A. Boroi Fise de Drept Penal 2016

FI A
NEDENUN AREA
NR. 38
Sediul materiei: art. 266 C. pen.
Art. 266. Nedenun area. (1) Fapta persoanei care, luând cuno tin de comiterea unei fapte prev zute de legea penal contra
vie ii sau care a avut ca urmare moartea unei persoane, nu în tiin eaz de îndat autorit ile se pedepse te cu închisoare de la 6
luni la 2 ani sau cu amend .
(2) Nedenun area s vâr it de un membru de familie nu se pedepse te.
(3) Nu se pedepse te persoana care, înainte de punerea în mi care a ac iunii penale împotriva unei persoane pentru s vâr irea
faptei nedenun ate, încuno tin eaz autorit ile competente despre aceasta sau care, chiar dup punerea în mi care a ac iunii
penale, a înlesnit tragerea la r spundere penal a autorului sau a participan ilor.
No iune – fapta persoanei care, luând cuno tin de comiterea unei fapte prev zute de
legea penal contra vie ii sau care a avut ca urmare moartea unei persoane, nu în ti-
in eaz de îndat autorit ile.
I. STRUCTURA INFRAC IUNII
1. Obiectul
obiectul juridic special: rela iile sociale privitoare la înf ptuirea actului de justi ie;
obiectul material: nu are obiect material.
2. Subiectul
subiectul activ: orice persoan (fizic sau juridic ) cu capacitate penal ;
nu pot avea calitatea de autor, întrucât nu au obliga ia de a se autodenun a, participan ii la
infrac iune, t inuitorul i favorizatorul;
participa ia penal este posibil sub forma instig rii i a complicit ii morale;
coautoratul nu este posibil.
subiectul pasiv: statul.
3. Latura obiectiv
elementul material: omisiunea încuno tin rii de îndat a organelor de urm rire penal cu privire la
s vâr irea de c tre un ter a unei fapte prev zute de legea penal contra vie ii sau care a avut ca
urmare moartea unei persoane, de care f ptuitorul are cuno tin ;
noul Cod penal stabile te obliga ia denun rii tuturor faptelor prev zute de legea penal
(indiferent dac sunt justificate sau nejustificate, imputabile sau neimputabile) contra vie ii (atât
a celor s vâr ite cu inten ie, cât i a celor comise din culp ) sau care au avut ca urmare
praeterinten ionat moartea victimei;
denun ul poate fi f cut in personam sau in rem;
340 Drept penal. Partea special
dac f ptuitorul, pe lâng nedenun are, realizeaz i acte de favorizare a f ptuitorului sau de t i-
nuire a bunurilor provenite din infrac iune, se va re ine numai infrac iunea de favorizare a
f ptuitorului sau cea de t inuire;
dac nedenun area prive te mai multe fapte penale s vâr ite în aceea i împrejurare se va
re ine o singur infrac iune de nedenun are; dac vizeaz mai multe fapte prev zute de legea
penal s vâr ite în împrejur ri diferite se va re ine o pluralitate de infrac iuni de nedenun are.
urmarea imediat : starea de pericol pentru realizarea actului de justi ie;
leg tura de cauzalitate: rezult din materialitatea faptei.
4. Latura subiectiv
inten ie direct sau indirect .
II. FORMELE INFRAC IUNII

actele de preg tire sunt imposibile;
tentativa este imposibil (omisiv proprie);
fapta se consum în momentul în care f ptuitorul are cuno tin de s vâr irea faptelor prev zute de
legea penal contra vie ii sau care au avut ca urmare moartea unei persoane i nu le denun de
îndat autorit ilor.
III. PEDEAPSA
infrac iunea de nedenun are se pedepse te cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amend ;
cauze speciale de nepedepsire: nedenun area comis de un membru de familie i situa ia în care
persoana care, înainte de punerea în mi care a ac iunii penale împotriva unei persoane pentru
s vâr irea faptei nedenun ate, încuno tin eaz autorit ile competente despre aceasta sau care,
chiar dup punerea în mi care a ac iunii penale, a înlesnit tragerea la r spundere penal a autorului
sau a participan ilor.
IV. ANGAJAREA R SPUNDERII PENALE

ac iunea penal se pune în mi care din oficiu.
FI A
OMISIUNEA SESIZ RII
NR. 39
Art. 267. Omisiunea sesiz rii. (1) Func ionarul public care, luând cuno tin de s vâr irea unei fapte prev zute de legea
penal în leg tur cu serviciul în cadrul c ruia î i îndepline te sarcinile, omite sesizarea de îndat a organelor de urm rire penal
se pedepse te cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amend .
(2) Când fapta este s vâr it din culp , pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda.
No iune
A. Varianta tip
fapta func ionarului public care, luând cuno tin de s vâr irea unei fapte pre-
v zute de legea penal în leg tur cu serviciul în cadrul c ruia î i îndepline te sar-
cinile, omite sesizarea de îndat a organelor de urm rire penal .
B. Varianta atenuat
fapta este s vâr it din culp .
1. Varianta tip
1.1. Obiectul
obiectul juridic special: rela iile sociale privitoare la înf ptuirea actului de justi ie;
obiectul material: nu are.
1.2. Subiectul
subiectul activ: autorul calificat unic este func ionarul public; nu este subiect activ nemijlocit func-
ionarul public care are calitatea de autor, complice, instigator, t inuitor sau favorizator la fapta
prev zut de legea penal cu privire la care nu a sesizat organele de urm rire penal ;
participa ia penal este posibil sub forma instig rii i a complicit ii;
coautoratul nu este posibil.
1.3. Latura obiectiv

elementul material: omisiunea sesiz rii de îndat a organelor de urm rire penal de c tre func io-
narul public care a luat cuno tin de s vâr irea unei fapte prev zute de legea penal în leg tur cu
serviciul în timpul exercit rii func iei sale;
omisiunea sesiz rii vizeaz fapte de: luare sau dare de mit , trafic de influen ; furt în dauna
regiei autonome etc.;
sesizarea organelor de urm rire penal poate fi in personam sau in rem;

dac f ptuitorul, pe lâng omisiunea sesiz rii, realizeaz i acte de favorizare a f ptuitorului sau
de t inuire a bunurilor provenite din infrac iune, se va re ine numai infrac iunea de favorizare a
f ptuitorului sau cea de t inuire;
dac omisiunea sesiz rii prive te mai multe fapte prev zute de legea penal s vâr ite în aceea i
împrejurare se va re ine o singur infrac iune de omisiune a sesiz rii; dac vizeaz mai multe
fapte prev zute de legea penal s vâr ite în împrejur ri diferite se va re ine o pluralitate de
infrac iuni de omisiune a sesiz rii.
urmarea imediat : starea de pericol pentru realizarea actului de justi ie;
1.4. Latura subiectiv

inten ie direct sau indirect ;
dac fapta este s vâr it din culp , se va re ine varianta atenuat a infrac iunii.
2. Varianta atenuat
fapta este s vâr it din culp [art. 267 alin. (2) C. pen.].
sub aspectul laturii subiective, varianta atenuat presupune c fapta tip este s vâr it din culp .

actele de preg tire i tentativa sunt imposibile (omisiv proprie/culp );
fapta se consum în momentul în care f ptuitorul, care are cuno tin de s vâr irea unei infrac iuni
în leg tur cu serviciul, nu sesizeaz organele de urm rire penal de îndat .
III. PEDEAPSA
forma tip a infrac iunii de omisiune a sesiz rii se pedepse te cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu
amend ;
pentru varianta atenuat pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda;
spre deosebire de infrac iunea de nedenun are, nu exist cauze speciale de nepedepsire.

FI A
INDUCEREA ÎN EROARE
NR. 40 A ORGANELOR JUDICIARE
Art. 268. Inducerea în eroare a organelor judiciare. (1) Sesizarea penal , f cut prin denun sau plângere, cu privire la
existen a unei fapte prev zute de legea penal ori în leg tur cu s vâr irea unei asemenea fapte de c tre o anumit persoan ,
cunoscând c aceasta este nereal , se pedepse te cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend .
(2) Producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existen a unei fapte prev zute de legea penal ori s vâr irea
acesteia de c tre o anumit persoan , se pedepse te cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Nu se pedepse te persoana care a s vâr it inducerea în eroare a organelor judiciare, dac declar , înainte de re inerea,
arestarea sau de punerea în mi care a ac iunii penale împotriva celui fa de care s-a f cut denun ul sau plângerea ori s-au
produs probele, c denun ul, plângerea sau probele sunt nereale.
No iune
A. Varianta tip
sesizarea penal , f cut prin denun sau plângere, cu privire la existen a unei fapte
prev zute de legea penal ori în leg tur cu s vâr irea unei asemenea fapte de c tre
o anumit persoan , cunoscând c aceasta este nereal .
B. Varianta asimilat
producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existen a unei
fapte prev zute de legea penal ori s vâr irea acesteia de c tre o anumit persoan .
1. Varianta tip
1.1. Obiectul
obiectul juridic special: rela iile sociale referitoare la înf ptuirea justi iei;
obiectul material: nu are; probele produse sau ticluite nu reprezint obiectul material, ci modalita-
tea de s vâr ire a infrac iunii.
1.2. Subiectul
participa ia penal este posibil în toate formele.
subiectul pasiv principal: statul;
subiectul pasiv secundar: persoana (fizic sau juridic ) acuzat pe nedrept de s vâr irea unei infrac-
iuni;
pluralitatea de subiec i pasivi secundari determin re inerea concursului de infrac iuni.

elementul material: sesizarea organelor judiciare prin plângere sau denun cu privire la existen a
unei fapte prev zute de legea penal sau în leg tur cu s vâr irea unei astfel de fapte de c tre o
anumit persoan , cunoscând c aceasta este nereal ;
sesizarea trebuie s fie mincinoas ;
nu este necesar s fie ar tat i f ptuitorul (plângerea sau denun ul pot fi f cute in rem); dac
este identificat i f ptuitorul, se re in ambele elemente materiale alternative ale infrac iunii;
în cazul în care elementul material al infrac iunii const în sesizarea organelor judiciare în leg -
tur cu s vâr irea unei fapte prev zute de legea penal de c tre o anumit persoan , învinuirea
trebuie s fie mincinoas ; de asemenea, învinuirea trebuie s fie in personam; dac sunt
învinuite mai multe persoane se va re ine concursul de infrac iuni;
denun ul poate fi i anonim dac ulterior este identificat persoana care a f cut denun ul;
dac sunt realizate concomitent, în baza aceleia i rezolu ii, ambele modalit i alternative ale
elementului material cu privire la aceea i învinuire se va re ine o singur infrac iune de
inducere în eroare a organelor judiciare (unitate natural ), iar nu un concurs de infrac iuni.
urmarea imediat : starea de pericol pentru înf ptuirea actului de justi ie (infrac iune de pericol
abstract);

f ptuitorul este de rea-credin întrucât cunoa te c învinuirea este nereal .
2. Varianta asimilat
producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existen a unei fapte prev zute de
legea penal ori s vâr irea acesteia de c tre o anumit persoan [art. 268 alin. (2) C. pen.];
elementul material const în producerea (prezentarea) de probe nereale sau în ticluirea
(construirea) de astfel de probe;
sub aspectul laturii subiective, fapta este s vâr it cu inten ie direct calificat prin scop: scopul
este acela de a dovedi existen a unei fapte prev zute de legea penal ori s vâr irea acesteia de
c tre o anumit persoan ;
dac producerea sau cluirea de probe nereale cons tuie ele însele infrac iuni (falsific ri) se
va re ine concursul cu infrac iunea de inducere în eroare a organelor judiciare.
Dac producerea sau ticluirea de probe nereale este realizat de c tre un organ de cercetare
penal , un procuror sau un judec tor se va re ine forma asimilat a infrac iunii de cer-
NB cetare abuziv (art. 280 C. pen.).

actele de preg tire i tentativa sunt posibile, dar neincriminate;
Inducerea în eroare a organelor judiciare 345
fapta se consum în momentul depunerii plângerii sau a denun ului la organul judiciar ori, în cazul
variantei asimilate, în momentul folosirii probelor nereale produse sau ticluite în fa a organelor
judiciare;
poate avea form continuat , caz în care se epuizeaz dup efectuarea ultimului act de executare.
III. PEDEAPSA
varianta tip a infrac iunii se pedepse te cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend ;
varianta asimilat a infrac iunii se pedepse te cu închisoarea de la unu la 5 ani;
cauze speciale de nepedepsire: situa ia persoanei care a s vâr it inducerea în eroare a organelor
judiciare, dac declar , înainte de re inerea, arestarea sau de punerea în mi care a ac iunii penale
împotriva celui fa de care s-a f cut denun ul sau plângerea ori s-au produs probele, c denun ul,
plângerea sau probele sunt nereale;
legea nu prevede, în cazul acestei infrac iuni, nicio cauz special de nepedepsire pentru membrii de
familie.

Infrac iunea de inducere în eroare a organelor judiciare absoarbe infrac iunea de fals în
NB declara ii (art. 326 C. pen.).
FI A
FAVORIZAREA F PTUITORULUI
NR. 41
Art. 269. Favorizarea f ptuitorului. (1) Ajutorul dat f ptuitorului în scopul împiedic rii sau îngreun rii cercet rilor într-o
cauz penal , tragerii la r spundere penal , execut rii unei pedepse sau m suri privative de libertate se pedepse te cu închisoare
de la unu la 5 ani sau cu amend .
(2) Pedeapsa aplicat favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prev zut de lege pentru fapta s vâr it de autor.
(3) Favorizarea s vâr it de un membru de familie nu se pedepse te.
No iune – ajutorul material sau moral, direct sau indirect, dat unui f ptuitor, f r o
în elegere stabilit înainte sau în timpul s vâr irii faptei prev zute de legea penal , cu
scopul împiedic rii sau îngreun rii cercet rilor într-o cauz penal , tragerii la r spun-
dere penal , execut rii unei pedepse sau m suri privative de libertate.
1. Obiectul
obiectul juridic special: rela iile sociale referitoare la înf ptuirea justi iei;
2. Subiectul
persoana v t mat poate fi subiect activ (chiar autor), dac ac iunea penal pentru fapta comis
de autor se pune în mi care din oficiu;
avocatul f ptuitorului poate fi subiect activ nemijlocit;
participan ii la infrac iunea principal nu pot fi subiec i activi ai infrac iunii de favorizare;
Infrac iunea de favorizare a f ptuitorului are caracter subsidiar nu se va re ine favorizarea
NB dac se re ine infrac iunea de m rturie mincinoas ori înlesnirea evad rii.
3. Latura obiectiv
elementul material: ajutorul material sau moral, direct sau indirect, dat unui f ptuitor în scopul
împiedic rii sau îngreun rii cercet rilor într-o cauz penal , tragerii la r spundere penal , execut rii
unei pedepse sau m suri privative de libertate;
Favorizarea f ptuitorului 347
nu prezint importan dac f ptuitorul favorizat a s vâr it o fapt prev zut de legea penal în
form consumat sau tentat i nici dac a avut calitatea de autor, complice sau instigator la
comiterea acesteia;
ajutorul acordat poate consta într-o ac iune sau o inac iune i poate interveni pe parcursul
verific rilor prealabile, în cursul urm ririi penale, indiferent dac f ptuitorul favorizat avea sau
nu calitatea de suspect sau pe cea de inculpat, în cursul procedurii de camer preliminar i al
judec ii, precum i dup r mânerea definitiv a hot rârii;
în elegerea de a-l ajuta pe f ptuitor trebuie s intervin dup comiterea faptei.
Fapta unui martor de a da declara ii necorespunz toare în fa a organului judiciar, pentru a
z d rnici tragerea la r spunderea penal a f ptuitorului, constituie numai infrac iunea de
m rturie mincinoas , nu concurs ideal între aceast infrac iune i cea de favorizare; fapta
NB unui participant în cadrul procesului penal (altul decât martorul, expertul, interpretul) de a da
declara ii necorespunz toare pentru a z d rnici tragerea la r spunderea penal a f ptui-
torului constituie infrac iunea de favorizare, nu cea de fals în declara ii.
urmarea imediat : starea de pericol pentru înf ptuirea actului de justi ie;
4. Latura subiectiv

fapta se consum în momentul în care se acord ajutor f ptuitorului, chiar dac nu s-a produs o
îngreunare sau o împiedicare a cercet rilor efectuate într-o cauz penal , a tragerii la r spundere
penal sau a execut rii unei pedepse ori m suri privative de libertate;
poate avea form continuat , caz în care se epuizeaz odat cu efectuarea ultimului act de executare.
III. PEDEAPSA
favorizarea f ptuitorului se pedepse te cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amend ;
pedeapsa aplicat favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prev zut de lege pentru
fapta s vâr it de autor, iar nu fa de cea aplicat efectiv;
cauze speciale de nepedepsire: favorizarea s vâr it de un membru de familie nu se pedepse te.

Dac fapta prev zut de legea penal este s vâr it de mai multe persoane, cauza de nepe-
depsire se va re ine numai dac favorizatorul are calitatea de membru de familie fa de to i
NB cei pe care i-a favorizat.
FI A
T INUIREA
NR. 42
Art. 270. T inuirea. (1) Primirea, dobândirea, transformarea ori înlesnirea valorific rii unui bun, de c tre o persoan care fie a
cunoscut, fie a prev zut din împrejur rile concrete c acesta provine din s vâr irea unei fapte prev zute de legea penal , chiar
f r a cunoa te natura acesteia, se pedepse te cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amend .
(2) Pedeapsa aplicat t inuitorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prev zut de lege pentru fapta s vâr it de autor.
(3) T inuirea s vâr it de un membru de familie nu se pedepse te.
No iune – primirea, dobândirea, transformarea ori înlesnirea valorific rii unui bun, de
c tre o persoan care fie a cunoscut, fie a prev zut din împrejur rile concrete c acesta
provine din s vâr irea unei fapte prev zute de legea penal , chiar f r a cunoa te
natura acesteia.
1. Obiectul
obiectul juridic special: rela iile sociale privitoare la înf ptuirea justi iei i cele privind protec ia
patrimoniului;
obiectul material: bunul sau bunurile provenite din s vâr irea unei fapte prev zute de legea penal ;
nu toate bunurile t inuite provin din fapte contra patrimoniului;
acela i bun poate fi succesiv obiectul material al mai multor infrac iuni de t inuire comise de
f ptuitori diferi i.
2. Subiectul
proprietarul bunului poate fi subiect activ nemijlocit atunci când t inuie te bunurile provenite
din s vâr irea unei fapte prev zute de legea penal , comis împotriva posesorului sau a
detentorului legitim;
participa ia penal este posibil în toate formele;
t inuitorul nu poate fi participant la s vâr irea faptei prev zute de legea penal din care provine
bunul i nici nu trebuie s aib o în elegere anterioar sau concomitent s vâr irii faptei cu
participan ii la comiterea acesteia.
subiectul pasiv secundar: persoana (fizic sau juridic ) fa de care s-a comis fapta prev zut de
legea penal .
T inuirea 349
3. Latura obiectiv
elementul material poate consta în:
primirea unui bun provenit din s vâr irea unei fapte prev zute de legea penal t inuitorul
este detentor precar;
dobândirea unui bun rezultat din s vâr irea unei fapte prev zute de legea penal t inuitorul
dobânde te bunul în proprietate;
transformarea unui bun provenit din s vâr irea unei fapte prev zute de legea penal
t inuitorul modific bunul pentru a îngreuna recunoa terea acestuia;
înlesnirea valorific rii unui bun rezultat din s vâr irea unei fapte prev zute de legea penal
t inuitorul îndepline te acte pentru facilitarea înstr in rii bunului.
Dac elementul material este realizat în mai multe variante alterna ve se va re ine o
NB singur infrac iune de t inuire.
urmarea imediat : starea de pericol pentru înf ptuirea justi iei;

4. Latura subiectiv
inten ie direct ;
nu prezint importan scopul sau mobilul cu care a fost comis fapta;
este necesar ca t inuitorul s fi cunoscut c bunul provine din s vâr irea unei fapte prev zute de
legea penal , chiar f r a cunoa te natura acesteia.

fapta se consum în momentul primirii, dobândirii, transform rii sau înlesnirii valorific rii unui bun
provenit din s vâr irea unei fapte prev zute de legea penal ;
nu este o infrac iune continu ;
poate avea form continuat , caz în care se epuizeaz odat cu efectuarea ultimului act de exe-
cutare.
Infrac iunea de t inuire include i ajutorul dat f ptuitorului pentru a-i asigura folosul sau
NB produsul faptei.
III. PEDEAPSA
infrac iunea de t inuire se pedepse te cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amend ;
pedeapsa aplicat t inuitorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prev zut de lege pentru fapta
s vâr it de autor (nu prezint relevan pedeapsa efectiv aplicat autorului faptei principale);
cauza special de nepedepsire: t inuirea s vâr it de un membru de familie nu se pedepse te.

