu se reține omisiunea, ci, după caz, nedenunțarea.
- mai multe fapte în aceeași împrejurare – o singură infracțiune de omisiune
- mai multe fapte succesive – pluralitate de infracțiuni de omisiune.
- urmarea imediată – starea de pericol ptr. realizarea actului de justiție
- legătura de cauzalitate – rezultă din materialitatea faptei
Latura - INTENȚIE DIRECTĂ/INDIRECTĂ
subiectivă - nu interesează mobilul sau scopul, poate fi avut în vedere la individualizarea pedepsei.
- comisă din culpă – varianta atenuată.
Varianta - presupune săvârșirea faptei din culpă
atenuată
Formele - tentativa și actele de pregătire nu sunt posibile.
infracțiunii - se consumă în momentul în care făptuitorul care are în mod cert cunoștință de săvârșirea unei infracțini în legătură cu servi ciul nu sesizează de îndată (cu intenție sau culpă) organele de
UP.
Pedeapsa - 3 luni-3 ani; 3 luni – 1 an/amendă (varianta atenuată)

INDUCEREA ÎN EROARE A ORGANELOR JUDICIARE art. 268

Noțiune - sesizarea penală făcută prin denunț/plângere, cu privire la existența unei fapte prevăzute de legea penală ori în legătură cu săvârșirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană,
cunoscând că aceasta este nereală.
Obiectul - obiectul juridic special - principal – relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției și cele referitoare la protecția persoanei acuzate pe nedrept.
- obiect material – nu are
- probele produse sau ticluite reprezintă numai o modalitate prin care este comisă fapta, iar nu obiect material al infracțiunii.
Subiecții - activ – orice persoană fizică sau juridică care are capacitate penală
- COAUTORI, INSTIGARE, COMPLICITATE
- pasiv:
a) principal –statul
b) secundar – persoana fizică/juridică acuzată pe nedrept
Latura - elementul material – două modalități alternative:
obiectivă a) sesizarea prin plângere sau denunț cu privire la existența unei fapte prevăzute de legea penală cunoscând că aceasta este nereală (sesizarea mincinoasă)
- făptuitorul trebuie să sesizeze organele UP (indiferent de competența lor) prin plângere/denunț cu privire la existența unei fapte prevăzute de legea penală.
- nu este necesar pentru existența infracțiunii ca actele de sesizare să respecte toate condițiile prevăzute de legea procesuală.
- sesizarea trebuie să fie mincinoasă, faptele să fie nereale
- nu este necesar pentru comiterea faptei în această modalitate să fi fost identificat și făptuitorul.
- dacă petentul/denunțătorul identifică în mod nereal și pe cel care a comis fapta – reținute ambele modalități alternative
b) sesizarea în legătură cu săvârșirea unei fapte penale de o anumită pers. cunoscând că este nereală (învinuirea mincinoasă)
- învinuirea trebuie să fie mincinoasă, neadevărată.
- învinuirea trebuie să privească o persoană determinată.
- plângerea nu trebuie să fie formulată in rem – în acest caz se reține prima modalitate alternativă a elem. material
- dacă prin același act de sesizare sau prin acte de sesizare succesive sunt învinuite mai multe persoane = concurs.
- învinuirea trebuie să se realizeze prin formularea unei plângeri/denunț depuse chiar și la un organ necompetent.
- nu este necesar pentru ca actele de sesizare să respecte toate condițiile legii procesual penale.
- urmarea imediată – starea de pericol ptr. înfăptuirea actului de justiție
- legătura de cauzalitate – rezultă din materialitatea faptei
Latura - INTENȚIE DIRECTĂ/INDIRECTĂ
subiectivă - făptuitorul trebuie să fie de rea-credință, adică să sesizeze organele judiciare cu privire la existența unei fapte prevăzute de legea penală ori în legătură cu săvârșirea unei asemenea fapte
de către o anumită persoană, cunoscând că aceasta este nereală.
- nu interesează mobilul sau scopul, poate fi avut în vedere la individualizarea pedepsei.
Forma - producerea de probe nereale (mincinoase) sau ticluirea unor asemenea probe în scopul de a dovedi existența unei fapte prevăzute de legea penală ori săvârșirea acesteia de către o
asimilată anumită persoană.
- producerea de probe = prezentarea unor probe false în vederea dovedirii existenței unei fapte penale sau a acuzării pe nedrept a unei persoane nevinovate.
- este sancționată fabricarea de probe false, chiar dacă acestea dovedesc o faptă care există în realitate sau sunt create pentru a acuza pe adevăratul autor al faptei.
- ticluirea de probe = construirea de probe mincinoase (crearea unor bunuri, urme sau scenarii mincinoase)
- producerea/ticluirea de probe mincinoase consitituie prin ea însăși infracțiune (falsificare unor înscrisuri oficiale) = concurs.
- dacă sunt realizate toate modalitățile alternative = unitate de infracțiune
- dacă producere/ticluirea – realizate de organul UP, procuror, judecător = forma asimilată a cercetării abuzive.
Formele - actele de pregătire și tentativa sunt posibile dar nu sunt incriminate
infracțiunii - infracțiunea se consumă la momentul depunerii plângerii/denunțului ori a folosirii probelor mincinoase produse sau ticluite.
- poate fi săvârșită în formă continuată, se epuizează la data comiterii ultimului act de executare
Pedeapsa - cauză de nepedepsire – făptuitorul declară, înainte de reținerea/arestarea sau punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva celui față de care s -a făcut denunțul sau plângerea ori s-au
produs probele, că denunțul, plângerea sau probele sunt nereale.