Dac la primirea bunului provenit dintr-o fapt prev zut de legea penal , acesta este distrus
se va re ine infrac iunea de t inuire, chiar dac primirea nu a fost realizat în scopul do-
NB bândirii unui folos.
FI A
M RTURIA MINCINOAS
NR. 43
Art. 273. M rturia mincinoas . (1) Fapta martorului care, într-o cauz penal , civil sau în orice alt procedur în care se
ascult martori, face afirma ii mincinoase ori nu spune tot ce tie în leg tur cu faptele sau împrejur rile esen iale cu privire la
care este întrebat se pedepse te cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend .
(2) M rturia mincinoas s vâr it :
a) de un martor cu identitate protejat ori aflat în Programul de protec ie a martorilor;
b) de un investigator sub acoperire;
c) de o persoan care întocme te un raport de expertiz ori de un interpret;
d) în leg tur cu o fapt pentru care legea prevede pedeapsa deten iunii pe via ori închisoarea de 10 ani sau mai mare
se pedepse te cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Autorul nu se pedepse te dac î i retrage m rturia, în cauzele penale înainte de re inere, arestare sau de punerea în mi care a
ac iunii penale ori în alte cauze înainte de a se fi pronun at o hot râre sau de a se fi dat o alt solu ie, ca urmare a m rturiei
mincinoase.
No iune
A. Varianta tip
fapta martorului care, într-o cauz penal , civil sau în orice alt procedur în care
se ascult martori, face afirma ii mincinoase ori nu spune tot ce tie în leg tur cu
faptele sau împrejur rile esen iale cu privire la care este întrebat.
B. Variante agravate
fapta este s vâr it de un martor cu identitate protejat ori aflat în Programul de
protec ie a martorilor;
fapta este s vâr it de un investigator sub acoperire;
fapta este s vâr it de o persoan care întocme te un raport de expertiz ori de un
interpret;
fapta este s vâr it în leg tur cu o fapt pentru care legea prevede pedeapsa
deten iunii pe via ori închisoarea de 10 ani sau mai mare.
1. Varianta tip
1.1. Obiectul
obiectul juridic special: rela iile sociale privitoare la înf ptuirea justi iei;
obiectul material: nu are;
depozi iile de martor, precum i rapoartele de expertiz nu constituie obiectul material al infrac-
iunii de m rturie mincinoas , ci mijloace de s vâr ire a infrac iunii.
1.2. Subiectul
subiectul activ: martorul dintr-o cauz civil , disciplinar , penal etc.;
la variantele agravate, subiectul activ este: martorul cu identitate protejat , investigatorul sub
acoperire, expertul, interpretul;
nu sunt subiec i activi persoanele care au dreptul de a refuza s dea declara ii de martor (ascen-
den i, descenden i, fra i, surori ale suspectului sau inculpatului), so ul sau fostul so al suspec-
tului sau inculpatului, persoana obligat s p streze secretul profesional;
nu pot fi subiec i activi nemijloci i partea civil i partea responsabil civilmente; poate fi autor
persoana v t mat care nu s-a constituit parte civil ;
minorul cu vârsta de peste 14 ani poate avea calitatea de autor al acestei infrac iuni;
participa ia penal este posibil sub forma instig rii i a complicit ii;
întrucât este o infrac iune cu autor exclusiv, nu este posibil coautoratul;
persoana juridic nu poate fi autor, dar poate fi complice sau instigator.
subiectul pasiv secundar: persoana privat de libertate sau condamnat în temeiul m rturiei minci-
noase.

elementul material: const în ac iunea subiectului activ nemijlocit de a face afirma ii mincinoase
sau omisiunea de a spune tot ceea ce tie în leg tur cu faptele sau împrejur rile esen iale cu privire
la care este întrebat în calitate de martor într-o cauz civil , penal , disciplinar , contraven ional
etc.;
este necesar ca afirma iile mincinoase sau omisiunea martorului de a spune tot ce tie s se
refere la fapte sau împrejur ri esen iale pentru solu ionarea spe ei.

2. Variante agravate
fapta este s vâr it de un martor cu identitate protejat ori aflat în Programul de protec ie a
martorilor [art. 273 alin. (2) lit. a) C. pen.];
subiectul activ este un martor cu identitatea protejat sau aflat în Programul de protec ie a
martorilor.
fapta este s vâr it de un investigator sub acoperire [art. 273 alin. (2) lit. b) C. pen.];
subiectul activ este un investigator sub acoperire.
fapta este s vâr it de o persoan care întocme te un raport de expertiz ori de un interpret
[art. 273 alin. (2) lit. c) C. pen.];
M rturia mincinoas 353
subiectul activ este un expert sau un interpret;

în cazul acestei variante agravate, elementul material const în declara iile mincinoase sau
omisiunea de a spune tot ce tie în leg tur cu fapte sau împrejur ri esen iale cauzei ce rezult din
raportul de expertiz , respectiv în interpretarea mincinoas ori omisiunea de a interpreta sau de a
traduce declara iile persoanei pentru ascultarea c reia sunt necesare serviciile interpretului.
fapta este s vâr it în leg tur cu o fapt pentru care legea prevede pedeapsa deten iunii pe via
ori închisoarea de 10 ani sau mai mare [art. 273 alin. (2) lit. d) C. pen.].

actele de preg tire sau tentativa sunt posibile, dar neincriminate;
fapta se consum în momentul în care f ptuitorul face afirma ii mincinoase ori omite s spun tot ce
tie în leg tur cu faptele sau împrejur rile esen iale cu privire la care este întrebat;
în cazul variantei agravate, când fapta este comis de un expert sau un interpret, fapta se consum
în momentul depunerii raportului de expertiz ori traducerii efectuate în scris de c tre interpret la
organul în fa a c ruia se afl cauza;
poate avea form continuat , caz în care se epuizeaz odat cu efectuarea ultimului act de executare.
III. PEDEAPSA
varianta tip a infrac iunii de m rturie mincinoas se pedepse te cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau
cu amend ;
varianta agravat se pedepse te cu închisoarea de la unu la 5 ani;
cauza special de nepedepsire: în cauzele penale, autorul nu se pedepse te dac î i retrage m rturia
înainte de re inere, arestare sau punerea în mi care a ac iunii penale, iar în alte cauze, înainte de a se fi
pronun at o hot râre în prim instan sau de a se fi dat o alt solu ie în spe , ca urmare a m rturiei
mincinoase; cauza de nepedepsire are caracter personal, astfel încât complicele i instigatorul vor
r spunde pentru complicitate, respectiv instigare la infrac iunea de m rturie mincinoas .
Pentru a fi incident cauza de nepedepsire, retragerea m rturiei mincinoase trebuie f cut
chiar în spe a în care a fost dat , nu în cauza în care se efectueaz urm rirea penal sau se
NB judec infrac iunea de m rturie mincinoas .

FI A
ULTRAJUL JUDICIAR
NR. 44
Art. 279. Ultrajul judiciar. (1) Amenin area, lovirea sau alte violen e, v t marea corporal , lovirile sau v t m rile cauzatoare
de moarte ori omorul, s vâr ite împotriva unui judec tor sau procuror aflat în exercitarea atribu iilor de serviciu, se sanc ioneaz
cu pedeapsa prev zut de lege pentru acea infrac iune, ale c rei limite speciale se majoreaz cu jum tate.
(2) S vâr irea unei infrac iuni împotriva unui judec tor sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau
de r zbunare, în leg tur cu exercitarea atribu iilor de serviciu, se sanc ioneaz cu pedeapsa prev zut de lege pentru acea
infrac iune, ale c rei limite speciale se majoreaz cu jum tate.
(3) Cu aceea i pedeaps se sanc ioneaz faptele comise în condi iile alin. (2), dac privesc un membru de familie al judec torului
sau al procurorului.
(4) Dispozi iile alin. (1)-(3) se aplic în mod corespunz tor i faptelor comise împotriva unui avocat în leg tur cu exercitarea
profesiei.
No iune
A. Varianta tip
amenin area, lovirea sau alte violen e, v t marea corporal , lovirile sau v t m -
rile cauzatoare de moarte ori omorul, s vâr ite împotriva unui judec tor sau procuror
aflat în exercitarea atribu iilor de serviciu, respectiv împotriva unui avocat în leg tur
cu exercitarea profesiei.
B. Variante asimilate
s vâr irea unei infrac iuni împotriva unui judec tor sau procuror ori împotriva
bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de r zbunare, în leg tur cu exercitarea
atribu iilor de serviciu, respectiv împotriva unui avocat, în acela i scop, în leg tur cu
exercitarea profesiei;
s vâr irea unei infrac iuni împotriva unui membru de familie al judec torului,
procurorului sau avocatului ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau
de r zbunare, în leg tur cu exercitarea atribu iilor de serviciu de c tre judec tor sau
procuror, respectiv în leg tur cu exercitarea profesiei de c tre avocat.
1. Varianta tip
1.1. Obiectul
obiectul juridic principal: rela iile sociale privitoare la înf ptuirea justi iei;
obiectul juridic secundar: rela iile sociale privitoare la via a, libertatea psihic , integritatea corpo-
ral sau s n tatea judec torului, procurorului sau avocatului;
obiectul material: corpul persoanei, exceptând situa ia în care ultrajul judiciar se comite prin
amenin are.
Ultrajul judiciar 355
1.2. Subiectul
subiectul pasiv secundar: judec torul, procurorul sau avocatul;
pluralitatea de subiec i pasivi secundari determin re inerea unei pluralit i de infrac iuni aflate
în concurs.

elementul material poate consta în una sau mai multe dintre urm toarele modalit i alternative:
amenin area unui judec tor sau procuror aflat în exercitarea atribu iilor de serviciu (chiar pentru
fapte care exced atribu iilor de serviciu) sau a unui avocat în leg tur cu exercitarea profesiei
absoarbe infrac iunea de amenin are; este necesar ca victima s se afle în exerci iul atribu iilor
de serviciu, respectiv în exercitarea profesiei de avocat i s nu- i exercite func ia, respectiv pro-
fesia în mod abuziv; spre deosebire de infrac iunea de ultraj, la ultrajul judiciar nu este obliga-
toriu ca amenin area s se realizeze nemijlocit sau prin mijloace de comunicare direct , aceasta
putând fi s vâr it prin orice alte mijloace;
lovirea sau orice acte de violen s vâr ite împotriva unui judec tor sau procuror aflat în exerci-
tarea atribu iilor de serviciu (chiar pentru fapte care exced atribu iilor de serviciu) sau a unui
avocat în leg tur cu exercitarea profesiei absoarbe infrac iunea de lovire sau alte violen e;
de asemenea, este necesar ca victima s se afle în exerci iul atribu iilor de serviciu i s nu- i
exercite func ia în mod abuziv; dac fapta este comis în leg tura cu exercitarea atribu iilor de
serviciu ale magistratului sau în leg tur cu exercitarea profesiei de avocat, atunci se va re ine
prima variant asimilat a infrac iunii;
v t marea corporal a unui judec tor sau procuror aflat în exercitarea atribu iilor de serviciu
(chiar pentru fapte care exced atribu iilor de serviciu) sau a unui avocat în leg tur cu exerci-
tarea profesiei absoarbe infrac iunea de v t mare corporal ;
lovirile sau v t m rile cauzatoare de moarte s vâr ite împotriva unui judec tor sau procuror
aflat în exercitarea atribu iilor de serviciu (chiar pentru fapte care exced atribu iilor de serviciu)
sau a unui avocat în leg tur cu exercitarea profesiei absoarbe infrac iunea de loviri sau v t -
m ri cauzatoare de moarte;
omorul s vâr it asupra unui judec tor sau procuror aflat în exercitarea atribu iilor de serviciu
(chiar pentru fapte care exced atribu iilor de serviciu) sau a unui avocat în leg tur cu exer-
citarea profesiei absoarbe infrac iunea de omor sau pe cea de omor calificat (r mas în
stadiul de tentativ sau consumat ); i în acest caz este necesar ca victima s se afle în exerci iul
atribu iilor de serviciu i s nu- i exercite func ia în mod abuziv.

inten ie (direct sau indirect ) i praeterinten ie;
nu conteaz mobilul sau scopul comiterii faptei.
2. Variante asimilate
s vâr irea unei infrac iuni împotriva unui judec tor sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, în
scop de intimidare sau de r zbunare, în leg tur cu exercitarea atribu iilor de serviciu, respectiv
împotriva unui avocat, în acela i scop, în leg tur cu exercitarea profesiei [art. 279 alin. (2) C. pen.];
în cazul acestei variante asimilate, nu conteaz natura infrac iunii comise, fiind exceptate cele
prev zute la infrac iunea tip;
obiectul material al acestei variante asimilate îl constituie nu doar corpul persoanei, ci i
bunurile acesteia;
sub aspectul laturii subiective, fapta este s vâr it cu inten ie direct calificat prin scop, scopul
fiind de intimidare sau de r zbunare;
este necesar ca infrac iunea împotriva unui judec tor, procuror sau avocat ori împotriva bunuri-
lor acestuia s fie s vâr it în leg tur cu exercitarea atribu iilor de serviciu ale magistra ilor sau
în leg tur cu exercitarea profesiei de avocat.
s vâr irea unei infrac iuni împotriva unui membru de familie al judec torului, procurorului sau
avocatului ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de r zbunare, în leg tur cu
exercitarea atribu iilor de serviciu de c tre judec tor sau procuror, respectiv în leg tur cu
exercitarea profesiei de c tre avocat [art. 279 alin. (3) C. pen.];
nici în acest caz nu prezint importan natura infrac iunii comise;
obiectul material îl constituie nu doar corpul persoanei, ci i bunurile acesteia;
subiectul pasiv secundar este un membru de familie al judec torului, procurorului sau avoca-
tului;
sub aspectul laturii subiective, fapta este s vâr it cu inten ie direct calificat prin scop, scopul
fiind de intimidare sau de r zbunare;
spre deosebire de varianta tip, când fapta este comis împotriva unui judec tor sau procuror
aflat în exercitarea atribu iilor de serviciu, la varianta asimilat , infrac iunea este comis împo-
triva unui membru de familie al unui judec tor sau procuror în leg tur cu exercitarea atribu-
iilor de serviciu ale magistra ilor.

actele de preg tire sunt posibile, dar neincriminate;
tentativa urmeaz cursul infrac iunilor absorbite;
fapta se consum în momentul s vâr irii faptei tipice;
poate avea form continuat , caz în care se epuizeaz odat cu efectuarea ultimului act de exe-
cutare.
Ultrajul judiciar 357
III. PEDEAPSA
varianta tip se sanc ioneaz cu pedeapsa prev zut de lege pentru acea infrac iune pe care o
absoarbe, ale c rei limite speciale se majoreaz cu jum tate;
prima variant asimilat se sanc ioneaz cu pedeapsa prev zut de lege pentru infrac iunea
absorbit , ale c rei limite speciale se majoreaz cu jum tate;
cu aceea i pedeaps se sanc ioneaz i cea de-a doua variant asimilat .

ac iunea penal se pune în mi care i se exercit din oficiu.
FI A
CERCETAREA ABUZIV
NR. 45
Art. 280. Cercetarea abuziv . (1) Întrebuin area de promisiuni, amenin ri sau violen e împotriva unei persoane urm rite sau
judecate într-o cauz penal , de c tre un organ de cercetare penal , un procuror sau un judec tor, pentru a o determina s dea ori
s nu dea declara ii, s dea declara ii mincinoase ori s î i retrag declara iile, se pedepse te cu închisoarea de la 2 la 7 ani i
interzicerea exercit rii dreptului de a ocupa o func ie public .
(2) Cu aceea i pedeaps se sanc ioneaz producerea, falsificarea ori ticluirea de probe nereale de c tre un organ de cercetare
penal , un procuror sau un judec tor.
No iune
A. Varianta tip
întrebuin area de promisiuni, amenin ri sau violen e împotriva unei persoane
urm rite sau judecate într-o cauz penal , de c tre un organ de cercetare penal , un
procuror sau un judec tor, pentru a o determina s dea ori s nu dea declara ii, s
dea declara ii mincinoase ori s î i retrag declara iile.
producerea, falsificarea ori ticluirea de probe nereale de c tre un organ de cer-
cetare penal , un procuror sau un judec tor.
1. Varianta tip
1.1. Obiectul
obiectul juridic principal: rela iile sociale privitoare la înf ptuirea justi iei;
obiectul juridic secundar: rela iile sociale privitoare la libertatea psihic , integritatea corporal sau
s n tatea persoanei;
obiectul material: corpul persoanei, exceptând situa ia în care cercetarea abuziv se comite prin
promisiuni sau amenin ri;
varianta asimilat nu are obiect material.
1.2. Subiectul
subiectul activ: organul de cercetare penal , procurorul sau judec torul;
coautoratul este posibil dac to i participan ii au calitatea cerut de lege;
complicitatea i instigarea nu sunt condi ionate de existen a vreunei calit i a participan ilor;
persoana juridic nu poate avea calitatea de subiect activ nemijlocit (autor).
Cercetarea abuziv 359
subiectul pasiv secundar: suspectul sau inculpatul.

Dac faptele sunt s vâr ite fa de un martor, un expert sau un interpret se va re ine
infrac iunea de abuz în serviciu (art. 297 C. pen.) în concurs cu infrac iunea de influen area
NB declara iilor (art. 272 C. pen.).

elementul material: întrebuin area de promisiuni, amenin ri sau violen e împotriva unui suspect
sau a unui inculpat, pentru a-l determina s dea ori s nu dea declara ii, s dea declara ii mincinoase
ori s î i retrag declara iile;
scopul de a-l determina pe suspect sau pe inculpat s dea ori s nu dea declara ii, s dea decla-
ra ii mincinoase ori s î i retrag declara iile este o cerin esen ial pentru tipicitatea faptei,
fiind îns suficient ca scopul s fie urm rit, nu i atins.
Dac fapta nu este comis prin promisiuni de ob inere a unor foloase patrimoniale sau ne-
NB patrimoniale, amenin ri sau violen e se va re ine infrac iunea de abuz în serviciu.

Infrac iunea de cercetare abuziv absoarbe lovirea sau alte violen e, precum i amenin area,
dar poate fi absorbit de infrac iunea de tortur ; cercetarea abuziv intr în concurs cu infrac-
NB iunea de v t mare corporal , cea de loviri sau v t m ri cauzatoare de moarte, cu omorul
sau supunerea la rele tratamente.

inten ie direct ;
nu prezint interes mobilul cu care s-a comis fapta, dar scopul s vâr irii acesteia este important.
producerea, falsificarea ori ticluirea de probe nereale de c tre un organ de cercetare penal , un
procuror sau un judec tor [art. 280 alin. (2) C. pen.].
în cazul acestei variante asimilate, elementul material const în producerea (prezentarea),
falsificarea ori ticluirea (construirea) unor probe nereale (mincinoase) de c tre un organ de
cercetare penal , un procuror sau un judec tor;
prezentarea unor probe mincinoase de c tre organele judiciare, construirea de probe nereale
sau falsificarea (fals material sau intelectual) probelor servesc la dovedirea existen ei faptei
prev zute de legea penal i la acuzarea suspectului sau a inculpatului;
dac probele produse, ticluite sau falsificate sunt folosite pentru favorizarea suspectului sau a
inculpatului, cercetarea abuziv va fi re inut în concurs cu infrac iunea de favorizare a f ptui-
torului.
Cercetarea abuziv este o form special a abuzului în serviciu ori de câte ori nu sunt înde-
NB plinite condi iile infrac iunii de cercetare abuziv se va re ine infrac iunea de abuz în serviciu.

fapta se consum în momentul realiz rii faptei tipice;
poate fi s vâr it în form continuat , caz în care se epuizeaz odat cu efectuarea ultimului act de
executare.
III. PEDEAPSA
infrac iunea de cercetare abuziv se pedepse te cu închisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea
exercit rii dreptului de a ocupa o func ie public .

FI A
SUPUNEREA LA RELE TRATAMENTE
NR. 46
Art. 281. Supunerea la rele tratamente. (1) Supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, m suri de siguran sau
educative în alt mod decât cel prev zut de dispozi iile legale se pedepse te cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani i interzicerea
(2) Supunerea la tratamente degradante ori inumane a unei persoane aflate în stare de re inere, de inere ori în executarea unei
m suri de siguran sau educative, privative de libertate, se pedepse te cu închisoarea de la unu la 5 ani i interzicerea exercit rii
dreptului de a ocupa o func ie public .
No iune
A. Varianta tip
supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, m suri de siguran sau edu-
cative în alt mod decât cel prev zut de dispozi iile legale.
B. Varianta agravat
supunerea la tratamente degradante ori inumane a unei persoane aflate în stare
de re inere, de inere ori în executarea unei m suri de siguran sau educative, priva-
tive de libertate.
1. Varianta tip
1.1. Obiectul
obiectul juridic special: rela iile sociale privitoare la înf ptuirea justi iei, precum i cele referitoare la
respectarea demnit ii umane;
obiectul material: corpul persoanei supuse la rele tratamente.
1.2. Subiectul
subiectul activ: angajatul Administra iei Na ionale a Penitenciarelor, poli istul, alt angajat care î i
desf oar activitatea în unit ile în care se execut pedeapsa, m sura educativ sau m sura de
siguran ;
coautoratul este posibil numai dac to i subiec ii activi nemijloci i au calitatea cerut de lege;
instigarea i complicitatea nu sunt condi ionate de vreo calitate a participan ilor;
subiectul pasiv secundar: persoana re inut , de inut (fie c se afl în arest preventiv, fie în execu-
tarea unei pedepse privative de libertate) sau aflat în executarea unei m suri de siguran ori edu-
cative privative de libertate;
pluralitatea de subiec i pasivi secundari determin re inerea unui concurs de infrac iuni.

elementul material: supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, m suri de siguran sau
educative în alt mod decât cel prev zut de dispozi iile legale;
subiectul pasiv trebuie s fie privat în mod legal de libertate, nu liber; situa ia premis const
într-o m sur privativ de libertate deja dispus ;
dac m sura priva v de libertate nu a fost dispus în mod legal nu se va re ine infrac iunea
de supunere la rele tratamente, ci infrac iunea de lipsire de libertate în mod ilegal (art. 205
C. pen.) sau cea de represiune nedreapt (art. 283 C. pen.), în cazul în care judec torul sau pro-
curorul tia c persoana este nevinovat .
urmarea imediat : starea de pericol pentru înf ptuirea justi iei (infrac iune de pericol abstract);

dac fapta este s vâr it din culp se va re ine infrac iunea de neglijen în serviciu (art. 298
C. pen.).
2. Varianta agravat
supunerea la tratamente degradante ori inumane a unei persoane aflate în stare de re inere,
de inere ori în executarea unei m suri de siguran sau educative privative de libertate [art. 281
alin. (2) C. pen.];
subiectul activ nemijlocit în cazul variantei agravate este angajatul care asigur paza persoanei
re inute, de inute sau aflate în executarea unei m suri de siguran ori educative privative de
libertate;
elementul material poate consta atât într-o ac iune, cât i într-o inac iune;
supunerea la tratamente degradante ori inumane absoarbe infrac iunea de lovire sau alte
violen e;
nu trebuie s îmbrace forma torturii, al el se va re ine numai infrac iunea de tortur , care
absoarbe supunerea la rele tratamente în variant agravat ;
nu constituie rele tratamente restric iile inerente m surilor privative de libertate.
Relele tratamente trebuie s fie aplicate prin acte repetate; dac exist un singur act prin care
o persoan privat de libertate a fost supus la rele tratamente se va re ine infrac iunea de
NB abuz în serviciu (art. 297 C. pen.) ori cea de purtare abuziv (art. 296 C. pen.).
Dac relele tratamente sunt comise cu ocazia punerii în executare a unui mandat de arestare
NB preven v sau de executare a pedepsei se va re ine infrac iunea de purtare abuziv .
Supunerea la rele tratamente 363

fapta se consum în momentul supunerii la rele tratamente cu caracter continuu sau repetat;
executare.
Infrac iunea de supunere la rele tratamente poate fi re inut în concurs cu infrac iunile de
NB v t mare corporal i loviri i v t m ri cauzatoare de moarte.
III. PEDEAPSA
varianta tip a infrac iunii se pedepse te cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani i interzicerea exercit rii
dreptului de a ocupa o func ie public ;
varianta agravat se pedepse te cu închisoarea de la unu la 5 ani i interzicerea exercit rii dreptului
de a ocupa o func ie public .

FI A
TORTURA
NR. 47
Art. 282. Tortura. (1) Fapta func ionarului public care îndepline te o func ie ce implic exerci iul autorit ii de stat sau a altei
persoane care ac ioneaz la instigarea sau cu consim mântul expres ori tacit al acestuia de a provoca unei persoane puternice
suferin e fizice ori psihice:
a) în scopul ob inerii de la aceast persoan sau de la o ter persoan informa ii sau declara ii;
b) în scopul pedepsirii ei pentru un act pe care aceasta sau o ter persoan l-a comis ori este b nuit c l-a comis;
c) în scopul de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau a face presiuni asupra unei ter e persoane;
d) pe un motiv bazat pe orice form de discriminare,
se pedepse te cu închisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea exercit rii unor drepturi.
(2) Dac fapta prev zut în alin. (1) a avut ca urmare o v t mare corporal , pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani i
interzicerea exercit rii unor drepturi.
(3) Tortura ce a avut ca urmare moartea victimei se pedepse te cu închisoarea de la 15 la 25 de ani i interzicerea exercit rii unor
drepturi.
(4) Tentativa la infrac iunea prev zut în alin. (1) se pedepse te.
(5) Nicio împrejurare excep ional , oricare ar fi ea, fie c este vorba de stare de r zboi sau de amenin ri cu r zboiul, de
instabilitate politic intern sau de orice alt stare de excep ie, nu poate fi invocat pentru a justifica tortura. De asemenea, nu
poate fi invocat ordinul superiorului ori al unei autorit i publice.
(6) Nu constituie tortur durerea sau suferin ele ce rezult exclusiv din sanc iuni legale i care sunt inerente acestor sanc iuni
sau sunt ocazionate de ele.
No iune
A. Varianta tip
fapta func ionarului public care îndepline te o func ie ce implic exerci iul autorit -
ii de stat sau a altei persoane care ac ioneaz la instigarea sau cu consim mântul
expres ori tacit al acestuia de a provoca unei persoane puternice suferin e fizice ori
psihice:
a) în scopul ob inerii de la aceast persoan sau de la o ter persoan informa ii
sau declara ii;
b) în scopul pedepsirii ei pentru un act pe care aceasta sau o ter persoan l-a
comis ori este b nuit c l-a comis;
c) în scopul de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau a
face presiuni asupra unei ter e persoane;
d) pe un motiv bazat pe orice form de discriminare.
fapta a avut ca urmare o v t mare corporal ;
fapta a avut ca urmare moartea victimei.
Tortura 365
1. Varianta tip
1.1. Obiectul
obiectul juridic special: rela iile sociale privitoare la înf ptuirea justi iei, precum i cele referitoare la
respectarea demnit ii umane;
obiectul material: corpul persoanei supuse la tortur .
1.2. Subiectul
subiectul activ nemijlocit: func ionarul public care îndepline te o func ie ce implic exerci iul
autorit ii de stat; orice persoan fizic , dar numai dac ac ioneaz la instigarea sau cu consim -
mântul expres sau tacit al func ionarului public; persoana juridic nu poate avea calitatea de subiect
activ nemijlocit (autor);
coautoratul este posibil doar dac to i participan ii au calitatea cerut de lege;
instigarea i complicitatea sunt posibile, f r a fi condi ionate de vreo calitate a participan ilor;
în cazul în care autorul faptei este o persoan fizic necircumstan iat , este necesar ca instigato-
rul sau complicele s aib calitatea de func ionar public care îndepline te o func ie ce implic
exerci iul autorit ii de stat.
subiectul pasiv secundar: persoana supus torturii;
pluralitatea de subiec i pasivi secundari determin re inerea unei pluralit i de infrac iuni aflate
în concurs.

elementul material: fapta de a provoca unei persoane puternice suferin e fizice ori psihice:
în scopul ob inerii de la aceast persoan sau de la o ter persoan informa ii sau declara ii;
în scopul pedepsirii ei pentru un act pe care aceasta sau o ter persoan l-a comis ori este
b nuit c l-a comis;
în scopul de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau a face presiuni
asupra unei ter e persoane;
pe un motiv bazat pe orice form de discriminare;
nu conteaz dac scopul urm rit este i atins.

inten ie direct , calificat prin scop.
fapta a avut ca urmare o v t mare corporal [art. 282 alin. (2) C. pen.];
urmarea imediat a acestei variante agravate const în producerea unei v t m ri corporale;
sub aspectul laturii subiective, fapta este s vâr it cu praeterinten ie;
aceast variant agravat absoarbe infrac iunea de v t mare corporal .
fapta a avut ca urmare moartea victimei [art. 282 alin. (3) C. pen.];
tortura are ca urmare praeterinten ionat moartea victimei;
aceast variant agravat absoarbe infrac iunea de lovire sau alte violen e.

tentativa este posibil i incriminat doar în cazul formei tip a infrac iunii;
executare.
III. PEDEAPSA
varianta tip a infrac iunii de tortur se pedepse te cu închisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea
exercit rii unor drepturi;
dac fapta a avut ca urmare o v t mare corporal , pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani i
interzicerea exercit rii unor drepturi;
tortura ce a avut ca urmare moartea victimei se pedepse te cu închisoarea de la 15 la 25 de ani i
Nicio împrejurare excep ional , oricare ar fi ea, fie c este vorba despre stare de r zboi sau
despre amenin ri cu r zboiul, despre instabilitate politic intern sau despre orice alt stare
de excep ie, nu constituie cauz justificativ pentru tortur ; de asemenea, nu poate fi invocat
NB ordinul superiorului ori al unei autorit i publice drept cauz justificativ pentru aceast
infrac iune.

FI A
REPRESIUNEA NEDREAPT
NR. 48
Art. 283. Represiunea nedreapt . (1) Fapta de a pune în mi care ac iunea penal , de a lua o m sur preventiv neprivativ de
libertate ori de a trimite în judecat o persoan , tiind c este nevinovat , se pedepse te cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani i
interzicerea exercit rii dreptului de a ocupa o func ie public .
(2) Re inerea sau arestarea ori condamnarea unei persoane, tiind c este nevinovat , se pedepse te cu închisoarea de la 3 la 10
ani i interzicerea exercit rii dreptului de a ocupa o func ie public .
No iune
A. Varianta tip
fapta de a pune în mi care ac iunea penal , de a lua o m sur preventiv nepri-
vativ de libertate ori de a trimite în judecat o persoan , tiind c este nevinovat .
B. Varianta agravat
re inerea sau arestarea ori condamnarea unei persoane, tiind c este nevinovat .
1. Varianta tip
1.1. Obiectul
obiectul material: corpul persoanei supuse represiunii nedrepte.
1.2. Subiectul
subiectul activ: autorul poate fi numai un judec tor sau un procuror;
coautoratul este posibil numai dac to i participan ii au calitatea cerut de lege (complet cole-
gial);
instigarea i complicitatea sunt posibile necondi ionat de vreo calitate a participan ilor;
subiectul pasiv secundar: persoana supus represiunii nedrepte.

punerea în mi care a ac iunii penale fa de o persoan nevinovat ;
luarea/men inerea/prelungirea unei m suri preventive neprivative de libertate – controlul judi-
ciar sau controlul judiciar pe cau iune – care vizeaz o persoan nevinovat ;
trimiterea în judecat a unei persoane nevinovate.

Prin persoan nevinovat se în elege persoana cu privire la care, din probele administrate,
rezult c exist unul dintre cazurile care împiedic punerea în mi care i exercitarea ac iunii
NB penale, prev zute la art. 16 alin. (1) lit. a), b), c) i d) C. proc. pen.
urmarea imediat : stare de pericol pentru înf ptuirea actului de justi ie;

2. Varianta agravat
re inerea sau arestarea ori condamnarea unei persoane, tiind c este nevinovat [art. 283
alin. (2) C. pen.];
subiectul activ nemijlocit, în cazul variantei agravate, poate fi nu numai procurorul sau jude-
c torul, ci i organul de cercetare penal , care dispune m sura re inerii suspectului sau a in-
culpatului;
elementul material const în re inerea, luarea/prelungirea/men inerea m surii arest rii preven-
tive sau a arestului la domiciliu, ori condamnarea unei persoane la o pedeaps cu executare în
regim de deten ie sau cu suspendarea sub supraveghere a execut rii, tiind c este nevinovat ;
în cazul în care se dispune renun area la aplicarea pedepsei sau amânarea aplic rii pedepsei, nu
se va re ine infrac iunea de represiune nedreapt în variant agravat întrucât acestea nu
presupun solu ii de condamnare.

poate fi s vâr it în form continuat , caz în care se epuizeaz dup efectuarea ultimului act de
executare.
III. PEDEAPSA
forma tip a infrac iunii se pedepse te cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani i interzicerea exercit rii
dreptului de a ocupa o func ie public ;
infrac iunea de represiune nedreapt în variant agravat se pedepse te cu închisoarea de la 3 la 10
ani i interzicerea exercit rii dreptului de a ocupa o func ie public .

FI A
ASISTEN A I REPREZENTAREA NELOIAL
NR. 49
Art. 284. Asisten a i reprezentarea neloial . (1) Fapta avocatului sau a reprezentantului unei persoane care, în în elegere
frauduloas cu o persoan cu interese contrare în aceea i cauz , în cadrul unei proceduri judiciare sau notariale, vat m
interesele clientului sau ale persoanei reprezentate se pedepse te cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amend .
(2) Cu aceea i pedeaps se sanc ioneaz în elegerea frauduloas dintre avocat sau reprezentantul unei persoane i un ter
interesat de solu ia ce se va pronun a în cauz , în scopul v t m rii intereselor clientului sau ale persoanei reprezentate.
(3) Ac iunea penal se pune în mi care la plângerea prealabil a persoanei v t mate.
No iune
A. Varianta tip
fapta avocatului sau a reprezentantului unei persoane care, în în elegere fraudu-
loas cu o persoan cu interese contrare în aceea i cauz , în cadrul unei proceduri
judiciare sau notariale, vat m interesele clientului sau ale persoanei reprezentate.
în elegerea frauduloas dintre avocat sau reprezentantul unei persoane i un ter
interesat de solu ia ce se va pronun a în cauz , în scopul v t m rii intereselor clien-
tului sau ale persoanei reprezentate.
1. Varianta tip
1.1. Obiectul
1.2. Subiectul
subiectul activ: este calificat prin calitatea de avocat, reprezentant (legal sau conven ional) al unei
p r i implicate într-o procedur judiciar sau notarial , precum i de consilier juridic;
subiect pasiv secundar: clientul sau persoana (fizic sau juridic ) reprezentat .

elementul material: const în ac iunea sau inac iunea prin care avocatul sau reprezentantul (legal
sau conven ional) al unei persoane implicate într-o procedur judiciar sau notarial vat m intere-
sele clientului sau ale persoanei reprezentate, ca urmare a unei în elegeri frauduloase cu o persoan
cu interese contrare în aceea i cauz ;
este necesar ca interesele clientului sau ale persoanei reprezentate s fie efectiv v t mate;
dac persoana cu care se realizeaz în elegerea frauduloas este un ter fa de proces, se va
re ine varianta asimilat a infrac iunii.
urmarea imediat : starea de pericol pentru înf ptuirea justi iei, pe de o parte, i v t marea inte-
reselor clientului sau ale persoanei reprezentate, pe de cealalt parte;
leg tura de cauzalitate: trebuie s fie dovedit .

în elegerea frauduloas dintre avocat sau reprezentantul unei persoane i un ter interesat de
solu ia ce se va pronun a în cauz , în scopul v t m rii intereselor clientului sau ale persoanei
reprezentate [art. 284 alin. (2) C. pen.];
elementul material al acestei variante const în în elegerea frauduloas dintre avocatul sau
reprezentantul unei p r i litigante i un ter interesat de solu ia ce se va pronun a în cauz , în
scopul v t m rii intereselor clientului sau ale persoanei reprezentate;
urmarea imediat const în starea de pericol pentru înf ptuirea justi iei, precum i pentru drep-
turile i interesele persoanei reprezentate;
nu este necesar ca drepturile i interesele persoanei reprezentate s fie efectiv lezate;
sub aspectul laturii subiective, fapta în variant asimilat este s vâr it numai cu inten ie direct
calificat prin scopul v t m rii intereselor persoanei reprezentate;
în aceast form , fapta se consum în momentul realiz rii în elegerii frauduloase.

actele preg titoare sunt posibile, dar neincriminate;
tentativa este posibil , dar nu este incriminat ;
fapta se consum în momentul realiz rii elementului material.
III. PEDEAPSA
asisten a i reprezentarea neloial se pedepse te cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amend .

ac iunea penal se pune în mi care la plângerea prealabil a persoanei v t mate.
FI A
EVADAREA
NR. 50
Art. 285. Evadarea. (1) Evadarea din starea legal de re inere sau de de inere se pedepse te cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2) Când evadarea este s vâr it prin folosire de violen e sau arme, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani i interzicerea
exercit rii unor drepturi.
(3) Se consider evadare:
a) neprezentarea nejustificat a persoanei condamnate la locul de de inere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de
libertate;
b) p r sirea, f r autorizare, de c tre persoana condamnat , a locului de munc , aflat în exteriorul locului de de inere.
(4) Pedeapsa aplicat pentru infrac iunea de evadare se adaug la restul r mas neexecutat din pedeaps la data evad rii.
(5) Tentativa la infrac iunile prev zute în alin. (1) i alin. (2) se pedepse te.
No iune
A. Varianta tip
fapta persoanei aflate în stare legal de re inere, arest preventiv sau de inere în
scopul execut rii unei pedepse privative de libertate de a p r si locul unde este privat
de libertate sau de a se sustrage de sub paza sau supravegherea la care este supus .
B. Varianta agravat
fapta este s vâr it prin folosirea de violen e sau de arme.
1. Varianta tip
1.1. Obiectul
obiectul material: nu exist la forma tip.
1.2. Subiectul
subiectul activ nemijlocit: suspectul sau inculpatul re inut sau arestat preventiv, ori condamnatul
aflat în executarea pedepsei închisorii/deten iunii pe via ;
nu sunt subiec i activi nemijloci i (autori): f ptuitorul privat de libertate ca urmare a prinderii
dup s vâr irea unei infrac iuni flagrante; persoana internat medical; persoana adus prin
constrângere în baza unui mandat de aducere; persoana condus administrativ la sediul poli iei;
persoana privat de libertate dup încetarea de drept a m surii re inerii/arest rii preventive;
inculpatul arestat la domiciliu; minorul supus m surii educative a intern rii într-un centru edu-
cativ sau de deten ie; persoana aflat dup executarea/considerarea ca executat a pedepsei;
coautoratul nu este posibil;
instigarea este posibil ;

complicitatea moral este posibil (numai sub forma suportului moral);
complicitatea material la evadare constituie o infrac iune distinct , anume aceea de înlesnirea
evad rii.

elementul material: evadarea suspectului, inculpatului sau a condamnatului din starea legal de
privare de libertate;
neprezentarea nejustificat a persoanei condamnate la locul de de inere, la expirarea perioadei
în care s-a aflat legal în stare de libertate este considerat evadare;
p r sirea, f r autorizare, de c tre persoana condamnat , a locului de munc , aflat în exteriorul
locului de de inere este asimilat evad rii.

2. Varianta agravat
fapta este s vâr it prin folosirea de violen e sau de arme [art. 285 alin. (2) C. pen.];
obiectul juridic al infrac iunii de evadare în varianta agravat const nu numai în rela iile pri-
vitoare la înf ptuirea actului de justi ie (principal), ci i în rela iile sociale privind protec ia
s n t ii i a integrit ii corporale a persoanei (secundar);
în mod excep ional, la varianta agravat , infrac iunea de evadare are obiect material: corpul
persoanei asupra c reia se exercit violen ele;
în cazul variantei agravate exist i un subiect pasiv secundar: persoana a c rei s n tate sau
integritate corporal a fost v t mat de cel care evadeaz ;
absoarbe infrac iunea de lovire sau alte violen e;
poate fi re inut în concurs cu infrac iunile de v t mare corporal i loviri sau v t m ri cauza-
toare de moarte;
infrac iunea de evadare în varianta agravat poate fi comis atât prin utilizarea de arme propriu-zise,
cât i prin folosirea de arme asimilate.

actele de preg tire sunt posibile, dar neincriminate; ele pot constitui acte de complicitate anterioa-
r , dup începerea execut rii activit ii infrac ionale;
tentativa este posibil i incriminat ;
fapta se consum odat cu ie irea din starea legal de privare de libertate;
Evadarea 373
infrac iunea de evadare nu poate fi comis în form continuat .
III. PEDEAPSA
infrac iunea de evadare în form tip se pedepse te cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani;
pentru varianta agravat , pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani i interzicerea exercit rii unor
drepturi.
Evadarea din starea de re inere sau arest preven v determin aplicarea regulilor concursu-
lui de infrac iuni între infrac iunea de evadare i cea pentru care persoana respectiv fusese
NB privat de libertate; evadarea din executarea pedepsei închisorii determin aplicarea regu-
lilor recidivei postcondamnatorii sau cele ale pluralit ii intermediare de infrac iuni.

FI A
ÎNLESNIREA EVAD RII
NR. 51
Art. 286. Înlesnirea evad rii. (1) Înlesnirea prin orice mijloace a evad rii se pedepse te cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Înlesnirea evad rii:
a) s vâr it prin folosire de violen e, arme, substan e narcotice sau paralizante;
b) a dou sau mai multor persoane în aceea i împrejurare;
c) unei persoane re inute sau arestate pentru o infrac iune sanc ionat de lege cu pedeapsa deten iunii pe via ori cu pedeapsa
închisorii de 10 ani sau mai mare ori condamnate la o astfel de pedeaps
se sanc ioneaz cu închisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea exercit rii unor drepturi.
(3) Dac faptele prev zute în alin. (1) i alin. (2) sunt s vâr ite de o persoan care avea îndatorirea de a-l p zi pe cel re inut sau
de inut, limitele speciale ale pedepsei se majoreaz cu o treime.
(4) Înlesnirea evad rii, s vâr it din culp , de c tre o persoan care avea îndatorirea de a-l p zi pe cel care a evadat, se pedepse te
cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani.
(5) Tentativa la infrac iunile prev zute în alin. (1)-(3) se pedepse te.
No iune
A. Varianta tip
înlesnirea prin orice mijloace a evad rii unei persoane din starea legal de re inere
sau de inere.
înlesnirea evad rii s vâr it prin folosire de violen e, arme, substan e narcotice
sau paralizante;
înlesnirea evad rii a dou sau mai multor persoane în aceea i împrejurare;
înlesnirea evad rii unei persoane re inute sau arestate pentru o infrac iune sanc-
ionat de lege cu pedeapsa deten iunii pe via ori cu pedeapsa închisorii de 10 ani
sau mai mare ori condamnate la o astfel de pedeaps ;
înlesnirea evad rii s vâr it de o persoan care avea îndatorirea de a-l p zi pe cel
re inut sau de inut.
C. Varianta atenuat
înlesnirea evad rii s vâr it din culp de cel care avea îndatorirea de a-l p zi pe
evadat.
Infrac iunea de înlesnire a evad rii constituie o incriminare autonom a complicit ii la eva-
NB dare.
Înlesnirea evad rii 375
1. Varianta tip
1.1. Obiectul
obiectul material: nu exist la varianta tip.
1.2. Subiectul
subiectul activ nemijlocit: orice persoan cu capacitate penal , exceptându-l pe cel care evadeaz ;

elementul material: ajutorul material sau moral dat suspectului, inculpatului sau condamnatului
pentru a evada din starea de privare legal de libertate;
actele de ajutorare (ac iuni sau inac iuni) trebuie s fie anterioare sau concomitente evad rii;
trebuie s fie, de asemenea, efective i utile;
dac actele de ajutorare sunt ulterioare evad rii se va re ine numai infrac iunea de favorizare
a f ptuitorului;
dac actele de ajutorare sunt atât anterioare, cât i ulterioare evad rii, se va re ine concursul
între infrac iunile de înlesnirea evad rii i favorizarea f ptuitorului;
fapta nu este tipic dac se înlesne te evadarea din starea de privare nelegal de libertate.
Dac o persoan înlesne te evadarea unei alte persoane, apoi evadeaz i ea se va re ine
infrac iunea de înlesnire a evad rii în concurs cu infrac iunea de evadare; dac o persoan o
NB determin pe alta s evadeze, apoi o ajut s evadeze se va re ine ins garea la evadare în
concurs cu infrac iunea de înlesnire a evad rii.