FAVORIZAREA FĂPTUITORULUI art. 269

Noțiune - ajutorul material sau moral, direct sau indirect, dat unui făptuitor fără o întelegere stabilită înainte sau în timpul săvârșirii infracțiunii, în scopul împiedicării sau îngreunării
cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, exercitării unei pedepse sau măsuri privative de libertate.
- are caracter subsidiar – reținută dacă nu există alte incriminări speciale ale favorizării (mărturia mincin, înlesinirea evadării)
Obiectul - obiectul juridic special - relațiile sociale referitoare la înfăptuirea actului de justiție
- obiect material – nu are
Subiecții - activ – orice persoană fizică sau juridică care are capacitate penală
- COAUTORI, INSTIGARE, COMPLICITATE
- persoana vătămată/avocatul suspectului/inculpatului pot fi subiecți activi nemijlociți ai infracțiunii.
- în cazul persoanei vătămate este necesar ca acțiunea penală pentru fapta comisă de autor să poată fi pusă în mișcare din oficiu, întrucât nedepunerea plângerii prealabile nu poate fi
echivalată cu un act de favorizare. Deopotrivă, actele de favorizare pot fi comise după rămânerea definitivă a hot. jud.
- participanții la săvârșirea infracțiunii principale nu pot fi autori/complici/instigatori la infracțiune de favorizare a infractorului.
- pasiv – statul
Latura - elementul material:
obiectivă - ajutorul, direct sau indirect, dat unui făptuitor, în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, exercitării unei pedepse sau măsuri
privative de libertate.
- favorizatul poate fi subiect activ – autor/coautor/complice/instigator
- nu contează dacă infracțiunea e consumată sau tentată
- ajutorul poate interveni pe parcursul verificărilor prealabile/UP/Cam. Prelim./prima instanță/Apel/după hot. definitivă.
- înțelegerea trebuie să aibă loc DUPĂ SĂVÂRȘIREA INFRACȚIUNII
- complicitate – anterioară/concomitentă cu săvârșirea infracțiunii.
- martorul care dă declarații necorespunzătoare = mărturie mincinoasă – nu se poate reține concurs cu favorizare.
- participantul la procesul penal (care nu e martor/expert/interpret) – declarații necorespunzătoare = favorizare.
- urmarea imediată – starea de pericol ptr. înfăptuirea justiției
- legătura de cauzalitate – rezultă din materialitatea faptei
Latura - INTENȚIE DIRECTĂ/INDIRECTĂ
subiectivă - nu interesează mobilul sau scopul, poate fi avut în vedere la individualizarea pedepsei
Formele - actele de pregătire și tentativa sunt posibile dar nu sunt incriminate
infracțiunii - se consumă în momentul în care este acordat ajutorul infractorului, chiar dacă cercetările într-o cauză penală, tragerea la răspundere penală, executarea unei pedepse/măsuri privatice de
libertate nu a fost efectiv împiedicată sau îngreunată.
- poate fi săvârșită în formă continuată, se epuizează la data comiterii ultimului act de executare
Pedeapsa - cauză de specială de nepedepsire:
- membru de familie
- în cazul în care infracțiunea este săvârșită de mai mulți infractori, cauza de nepedepsire se reține numai când favorizatorul are calitatea de soț/rudă cu toți infractorii.

TĂINUIREA art. 270

Noțiune - primirea/dobândirea/transformarea/înlesnirea valorificării unui bun, de către o persoană care fie a cunoscut, fie a prevăzut din împrejurările concrete că acesta provine din săvârșirea unei
fapte prevăzute de legea penală, chiar fără a cunoaște natura acesteia.
Obiectul - obiectul juridic special - relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției și la protecția patrimoniului
- obiect material – bunul mobil (inclusiv imobile prin destinație care ca natură sunt bunuri mobile) provenite din fapta penală
- nu e necesar ca fapta să fie infracțiune – dacă intervine o cauză care înlătură caracterul penal – minoritatea/iresponsabilitatea.
- nu e necesar ca fapta penală să fie împotriva patrimoniului – bunul poate proveni din abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență, trafic de droguri.
- același bun poate fi succesiv obiectul material al mai multor infracțiuni de tăinuire comise de făptuitori diferiți
Subiecții - activ – orice persoană fizică sau juridică care are capacitate penală
- COAUTORI, INSTIGARE, COMPLICITATE
- proprietarul bunului poate fi subiect activ nemijlocit în cazul în care tăinuiește bunurile provenite din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, comise împotriva posesorului
neproprietar sau a detentorului precar.
 - tăinuitorul nu poate fi participant la infracțiunea din care provine bunul (instigator, complice).
- tăinuitorul nu trebuie să aibă nicio înțelegere prealabilă sau concomitentă cu săvârșirea faptei = complicitate
- pasiv:
c) principal –statul
d) secundar – persoana fizică sau juridică față de care s-a comis infracțiunea din care provine bunul
Latura - elementul material:
obiectivă - primirea – presupune ca bunul provenit din infracțiune să treacă în detenția precară a tăinuitorului
- dobândirea – trecerea bunului în proprietatea tăinuitorului
- transformarea – efectuarea unor modificări ale bunului, în scopul îngreunării recunoașterii
- înlesnirea valorificării – efectuarea de acte prin care se facilitează înstrăinarea bunului.
- chiar dacă ptr infracțiune din care provine bunul există o cauză care împiedică punerea în mișcare/exercitarea acțiunii penale, această împrejurare nu împiedică reținerea infracțiunii de
tăinuire.
- în cazul în care aceeași persoană realizează mai multe modalități alternative = unitate de infracțiune.
- urmarea imediată – starea de pericol ptr. realizarea actului de justiție, cât și cea creată prin trecerea bunului în stăpânirea tăinuitorului prin modificarea bunului.
- legătura de cauzalitate – rezultă din materialitatea faptei
Latura - INTENȚIE DIRECTĂ
subiectivă - este necesar ca făptuitorul să fi cunoscut/să fi prevăzut că bunul provine din infracțiune
- nu este necesar să se cunoască modalitatea de săvârșirea sau participanții acesteia.
- în situația unui prim act de tăinuire, urmat de o altă acțiune a aceluiași tăinuitor care promite că va asigura valorificarea în continuare a altor bunuri sustrase, sunt întrunite elementele
constitutive ale complicității la infracțiunea de furt în formă simplă sau continuată, după caz, în concurs real cu infracțiunea de tăinuire, chiar dacă promisiunea anticipată a bunurilor nu
a fost îndeplinită.
- nu interesează mobilul sau scopul – individualizare.
Formele - actele de pregătire și tentativa – posibile și neincriminate
infracțiunii - se consumă în momentul realizării acțiunii tipice, nu este o infracțiune continuă
- poate fi săvârșită în formă continuată, se epuizează la data comiterii ultimului act de executare
Pedeapsa - cauză specială de nepedepsire – membru de familie.