înlesnirea evad rii s vâr it prin folosire de violen e, arme, substan e narcotice sau paralizante
[art. 286 alin. (2) lit. a) C. pen.];
obiectul juridic secundar al acestei variante agravate în constituie rela iile sociale privitoare la
protec ia integrit ii fizice sau s n t ii persoanei;
aceast variant agravat are i obiect material, care este reprezentat de corpul persoanei îm-
potriva c reia sunt folosite mijloacele violente sau de bunul asupra c ruia se exercit violen ele;
armele, substan ele narcotice sau paralizante nu constituie obiectul material al infrac iunii, ci
modalit i de s vâr ire a acesteia;
subiectul pasiv secundar este persoana v t mat prin acte de violen ;
absoarbe infrac iunea de lovire sau alte violen e.
înlesnirea evad rii a dou sau mai multor persoane în aceea i împrejurare [art. 286 alin. (2) lit. b)
C. pen.];
aceast variant agravat se refer la înlesnirea evad rii a dou sau mai multor persoane, nu de
c tre dou sau mai multe persoane;
înlesnirea evad rii a dou sau mai multor persoane în aceea i împrejurare determin re i-
nerea unei singure infrac iuni agravate; dac înlesnirea evad rii a dou sau mai multor persoane
are loc în împrejur ri diferite se va re ine concursul de infrac iuni;
nu este esen ial ca toate persoanele ajutate s fi reu it s evadeze.
înlesnirea evad rii unei persoane re inute sau arestate pentru o infrac iune sanc ionat de lege cu
pedeapsa deten iunii pe via ori cu pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare ori condamnate la
o astfel de pedeaps [art. 286 alin. (2) lit. c) C. pen.];
înlesnirea evad rii s vâr it de o persoan care avea îndatorirea de a-l p zi pe cel re inut sau
de inut [art. 286 alin. (3) C. pen.];
reprezint o variant agravat atât a formei tip, cât i a celorlalte variante agravate;
subiectul activ nemijlocit al acestei variante agravate este persoana care avea îndatorirea de a-l
p zi pe cel re inut sau de inut.
3. Varianta atenuat
înlesnirea evad rii s vâr it din culp de cel care avea îndatorirea de a-l p zi pe evadat [art. 286
alin. (4) C. pen.];
subiectul activ nemijlocit este calificat: fapta trebuie s fie s vâr it de cel care avea îndatorirea
de a-l p zi pe evadat;
aceast variant atenuat a infrac iunii presupune, sub aspectul laturii subiective, s vâr irea
faptei din culp (u urin sau neglijen ).

actele preparatorii sunt posibile, dar neincriminate (cu excep ia variantei atenuate, când actele pre-
paratorii sunt imposibile); pot reprezenta acte de complicitate anterioar ;
tentativa la varianta tip i la variantele agravate este posibil i incriminat ;
tentativa este imposibil pentru varianta atenuat ;
fapta se consum în momentul în care, ca urmare a înlesnirii evad rii, f ptuitorul iese din starea
legal de privare de libertate, evadând, sau s vâr e te o tentativ de evadare;
nu este o infrac iune continu i poate fi s vâr it în form continuat .
Înlesnirea evad rii 377
III. PEDEAPSA
forma tip a infrac iunii de înlesnire a evad rii se pedepse te cu închisoarea de la unu la 5 ani;
înlesnirea evad rii s vâr it prin folosire de violen e, arme, substan e narcotice sau paralizante;
înlesnirea evad rii a dou sau mai multor persoane în aceea i împrejurare; înlesnirea evad rii unei
persoane re inute sau arestate pentru o infrac iune sanc ionat de lege cu pedeapsa deten iunii pe
via ori cu pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare ori condamnate la o astfel de pedeaps se
sanc ioneaz cu închisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea exercit rii unor drepturi;
în cazul înlesnirii evad rii s vâr ite de o persoan care avea îndatorirea de a-l p zi pe cel re inut sau
de inut, limitele speciale ale pedepsei se majoreaz cu o treime;
varianta atenuat a infrac iunii se pedepse te cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani.

FI A
NERESPECTAREA HOT RÂRILOR JUDEC TORE TI
NR. 52
Art. 287. Nerespectarea hot rârilor judec tore ti. (1) Nerespectarea unei hot râri judec tore ti s vâr it prin:
a) împotrivirea la executare, prin opunerea de rezisten fa de organul de executare;
b) refuzul organului de executare de a pune în aplicare o hot râre judec toreasc , prin care este obligat s îndeplineasc un anumit
act;
c) refuzul de a sprijini organul de executare în punerea în aplicare a hot rârii, de c tre persoanele care au aceast obliga ie
conform legii;
d) neexecutarea hot rârii judec tore ti prin care s-a dispus reintegrarea în munc a unui salariat;
e) neexecutarea hot rârii judec tore ti privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate anga-
jatorului de c tre partea interesat ;
f) nerespectarea hot rârilor judec tore ti privind stabilirea, plata, actualizarea i recalcularea pensiilor;
g) împiedicarea unei persoane de a folosi, în tot sau în parte, un imobil de inut în baza unei hot râri judec tore ti, de c tre cel
c ruia îi este opozabil hot rârea,
(2) În cazul faptelor prev zute în lit. d)-g), ac iunea penal se pune în mi care la plângerea prealabil a persoanei v t mate.
No iune – nerespectarea unei hot râri judec tore ti, s vâr it într-unul din modurile
prev zute de art. 287 alin. (1) lit. a)-g) C. pen.
1. Obiectul
obiectul juridic special: rela iile sociale privitoare la înf ptuirea actului de justi ie prin asigurarea
respect rii hot rârilor judec tore ti;
obiectul material: nu are obiect material; în mod excep ional, dac fapta se realizeaz prin violen e,
obiectul material îl constituie corpul persoanei sau bunul asupra c ruia sunt exercitate violen ele.
2. Subiectul
subiectul activ: dac fapta se realizeaz în modalitatea prev zut de art. 287 alin. (1) lit. a), subiectul
activ poate fi orice persoan cu capacitate penal ; în modalitatea prev zut la lit. b) a aceluia i arti-
col subiectul activ este calificat, acesta neputând fi decât organul de executare; art. 287 alin. (1)
lit. c) C. pen. prevede drept subiec i activi persoanele care au obliga ia de a sprijini organul de exe-
cutare în punerea în aplicare a unei hot râri judec tore ti (lucr torii de poli ie, cei din jandarmerie,
al i agen i ai for ei publice); subiectul activ la care se refer lit. d) i e) a art. 287 alin. (1) C. pen. are
calitatea de angajator; dac fapta se realizeaz în modalitatea prev zut de art. 287 alin. (1) lit. f)
subiectul activ este angajatul casei publice de pensii sau administratorul fondului privat de pensii, iar
Nerespectarea hot rârilor judec tore ti 379
în modalitatea prev zut de art. 287 alin. (1) lit. g) subiectul activ este persoana c reia îi este opo-
zabil hot rârea judec toreasc în baza c reia o alt persoan de ine i folose te un imobil;
subiectul pasiv: persoana al c rei drept se valorific prin executarea hot rârii judec tore ti i per-
soana fa de care se opune rezisten .
3. Latura obiectiv
elementul material: const în nerespectarea unei hot râri judec tore ti i se realizeaz în urm -
toarele modalit i alternative:
împotrivirea la executare, prin opunerea de rezisten fa de organul de executare presu-
pune împotrivirea la punerea în executare a unei hot râri judec tore ti executorii, nu a altui
titlu executoriu, care are loc anterior sau în cursul execut rii silite, prin opunerea de rezisten
fa de organul de executare ce ac ioneaz în limite legale;
refuzul organului de executare de a pune în aplicare o hot râre judec toreasc , prin care este
obligat s îndeplineasc un anumit act refuzul de a pune în aplicare hot rârea judec toreasc
trebuie s fie precedat de o cerere expres , ferm de executare, care s emane de la o autori-
tate sau de la persoana competent ; refuzul poate consta în acte comisive sau omisive, poate fi
expres sau implicit;
refuzul de a sprijini organul de executare în punerea în aplicare a hot rârii, de c tre persoanele
care au aceast obliga ie conform legii legiuitorul a folosit termenul de „hot râre”, i nu pe
acela de „hot râre judec toreasc ”, ceea ce înseamn c poate fi vorba i de hot râri emise de
alte autorit i decât instan ele judec tore ti; fapta se refer nu numai la executorii judec -
tore ti, ci la orice organ de executare (spre exemplu, organele de executare fiscal );
neexecutarea hot rârii judec tore ti prin care s-a dispus reintegrarea în munc a unui salariat
situa ia premis în cazul acestei modalit i presupune existen a unei hot râri judec tore ti prin
care, în sarcina angajatorului, subiect activ al infrac iunii, s fi fost impus obliga ia de a reinte-
gra în munc un salariat;
neexecutarea hot rârii judec tore ti privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii
de executare adresate angajatorului de c tre partea interesat este necesar ca salariatul s fi
adresat angajatorului o cerere de executare, infrac iunea urmând a se consuma la împlinirea
termenului legal de 15 zile, calculat de la momentul depunerii i înregistr rii cererii;
nerespectarea hot rârilor judec tore ti privind stabilirea, plata, actualizarea i recalcularea pen-
siilor situa ia premis în acest caz este reprezentat de existen a unei hot râri judec tore ti al
c rei obiect const în stabilirea, plata, actualizarea sau recalcularea pensiilor; în lipsa unei preciz ri
a legii, infrac iunea poate fi re inut indiferent dac este vorba de pensii din sistemul public ori din
sistemul privat; este incriminat nu numai neexecutarea, dar i orice form de nerespectare a
hot rârilor judec tore ti pronun ate în aceast materie, inclusiv prin emiterea unor acte admi-
nistrative contrare sau neconforme cu hot rârea judec toreasc pronun at de c tre instan ;
împiedicarea unei persoane de a folosi, în tot sau în parte, un imobil de inut în baza unei hot râri
judec tore , de c tre cel c ruia îi este opozabil hot rârea hot rârea judec toreasc este
opozabil oric rei ter e persoane, atât timp cât aceasta nu face, în condi iile legii, dovada contrar ;
prin urmare, poate fi subiect activ al infrac iunii de nerespectare a hot rârilor judec tore ti
prev zut în art. 287 alin. (1) lit. g) C. pen. partea, succesorul p r ii, precum i orice ter care nu
face dovada, în condi iile legii, c hot rârea judec toreasc nu îi este opozabil .
Dac împotrivirea la executare are loc prin amenin are, lovire sau alte violen e, v t mare cor-
poral , loviri sau v t m ri cauzatoare de moarte sau omor, comise împotriva organului de
NB executare, atunci infrac iunea de nerespectare a hot rârilor judec tore ti va fi re inut în
concurs cu cea de ultraj (art. 257 C. pen.).
În cazul în care neexecutarea prive te o hot râre judec toreasc prin care s-a stabilit o pensie
de între inere se va re ine infrac iunea de abandon de familie prev zut de art. 378
alin. (1) lit. c) C. pen.; dac neexecutarea vizeaz o hot râre judec toreasc prin care f ptui-
torul este obligat, în temeiul art. 1390 C. civ., la executarea unor presta ii periodice în favoa-
NB rea persoanelor îndrept ite la între inere din partea victimei care a decedat în urma s vâr-
irii unei infrac iuni, fapta poate întruni elementele constitutive ale infrac iunii de abandon de
familie prev zute de art. 378 alin. (2) C. pen.
4. Latura subiectiv

actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt incriminate;
tentativa este posibil , dar neincriminat ;
fapta se consum în momentul realiz rii elementului material;
poate îmbr ca forma continu , caz în care se epuizeaz în momentul încet rii activit ii infrac io-
nale;
poate avea form continuat , epuizându-se în momentul efectu rii ultimului act de executare.
III. PEDEAPSA
infrac iunea de nerespectare a hot rârilor judec tore ti se pedepse te cu închisoare de la 3 luni la 2
ani sau cu amend .

conform art. 287 alin. (2) C. pen., în cazul faptelor prev zute în alin. (1) lit. d)-g), ac iunea penal se
pune în mi care la plângerea prealabil a persoanei v t mate, iar în cazul faptelor prev zute în
alin. (1) lit. a)-c), din oficiu.
FI A
1
LUAREA DE MIT
NR. 53
Art. 289. Luarea de mit . (1) Fapta func ionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori
prime te bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accept promisiunea unor astfel de foloase, în leg tur cu îndeplinirea, neîn-
deplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intr în îndatoririle sale de serviciu sau în leg tur cu îndeplinirea
unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepse te cu închisoare de la 3 la 10 ani i interzicerea exercit rii dreptului de a ocupa o
func ie public ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea c reia a s vâr it fapta.
(2) Fapta prev zut în alin. (1), s vâr it de una dintre persoanele prev zute în art. 175 alin. (2), constituie infrac iune numai
când este comis în leg tur cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în leg tur
cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confisc rii, iar când acestea nu se mai g sesc, se dispune confiscarea
prin echivalent.
No iune
A. Varianta tip
fapta func ionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul,
pretinde ori prime te bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accept promisiunea
unor astfel de foloase, în leg tur cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori în-
târzierea îndeplinirii unui act ce intr în îndatoririle sale de serviciu sau în leg tur cu
îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.
B. Varianta atenuat
s vâr irea faptei de c tre persoana care exercit , permanent sau temporar, cu sau
f r remunera ie, o îns rcinare de orice natur în serviciul unei persoane fizice dintre
cele prev zute la art. 175 alin. (2) C. pen. ori în cadrul oric rei persoane juridice
(art. 308 C. pen. raportat la art. 289 C. pen.).
1. Varianta tip
1.1. Obiectul
obiectul juridic special: rela iile sociale privitoare la buna desf urare a rela iilor de serviciu;
obiectul material: nu exist , în principiu;
banii, bunurile sau alte valori necuvenite primite reprezint bunuri ob inute prin comiterea in-
frac iunii care sunt supuse confisc rii, nu obiectul material al infrac iunii.
1
Pentru o privire comparativ asupra infrac iunilor de corup ie, a se consulta tabelul din anexa nr. 16.
1.2. Subiectul
subiectul activ nemijlocit este calificat i poate fi:
func ionarul public, astfel cum este definit de art. 175 alin. (1) C. pen.;
persoana asimilat func ionarului public (medic, farmacist, notar, executor), în sensul stabilit de
art. 175 alin. (2) C. pen., îns , în acest caz, doar dac fapta este comis în leg tur cu neînde-
plinirea ori întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în leg tur cu
efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri;
persoanele care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate s pronun e o hot râre cu privire
la un litigiu ce le este dat spre solu ionare de c tre p r ile la acest acord, indiferent dac proce-
dura arbitral se desf oar în baza legii române sau în baza altei legi (art. 293 C. pen.);
autorul poate fi atât o persoan fizic , cât i o persoan juridic ;
participa ia penal este posibil în toate formele: coautoratul este posibil dac to i participan ii
au calitatea cerut de lege; complicitatea i instigarea sunt posibile indiferent dac participan ii
au sau nu o anumit calitate; persoana care d mit nu este complice sau instigator la infrac-
iunea de luare de mit , ci autor al infrac iunii de dare de mit ; autorul infrac iunii de luare de
mit nu poate fi complice sau instigator la infrac iunea de dare de mit .
La data la care func ionarul pretinde/prime te/accept promisiuni de bani sau foloase necu-
venite, acesta trebuie s aib competen a de a îndeplini/nu îndeplini/întârzia/accelera efec-
tuarea actului; fapta de a pretinde bani pentru îndeplinirea unui act, inducând în eroare per-
soana, spunându-i c are competen s îndeplineasc actul, de i nu are, constituie infrac-
iunea de în el ciune; pretinderea unor foloase anterior îndeplinirii actului i primirea ulte-
NB rioar a acestora constituie infrac iunea de luare de mit ; condi ia prev zut de lege ca fapta
func ionarului s fie s vâr it în leg tur cu îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale
este realizat i în situa ia în care îndeplinirea actului cade în atribu iile altui func ionar, dar
f ptuitorul, prin modul în care î i realizeaz propriile sarcini, poate influen a îndeplinirea ac-
tului de c tre func ionarul competent.
Expertul poate fi autor al infrac iunii de luare de mit ; medicul care prime te bani pentru a
acorda o îngrijire deosebit copiilor n scu i prematur este subiect activ nemijlocit al infrac-
NB iunii de luare de mit .
subiectul pasiv: autoritatea public , institu ia public , persoana juridic de interes public, persoana
juridic privat .
Nu are calitatea de autor al infrac iunii de luare de mit electricianul care nu- i îndepline te
obliga ia general de a asigura paza împotriva sustragerilor de la locul de munc , obliga ie
NB prev zut în contractul de munc .

Luarea de mit 383
pretinderea de bani sau alte foloase necuvenite presupune solicitarea, în mod direct sau
indirect, pentru sine sau pentru altul, de bani sau alte foloase necuvenite; nu este necesar ca
solicitarea s fie satisf cut ;
primirea de bani sau alte foloase necuvenite presupune remiterea de bani sau alte foloase
necuvenite de c tre mituitor, din proprie ini iativ ; dac , anterior primirii, f ptuitorul acceptase
promisiunea de primire, fapta se consum în momentul accept rii;
acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase necuvenite presupune existen a unui acord
expres sau tacit, dar neîndoielnic, cu privire la oferta de mit ;
fapta trebuie s aib ca obiect bani sau foloase patrimoniale ori nepatrimoniale care nu sunt
cuvenite în mod legal f ptuitorului;
pretinderea/primirea/acceptarea trebuie s fie comise în leg tur cu îndeplinirea/neîndeplini-
rea/urgentarea/întârzierea efectu rii actului ce intr în îndatoririle de serviciu sau în leg tur cu
îndeplinirea unui act contrar; pretinderea/primirea/acceptarea pot fi s vâr ite înainte/concomi-
tent/ulterior îndeplinirii/neîndeplinirii/acceler rii actului respectiv; exist infrac iunea de luare
de mit i atunci când fapta este s vâr it ulterior, indiferent dac în elegerea referitoare la pri-
mire a avut loc înainte/concomitent/dup îndeplinirea actului;
conform alin. (2) al art. 289 C. pen., fapta este tipic numai în caz de neîndeplinire sau întârziere
a îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle legale sau în cazul efectu rii unui act contrar acestor
îndatoriri;
actul licit sau ilicit trebuie s intre în cadrul atribu iilor de serviciu ale func ionarului; neîndepl-
inirea acestei condi ii poate duce la re inerea infrac iunii de în el ciune.
Dac mita ajunge la autorul infrac iunii de luare de mit printr-un intermediar, acesta din
urm va fi complice la infrac iunea de dare de mit , dac scopul s u a fost acela de a-l ajuta
pe mituitor, sau complice la infrac iunea de luare de mit , dac scopul s u a fost de a-l ajuta
NB pe cel mituit; intermediarul poate fi i instigator la infrac iunea de dare de mit (absoarbe
complicitatea) sau la infrac iunea de luare de mit (absoarbe complicitatea).
urmarea imediat : stare de pericol pentru buna desf urare a rela iilor de serviciu;
Aprobarea de c tre func ionar a unei cereri, dar refuzul de a o comunica peti ionarului înainte
NB de a-i da o sum de bani constituie infrac iunea de luare de mit .

inten ie direct i indirect .
Se va re ine infrac iunea de luare de mit i atunci când autorul accept promisiuni de bani
ori foloase necuvenite sau pretinde bani dup îndeplinirea unui act licit ce intr în îndatoririle
NB sale de serviciu, deoarece fapta se comite „în leg tur ”, nu „în scopul” îndeplinirii îndatori-
rilor de serviciu.
2. Varianta atenuat
s vâr irea faptei de c tre persoana care exercit , permanent sau temporar, cu sau f r o remu-
nera ie, o îns rcinare de orice natur în serviciul unei persoane fizice dintre cele prev zute la
art. 175 alin. (2) C. pen. ori în cadrul oric rei persoane juridice (art. 308 C. pen. raportat la art. 289
C. pen.);
subiectul activ, în cazul variantei atenuate, este persoana care exercit , permanent sau tempo-
rar, cu sau f r o remunera ie, o îns rcinare de orice natur în serviciul unei persoane fizice
dintre cele prev zute la art. 175 alin. (2) C. pen. ori în cadrul oric rei persoane juridice.

actele preg titoare i tentativa sunt imposibile, infrac iunea fiind de executare prompt ; actele
preg titoare sunt incriminate ca acte de executare de sine st t toare;
fapta se consum în momentul pretinderii/primirii/accept rii promisiunii de bani sau alte foloase;
dac sunt realizate mai multe variante alternative ale elementului material se va re ine o singur
infrac iune de luare de mit , nu un concurs de infrac iuni i nici forma continuat a acestei infrac-
iuni; în aceast situa ie, fapta se consum în momentul realiz rii primei activit i infrac ionale;
poate avea form continuat .
Dac actul pentru s vâr irea c ruia autorul este mituit presupune s vâr irea unei infrac iuni
(falsuri), va exista concurs între cele dou infrac iuni; dac f ptuitorul pretinde i prime te
sume de bani de la mai multe persoane, f r a exista o leg tur între acestea, pentru reali-
NB zarea aceluia i act, se va re ine concursul de infrac iuni, nu forma continuat a infrac iunii de
luare de mit .
Infrac iunea de luare de mit presupune primirea de bani sau alte foloase „în leg tur ” cu
îndeplinirea/neîndeplinirea/urgentarea/întârzierea efectu rii unui act ce intr în îndatoririle
de serviciu ale celui mituit sau în leg tur cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, în
NB vreme ce, la infrac iunea de antaj, primirea folosului injust are loc prin simpla constrângere,
f r leg tur cu îndatoririle de serviciu.
III. PEDEAPSA
forma tip a infrac iunii de antaj se pedepse te cu închisoare de la 3 la 10 ani i interzicerea exer-
cit rii dreptului de a ocupa o func ie public ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea
c reia a s vâr it fapta;
în cazul variantei atenuate limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.