MĂRTURIA MINCINOASĂ art. 273

Noțiune - fapta martorului care, într-o cauză penală/civilă sau orice altă procedură în care se ascultă martori, face afirmații mincinoase ori nu spune tot ce știe în legătură cu faptele sau
împrejurările esențiale cu privire la care este întrebat.
- varianta agravată:
- martor cu identitate protejată ori aflat în Programul de protecție a martorilor
- investigator sub acoperire
- persoană care întocmește un raport de expertiză/interpret
- în legătură cu o infracțiune pedepsită cu detențiunea pe viață/închisoare 10 ani sau mai mare.
Obiectul - obiectul juridic special – relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției și aflarea adevărului într-o cauză în care se ascultă martori (inclusiv cei cu identitatea protejată),
experți/interpreți/investigatori sub acoperire.
- obiect material – nu are
Subiecții - actiiv:
- martorul dintr-o cauză penală, civilă, disciplinară
- varianta agravată – martorul cu identitate protejată/aflat în programul de protecție, investigatorul sub acoperire, expertul, interpretul
- nu pot fi subiecți activi nemijlocitți persoanele care pot refuza să dea declarații în calitate de martor, în cazul în care există un astfel de refuz – soț, frați, surori, ascendenții, descendenții,
persoana obligată la confidențialitate – fără acordul persoanei sau încuviințarea autorității competente, ori dacă există vreo cauză legală de înlăturare a obligației de confidențialitate.
- partea civilă și partea responsabilă civilmente nu pot fi subiecți activi nemijlociți
- persoana vărămată care nu s-a constituit parte civilă poate fi autor al infracțiunii de mărturie mincinoasă
- minorul poate fi ascultat ca martor – până la 14 ani în prezenșa părintelui/tutorelui/reprezentantului
- minorul cu vârsta peste 14 ani poate fi autor al infracțiunii de mărturie mincinoasă.
- expertul medico-legal sau altul poate fi autor chiar dacă nu a fost numit în cauză.
- AUTOR EXCLUSIV (coautoratul nu este posibil), INSTIGARE, COMPLICITATE
- instigarea prin corupere/constrângere/altă faptă intimidantă asupra subiectului activ nemijlocit/membru de familie = infracțiunea de influențare a declarațiilor, nu instigare la mărturie
mincinoasă.
- persoana juridică nu poate fi autor, poate fi complice sau instigator
- pasiv:
e) principal –statul
 f) secundar – persoana privată de libertate sau condamnată în temeiul mărturiei mincinoase.
Latura - elementul material:
obiectivă - acțiunea subiectului activ nemijlocit de a face afirmații mincinoase sau omisiunea acestuia de a spune tot ce știe, ambele în legătură cu faptele sau împrejurările esențiale cu privire la
care este întrebat într-o cauză
- subiectul activ nemijlocit trebuie să cunoască realitatea
- omiciunea de a spune tot ce știe nu poate fi reținută dacă martorul invocă dreptul la tăcere și privilegiul împotriva autoincriminării.
- cerința esențială – declarația mincinoasă sau omisiunea martorului de a spune tot ce știe trebuie să vizeze fapte sau împrejurări esențiale ale cauzei
- în cazul faptei omisive este necesar ca organul de audiere sau participanții la proces să fi formulat o întrebare martorului cu privire la faptele sau împrejurările esențiale ale cauzei.
- expert – declarația mincinoasă/omisiunea rezultă din raportul de expertiză sau suplimentul la acesta sau din declarațiile și lămuririle date organului judiciar
- interpretul – prin interpretarea mincinoasă/omisiunea de a interpreta și traduce integral declarația persoanei.
- urmarea imediată – starea de pericol ptr. realizarea actului de justiție
- legătura de cauzalitate – rezultă din materialitatea faptei
Latura - INTENȚIE DIRECTĂ/INDIRECTĂ
subiectivă - nu interesează mobilul sau scopul – individualizare
Varianta - fapta săvârșită:
agravată - martor cu identitate protejată ori aflat în Programul de protecție a martorilor
- investigator sub acoperire
- persoană care întocmește un raport de expertiză/interpret
- în legătură cu o infracțiune pedepsită cu detențiunea pe viață/închisoare 10 ani sau mai mare.
Formele - actele de pregătire și tentativa nu sunt incriminate
infracțiunii - se consumă în momentul în care subiectul activ nemijlocit face declarația mincinoasă sau omite să declare
- expert – și la momentul depunerii raportului de expertiză
- traduceri în scris – la momentul depunerii traducerii la organul judiciar.
- poate fi săvârșită în formă continuată, se epuizează la data comiterii ultimului act de executare
Pedeapsa - cauză specială de nepedepsire:
- în cauzele penale – autorul își retrage mărturia mincinoasă înainte de reținerea suspectului/inculpatului, arestarea preventivă/la domiciliu a inculpatului/de punerea în mișcare a acț.
penale.
- în alte cauze – retragerea intervine înainte de pronunțarea unei hot. jud. de primă instanță/altă soluție
- retragerea trebuie să fie făcută în cauza în care a fost dată, iar nu în cauza în care se face UP sau se judecă mărturia mincinoasă.
- cauza de nepedepsire are caracter personal – profită autorului, nu și complicelui/instigatorului – răspund penal pentru participarea la infracțiunea de mărturie mincinoasă.