Luarea de mit 385
Banii i bunurile primite (remise efectiv) se confisc , iar dac nu se g sesc, se confisc prin
echivalent; se poate dispune confiscarea de la oricine, nu numai de la condamnat (confiscare
extins ); în cazul participa iei penale, se confisc prin echivalent valoarea bunurilor de care a
NB profitat efectiv fiecare participant la s vâr irea infrac iunii; nu sunt supuse confisc rii bunurile
pretinse sau cele care au f cut obiectul unei promisiuni acceptate, dac nu au fost remise
efectiv.
Nu se va dispune confiscarea dac : mituitorul a fost constrâns (cauz de neimputabilitate);

mituitorul beneficiaz de cauza de nepedepsire special prev zut de art. 290 alin. (3)
NB C. pen. (denun are); dac bunurile au fost date dup efectuarea denun ului sau dac au fost
puse la dispozi ia mituitorului de organele de urm rire penal .
FI A
DAREA DE MIT
NR. 54
Art. 290. Darea de mit . (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condi iile ar tate în art. 289, se
pedepse te cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Fapta prev zut în alin. (1) nu constituie infrac iune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de c tre cel
care a luat mita.
(3) Mituitorul nu se pedepse te dac denun fapta mai înainte ca organul de urm rire penal s fi fost sesizat cu privire la
aceasta.
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, dac acestea au fost date în cazul prev zut în
alin. (2) sau date dup denun ul prev zut în alin. (3).
(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confisc rii, iar când acestea nu se mai g sesc, se dispune
confiscarea prin echivalent.
No iune
A. Varianta tip
promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în mod direct sau indirect,
unui func ionar public în leg tur cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întâr-
zierea îndeplinirii unui act ce intr în îndatoririle sale de serviciu sau în leg tur cu
îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.
B. Varianta atenuat
f r o remunera ie, o îns rcinare de orice natur în serviciul unei persoane fizice
dintre cele prev zute la art. 175 alin. (2) C. pen. ori în cadrul oric rei persoane juridice
1. Varianta tip
1.1. Obiectul
obiectul material: nu are, în principiu.
1.2. Subiectul
subiectul activ: orice persoan (fizic sau juridic ) cu capacitate penal ; chiar i un func ionar public
poate fi subiect activ;
autorul infrac iunii de dare de mit nu poate fi complice sau instigator la infrac iunea de luare
de mit ;
Darea de mit 387
dac promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase necuvenite se realizeaz prin
intermediar, se va re ine infrac iunea de dare de mit în sarcina celui care a comis fapta prin in-
termediar, acesta din urm având calitatea de complice sau intermediar la s vâr irea infrac-
iunii, în func ie de natura actelor efectuate;
subiectul pasiv: autoritatea public , institu ia public , persoana juridic de interes public, persoana
juridic privat în cadrul c reia persoana mituit î i îndepline te atribu iile de serviciu.

promisiunea de bani sau alte foloase necuvenite se poate realiza verbal sau în scris, explicit
sau implicit, fiind necesar ca bunurile promise s nu fie prezentate celui mituit; nu prezint
importan dac promisiunea a fost acceptat sau nu; bunurile promise pot fi date i dup
îndeplinirea ori neîndeplinirea actului, fapta consumându-se la momentul promisiunii;
oferirea de bani sau alte foloase necuvenite presupune faptul c bunurile trebuie s fie înf -
i ate celui mituit; nu conteaz dac oferta este acceptat sau nu;
darea de bani sau alte foloase necuvenite presupune remiterea efectiv a bunurilor;
fapta trebuie s aib ca obiect bani sau foloase patrimoniale ori nepatrimoniale care nu sunt
cuvenite în mod legal func ionarului public mituit;
promisiunea/oferirea/darea de bani ori alte foloase trebuie s fie comise în leg tur cu înde-
plinirea/neîndeplinirea/urgentarea/întârzierea efectu rii unui act ce intr în îndatoririle de ser-
viciu ale func ionarului public respectiv sau în leg tur cu îndeplinirea unui act contrar înda-
toririlor sale de serviciu; promisiunea/oferirea/darea de bani ori alte foloase pot avea loc înain-
te/concomitent/ulterior îndeplinirii/neîndeplinirii/acceler rii actului respectiv;
toate modalit ile elementului material pot fi realizate direct/indirect.
urmarea imediat : starea de pericol pentru buna desf urare a raporturilor de serviciu;

inten ie direct i indirect .
cauza special de neimputabilitate: fapta nu constituie infrac iune atunci când mituitorul a fost
constrâns prin orice mijloace de c tre cel care a luat mita spre deosebire de cauzele generale de
neimputabilitate, aceast cauz special de neimputabilitate se poate realiza prin orice mijloace, nu
numai prin amenin area cu un pericol grav, iar constrângerea nu trebuie neap rat s fie irezistibil .
2. Varianta atenuat
s vâr irea faptei de c tre persoana care exercit , permanent sau temporar, cu sau f r o
remunera ie, o îns rcinare de orice natur în serviciul unei persoane fizice dintre cele prev zute la
C. pen.).
subiectul activ, în cazul variantei atenuate, este persoana care exercit , permanent sau tem-
porar, cu sau f r o remunera ie, o îns rcinare de orice natur în serviciul unei persoane fizice
dintre cele prev zute la art. 175 alin. (2) C. pen. ori în cadrul oric rei persoane juridice.

tentativa nu este posibil ;
fapta se consum în momentul promiterii, oferirii sau d rii banilor sau a altor foloase necuvenite;
poate fi s vâr it în form continuat , epuizându-se odat cu efectuarea ultimului acte de exe-
cutare.
III. PEDEAPSA
fapta în form tip se pedepse te cu închisoarea de la 2 la 7 ani;
pentru varianta atenuat limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime;
cauza special de nepedepsire: mituitorul nu se pedepse te dac denun fapta mai înainte ca
organul de urm rire penal s fi fost sesizat cu privire la aceasta.

Banii i bunurile date (remise efectiv) sau oferite (chiar neacceptate) se confisc , iar dac nu
se g sesc, se confisc prin echivalent; nu sunt supuse confisc rii bunurile promise; nu se va
dispune confiscarea bunurilor date în cazul în care mituitorul a fost constrâns (cauz de
neimputabilitate); dac mituitorul beneficiaz de cauza de nepedepsire special prev zut de
art. 290 alin. (3) C. pen. (denun are), banii sau foloasele necuvenite date dup denun are i
NB mai înainte ca organul de urm rire penal s fi fost sesizat, nu se confisc , ci se restituie
mituitorului; dac îns bunurile au fost date înainte de efectuarea denun ului, chiar dac
mituitorul beneficiaz de cauza special de nepedepsire, bunurile vor fi confiscate; dac
sumele de bani au fost puse la dispozi ia mituitorului de organele de urm rire penal pentru
realizarea flagrantului la infrac iunea de luare de mit , acestea nu se restituie.
FI A
TRAFICUL DE INFLUEN
NR. 55
Art. 291. Traficul de influen . (1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect,
pentru sine sau pentru altul, s vâr it de c tre o persoan care are influen sau las s se cread c are influen asupra unui
func ionar public i care promite c îl va determina pe acesta s îndeplineasc , s nu îndeplineasc , s urgenteze ori s întârzie
îndeplinirea unui act ce intr în îndatoririle sale de serviciu sau s îndeplineasc un act contrar acestor îndatoriri, se pedepse te
cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confisc rii, iar când acestea nu se mai g sesc, se dispune confiscarea
prin echivalent.
No iune
A. Varianta tip
pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau
indirect, pentru sine sau pentru altul, s vâr it de c tre o persoan care are influen
sau las s se cread c are influen asupra unui func ionar public i care promite c
îl va determina pe acesta s îndeplineasc , s nu îndeplineasc , s urgenteze ori s
întârzie îndeplinirea unui act ce intr în îndatoririle sale de serviciu sau s îndepli-
neasc un act contrar acestor îndatoriri.
B. Varianta atenuat
s vâr irea faptei de c tre persoanele care exercit , permanent sau temporar, cu
sau f r o remunera ie, o îns rcinare de orice natur în serviciul unei persoane fizice
1. Varianta tip
1.1. Obiectul
1.2. Subiectul
subiectul activ: orice persoan (fizic sau juridic ) cu capacitate penal , inclusiv un func ionar
public; dac traficantul de influen este un func ionar public care are competen în leg tur cu
actul pentru a c rui îndeplinire/neîndeplinire/urgentare/întârziere a efectu rii se realizeaz traficul
de influen se va re ine concursul între infrac iunile de luare de mit i trafic de influen ;
participa ia penal este posibil în toate formele: coautoratul este posibil numai dac to i
participan ii au influen ori las s se cread c au influen asupra unui func ionar public;
complicitatea i instigarea nu sunt condi ionate de existen a calit ii cerute de lege pentru
subiectul activ nemijlocit (autor); activitatea complicelui sau a instigatorului poate consta uneori
în cump rarea de influen , ace tia devenind subiec i activi nemijloci i ai infrac iunii de cum-
p rare de influen (art. 292 C. pen.).
Dac autorul infrac iunii de trafic de influen , dup ce pretinde un anumit folos pentru a
determina un func ionar public s îndeplineasc un act, a i primit folosul respectiv prin
NB intermediul altei persoane aceasta din urm va fi tras la r spundere penal în calitate de
complice la infrac iunea de trafic de influen .
subiectul pasiv secundar: func ionarul public pe lâng care se pretinde existen a influen ei.
Dac un poli ist pre nde c are influen pe lâng procuror se va re ine în sarcina acestuia
NB concursul între infrac iunea de luare de mit i cea de trafic de influen .

pretinderea de bani sau alte foloase necuvenite presupune solicitarea, în mod direct sau
indirect, pentru sine sau pentru altul, de bani sau alte foloase necuvenite; nu este necesar ca
solicitarea s fie satisf cut ;
primirea de bani sau alte foloase necuvenite presupune remiterea de bani sau alte foloase
necuvenite de c tre cump r torul de influen , din proprie ini iativ ; dac , anterior primirii,
f ptuitorul acceptase promisiunea de primire, fapta se consum în momentul accept rii;
acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase necuvenite presupune existen a unui acord
expres sau tacit, dar neîndoielnic, al f ptuitorului de acceptare a ofertei; nu intereseaz dac
bunurile sunt remise efectiv, dup acceptarea promisiunii;
este necesar ca f ptuitorul s aib o influen real ori s lase s se cread c are influen
asupra func ionarului public; influen a trebuie s fie motivul determinat al ac iunii cump -
r torului de influen ;
f ptuitorul trebuie s promit c -l va determina pe func ionarul public s îndeplineasc , s nu
îndeplineasc , s urgenteze ori s întârzie efectuarea unui act care intr în atribu iile sale de
serviciu, chiar dac aceast promisiune nu este îndeplinit ulterior sau actul nu este efectuat;
actul pentru care se traficheaz influen a poate fi legal sau ilegal;
func ionarul nu trebuie s fie explicit nominalizat, dar este necesar s se fac referire la
institu ia sau la autoritatea unde acesta î i desf oar activitatea;
fapta trebuie s fie s vâr it înainte sau concomitent cu îndeplinirea/neîndeplinirea/urgen-
tarea/întârzierea efectu rii actului pentru care se traficheaz influen a ori înainte sau conco-
mitent cu îndeplinirea actului contrar; dac are loc dup acest moment se va re ine infrac-
iunea de în el ciune.
Traficul de influen 391
Dac se pretinde existen a unei influen e pe lâng un func ionar public necompetent, adic
un func ionar public din ale c rui atribu ii de serviciu nu face parte i îndeplinirea actului pen-
NB tru care se traficheaz influen a se va re ine infrac iunea de în el ciune.
Prevalarea de o influen inexistent , de i constituie o prezentare ca adev rat a unei fapte

mincinoase, ac iune ce realizeaz elementul material al infrac iunii de în el ciune, constituie
NB infrac iunea de trafic de influen , dac sunt îndeplinire i celelalte condi ii; spre deosebire de
infrac iunea de în el ciune, la traficul de influen paguba poate lipsi.
Dac traficantul de influen ofer bani sau alte foloase necuvenite func ionarului public
pentru îndeplinirea/neîndeplinirea/urgentarea/întârzierea efectu rii actului care intr în atri-
NB bu iile de serviciu ale acestuia se va re ine concursul între infrac iunile de dare de mit i
trafic de influen .

inten ie direct calificat prin scopul de a determina func ionarul public s îndeplineasc , s nu
îndeplineasc , s urgenteze ori s întârzie îndeplinirea unui act ce intr în sfera competen ei sale
profesionale, potrivit atribu iilor de serviciu.
2. Varianta atenuat
s vâr irea faptei în leg tur cu persoanele care exercit , permanent sau temporar, cu sau f r o
C. pen.).

fapta se consum în momentul pretinderii/primirii/accept rii promisiunii de bani sau alte foloase;
poate fi s vâr it în form continuat , epuizându-se dup efectuarea ultimului act de executare.
Purtarea unor discu ii repetate cu mai multe persoane aflate împreun , urmate de primirea
unor foloase de la acestea în acela i timp i loc, nu atribuie faptei form continuat , ci
constituie o unitate natural ; aceast unitate nu este incompatibil cu existen a unei plura-
NB lit i de acte materiale, cu condi ia ca acestea s alc tuiasc o singur ac iune executat în
vederea aceluia i rezultat.
Dac , dup ce infrac iunea de trafic de influen s-a consumat prin primirea unor foloase
NB necuvenite pentru interven ia promis , inculpatul, care i-a îndeplinit promisiunea, solicit i
prime te, de mai multe ori, de la cump r torul de influen , diferite sume de bani, exist o
singur infrac iune de trafic de influen , dar nu în form continuat , pentru c aceste primiri,
subsecvente consum rii, nu reprezint , fiecare în parte, con inutul traficului, ci al unei unit i
naturale.
III. PEDEAPSA
forma tip a infrac iunii de trafic de influen se pedepse te cu închisoarea de la 2 la 7 ani;
pentru varianta atenuat limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.

Banii i bunurile primite (remise efectiv) se confisc , iar dac nu se g sesc, se confisc prin
echivalent; nu sunt supuse confisc rii bunurile pretinse sau cele care au f cut obiectul unei
promisiuni acceptate, dac nu au fost remise efectiv; nu se va dispune confiscarea dac
bunurile au fost date dup efectuarea denun ului, aceste bunuri fiind restituite cump r -
NB torului de influen care denun fapta sa organelor de urm rire penal înainte ca acestea s
fi fost sesizate; dac bunurile au fost date înainte de denun , ele vor fi confiscate, de i cum-
p r torul nu va fi pedepsit; nu vor fi supuse confisc rii nici sumele de bani puse la dispozi ie
de organele de urm rire penal în scopul realiz rii flagrantului.
FI A
CUMP RAREA DE INFLUEN
NR. 56
Art. 292. Cump rarea de influen . (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul,
direct ori indirect, unei persoane care are influen sau las s se cread c are influen asupra unui func ionar public, pentru
a-l determina pe acesta s îndeplineasc , s nu îndeplineasc , s urgenteze ori s întârzie îndeplinirea unui act ce intr în
îndatoririle sale de serviciu sau s îndeplineasc un act contrar acestor îndatoriri, se pedepse te cu închisoare de la 2 la 7 ani i
(2) F ptuitorul nu se pedepse te dac denun fapta mai înainte ca organul de urm rire penal s fi fost sesizat cu privire la
aceasta.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, dac au fost date dup denun ul prev zut în alin. (2).
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confisc rii, iar dac acestea nu se mai g sesc, se dispune con-
fiscarea prin echivalent.
No iune
A. Varianta tip
promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru
altul, direct ori indirect, unei persoane care are influen sau las s se cread c are
influen asupra unui func ionar public, pentru a-l determina pe acesta s îndepli-
neasc , s nu îndeplineasc , s urgenteze ori s întârzie îndeplinirea unui act ce intr
în îndatoririle sale de serviciu sau s îndeplineasc un act contrar acestor îndatoriri.
B. Varianta atenuat
s vâr irea faptei în leg tur cu persoanele care exercit , permanent sau temporar,
cu sau f r o remunera ie, o îns rcinare de orice natur în serviciul unei persoane
fizice dintre cele prev zute la art. 175 alin. (2) C. pen. ori în cadrul oric rei persoane
juridice (art. 308 C. pen. raportat la art. 292 C. pen.).
1. Varianta tip
1.1. Obiectul
1.2. Subiectul
subiectul activ: orice persoan (fizic sau juridic ) cu capacitate penal , inclusiv un func ionar public;
autorul infrac iunii de cump rare de influen nu poate fi complice sau instigator la infrac iunea
de trafic de influen ;
participa ia penal este posibil în toate formele; dac elementul material este realizat prin
intermediul unui ter , se va re ine infrac iunea de cump rare de influen în sarcina celui care a
comis fapta prin intermediul ter ului, iar ter ul va r spunde în calitate de complice sau insti-
gator, în func ie de natura actelor realizate.
subiectul pasiv secundar: func ionarul public cu privire la care se pretinde existen a influen ei.

promisiunea de bani sau alte foloase necuvenite se poate realiza verbal sau în scris, explicit
sau implicit, fiind necesar ca bunurile promise s nu fie prezentate; nu prezint importan dac
promisiunea a fost acceptat sau nu; bunurile promise pot fi date i dup efectuarea traficului,
fapta consumându-se la momentul promiterii;
oferirea de bani sau alte foloase necuvenite presupune faptul c bunurile trebuie s fie înf -
i ate celui mituit; nu conteaz dac oferta este acceptat sau nu;
darea de bani sau alte foloase necuvenite presupune remiterea efectiv a bunurilor;
promisiunea/oferirea/darea trebuie s aib ca obiect bani sau foloase patrimoniale ori nepa-
trimoniale care nu sunt cuvenite în mod legal persoanei care are influen sau las s se cread
c are influen asupra func ionarului public;
promisiunea/oferirea/darea de bani ori alte foloase trebuie s fie realizate pentru ca traficantul
de influen s promit c -l va determina pe func ionarul public s îndeplineasc , s nu înde-
plineasc , s urgenteze sau s întârzie efectuarea actului ce intr în atribu iile sale de serviciu ori
s îndeplineasc un act contrar acestor atribu ii, chiar dac aceast promisiune nu este îndepli-
nit ulterior sau actul nu este efectuat;
promisiunea/oferirea/darea de bani ori alte foloase trebuie s aib loc anterior sau concomitent
îndeplinirii/neîndeplinirii/acceler rii/întârzierii actului respectiv;
func ionarul nu trebuie s fie explicit nominalizat, dar este necesar s se fac referire la insti-
tu ia sau la autoritatea unde acesta î i desf oar activitatea;
toate modalit ile elementului material pot fi realizate prin intermediul unui ter , care va fi
complice sau instigator la s vâr irea infrac iunii.
Dac traficantul de influen pretinde c are influen pe lâng un func ionar public necom-
petent, adic un func ionar public în ale c rui atribu ii de serviciu nu intr îndeplinirea actului
NB solicitat se va re ine s vâr irea infrac iunii de în el ciune, neputându-se re ine cump rarea
de influen , „cump r torul” fiind subiectul pasiv al infrac iunii de în el ciune.

inten ie direct calificat prin scopul de a determina func ionarul public s îndeplineasc , s nu
îndeplineasc , s urgenteze ori s întârzie îndeplinirea unui act ce intr în atribu iile sale de serviciu.
Cump rarea de influen 395
2. Varianta atenuat
s vâr irea faptei în leg tur cu persoanele care exercit , permanent sau temporar, cu sau f r o
C. pen.).

fapta se consum în momentul promiterii/oferirii/d rii banilor sau a altor foloase;
poate fi s vâr it în form continuat , epuizându-se dup efectuarea ultimului acte de executare.
III. PEDEAPSA
forma tip a infrac iunii de trafic de influen se pedepse te cu închisoarea de la 2 la 7 ani i
interzicerea exercit rii unor drepturi;
cauza special de nepedepsire: f ptuitorul nu se pedepse te dac denun fapta de cump rare de
influen mai înainte ca organul de urm rire penal s fi fost sesizat cu privire la aceasta.