ULTRAJUL JUDICIAR art. 279

Noțiune - amenințarea săvârșită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare direct, lovirea sau alte violențe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârșite
împotriva unui judecător sau procuror aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, respectiv împotriva unui avocat în legărură cu exercitarea profesiei.
Obiectul - obiectul juridic:
a) principal – relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției și la respectul datorat judecătorilor, procurorilor sau avocaților car e exercită o activitate prin care se realizează actul de
justiție.
b) secundar – viața, libertatea psihică ori integritatea corporală sau sănătatea judecătorulu/procurorului/avocatului
- obiect material – corpul persoanei, cu excepția situației în care ultrajul se comite prin amenințare; în varianta asimilată asupra bunurilor.
Subiecții - activ – orice persoană care are capacitate penală
- COAUTORI, INSTIGARE, COMPLICITATE
- pasiv:
g) principal –statul
h) secundar – judecătorul/procurorul/avocatul/ membru de familie
Latura - elementul material:
obiectivă a) amenințarea
- exercitarea în mod abuziv – nu sunt considerate a fi efectuate în exercițiul funcției
- legea nu cere ca amenințarea să fie săvârșită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare direct, putând fi realizată prin ori ce mijl.
- absoarbe infracțiunea de amenințare
- magistratul/avocatul trebuie să se afle în realizare atribuțiilor de serviciu, dacă este comisă în legătură cu acestea se reține forma asimilată a infracțiunii
- absoarbe infracțiunea de amenințare
- săvârșită asupra a doi sau mai mulți judecători/procurori/avocați = CONCURS (chiar dacă este aceeași împrejurare)
b) lovirea sau orice acte de violență
- absoarbe infracțiunea de lovire sau alte violențe
 - să nu exercite atribuțiile în mod abuziv
- magistratul/avocatul trebuie să se afle în realizare atribuțiilor de serviciu, dacă este comisă în legătură cu acestea se reține forma asimilată a infracțiunii
c) vătămarea corporală
- absoarbe infracțiunea de vătămare corporală (infracțiune consumată sau doar tentativă)
- să nu exercite atribuțiile în mod abuziv
- magistratul/avocatul trebuie să se afle în realizare atribuțiilor de serviciu, dacă este comisă în legătură cu acestea se reține forma asimilată a infracțiunii
d) lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte
- absoarbe infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte
- să nu exercite atribuțiile în mod abuziv
- magistratul/avocatul trebuie să se afle în realizare atribuțiilor de serviciu, dacă este comisă în legătură cu acestea se reține forma asimilată a infracțiunii
e) omorul
- absoarbe infracțiunea de omor în formă consumată sau tentată
- să nu exercite atribuțiile în mod abuziv
- să fie săvârșit în perioada în care victima se afla în timpul serviciului
- magistratul/avocatul trebuie să se afle în realizare atribuțiilor de serviciu, dacă este comisă în legătură cu acestea se reține forma asimilată a infracțiunii
- urmarea imediată – starea de pericol ptr. realizarea actului de justiție
- legătura de cauzalitate – rezultă din materialitatea faptei
Latura - INTENȚIE DIRECTĂ/INDIRECTĂ sau PRAETERINTENȚIE (când infracțiunea absorbită este comisă cu această formă de vinovăție)
subiectivă - nu interesează mobilul sau scopul, cu excepția formelor assimilate când fapta se comite în scop de intimidare/răzbunare.
Forma 1) săvârșirea unei infracțiuni asupra unui judecător/procurer/avocat ori asupra bunurilor acestuia, în scop de intimidare/răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de
asimilată serviciu/profesiei.
- nu prezintă importanță natura infracțiunii, ci doar scopul (poate fi împotriva persoanei cu excepția celei prevăzute la forma tip – lipsirea de libertate, agresiunea sexuală sau împotriva
patrimoniului – distrugere)
- trebuie să fie comisă în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu/exercitarea profesiei.
2) săvârșirea unei infracțiuni asupra unui membru de familie al unui judecător/procuror/avocat ori asupra bunurilor membrului de familie al acestuia, în scop de
intimidare/răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu/profesiei.
Formele - tentativa posibilă și incriminată la infracțiunile absorbite la care este posibilă
infracțiunii - se consumă în momentul realizării acțiunii tipice
- poate fi săvârșită în formă continuată, se epuizează la data comiterii ultimului act de executare
Pedeapsa - la forma tip și cele asimilate limitele de pedeapsă a infracțiunilor absorbite se majorează cu ½

CERCETAREA ABUZIVĂ art. 280

Noțiune - promisiuni/amenințări/violențe împotriva unei persoane urmărite sau judecate într-o cauză penală de către un organ de cercetare penală/procurer/judecător pentru a o determina să dea
ori să nu dea declarații, să dea declarații mincinoase ori să își retragă declarațiiile
- reprezintă o formă special a abuzului în serviciu
Obiectul - obiectul juridic special - relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției și cele privind libertatea și integritatea fizică a pers.
- obiect material – corpul persoanei aflate în UP sau judecată supusă la violențe
Subiecții - activ – organ de cercetare/procurer/judecător
- COAUTORI (toți autorii au calitate), INSTIGARE/COMPLICITATE – nu sunt condiționate de calitate
- persoana juridică nu poate fi subiect activ nemijlocit.
- pasiv – suspectul/inculpatul
Latura - elementul material:
obiectivă - constrângerea suspectului/inculpatului prin amenințări sau violențe
- promiterea de foloase patrimoniale/nepatrimoniale
- amenințarea/lovirea și alte violențe – absorbite
- comise față de martor/expert/interpret = abuz în serviciu + influențarea declarațiilor = concurs
- poate fi în concurs cu – omor/omor calificat, vătămare corporală, supunerea la rele tratamente.
- cerința esențială - promisiuni/amenințări/violențe să fie realizate pentru a determina pe suspect/inculpat să dea ori să nu dea declarații, să dea declarații mincinoase ori să își retragă
declarațiiile în scopul dorit de organele judiciare
- nu e necesar ca scopul să fie atins
- urmarea imediată – starea de pericol ptr. înfăptuirea justiției, libertatea psihică sau integritatea persoanei
- legătura de cauzalitate – rezultă din materialitatea faptei
Latura - INTENȚIE DIRECTĂ
subiectivă - nu interesează mobilul
 - scopul – în sensul dorit de organele judiciare.
Forma - prin producerea (prezentarea unor probe mincinoase), falsificarea - fals material (contrafacere/alterare)/intelectual, ticluirea de probe nereale (construirea de probe mincinoase) de
asimilată organele judiciare.
- dacă au fost folosite în scopul favorizării suspectului/inculpatului = concurs.
Formele - actele de pregătire și tentativa – posibile și neincriminate
infracțiunii - se consumă în momentul realizării acțiunii tipice
- poate fi săvârșită în formă continuată, se epuizează la data comiterii ultimului act de executare
Pedeapsa - 2-7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

SUPUNEREA LA RELE TRATAMENTE art. 281

Noțiune - supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, măsuri de siguranță/educative, în alt mod decât cel prevăzut de lege
Obiectul - obiectul juridic special - relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției precum și cele referitoare la aplicarea măsurlor preventive, a pedepselor, a măsurilor de siguranță sau
educative.
- obiect material – corpul persoanei supuse la rele tratamente.
Subiecții - activ:
- angajatul Administrației Naționale a Penitenciarelor, organul de poliție, persoana ca își desfășoară activitatea în unitățile în care se execută pedeapsa, măsura de siguranță/educativă.
- varianta agravată – pers cu atribuții referitoare la paza unor persoane aflate în stare de reținere sau deținere ori în executarea unei măsuri de siguranță/educative.
- COAUTORI (toți autorii trebuie să aibă calitatea cerută de lege), INSTIGARE, COMPLICITATE (nu este condiționată de vreo calitate)
- persoana juridică nu poate fi subiect activ nemijlocit al infracțiunii.
- pasiv – pers. aflată în stare de reținere/deținere (arestare preventivă/executarea pedepsei) ori în executarea unei măsuri de siguranță (internarea medical) sau a măsurii educative de
internare într-un centru educative/de detenție
Latura - elementul material – supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, măsuri de siguranță/educative în alt mod decât cel prevăzut de lege.
obiectivă - măsură preventivă dispusă nelegal (s-a respins arestarea preventivă) = lipsire de libertate în mod ilegal.
- pers. reținută/arestată, desi procurorul/judecătorul știa că este nevinovată = represiune nedreaptă.
- urmarea imediată – starea de pericol ptr. înfăptuirea justiției
- legătura de cauzalitate – rezultă din materialitatea faptei
Latura - INTENȚIE DIRECTĂ/INDIRECTĂ
subiectivă - relele tratamente săvârșite din culpă = neglijență în serviciu.
- nu interesează mobilul sau scopul, poate fi avut în vedere la induvidualizarea pedepsei.
Varianta - supunerea printr-o acțiune sau inacțiune la rele tratamente fizice sau psihice a unei persoane reținute, arestate ori care se află în executarea pedepsei, a măsurii de siguranță a internării
agravată medicale sau a măsurii educative de internare într-un centru educativ sau într-un centru de detenție.
- spre deosebire de forma de bază care sancționează supunerea la pedepse sau măsuri de natură penală, cu nerespectarea legii, varianta agravată incriminează tot o nerespectare a legii,
care însă atinge nivelul de gravitate al unui tratament inuman/degradant
- relele tratamente nu trebuie să îmbrace forma torturii
- nu constituie rele tratamente restricțiile inerente măsurilor privative de libertate
- este necesară săvârșirea de acte repetate
- în cazul comiterii unui singur act de supunere la rele tratamente = purtare abuzivă/abuz în serviciu
- în cazul în care sunt comise cu ocazia punerii în executare a unui mantat de arestare preventivă/executarea pedepsei = se va reține purtarea abuzivă.
- persoana care a prins un infractor în flagrant și a exercitat acte de violență asupra acestuia = infracțiuni contra integrității pers.
- infracțiunea de loviri și alte violențe este absorbită
- poate fi reținută în concurs cu vătămarea corporașă sau loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
Formele - actele de pregătire și tentativa – posibile și neincriminate
infracțiunii - infracțiunea se consumă la momentul supunerii la rele tratament cu caracter continuu sau repetat
- poate fi săvârșită în formă continuată, se epuizează la data comiterii ultimului act de executare
Pedeapsa - 6 luni-3 ani; 1 – 5 ani – varianta agravată = și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.

ASISTENȚA ȘI REPREZENTAREA NELOIALĂ art. 284

Noțiune - fapta avocatului/reprezentantului unei persoane care, în înțelegere frauduloasă cu o persoană cu interese contrare în aceeași cauză, în cadrul unei proceduri judiciare sau notariale,
vatămă interesele clientului sau ale persoanei reprezentate
Obiectul - obiectul juridic special - relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției
- obiect material – nu are
Subiecții - activ:
- avocatul/reprezentantul unei persoane
- participația posibilă în toate formele
 - pasiv : principal – statul, secundar – pers. reprezentată
Latura - elementul material – înțelegere frauduloasă cu o persoană cu interese contrare în aceeași cauză
obiectivă - este necesar ca interesele să fie efectiv vătămate
- dacă peroana cu care încheie înțelegerea este un terț față de proces, se reține varianta asimilată
- urmarea imediată – starea de pericol ptr. înfăptuirea justiției
- legătura de cauzalitate – trebuie dovedită
Latura - INTENȚIE DIRECTĂ/INDIRECTĂ
subiectivă - varianta asimilată – în scopul vătămării intereselor clientului/persoanei reprezentate
Varianta - înțelegerea cu un terț de proces
asimilată - nu este necesar ca interesele persoanei să fie efectiv lezare
- intenție calificată prin scop
Formele - actele de pregătire și tentativa – posibile și neincriminate
infracțiunii - infracțiunea se consumă la momentul realizării elementului material
Pedeapsa - 3 luni-1 an/amendă