Banii i bunurile date (remise efectiv) sau oferite (chiar neacceptate) se confisc , iar dac nu
se g sesc, se confisc prin echivalent; nu sunt supuse confisc rii bunurile promise; dac f p-
tuitorul beneficiaz de cauza de nepedepsire special prev zut de art. 292 alin. (2) C. pen.
(denun are), banii sau foloasele necuvenite date dup denun are i mai înainte ca organul de
NB urm rire penal s fi fost sesizat, nu se confisc , ci se restituie cump r torului de influen ;
dac îns bunurile au fost date înainte de efectuarea denun ului, chiar dac cump r torul de
influen beneficiaz de cauza special de nepedepsire, bunurile vor fi confiscate.
FI A
DELAPIDAREA
NR. 57
Art. 295. Delapidarea. (1) Însu irea, folosirea sau traficarea de c tre un func ionar public, în interesul s u ori pentru altul, de
bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaz sau le administreaz se pedepse te cu închisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea
(2) Tentativa se pedepse te.
No iune
A. Varianta tip
însu irea, folosirea sau traficarea de c tre un func ionar public, în interesul s u
ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaz sau le admi-
nistreaz .
B. Varianta atenuat
s vâr irea faptei de c tre persoana care exercit , permanent sau temporar, cu
sau f r o remunera ie, o îns rcinare de orice natur în serviciul unei persoane fizice
dintre cele prev zute la art. 175 alin. (2) C. pen. ori în cadrul oric rei persoane
juridice (art. 308 C. pen. raportat la art. 295 C. pen.).
C. Varianta agravat
fapta a produs consecin e deosebit de grave (art. 309 C. pen. raportat la art. 295
C. pen.).
1. Varianta tip
1.1. Obiectul
obiectul juridic principal: rela iile sociale privitoare la buna desf urare a raporturilor de serviciu;
obiectul juridic secundar: rela iile sociale privitoare la protec ia patrimoniului;
obiectul material: bani, valori, alte bunuri mobile pe care f ptuitorul le gestioneaz sau le adminis-
treaz , chiar dac nu au fost înregistrate efectiv în contabilitate; bani, valori, alte bunuri care, de i
nu fac parte din patrimoniul persoanei v t mate, sunt în concret gestionate sau administrate de
c tre f ptuitor;
dac bunul sustras nu face parte din bunurile gestionate sau administrate de c tre f ptuitor, se
va re ine s vâr irea infrac iunii de furt.
Delapidarea 397
1.2. Subiectul
subiectul activ nemijlocit: func ionarul public care gestioneaz sau administreaz bani, valori sau
alte bunuri mobile apar inând unei persoane juridice; poate fi autor i un gestionar de fapt, adic
func ionarul public care îndepline te în fapt atribu iile principale ale unui gestionar de drept;
proprietarul bunului sustras poate fi autor al infrac iunii de delapidare dac este atât func ionar
public, cât i gestionar sau administrator al bunului; de asemenea, pot avea calitatea de autor al
acestei infrac iuni po ta ul, inspectorul de taxe i impozite i administratorul asocia iei de pro-
prietari;
participa ia penal este posibil în toate formele: în cazul coautoratului, to i participan ii trebuie
s aib calitatea cerut de lege, altfel se va re ine complicitatea concomitent la delapidare.
Însu irea de c tre cel angajat prin contract de prest ri de servicii a banilor primi i de la anga-
jator pentru achizi ionarea unor m rfuri constituie infrac iunea de abuz de încredere, iar nu
NB cea de delapidare, f ptuitorul nefiind func ionar.
subiectul pasiv: poate fi numai o persoan juridic (de drept public sau privat) în cazul formei tip.

elementul material: const în sustragerea banilor/valorilor/altor bunuri mobile, urmat de urm -
toarele ac iuni:
însu irea banilor/valorilor/altor bunuri mobile presupune scoaterea defini v a lor din patri-
moniul persoanei juridice i împosedarea f ptuitorului;
folosirea banilor/valorilor/altor bunuri mobile presupune scoaterea temporar a bunurilor
din patrimoniul persoanei juridice, urmat de întrebuin area de c tre f ptuitor sau de c tre un
ter ;
traficarea banilor/valorilor/altor bunuri mobile presupune scoaterea temporar a bunurilor
din patrimoniul persoanei juridice, urmat de încredin area acestora, spre folosin , unui ter , în
scopul ob inerii unui profit.
urmarea imediat : scoaterea temporar sau definitiv a bunului din patrimoniul persoanei juridice
i, eventual, producerea unei pagube;
leg tura de cauzalitate: în principiu, rezult din materialitatea faptei.

2. Varianta atenuat
s vâr irea faptei de c tre persoana care exercit , permanent sau temporar, cu sau f r o remu-
nera ie, o îns rcinare de orice natur în serviciul unei persoane fizice dintre cele prev zute la
C. pen.).
subiectul activ, în cazul variantei atenuate, este persoana (fizic sau juridic ) care exercit , per-
manent sau temporar, cu sau f r o remunera ie, o îns rcinare de orice natur în serviciul unei
persoane fizice dintre cele prev zute la art. 175 alin. (2) C. pen. ori în cadrul oric rei persoane
juridice;
subiectul pasiv al variantei atenuate poate fi nu numai orice persoan juridic , ci i o persoan
fizic dintre cele prev zute la art. 175 alin. (2) C. pen. (persoana care exercit un serviciu de
interes public pentru care a fost învestit de autorit ile publice sau care este supus controlului
ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public).
Dezlegarea unor chestiuni de drept: potrivit Deciziei nr. 1/2015, I.C.C.J. a stabilit c : „dispo-
zi iile art. 308 din Codul penal reprezint o variant atenuat a infrac iunii de delapidare pre-
v zute de art. 295 din Codul penal. La calcularea termenului de prescrip ie a r spunderii
NB penale se ine seama de pedeapsa prev zut de art. 295 din Codul penal raportat la art. 308
alin. (2) din Codul penal”.
3. Varianta agravat
fapta a produs consecin e deosebit de grave (art. 309 C. pen. raportat la art. 295 C. pen.).
vizeaz atât forma tip a infrac iunii, cât i forma atenuat ;
urmarea imediat a faptei const în producerea unor consecin e deosebit de grave;
sub aspectul laturii subiective, fapta poate fi s vâr it cu praeterinten ie.

tentativa este posibil i este incriminat , exceptând varianta agravat când fapta este s vâr it cu
praeterinten ie;
fapta se consum atunci când bunul iese temporar sau definitiv din patrimoniul persoanei p gubite;
fapta poate fi s vâr it în form continuat .
III. PEDEAPSA
fapta în form tip se pedepse te cu închisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea exercit rii dreptului de
a ocupa o func ie public ;
în cazul variantei agravate, limitele speciale ale pedepsei se majoreaz cu jum tate.

FI A
PURTAREA ABUZIV
NR. 58
Art. 296. Purtarea abuziv . (1) Întrebuin area de expresii jignitoare fa de o persoan de c tre cel aflat în exercitarea atri-
bu iilor de serviciu se pedepse te cu închisoare de la o lun la 6 luni sau cu amend .
(2) Amenin area ori lovirea sau alte violen e s vâr ite în condi iile alin. (1) se sanc ioneaz cu pedeapsa prev zut de lege pentru
acea infrac iune, ale c rei limite speciale se majoreaz cu o treime.
No iune
A. Varianta tip
întrebuin area de expresii jignitoare fa de o persoan de c tre cel aflat în exer-
citarea atribu iilor de serviciu.
B. Varianta agravat
fapta este s vâr it prin amenin are ori lovire sau alte violen e fa de o persoan
de c tre cel aflat în exercitarea atribu iilor de serviciu.
1. Varianta tip
1.1. Obiectul
obiectul juridic principal: rela iile sociale privitoare la buna desf urare a raporturilor de serviciu;
obiectul juridic secundar: rela iile sociale privitoare la onoarea, via a, integritatea corporal ori
s n tatea persoanei;
obiectul material: în principiu, nu are; la varianta agravat obiectul material este corpul persoanei.
1.2. Subiectul
subiectul activ nemijlocit: orice persoan fizic aflat în exerci iul atribu iilor de serviciu, inclusiv
func ionarul public sau persoanele asimilate func ionarului public; autorul î i poate desf ura
activitatea de serviciu la orice persoan juridic de drept public sau privat;
nu poate avea calitatea de autor o persoan juridic , dar poate avea calitatea de complice sau
instigator la infrac iunea de purtare abuziv ;
participa ia penal este posibil în toate formele: la varianta tip, coautoratul este imposibil, îns
la varianta agravat acesta este posibil dac to i participan ii au calitatea cerut de lege; compli-
citatea i instigarea nu sunt condi ionate de existen a calit ii cerute de lege.
subiectul pasiv general: statul;
subiectul pasiv secundar: orice persoan fizic .

elementul material: const în întrebuin area de expresii jignitoare fa de o persoan ;
urmarea imediat : const într-o stare de pericol pentru buna desf urare a raporturilor de serviciu,
dar i pentru onoarea persoanei fa de care sunt întrebuin ate expresiile jignitoare;
leg tura de cauzalitate: trebuie dovedit .

2. Varianta agravat
fapta este s vâr it prin amenin are ori lovire sau alte violen e fa de o persoan de c tre cel
aflat în exercitarea atribu iilor de serviciu [art. 296 alin. (2) C. pen.];
varianta agravat a infrac iunii are obiect material corpul persoanei;
elementul material al variantei agravate se realizeaz prin amenin are ori prin lovire sau alte
violen e, exercitate împotriva unei persoane;
varianta agravat a infrac iunii de purtare abuziv absoarbe infrac iunea de amenin are, precum
i pe cea de lovire sau alte violen e; dac f ptuitorul nu se afl în exercitarea atribu iilor de
serviciu se va re ine doar infrac iunea de amenin are, respec v cea de lovire sau alte
violen e, iar nu purtarea abuziv .
S vâr irea unor acte de violen împotriva unei persoane de c tre eful postului de poli ie,
pentru motivul c nu s-a prezentat la chem rile anterioare spre a fi cercetat într-o cauz
NB aflat în urm rire penal cons tuie infrac iunea de purtare abuziv , chiar dac este s vâr-
it într-o zi nelucr toare
Dac , imediat dup folosirea expresiilor jignitoare sau a amenin rii, f ptuitorul exercit acte
NB de violen se va re ine numai varianta agravat a infrac iunii de purtare abuziv .
Dac actele de violen sunt exercitate asupra unei persoane aflate în curs de cercetare, cu
scopul ar tat la infrac iunea de cercetare abuziv se va re ine numai infrac iunea de cer-
NB cetare abuziv , care absoarbe purtarea abuziv .

tentativa este imposibil la varianta tip;
tentativa este posibil , dar neincriminat la varianta agravat ;
fapta se consum în momentul realiz rii elementului material;
poate fi s vâr it în form continuat .
Purtarea abuziv 401
Infrac iunea de purtare abuziv poate fi re inut în concurs ideal cu cea de ultraj; de
asemenea, purtarea abuziv intr în concurs cu infrac iunile de v t mare corporal , loviri sau
NB v t m ri cauzatoare de moarte, omor.
III. PEDEAPSA
forma tip a infrac iunii se pedepse te cu închisoare de la o luna la 6 luni sau cu amend ;
varianta agravat se sanc ioneaz cu pedeapsa prev zut de lege pentru acea infrac iune, ale c rei
limite speciale se majoreaz cu o treime.

FI A
ABUZUL ÎN SERVICIU
NR. 59
Art. 297. Abuzul în serviciu. (1) Fapta func ionarului public care, în exercitarea atribu iilor de serviciu, nu îndepline te un act
sau îl îndepline te în mod defectuos i prin aceasta cauzeaz o pagub ori o v t mare a drepturilor sau intereselor legitime ale
unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepse te cu închisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea exercit rii dreptului
de a ocupa o func ie public .
(2) Cu aceea i pedeaps se sanc ioneaz i fapta func ionarului public care, în exercitarea atribu iilor de serviciu, îngr de te exer-
citarea unui drept al unei persoane ori creeaz pentru aceasta o situa ie de inferioritate pe temei de ras , na ionalitate, origine
etnic , limb , religie, sex, orientare sexual , apartenen politic , avere, vârst , dizabilitate, boal cronic necontagioas sau
infec ie HIV/SIDA.
No iune
A. Varianta tip
fapta func ionarului public care, în exercitarea atribu iilor de serviciu, nu îndepli-
ne te un act sau îl îndepline te în mod defectuos i prin aceasta cauzeaz o pagub
ori o v t mare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale
unei persoane juridice.
fapta func ionarului public care, în exercitarea atribu iilor de serviciu, îngr de te
exercitarea unui drept al unei persoane ori creeaz pentru aceasta o situa ie de infe-
rioritate pe temei de ras , na ionalitate, origine etnic , limb , religie, sex, orientare
sexual , apartenen politic , avere, vârst , dizabilitate, boal cronic necontagioas
sau infec ie HIV/SIDA.
C. Varianta atenuat
D. Varianta agravat
C. pen.).
Infrac iunea de abuz în serviciu are caracter subsidiar nu se va re ine dac sunt îndeplinite
condi iile prev zute de lege pentru infrac iunile de delapidare, cercetare abuziv , represiune
NB nedreapt ori înlesnirea evad rii.
Abuzul în serviciu 403
1. Varianta tip
1.1. Obiectul
obiectul juridic special: rela iile sociale privitoare la buna desf urare a raporturilor de serviciu;
obiectul material: în principiu, nu are.
1.2. Subiectul
subiectul activ: poate fi doar un func ionar public, în sensul stabilit de art. 175 alin. (1) C. pen., sau o
persoan asimilat func ionarului public, astfel cum este definit de art. 175 alin. (2) C. pen.
nu poate avea calitatea de autor o persoan juridic , dar poate avea calitatea de complice sau
instigator la infrac iunea de abuz în serviciu;
participa ia penal este posibil în toate formele: coautoratul este posibil dac to i participan ii
au calitatea cerut de lege; complicitatea i instigarea nu sunt condi ionate de existen a calit ii
cerute de lege.
subiectul pasiv secundar: orice persoan fizic sau juridic ce a suferit o pagub sau o v t mare a
drepturilor sau a intereselor sale legitime prin abuzul în serviciu.

neîndeplinirea de c tre func ionarul public a unui act ce intr în atribu iile sale de serviciu se
realizeaz printr-o inac iune;
îndeplinirea defectuoas a unui act care intr în atribu iile sale de serviciu de c tre un func ionar
public presupune o ac iune.
urmarea imediat : producerea unei pagube ori a unei v t m ri a drepturilor sau a intereselor legiti-
me ale unei persoane; dac se produc ambele urm ri se va re ine o singur infrac iune de abuz în
serviciu;
leg tura de cauzalitate: trebuie s existe i s fie dovedit .

inten ie direct sau indirect la varianta tip.
fapta func ionarului public care, în exercitarea atribu iilor de serviciu, îngr de te exercitarea unui
drept al unei persoane ori creeaz pentru aceasta o situa ie de inferioritate pe temei de ras ,
na ionalitate, origine etnic , limb , religie, sex, orientare sexual , apartenen politic , avere,
vârst , dizabilitate, boal cronic necontagioas sau infec ie HIV/SIDA [art. 297 alin. (2) C. pen.];
în cazul variantei asimilate, elementul material al laturii obiective const fie în îngr direa exer-
cit rii unui drept al unei persoane de c tre un func ionar public aflat în exercitarea atribu iilor
de serviciu, fie în crearea pentru acea persoan a unei situa ii de inferioritate pe motive discri-
minatorii; elementul material se poate realiza atât printr-o ac iune, cât i printr-o inac iune;
urmarea imediat const în producerea unei v t m ri morale sau materiale persoanei c reia i
s-a îngr dit exercitarea unui drept sau i s-a creat o situa ie de inferioritate pe motive discri-
minatorii, care nu trebuie dovedit întrucât rezult ex re;
sub aspectul laturii subiective, fapta asimilat este s vâr it doar cu inten ie direct , cerin a
legii impus de mobilul cu care ac ioneaz f ptuitorul.
3. Varianta atenuat
s vâr irea faptei de c tre persoana care exercit , permanent sau temporar, cu sau f r o remune-
ra ie, o îns rcinare de orice natur în serviciul unei persoane fizice dintre cele prev zute la
C. pen.).
subiectul activ, în cazul variantei atenuate, este persoana (fizic sau juridic ) care exercit , per-
manent sau temporar, cu sau f r o remunera ie, o îns rcinare de orice natur în serviciul unei
persoane fizice dintre cele prev zute la art. 175 alin. (2) C. pen. ori în cadrul oric rei persoane
juridice.
4. Varianta agravat
fapta a produs consecin e deosebit de grave (art. 309 C. pen. raportat la art. 297 C. pen.);
vizeaz atât forma tip a infrac iunii, cât i forma asimilat i pe cea atenuat ;
urmarea imediat a faptei const în producerea unor consecin e deosebit de grave;
sub aspectul laturii subiective, fapta poate fi s vâr it cu praeterinten ie.

actele de preg tire sunt posibile i neincriminate în cazul abuzului în serviciu comisiv, dar sunt
imposibile în cazul celui omisiv;
tentativa este posibil , dar neincriminat în cazul abuzului în serviciu comisiv, dar este imposibil în
cazul celui omisiv;
fapta se consum odat cu realizarea ac iunii sau inac iunii ce constituie elementul material;
fapta poate fi s vâr it în form continuat .
Abuzul în serviciu 405
III. PEDEAPSA
fapta în forma tip i în cea asimilat se pedepse te cu închisoarea de la 2 la 7 ani i interzicerea
exercit rii dreptului de a ocupa o func ie public ;

FI A
NEGLIJEN A ÎN SERVICIU
NR. 60
Art. 298. Neglijen a în serviciu. Înc lcarea din culp de c tre un func ionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin
neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoas , dac prin aceasta se cauzeaz o pagub ori o v t mare a drepturilor
sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepse te cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau
cu amend .
No iune
A. Varianta tip
înc lcarea din culp de c tre un func ionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin
neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoas , dac prin aceasta se
cauzeaz o pagub ori o v t mare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei
persoane fizice sau ale unei persoane juridice.
B. Varianta atenuat
C. Varianta agravat
C. pen.).
1. Varianta tip
1.1. Obiectul
obiectul juridic special: rela iile sociale privitoare la buna desf urare a raporturilor de serviciu;
obiectul material: în principiu, nu are.
1.2. Subiectul
subiectul activ: în cazul formei tip, poate fi doar un func ionar public, în sensul stabilit de art. 175
alin. (1) C. pen., sau o persoan asimilat func ionarului public, astfel cum este definit de art. 175
alin. (2) C. pen.
participa ia penal proprie nu este posibil ; este îns posibil participa ia penal improprie:
autorul va r spunde pentru neglijen în serviciu, iar complicele sau instigatorul va r spunde
pentru infrac iuni de serviciu s vâr ite cu inten ie.
Neglijen a în serviciu 407

subiectul pasiv secundar: orice persoan fizic sau juridic ce a suferit o pagub sau o v t mare a
drepturilor sau a intereselor sale legitime prin neglijen a în serviciu.

elementul material: const în înc lcarea, de c tre un func ionar public, a unei îndatoriri de serviciu
i se poate realiza fie printr-o inac iune (neîndeplinire), fie printr-o ac iune (îndeplinire defectuoas
a îndatoririi de serviciu);
urmarea imediat : producerea unei pagube ori a unei v t m ri a drepturilor sau a intereselor
legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice;
leg tura de cauzalitate: trebuie s existe i s fie dovedit .

culp cu sau f r prevedere.
2. Varianta atenuat
s vâr irea faptei de c tre persoana care exercit , permanent sau temporar, cu sau f r o remune-
ra ie, o îns rcinare de orice natur în serviciul unei persoane fizice dintre cele prev zute la
C. pen.).
subiectul activ, în cazul variantei atenuate, este persoana (fizic sau juridic ) care exercit ,
permanent sau temporar, cu sau f r o remunera ie, o îns rcinare de orice natur în serviciul
unei persoane fizice dintre cele prev zute la art. 175 alin. (2) C. pen. ori în cadrul oric rei per-
soane juridice.
3. Varianta agravat
fapta a produs consecin e deosebit de grave (art. 309 C. pen. raportat la art. 298 C. pen.).
vizeaz atât forma tip a infrac iunii, cât i pe cea atenuat ;
urmarea imediat a faptei const în producerea unor consecin e deosebit de grave.

actele de preg tire sunt imposibile;
tentativa este imposibil ;
fapta se consum în momentul v t m rii intereselor legitime ale unei persoane prin îndeplinirea
defectuoas a unui act sau prin neîndeplinirea lui;
nu poate avea form continuat .
III. PEDEAPSA
varianta tip a infrac iunii de neglijen în serviciu se pedepse te cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau
cu amend ;

FI A
FALSUL MATERIAL ÎN ÎNSCRISURI OFICIALE1
NR. 61
Art. 320. Falsul material în înscrisuri oficiale. (1) Falsificarea unui înscris oficial, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii
sau prin alterarea lui în orice mod, de natur s produc consecin e juridice, se pedepse te cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2) Falsul prev zut în alin. (1), s vâr it de un func ionar public în exerci iul atribu iilor de serviciu, se pedepse te cu închisoarea
de la unu la 5 ani i interzicerea exercit rii unor drepturi.
(3) Sunt asimilate înscrisurilor oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate produc toare de consecin e juridice.
No iune
A. Varianta tip
falsificarea unui înscris oficial, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin
alterarea lui în orice mod, de natur s produc consecin e juridice.
B. Varianta agravat
fapta este s vâr it de un func ionar public aflat în exerci iul atribu iilor de serviciu.
1. Varianta tip
1.1. Obiectul
obiectul juridic special: rela iile sociale privitoare la încrederea de care se bucur înscrisurile oficiale;
obiectul material: înscrisul oficial preexistent alter rii, atunci când falsul se realizeaz în acest mod;
dac falsul se realizeaz prin contrafacere, înscrisul falsificat va fi produsul infrac iunii, nu
obiectul material.
Înscrisul este oficial atunci când eman de la autorit i, institu ii publice, alte persoane ju-
ridice care administreaz sau exploateaz bunurile proprietate public , precum i atunci când
eman de la persoana care exercit un serviciu de interes public, pentru care a fost învestit
de autorit i sau care este supus controlului ori supravegherii acestora ori atunci când apar-
NB ine (înregistrat/depus) unor asemenea persoane (diplome de studii, acte de stare civil , ho-
t râri judec tore ti); înscrisul oficial include i copia legalizat , care are aceea i valoare ca
originalul; sunt asimilate înscrisurilor oficiale: biletele, tichetele sau orice alte imprimate pro-
duc toare de consecin e juridice.
1
Pentru o privire comparativ asupra infrac iunilor de fals, a se consulta tabelul de la anexa nr. 15.
Înscrisul trebuie s aib form material (tip rit pe hârtie) i s respecte condi iile „ad
validitatem” prev zute de lege, s aib valoare probatorie i s fie apt s nasc /modifice/stin-
g un raport juridic; este necesar ca înscrisul s nu fie lovit de o cauz de nulitate absolut
NB evident ; dac înscrisul este lovit de nulitate relativ , contrafacerea sau alterarea lui va
constitui infrac iune.
1.2. Subiectul
subiectul activ: orice persoan (fizic sau juridic ) cu capacitate penal ; dac înscrisul oficial este
falsificat prin alterare sau contrafacere de c tre un func ionar public, atunci se va re ine varianta
agravat a infrac iunii de fals material în înscrisuri oficiale;
subiectul pasiv: unitatea emitent sau cea c reia îi apar ine înscrisul oficial.

elementul material: se ac ioneaz asupra formei materiale a înscrisului oficial (instrumentum
probationis) prin:
contrafacere presupune reproducerea, imitarea obiectului falsificat; poate privi scrierea sau
subscrierea înscrisului;
alterare presupune efectuarea unor ad ugiri, ters turi, modific ri;
cerin a esen ial actul falsificat prin contrafacere sau alterare trebuie s fie apt s produc
consecin e juridice.
Nu este necesar folosirea efectiv a înscrisului oficial falsificat, dar dac acesta este i folosit
se va re ine concursul între infrac iunea de fals material în înscrisuri oficiale i cea de uz de
NB fals.
urmarea imediat : starea de pericol pentru rela iile sociale privitoare la încrederea de care se
bucur înscrisurile oficiale;

2. Varianta agravat
fapta este s vâr it de un func ionar public aflat în exerci iul atribu iilor de serviciu [art. 320
alin. (2) C. pen.];
în cazul variantei agravate, subiectul activ este calificat, acesta având calitatea de func ionar
public;
func ionarul public trebuie s se afle în exerci iul atribu iilor de serviciu, indiferent dac sarcina
de serviciu f cea parte din atribu iile func iei f ptuitorului sau dac acestea i-au fost încre-
din ate prin dispozi ia conducerii;
Falsul material în înscrisuri oficiale 411
la varianta agravat , coautoratul este posibil doar dac to i participan ii au calitatea cerut de
lege;
se va re ine complicitatea sau instigarea la forma agravat a infrac iunii dac participantul a
cunoscut sau a prev zut calitatea autorului faptei.

tentativa este incriminat ;
consumarea are loc atunci când s-a realizat fapta tipic , chiar dac înscrisul nu a fost folosit;
III. PEDEAPSA
fapta în form tip se pedepse te cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani;
varianta agravat se pedepse te cu închisoarea de la unu la 5 ani i interzicerea exercit rii unor
drepturi.

FI A
FALSUL INTELECTUAL
NR. 62
Art. 321. Falsul intelectual. (1) Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de c tre un func ionar public
aflat în exercitarea atribu iilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejur ri necorespunz toare adev rului ori prin
omisiunea cu tiin de a insera unele date sau împrejur ri, se pedepse te cu închisoarea de la unu la 5 ani.
No iune – falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de c tre un

func ionar public aflat în exercitarea atribu iilor de serviciu, prin atestarea unor fapte
sau împrejur ri necorespunz toare adev rului ori prin omisiunea cu tiin de a insera
unele date sau împrejur ri.
1. Obiectul
obiectul juridic special: rela iile sociale privitoare la încrederea de care se bucur înscrisurile oficiale;
obiectul material: înscrisul oficial falsificat emis de organul competent cu respectarea condi iilor „ad
validitatem”.
2. Subiectul
subiectul activ nemijlocit: func ionarul public aflat în exercitarea atribu iilor de serviciu [art. 175
alin. (1) i (2) C. pen.];
participa ia penal este posibil în toate formele: coautoratul este posibil doar dac to i parti-
cipan ii au calitatea de func ionar public aflat în exerci iul atribu iilor de serviciu; complicitatea
i instigarea nu sunt condi ionate de existen a acestei calit i.
Actul de vânzare-cump rare întocmit i autentificat de notarul public este un înscris oficial, iar
notarul are calitatea de func ionar public; autentificarea unui act de vânzare-cump rare în
NB care semn turile nu apar in vânz torilor constituie infrac iunea de fals intelectual.
subiectul pasiv: autoritatea public , institu ia, alt persoan juridic public ce a emis înscrisul
oficial.
Fapta inculpatului de a determina, cu inten ie, pe o salariat , subalterna lui, care nu cunoa te
realitatea, de a atesta, într-o chitan fiscal , date necorespunz toare adev rului, cu scopul
NB de fi pl te taxe vamale mai reduse cons tuie infrac iunea de fals intelectual, în condi iile
participa iei improprii.
Falsul intelectual 413
3. Latura obiectiv
elementul material: falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, fie prin atestarea
unor fapte sau împrejur ri necorespunz toare adev rului (comisiune), fie prin omisiunea cu tiin
de a insera unele date sau împrejur ri;
se ac ioneaz asupra con inutului înscrisului oficial (negotium);
se va re ine o singur infrac iune de fals intelectual, chiar dac atestarea mincinoas prive te
una sau mai multe fapte ori împrejur ri sau omisiunea vizeaz una sau mai multe date sau îm-
prejur ri;
cerin a esen ial falsul trebuie realizat cu ocazia exercit rii atribu iilor de serviciu ale
f ptuitorului i trebuie s fie apt s produc consecin e juridice; dac falsul este realizat dup
întocmirea înscrisului ori în afara exercit rii atribu iilor de serviciu ale f ptuitorului se va
re ine s vâr irea infrac iunii de fals material în înscrisuri oficiale, nu cea de fals intelectual.
Dac se falsific un înscris sub semn tur privat cu prilejul întocmirii acestuia, prin atestarea
unor date sau împrejur ri neadev rate, iar apoi înscrisul este depus la o unitate dintre cele
NB prev zute de art. 176 C. pen. se va re ine infrac iunea de fals în înscrisuri sub semn tur
privat .
bucur înscrisurile oficiale;
nu este necesar ca înscrisul falsificat s fi produs consecin e juridice, ci doar s fie apt s le
produc .
Dac func ionarul public atest neadev ruri cu ocazia întocmirii înscrisului i ulterior contra-
face semn tura persoanei care avea competen a s semneze actul se va re ine concursul
NB real între infrac iunile de fals intelectual i fals material în înscrisuri oficiale.
4. Latura subiectiv
Dac fapta este s vâr it din culp (nefiind prev zut de legea penal în aceast form ), se va
re ine, în sarcina complicelui sau a instigatorului, participa ia improprie la infrac iunea de fals
NB intelectual, iar autorul nu va r spunde penal (autorul ac ioneaz f r vinov ie).

tentativa este incriminat ;
consumarea are loc atunci când s-a realizat fapta tipic , chiar dac înscrisul nu a fost folosit;
Infrac iunea de fals intelectual poate intra în concurs cu uzul de fals; re inându-se falsul
NB intelectual, nu se va mai re ine infrac iunea de abuz în serviciu.
III. PEDEAPSA
infrac iunea de fals intelectual se pedepse te cu închisoarea de la unu la 5 ani.

FI A
FALSUL ÎN ÎNSCRISURI
NR. 63 SUB SEMN TUR PRIVAT
Art. 322. Falsul în înscrisuri sub semn tur privat . (1) Falsificarea unui înscris sub semn tur privat prin vreunul dintre
modurile prev zute în art. 320 sau art. 321, dac f ptuitorul folose te înscrisul falsificat ori îl încredin eaz altei persoane spre
folosire, în vederea producerii unei consecin e juridice, se pedepse te cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend .
No iune – falsificarea unui înscris sub semn tur privat prin contrafacerea scrierii ori a
subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, ori prin atestarea la momentul întocmirii
lui a unor fapte sau împrejur ri necorespunz toare adev rului sau prin omisiunea cu
tiin de a insera unele date sau împrejur ri, dac f ptuitorul folose te înscrisul fal-
sificat ori îl încredin eaz altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei conse-
cin e juridice.
1. Obiectul
obiectul juridic special: rela iile sociale privitoare la încrederea public de care se bucur înscrisurile
sub semn tur privat ;
obiectul material: înscrisul sub semn tur privat preexistent alter rii, precum i înscrisul falsificat
prin atestarea la momentul întocmirii a unor fapte sau împrejur ri neadev rate ori prin omisiunea
cu tiin de a insera unele date sau împrejur ri;
dac falsul se realizeaz prin contrafacere, înscrisul falsificat va fi produsul infrac iunii, nu
obiectul material.
Înscrisul sub semn tur privat este acel înscris care eman de la persoana fizic sau
persoana juridic de drept public sau privat, ori care apar ine acestor persoane, este semnat
i apt s produc consecin e juridice între particulari, altul decât cel prev zut la art. 178
NB alin. (2) C. pen.; înscrisul trebuie s aib form material ; dac înscrisul sub semn tur privat
este autentificat, acesta devine oficial; înscrisurile emise de o unitate bancar sunt înscrisuri
sub semn tur privat ; de asemenea, ordinul de plat este un înscris sub semn tur privat .
2. Subiectul
subiectul pasiv: orice persoan (fizic sau juridic ) fa de care se folose te înscrisul sub semn tur
privat falsificat.
3. Latura obiectiv
elementul material: const în falsificarea unui înscris sub semn tur privat prin contrafacerea
scrierii sau a subscrierii ori prin alterare, sau prin atestarea la momentul întocmirii sale a unor fapte
sau împrejur ri necorespunz toare adev rului ori prin omisiunea de a insera unele date sau
împrejur ri, urmat de folosirea înscrisului respectiv sau încredin area lui spre folosire;
este esen ial folosirea înscrisului falsificat de c tre f ptuitor sau încredin area acestuia unei
alte persoane pentru a-l folosi, în vederea producerii de consecin e juridice; nu este necesar ca
aceste consecin e juridice s se produc efectiv, ci înscrisul falsificat trebuie s fie apt s le
produc ;
folosirea înscrisului falsificat de c tre f ptuitor nu constituie i infrac iunea de uz de fals;
simpla de inere a unui înscris sub semn tur privat falsificat nu reprezint infrac iune.
Simpla falsificare a unui înscris sub semn tur privat i de inerea acestuia f r s fie urmate
de folosire sau de încredin are spre folosire unei alte persoane nu constituie tentativ la
NB infrac iunea de fals în înscrisuri sub semn tur privat .
urmarea imediat : starea de pericol pentru rela iile sociale privitoare la încrederea public de care
se bucur înscrisurile sub semn tur privat ;
4. Latura subiectiv :
inten ie direct .
Persoana care semneaz un înscris sub semn tur privat în numele altei persoane, aceasta
NB din urm fiind de acord s se semneze în locul ei, nu constituie infrac iune.

tentativa este posibil i incriminat ;
consumarea are loc atunci când s-a realizat fapta tipic ;
Pentru a fi re inut i pedepsit tentativa la infrac iunea de fals în înscrisuri sub semn tur
privat trebuie s fi fost început i ac iunea subsecvent de folosire sau de încredin are
NB unei alte persoane în vederea folosirii înscrisului falsificat.
III. PEDEAPSA
infrac iunea de fals în înscrisuri sub semn tur privat se pedepse te cu închisoare de la 6 luni la 3
ani sau cu amend .
Falsul în înscrisuri sub semn tur privat 417

Fapta de a întocmi file CEC, semnate sub o identitate fals , i de a le folosi pentru ridicarea
NB unor m rfuri determin re inerea infrac iunii de fals în înscrisuri sub semn tur privat .
FI A
UZUL DE FALS
NR. 64
Art. 323. Uzul de fals. Folosirea unui înscris oficial ori sub semn tur privat , cunoscând c este fals, în vederea producerii
unei consecin e juridice, se pedepse te cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amend , când înscrisul este oficial, i cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend , când înscrisul este sub semn tur privat .
No iune – folosirea unui înscris oficial ori sub semn tur privat , cunoscând c este
fals, în vederea producerii unei consecin e juridice.
1. Obiectul
obiectul juridic special: rela iile sociale privitoare la încrederea de care se bucur înscrisurile oficiale
sau cele sub semn tur privat ;
obiectul material: înscrisul oficial sau cel sub semn tur privat fals.
2. Subiectul
în cazul înscrisului sub semn tur privat falsificat, infrac iunea de uz de fals poate fi s vâr it
numai de c tre o alt persoan decât participan ii la falsificarea înscrisului;
persoana care falsific un înscris oficial i apoi îl folose te în vederea producerii de consecin e
juridice s vâr e te un concurs real între infrac iunea de fals material în înscrisuri oficiale/fals
intelectual i cea de uz de fals;
subiectul pasiv: orice persoan (fizic sau juridic ) v t mat material sau moral prin folosirea
înscrisului falsificat.
3. Latura obiectiv
elementul material: folosirea efectiv (prezentare, invocare, depunere) a înscrisului oficial sau sub
semn tur privat falsificat, în scopul producerii unei consecin e juridice;
trebuie ca f ptuitorul s cunoasc faptul c înscrisul este fals i s urm reasc producerea unei
consecin e juridice;
înscrisul falsificat trebuie s fie apt s produc consecin e juridice.
Uzul de fals 419
Dac o persoan s vâr e te infrac iunea de fals în declara ii i apoi folose te înscrisul care
cuprinde declara ia fals se va re ine numai infrac iunea de fals în declara ii; infrac iunea
NB de fals în declara ii s vâr it prin prezentarea unui înscris fals absoarbe uzul de fals.
bucur înscrisurile oficiale sau cele sub semn tur privat ;
4. Latura subiectiv
inten ie direct .

consumarea are loc în momentul realiz rii faptei tipice;
poate fi s vâr it în form continuat , caz în care se epuizeaz dup îndeplinirea ultimului act de
executare.
III. PEDEAPSA
infrac iunea de uz de fals se pedepse te cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amend , când este
vorba despre un înscris oficial, i cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend , când înscrisul este
sub semn tur privat .

FI A
FALSUL ÎN DECLARA II
NR. 65
Art. 326. Falsul în declara ii. Declararea necorespunz toare a adev rului, f cut unei persoane dintre cele prev zute în
art. 175 sau unei unit i în care aceasta î i desf oar activitatea în vederea producerii unei consecin e juridice, pentru sine sau
pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejur rilor, declara ia f cut serve te la producerea acelei consecin e, se pedepse te
cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend .
No iune – fapta unei persoane de a face o declara ie necorespunz toare adev rului, în
fa a unui func ionar public sau a unei unit i în care acesta î i desf oar activitatea, în
vederea producerii unei consecin e juridice pentru sine sau pentru altul dac , potrivit
legii ori împrejur rilor, declara ia f cut serve te la producerea acelei consecin e.
1. Obiectul
obiectul juridic special: rela iile sociale privitoare la încrederea public în declara iile date în fa a
unui func ionar public sau a unei unit i unde acesta î i desf oar activitatea;
obiectul material: înscrisul în care este consemnat declara ia fals ;
nu este obiect material al infrac iunii înscrisul care a fost ob inut în urma declara iei false.
Dac o persoan , dup ce s vâr e te falsul în declara ii, folose te înscrisul în care a fost
consemnat declara ia fals se va re ine numai infrac iunea de fals în declara ii, nu i cea
NB de uz de fals; falsul în declara ii s vâr it prin prezentarea unui înscris fals absoarbe uzul de
fals.
2. Subiectul
nu este posibil coautoratul;
participa ia penal este posibil sub forma complicit ii i a instig rii.
Dac func ionarul public în fa a c ruia se face declara ia nu cunoa te caracterul fals al aces-
teia nu exist par cipa ie la s vâr irea infrac iunii de fals în declara ii; dac acesta
cunoa te caracterul fals al declara iei f cute se va re ine complicitatea la infrac iunea de
NB fals în declara ii; dac afl ulterior despre caracterul fals al declara iei i nu sesizeaz organele
de urm rire penal se va re ine în sarcina sa s vâr irea infrac iunii de omisiune a sesiz rii
(art. 267 C. pen.).
subiectul pasiv: orice persoan (fizic sau juridic ) v t mat prin declara ia fals .
Falsul în declara ii 421
3. Latura obiectiv
elementul material: declararea oral sau scris necorespunz toare adev rului, f cut în fa a unui
func ionar public sau a unei unit i în care acesta î i desf oar activitatea;
trebuie ca declara ia s fie f cut în vederea producerii de consecin e juridice, dar nu este
necesar ca acestea s se produc efectiv;
declara ia fals trebuie s fie apt s produc consecin e juridice pentru f ptuitor sau pentru
altul atunci când, potrivit legii sau împrejur rilor, aceasta serve te la producerea acelor conse-
cin e.
urmarea imediat : starea de pericol pentru rela iile sociale privitoare la încrederea public în decla-
ra iile date în fa a unui func ionar public sau a unei unit i unde acesta î i desf oar activitatea;
Declara ia p r ii civile dintr-un proces penal prin care aceasta indic un prejudiciu mai mare
decât cel suferit în realitate nu constituie infrac iunea de fals în declara ii; de asemenea,
NB declara iile false ale suspectului sau ale inculpatului nu constituie fals în declara ii.
4. Latura subiectiv
inten ie direct .

executare.
Infrac iunea de fals în declara ii este absorbit de inducerea în eroare a organelor judiciare
(art. 268 C. pen.), favorizarea f ptuitorului (art. 269 C. pen.) i alte infrac iuni contra înf ptui-
NB rii justi iei, îns se re ine în concurs cu infrac iunea de bigamie (art. 376 C. pen.).
III. PEDEAPSA
falsul în declara ii se pedepse te cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend .

În cazul declar rii false a iden t ii se va re ine numai infrac iunea de fals privind iden -
tatea, nu concursul cu infrac iunea de fals în declara ii; dar dac , pe lâng declara ia fals
NB privind iden tatea, f ptuitorul mai face, cu aceea i ocazie, i alte declara ii false se va
re ine concursul între infrac iunile de fals privind identitatea i fals în declara ii.
FI A
FALSUL PRIVIND IDENTITATEA
NR. 66
Art. 327. Falsul privind identitatea. (1) Prezentarea sub o identitate fals ori atribuirea unei asemenea identit i altei
persoane, f cut unei persoane dintre cele prev zute în art. 175 sau transmis unei unit i în care aceasta î i desf oar
activitatea prin folosirea frauduloas a unui act ce serve te la identificare, legitimare ori la dovedirea st rii civile sau a unui astfel
de act falsificat, pentru a induce sau a men ine în eroare un func ionar public, în vederea producerii unei consecin e juridice,
pentru sine ori pentru altul, se pedepse te cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2) Când prezentarea s-a f cut prin întrebuin area identit ii reale a unei persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Încredin area unui act ce serve te la identificare, legitimare ori la dovedirea st rii civile spre a fi folosit f r drept se
pedepse te cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend .
No iune
A. Varianta tip
prezentarea sub o identitate fals ori atribuirea unei asemenea identit i altei per-
soane, f cut unui func ionar public sau transmis unei unit i în care acesta î i des-
f oar activitatea prin folosirea frauduloas a unui act ce serve te la identificare,
legitimare ori la dovedirea st rii civile sau a unui astfel de act falsificat, pentru a
induce sau a men ine în eroare un func ionar public, în vederea producerii unei conse-
cin e juridice, pentru sine ori pentru altul.
B. Varianta agravat
fapta a fost s vâr it prin întrebuin area identit ii reale a unei persoane.
C. Varianta atenuat
încredin area unui act ce serve te la identificare, legitimare ori la dovedirea st rii
civile spre a fi folosit f r drept.
1. Varianta tip
1.1. Obiectul
obiectul juridic special: rela iile sociale referitoare la încrederea public în constat rile organelor
competente cu privire la identitatea unei persoane;
obiectul material: în principiu, nu are;
în mod excep ional, dac falsul privind identitatea se realizeaz prin prezentarea unui înscris fals
ori prin încredin area unui înscris pentru a fi folosit, obiectul material îl constituie înscrisul.
1.2. Subiectul
subiectul activ nemijlocit: numai persoana fizic ce are capacitate penal ;
Falsul privind identitatea 423
coautoratul este imposibil, în principiu (dac infrac iunea se s vâr e te prin atribuire de identi-
tate fals unei persoane prezente în aceea i împrejurare, care- i însu e te iden tatea fals se
va re ine coautoratul);
instigarea i complicitatea sunt posibile;
dac persoana c reia i s-a atribuit calitatea fals nu este prezent , dar a fost de acord s fie
prezentat sub o iden tate fals se va re ine complicitatea;
dac infrac iunea este s vâr it prin încredin area unui înscris pentru a fi folosit pe nedrept, iar
cel care l-a primit îl folose te, atribuindu- i o iden tate fals , cel care încredin eaz înscrisul
este autor al variantei atenuate, iar cel care-l folose te este autor al formei de baz .
subiectul pasiv: unitatea în cadrul c reia î i desf oar activitatea func ionarul public.

prezentarea (oral sau folosind un înscris) sub o identitate fals (fictiv , nu real ) f cut unui
func ionar public sau transmis unei unit i în care acesta î i desf oar activitatea prin folosirea
frauduloas a unui act ce serve te la identificare, legitimare ori la dovedirea st rii civile sau a
unui astfel de act falsificat, pentru a induce sau a men ine în eroare un func ionar public, în
vederea producerii unei consecin e juridice, pentru sine ori pentru altul dac f ptuitorul nu
folose te fraudulos un act fapta nu este pic ; iden tatea sub care se prezint f ptuitorul
trebuie s fie fictiv întrucât, dac este folosit identitatea real a altei persoane, se va re ine
varianta agravat ;
atribuirea unei identit i false altei persoane, f cut unui func ionar public sau transmis unei
unit i în care acesta î i desf oar activitatea prin folosirea frauduloas a unui act ce serve te la
identificare, legitimare ori la dovedirea st rii civile sau a unui astfel de act falsificat, pentru a
induce sau a men ine în eroare un func ionar public, în vederea producerii unei consecin e juri-
dice, pentru sine ori pentru altul;
uzul de fals este absorbit în toate cazurile de infrac iunea de fals privind identitatea;
urmarea imediat : starea de pericol pentru rela iile sociale referitoare la încrederea public în
constat rile organelor competente cu privire la identitatea unei persoane;

inten ie direct .
2. Varianta agravat
fapta a fost s vâr it prin întrebuin area identit ii reale a unei persoane [art. 327 alin. (2) C. pen];
trebuie s fie îndeplinit cerin a esen ial : scopul, i anume fapta s fie s vâr it în vederea pro-
ducerii de consecin e juridice.
Dezlegarea unor chestiuni de drept: prin Decizia nr. 20/2015, I.C.C.J. a stabilit c : „în inter-
pretarea art. 327 alin. (2) din Codul penal, stabile te c cerin a esen ial a elementului
material al infrac iunii de fals privind identitatea reglementat în varianta-tip, vizând folosirea
NB frauduloas a unui act ce serve te la identificare, legitimare ori Ia dovedirea st rii civile sau a
unui astfel de act falsificat, este obligatorie i în ipoteza în care ac iunea de prezentare s-a
f cut prin întrebuin area identit ii reale a unei persoane”.
3. Varianta atenuat
încredin area unui act ce serve te la identificare, legitimare ori la dovedirea st rii civile spre a fi
folosit f r drept [art. 327 alin. (3) C. pen.].

executare.
III. PEDEAPSA
forma tip a infrac iunii de fals privind identitatea se pedepse te cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani;
pentru varianta agravat pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani;
varianta atenuat se pedepse te cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend .

Fapta de a se prezenta în fa a notarului public ca fiind o alt persoan – proprietar al tere-
nurilor cuprinse într-un cer ficat de mo tenitor cons tuie infrac iunea de fals privind iden-
titatea, de a declara necorespunz tor c este singurul mo tenitor cons tuie infrac iunea
NB de fals în declara ii, i de a-l determina pe notarul public s întocmeasc un act notarial
constituie participa ie improprie la infrac iunea de fals intelectual.
FI A
TULBURAREA ORDINII I LINI TII PUBLICE
NR. 67
Art. 371. Tulburarea ordinii i lini tii publice. Fapta persoanei care, în public, prin violen e comise împotriva persoanelor
sau bunurilor ori prin amenin ri sau atingeri grave aduse demnit ii persoanelor, tulbur ordinea i lini tea public se
pedepse te cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend .
No iune – fapta persoanei care, în public, prin violen e comise împotriva persoanelor
sau bunurilor ori prin amenin ri sau atingeri grave aduse demnit ii persoanelor, tul-
bur ordinea i lini tea public .
1. Obiectul
obiectul juridic special: rela iile sociale privitoare la convie uirea social ;
obiectul material: nu are, în principiu;
în mod excep ional, obiectul material const în bunurile sau persoanele asupra c rora au fost
exercitate violen e.
2. Subiectul
subiectul pasiv secundar: persoanele v t mate.
3. Latura obiectiv
elementul material: const în s vâr irea de acte de violen împotriva persoanelor sau bunurilor, de
acte de amenin are sau de acte prin care se aduc atingeri grave demnit ii persoanelor;
cerin a esen ial este ca fapta s fie comis în public, în sensul art. 184 C. pen., i s tulbure
ordinea i lini tea public .
urmarea imediat : tulburarea ordinii i lini tii publice;
leg tura de cauzalitate: trebuie s fie dovedit .
4. Latura subiectiv

actele premerg toare sunt posibile, dar neincriminate;
fapta se consum în momentul tulbur rii ordinii i lini tii publice;
executare.
III. PEDEAPSA
tulburarea ordinii i lini tii publice se pedepse te cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend .

Poate fi re inut în concurs cu infrac iunile contra patrimoniului.

NB
FI A
ULTRAJUL CONTRA BUNELOR MORAVURI
NR. 68
Art. 375. Ultrajul contra bunelor moravuri. Fapta persoanei care, în public, expune sau distribuie f r drept imagini ce
prezint explicit o activitate sexual , alta decât cea la care se refer art. 374, ori s vâr e te acte de exhibi ionism sau alte acte
sexuale explicite se pedepse te cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend .
No iune – fapta persoanei care, în public, expune sau distribuie f r drept imagini ce
prezint explicit o activitate sexual , alta decât cea la care se refer art. 374, ori s vâr-
e te acte de exhibi ionism sau alte acte sexuale explicite.
1. Obiectul
obiectul juridic special: rela iile sociale privitoare la convie uirea social ;
obiectul material: suportul pe care sunt stocate sau fixate imaginile ce prezint explicit o activitate
sexual .
2. Subiectul
subiectul pasiv secundar: persoanele ultragiate.
3. Latura obiectiv
elementul material: const în expunerea sau distribuirea unor imagini ce prezint explicit o activita-
te sexual (raport sexual, acte sexuale orale sau anale etc.) ori în s vâr irea de acte de exhibi ionism
(expunerea organelor sexuale în public, masturbarea în public) sau alte acte sexuale explicite;
fapta trebuie s fie s vâr it în public, în sensul art. 184 C. pen., i f r drept;
imaginile distribuite f r drept nu trebuie s reprezinte materiale pornografice cu minori (por-
nografie infantil ).
urmarea imediat : starea de pericol pentru bunele moravuri;
Nu se prevede condi ia ca fapta s aduc atingere bunelor moravuri, prezumându-se absolut
c actele de exhibi ionism sau alte acte sexuale explicite aduc întotdeauna atingere mora-
NB lit ii publice; de aceea ultrajul este prezumat ex re.
4. Latura subiectiv

executare.
III. PEDEAPSA
ultrajul contra bunelor moravuri se pedepse te cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend .

FI A
INCESTUL
NR. 69
Art. 377. Incestul. Raportul sexual consim it, s vâr it între rude în linie direct sau între fra i i surori, se pedepse te cu
închisoarea de la un an la 5 ani.
No iune – raportul sexual consim it, s vâr it între rude în linie direct sau între fra i i
surori.
1. Obiectul
obiectul juridic special: rela iile sociale privitoare la normalitatea i moralitatea vie ii sociale;
2. Subiectul
subiectul activ: rude în linie direct (ascenden i sau descenden i), fra i i surori (consangvini sau
uterini) cu capacitate penal ; un minor poate avea calitatea de subiect activ nemijlocit al infrac iunii;
autorii trebuie s fie de sex diferit, legea neincriminând actele homosexuale (orale sau anale);
participa ia penal este posibil sub forma complicit ii i a instig rii, nu i a coautoratului
(infrac iune bilateral ).
Raportul sexual cu o persoan de sex diferit care este rud în linie direct , frate sau sor cu
f ptuitorul, prin constrângere sau profitând de imposibilitatea acesteia de a se ap ra sa de a- i
exprima voin a cons tuie infrac iunea de viol în variant agravat , care absoarbe incestul;
NB dac ruda în linie direct , fratele sau sora are vârsta mai mic de 15 ani se va re ine varianta
agravat a infrac iunii de act sexual cu un minor, care, de asemenea, absoarbe incestul.
subiectul pasiv general: statul;
subiectul pasiv special: nu are.
3. Latura obiectiv
elementul material: între inerea unui raport sexual consim it între persoane de sex diferit, care au
calitatea de rude în linie direct ori fra i i surori;
urmarea imediat : starea de pericol pentru rela iile sociale privitoare la normalitatea i moralitatea
vie ii sexuale;
4. Latura subiectiv

tentativa imperfect este posibil , dar neincriminat ;
tentativa perfect nu este posibil ;
este posibil desistarea drept cauz de nepedepsire, nu i împiedicarea producerii rezultatului;
fapta se consum în momentul între inerii raportului sexual consim it între rudele în linie direct ori
între fra i i surori;
executare.
III. PEDEAPSA
incestul se pedepse te cu închisoarea de la un an la 5 ani.

FI A
ABANDONUL DE FAMILIE
NR. 70
Art. 378. Abandonul de familie. (1) S vâr irea de c tre persoana care are obliga ia legal de între inere, fa de cel îndrept it
la între inere, a uneia dintre urm toarele fapte:
a) p r sirea, alungarea sau l sarea f r ajutor, expunându-l la suferin e fizice sau morale;
b) neîndeplinirea, cu rea-credin , a obliga iei de între inere prev zute de lege;
c) neplata, cu rea-credin , timp de 3 luni, a pensiei de între inere stabilite pe cale judec toreasc ,
(2) Cu aceea i pedeaps se sanc ioneaz neexecutarea, cu rea-credin , de c tre cel condamnat a presta iilor periodice stabilite
prin hot râre judec toreasc , în favoarea persoanelor îndrept ite la între inere din partea victimei infrac iunii.
(4) Fapta nu se pedepse te dac , înainte de terminarea urm ririi penale, inculpatul î i îndepline te obliga iile.
(5) Dac , pân la r mânerea definitiv a hot rârii de condamnare, inculpatul î i îndepline te obliga iile, instan a dispune, dup
caz, amânarea aplic rii pedepsei sau suspendarea execut rii pedepsei sub supraveghere, chiar dac nu sunt îndeplinite condi iile
prev zute de lege pentru aceasta.
No iune
A. Varianta tip
s vâr irea de c tre persoana care are obliga ia legal de între inere, fa de cel
îndrept it la între inere, a uneia dintre urm toarele fapte: a) p r sirea, alungarea sau
l sarea f r ajutor, expunându-l la suferin e fizice sau morale; b) neîndeplinirea, cu
rea-credin , a obliga iei de între inere prev zute de lege; c) neplata, cu rea-credin ,
timp de 3 luni, a pensiei de între inere stabilite pe cale judec toreasc .
neexecutarea, cu rea-credin , de c tre cel condamnat, a presta iilor periodice sta-
bilite prin hot râre judec toreasc , în favoarea persoanelor îndrept ite la între inere
din partea victimei infrac iunii.
1. Varianta tip
1.1. Obiectul
obiectul juridic special: rela iile sociale privitoare la raporturile ce presupun obliga ia de între inere
între membrii familiei;
1.2. Subiectul
subiectul activ nemijlocit: orice persoan cu capacitate penal care are obliga ii legale de între-
inere;
la forma asimilat , autorul este persoana cu capacitate penal obligat prin hot râre judec to-
reasc la presta ii periodice în favoarea persoanelor îndrept ite la între inere din partea
victimei infrac iunii;
participa ia penal este posibil în toate formele; coautoratul este posibil dac to i subiec ii
activi sunt debitori solidari ai obliga iei de între inere, iar fapta nu îmbrac forma infrac iunii
omisive proprii.
subiectul pasiv: persoana fizic , creditor al obliga iei de între inere.

p r sirea, alungarea sau l sarea f r ajutor a persoanei fa de care exist obliga ia legal de
între inere, având ca efect expunerea acesteia la suferin e fizice sau morale nu este necesar
ca suferin ele s se fi produs efectiv;
neîndeplinirea, cu rea-credin , a obliga iei de între inere prev zute de lege obliga ia de
între inere trebuie s fie prev zut de lege, nefiind necesar s fie stabilit doar prin hot râre
judec toreasc ; îndeplinirea par ial a obliga iei semnific neîndeplinirea ei, neîndeplinire care
trebuie s aib caracter de continuitate;
neplata, cu rea-credin , timp de 3 luni, a pensiei de între inere stabilite pe cale judec toreasc
în acest caz, este vorba despre pensia de între inere în sensul Codului civil, stabilit pe cale
judec toreasc , nu despre o obliga ie de plat periodic stabilit cu titlu de daune materiale sau
morale; nu conteaz dac s-a pus sau nu în executare silit hot rârea judec toreasc ; neplata
par ial determin re inerea tipicit ii faptei; termenul de 3 luni curge de la data la care hot -
rârea judec toreasc a devenit executorie sau, în cazul efectu rii de pl i, de la data la care s-a
efectuat ultima plat a pensiei de între inere; nu este necesar ca cele 3 luni s fie consecutive;
dac debitorul are obliga ia de a pl pensia de între inere c tre mai multe persoane se va
re ine o pluralitate de infrac iuni.
urmarea imediat : starea de pericol pentru rela iile sociale privitoare la raporturile ce presupun
obliga ia de între inere între membrii familiei;

Abandonul de familie 433
neexecutarea, cu rea-credin , de c tre cel condamnat, a presta iilor periodice stabilite prin hot -
râre judec toreasc , în favoarea persoanelor îndrept ite la între inere din partea victimei in-
frac iunii [art. 378 alin. (2) C. pen.];
premisa acestei situa ii const în s vâr irea unei infrac iuni în urma c reia victima a decedat, iar
instan a judec toreasc a pronun at o hot râre prin care l-a obligat pe f ptuitor la executarea
unor presta ii periodice în favoarea persoanelor îndrept ite la între inere din partea victimei
infrac iunii;
subiectul activ al acestei variante asimilate este persoana condamnat pentru s vâr irea unei
infrac iuni a c rei victim a decedat, persoan fa de care instan a a dispus obligarea la efec-
tuarea unor presta ii periodice; nu va fi re inut s vâr irea infrac iunii de abandon de familie în
variant asimilat în caz de clasare, achitare ori renun are la aplicarea pedepsei;
elementul material al variantei asimilate const în neexecutarea, cu rea-credin , de c tre cel
condamnat a presta iilor periodice stabilite prin hot râre judec toreasc ; se va re ine s vâr irea
infrac iunii de abandon de familie în variant asimilat i în cazul neexecut rii unei singure
presta ii periodice.

actele de preg tire i tentativa sunt posibile, dar neincriminate la faptele comisive;
fapta se consum în momentul p r sirii, alung rii, l s rii f r ajutor; odat cu prima omisiune referi-
toare la îndeplinirea obliga iilor de între inere, epuizându-se fie prin îndeplinirea obliga iei, fie prin
condamnarea definitiv ; la expirarea celor trei luni de neplat , epuizându-se la momentul relu rii
pl ii sau al condamn rii definitive.
III. PEDEAPSA
abandonul de familie se pedepse te cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend ;
cauza special de nepedepsire: fapta nu se pedepse te dac , înainte de terminarea urm ririi penale,
inculpatul î i îndepline te obliga iile procurorul va dispune clasarea.

ac iunea penal se pune în mi care la plângerea prealabil a persoanei v t mate;
r spunderea penal poate fi înl turat numai prin retragerea plângerii prealabile, nu i prin împ -
carea p r ilor;
dac subiectul pasiv este un minor al c rui reprezentant legal este f ptuitorul, ac iunea penal poate
fi pus în mi care i din oficiu.
Dac persoana v t mat nu î i retrage plângerea prealabil , iar inculpatul î i îndepline te obli-
ga iile pân la r mânerea definitiv a hot rârii de condamnare, instan a va dispune amânarea
aplic rii pedepsei sau suspendarea execut rii pedepsei sub supraveghere, chiar dac nu sunt
îndeplinite condi iile prev zute de lege pentru aceasta; dac inculpatul nu î i îndepline te obli-
ga ia de între inere în cursul judec ii, trebuie îndeplinite toate condi iile prev zute de lege pen-
NB tru amânarea aplic rii pedepsei, respectiv pentru suspendarea execut rii pedepsei sub supra-
veghere pentru ca instan a s poat dispune o astfel de m sur ; dac inculpatul s vâr e te în
termenul de supraveghere al abandonului de familie o nou infrac iune, indiferent de natura
acesteia, instan a poate revoca suspendarea execut rii pedepsei sub supraveghere, conform
art. 96 C. pen.
FI A
NERESPECTAREA M SURILOR PRIVIND
NR. 71 ÎNCREDIN AREA MINORULUI
Art. 379. Nerespectarea m surilor privind încredin area minorului. (1) Re inerea de c tre un p rinte a copilului s u
minor, f r consim mântul celuilalt p rinte sau al persoanei c reia i-a fost încredin at minorul potrivit legii, se pedepse te cu
închisoare de la o lun la 3 luni sau cu amend .
(2) Cu aceea i pedeaps se sanc ioneaz fapta persoanei c reia i s-a încredin at minorul prin hot râre judec toreasc spre cre tere
i educare de a împiedica, în mod repetat, pe oricare dintre p rin i s aib leg turi personale cu minorul, în condi iile stabilite de
p r i sau de c tre organul competent.
No iune
A. Varianta tip
re inerea de c tre un p rinte a copilului s u minor, f r consim mântul celuilalt
p rinte sau al persoanei c reia i-a fost încredin at minorul potrivit legii.
fapta persoanei c reia i s-a încredin at minorul prin hot râre judec toreasc spre
cre tere i educare de a împiedica, în mod repetat, pe oricare dintre p rin i s aib le-
g turi personale cu minorul, în condi iile stabilite de p r i sau de c tre organul com-
petent.

1. Varianta tip
1.1. Obiectul
obiectul juridic special: rela iile sociale privitoare la cre terea i educarea copiilor;
1.2. Subiectul
subiectul activ: p rintele copilului minor sau persoana c reia i s-a încredin at minorul prin hot râre
judec toreasc spre cre tere i educare;
participa ia penal este posibil în toate formele: coautoratul este posibil doar dac to i partici-
pan ii au calitatea cerut de lege; complicitatea i instigarea nu sunt condi ionate de existen a
calit ii cerute de lege.
subiectul pasiv: minorul i p rintele împiedicat s - i exercite drepturile i s - i îndeplineasc obliga-
iile p rinte ti.

elementul material: re inerea copilului minor de c tre p rintele care îl avea în grij dup expirarea
duratei de timp stabilite prin hot râre judec toreasc ;
Dac fapta se comite prin r pire se va re ine concursul între infrac iunea de nerespectarea
NB m surilor privind încredin area minorului i cea de lipsire de libertate în mod ilegal.
urmarea imediat : starea de pericol pentru cre terea i educarea minorului;


fapta persoanei c reia i s-a încredin at minorul prin hot râre judec toreasc spre cre tere i edu-
care de a împiedica, în mod repetat, pe oricare dintre p rin i s aib leg turi personale cu mino-
rul, în condi iile stabilite de p r i sau de c tre organul competent [art. 379 alin. (2) C. pen.];
subiectul activ nemijlocit este, în cazul variantei asimilate, persoana c reia i s-a încredin at
minorul prin hot râre judec toreasc spre cre tere i educare;
elementul material al variantei asimilate const în împiedicarea, în mod repetat, a oric ruia
dintre p rin i, de a avea leg turi personale cu minorul, caracterul repetat neînsemnând neap -
rat succesiv.

în forma tip, infrac iunea se consum în momentul realiz rii faptei tipice;
în forma de baz , nerespectarea m surilor privind încredin area minorului este o infrac iune conti-
nu care se epuizeaz în momentul încet rii re inerii copilului minor;
în varianta asimilat , pentru consumarea infrac iunii este necesar ca actele de împiedicare s aib
caracter repetat; fapta se epuizeaz la data încet rii activit ii infrac ionale.
III. PEDEAPSA
nerespectarea m surilor privind încredin area minorului se pedepse te cu închisoare de la o lun la
3 luni sau cu amend .

ac iunea penal se pune în mi care la plângerea prealabil a persoanei v t mate;
r spunderea penal este înl turat prin retragerea plângerii prealabile a persoanei v t mate.

A. Boroi Fise de Drept Penal 2016

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A. Boroi Fise de Drept Penal 2016

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FI A

I. STRUCTURA INFRAC IUNII

II. FORMELE INFRAC IUNII

IV. ANGAJAREA R SPUNDERII PENALE

I. STRUCTURA INFRAC IUNII

1.3. Latura obiectiv

sesizarea organelor de urm rire penal poate fi in personam sau in rem;

1.4. Latura subiectiv

II. FORMELE INFRAC IUNII

IV. ANGAJAREA R SPUNDERII PENALE

I. STRUCTURA INFRAC IUNII

1.3. Latura obiectiv

1.4. Latura subiectiv

II. FORMELE INFRAC IUNII

IV. ANGAJAREA R SPUNDERII PENALE

I. STRUCTURA INFRAC IUNII

II. FORMELE INFRAC IUNII

IV. ANGAJAREA R SPUNDERII PENALE

I. STRUCTURA INFRAC IUNII

urmarea imediat : starea de pericol pentru înf ptuirea justi iei;

II. FORMELE INFRAC IUNII

IV. ANGAJAREA R SPUNDERII PENALE

I. STRUCTURA INFRAC IUNII

1.3. Latura obiectiv

1.4. Latura subiectiv

subiectul activ este un expert sau un interpret;

II. FORMELE INFRAC IUNII

IV. ANGAJAREA R SPUNDERII PENALE

I. STRUCTURA INFRAC IUNII

1.3. Latura obiectiv

1.4. Latura subiectiv

II. FORMELE INFRAC IUNII

IV. ANGAJAREA R SPUNDERII PENALE

I. STRUCTURA INFRAC IUNII

subiectul pasiv secundar: suspectul sau inculpatul.

1.3. Latura obiectiv

urmarea imediat : starea de pericol pentru înf ptuirea justi iei;

1.4. Latura subiectiv

II. FORMELE INFRAC IUNII

IV. ANGAJAREA R SPUNDERII PENALE

I. STRUCTURA INFRAC IUNII

1.3. Latura obiectiv

1.4. Latura subiectiv

II. FORMELE INFRAC IUNII

IV. ANGAJAREA R SPUNDERII PENALE

I. STRUCTURA INFRAC IUNII

1.3. Latura obiectiv

1.4. Latura subiectiv

II. FORMELE INFRAC IUNII

IV. ANGAJAREA R SPUNDERII PENALE

I. STRUCTURA INFRAC IUNII

1.3. Latura obiectiv

trimiterea în judecat a unei persoane nevinovate.

1.4. Latura subiectiv

II. FORMELE INFRAC IUNII

IV. ANGAJAREA R SPUNDERII PENALE

I. STRUCTURA INFRAC IUNII

1.3. Latura obiectiv

1.4. Latura subiectiv

II. FORMELE INFRAC IUNII

IV. ANGAJAREA R SPUNDERII PENALE

I. STRUCTURA INFRAC IUNII

instigarea este posibil ;