EVADAREA art. 285

Noțiune - fapta persoanei aflate în stare legală de reținere, arest preventiv sau deținere în vederea executării unei pedepse privative de libertate, de a părăsi locul unde este privată de libertate sau
de a se sustrage de sub paza sau supravegherea la care este supusă.
- varianta agravată – prin folosirea de violențe sau de arme
Obiectul - obiectul juridic special – relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției și respectarea stării legale de reținere/deținere
- obiect material – nu are în forma tip; corpul persoanei – varianta agravată
Subiecții - activ – suspectul/inculpatul reținut/arestat preventive sau condamnatul
- nu pot fi subiecți active nemijlociți – făptuitorul privat de libertate ca urmare a prinderii sau după săvârșirea unei infracțiuni flagrante; internatul medical sau adusă prin constrângere
pe baza unui mandate de aducere/persoana condusă administrativ la sediul poliției, minorul/majorul internat într-un centru educative/de deținere; persoana private de libertate după
reținere/arrest preventiv/executarea pedepsei sau considerate ca executată; inculpatul arestat la domiciliu.
- coautoratul – posibil; evadarea realizată de două sau mai multe persoane împreună = coautori/autori-coautori și complici concomitenți
- complicitatea materială = înlesnirea evadării
- este posibilă complicitatea morală – în măsura în care nu constituie ajutor moral la evadare (pot fi încurajări repetate, dar nu poate fi oferirea de informații confidențiale cu privire la
organizarea pazei)
- instigarea este posibilă indiferent de calitatea instigatorului
- pasiv –statul
Latura - elementul material – evadarea suspectului/inculpatului/comdamnatului
obiectivă - asimilată evadării:
1) neprezentarea nejustificată a condamnatului la locul de deținere, după perioada în care s-a aflat legal în libertate.
2) părăsirea fără autorizare de condamnat a locului de muncă din interiorul locului de deținere.
- urmarea imediată – starea de pericol ptr. înfăptuirea justiției
- legătura de cauzalitate – rezultă din materialitatea faptei
Latura - INTENȚIE DIRECTĂ/INDIRECTĂ
subiectivă - nu interesează mobilul sau scopul - individualizare
Varianta - evadarea săvârșită prin folosirea de violențe/arme
agravată - infracțiunea de loviri sau alte violențe este absorbită în infracțiunea de evadare
- poate fi reținută în concurs cu – cărămarea corporală/loviri sau vătămări cauzatoare de moarte
- sunt avute în vedere atât armele propriu-zise, cât și cele asimilate.
Formele - actele de pregătire posiblie/neincriminate – pot constitui acte de complicitate anterioară după începerea executării infracțiunii.
infracțiunii - tentativa incriminată
- se consumă în momentul în care infractorul iese din starea legală de privare de libertate prin evadare
- nu are caracter continuu
- nu poate fi săvârșită în formă continuată
Pedeapsa - condamnat – pedeapsa pentru evadare + recidiva postondamnatorie/pluralitatea intermediară + restul de pedeapsă – fără a se putea depăși max. general al pedepsei închisorii
- reținut/arestat – concurs real

ÎNLESNIREA EVADĂRII art. 286

Noțiune - înlesnirea prin orice mijloace a evadării unei persoane din starea legală de reținere/deținere
- reprezintă o incriminarea autonomă a unor activități de complicitate la evadare.
Obiectul - obiectul juridic special - relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției și respectării stării legale de reținere/deținere
- obiect material – în principiu, nu are; forma agravată – violențe, arme, substanțe narcotive/paralizante = corpul pers./bunul
Subiecții - activ – orice persoană care are capacitate penală
- varianta agravată – cel care avea obligația de a păzi pe cel care a evadat
- COAUTORI, INSTIGARE, COMPLICITATE
- pasiv - statul
Latura - elementul material:
obiectivă - ajutor material sau moral
- fapta nu este tipică dacă se înlesnește evadarea unei persoane care este privată nelegal de libertate
- actele de ajutorare (acțiuni/inacțiuni) trebuie să fie anterioare sau concomitente evadării și să aibă caracter efectiv și util
- în cazul în care aceeași persoană înlesnește evadarea unui terț, iar apoi evadează și ea = concurs.
- cel care determină pe cel privat de libertate să evadeze, iar apoi îl ajută prin acte efective de punere în executare a hotărârii luate = concurs cu favorizarea făptuitorului.
- urmarea imediată – starea de pericol ptr. înfăptuirea justiției
- legătura de cauzalitate – rezultă din materialitatea faptei
Latura - INTENȚIE DIRECTĂ/
subiectivă - nu interesează mobilul sau scopul – individualizare
Varianta 1) înlesnirea evadării prin folosire de violențe/arme/substanțe narcotice sau paralizante
agravată 2) înlesnirea evadării a două sau mai multe persoane în aceeași împrejurare
- două sau mai multe persoane = o singură infracțiune
- nu este esențial ca toate persoanele să fi reușit să evadeze
- dacă evadează în împrejurări diferite = concurs.
3) înlesnirea evadării unei pers. reținute/arestate pentru o infracțiune sancționată cu pedeapsa detențiunii pe viață/închisoarea de 10 ani sau mai mare ori condamnată la o astfel
de pedeapsă
4) înlesnirea evadării de cel care avea îndatorirea de a-l păzi pe cel care a evadat.
- subiectul activ nemijlocit trebuie să aibă competența de a-l păzi pe cel privat de libertate.
- persoana care evadează trebuie să se afle efectiv în baza acestuia
Varianta - din culpă (cu ușurință/neglijență) săvârșită de cel care avea îndatorirea de a-l păzi pe evadat.
atenuată
Formele - actele de pregătire sunt posibile/neincriminate – pot constitui acte de complicitate anterioară după începerea executării infracț.
infracțiunii - tentativa incriminată cu excepția formei atenuate (culpă)
- se consumă în momentul în care, după efectuarea actelor de ajutorare, făptuitorul evadează sau se produce tentativa
- nu este o infracțiune continuă
- nu poate fi săvârșită în formă continuată
Pedeapsa - se interzic drepturi – varianta agravată alin. 2

NERESPECTAREA HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREȘTI art. 287

Noțiune - nerespectarea unei hot. jud. prin:
a) împotrivirea la executare, prin opunerea de rezistență față de organul de executare
b) refuzul organului de executare de a pune în aplicare o hot. jud., prin care este obligat să îndeplinească un anumit act.
c) refuzul de a sprijini organul de executare în punerea în aplicare a hotărârii, de către persoanele care au această obligație legală
d) neexecutarea prin care s-a dispus reintegrarea în muncă a unui salariat.
e) neexecutarea hot. jud. privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de către partea interesată
f) nerespectarea hot. jud. privind stabilirea, plata, actualizarea și recalcularea pensiilor
g) împiedicarea unei persoane de a folosi, în tot sau în parte, un imobil deținut în baza unei hot. jud. de către cel căruia îi este opozabilă hotărârea.
- d-g – plângerea prealabilă a persoanei vătâmate.
Obiectul - obiectul juridic special - relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției prin asigurarea respectării hot. jud.
- obiect material – nu are; prin violențe - corpul persoanei
Subiecții - activ – orice persoană care are capacitate penală – a)
- b) organul de executare
- c) persoanele care au obligația de a sprijini organul de executare în punerea în aplicare a hot.
- d), e) – angajatorul
- f) angajatul casei publice de pensii/administratorul fondului privat de pensii
- g) numai persoana căreia îi este opozabilă hot. jud. invocată de terți pentru posesia/detenția imobilului
- COAUTORI, INSTIGARE, COMPLICITATE
 - pasiv – persoana fizică care are competența de a pune în executare o hot. jud., salariatul, pensionarul
Latura - elementul material:
obiectivă a) împotrivirea la executare, prin opunerea de rezistență față de organul de executare
- este necesar:
- să existe o împotrivire la executarea unei hot. jud. executorii (nu alt titlu)
- nu prezintă importanță natura cauzei
- fapta este tipică, chiar dacă s-a formulat contestație la executare, iar instanța nu a dispus suspendarea.
- împotrivirea să aibă loc anterior sau în cursul executării silite
- dacă are loc după terminarea executării silite = ultraj
- împotrivirea să aibă loc prin opunerea de rezistență
- organul de executare să acționeze în limite legale.
b) refuzul org. de execut. de a pune în aplicare o hot. jud., prin care este obligat să îndeplinească un anumit fapt.
c) refuzul de a sprijini organul de executare în punerea în aplicare a hotărârii, de către persoanele care au această obligație legală
d) neexecutarea prin care s-a dispus reintegrarea în muncă a unui salariat.
e) neexecut. hot. jud. privind plata salariilor în 15 zile de la data cererii de execut. adresate angajatorului de către partea interesată
f) nerespectarea hot. jud. privind stabilirea, plata, actualizarea și recalcularea pensiilor
- este incriminate nu numai neexecutare, ci și orice formă de nerespectare a hot. jud. în materie, inclusiv prin emiterea unor acte contrare sau neconforme.
g) împiedicarea unei pers. de a folosi, în tot sau în parte, un imobil deținut în baza unei hot. jud. de către cel căruia îi este opozabilă hotărârea.
- sub. pasiv. este persoana împiedicată să folosească locuința/parte din locuință din posesia acesteia
- urmarea imediată – starea de pericol ptr. înfăptuirea justiției
- legătura de cauzalitate – rezultă din materialitatea faptei
Latura - INTENȚIE DIRECTĂ/INDIRECTĂ
subiectivă - nu interesează mobilul sau scopul – individualizare
Formele - acte preparatorii și tentativa posibile/neincriminate
infracțiunii - se consumă în momentul realizării acțiunii tipice
- poate avea formă continuă – se epuizează în momentul încetării activității infracționale
- poate fi săvârșită în formă continuată, se epuizează la data comiterii ultimului act de executare