NEDENUNTARE

A comis această infracţiune inculpatul S.F. care a omis să încunoştinţeze autorităţile despre o
infracţiune de omor săvârşită chiar în prezenţa sa.

Infracţiunea se comite cu intenţie care poate fi directă sau indirectă

Infracţiunea de nedenunţare, prevăzută de art. 266 C. pen., se pedepseşte cu închisoare de la 6
luni la 2 ani sau cu amendă

Cauze de nepedepsire
În alin. (2) al art. 266 C. pen., este prevăzută o cauză de nepedepsire pentru membrul de familie al
făptuitorului, raţiunea acestei prevederi constând în afecţiunea ce se presupune că există între
aceste persoane şi cel ce a comis infracţiunea.
De asemenea, potrivit alin. (3) al art. 266 C. pen., nu se pedepseşte persoana care, înainte de
punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva unei persoane pentru săvârşirea faptei nedenunţate,
încunoştinţează autorităţile competente despre aceasta sau care, chiar după punerea în mişcare a
acţiunii penale, a înlesnit tragerea la răspundere penală a autorului sau a participanţilor

OMISIUNEA SESIZARII

În practica judiciară s-a reţinut că numitul I.O., funcţionar la o unitate publică, a avut nişte
simple bănuieli că o persoană încadrată în acea unitate a comis un furt. Nefiind sigur, respectiv
neavând date şi cunoştinţe certe, ci numai simple bănuieli, nu a sesizat organele abilitate -
procuror sau organele de cercetare penală - despre fapta respectivă. În lipsa unor asemenea
reprezentări, s-a impus soluţia de achitare.

Subiectul activ nu poate fi decât un funcţionar public, în sensul art. 175 C.pen..
sub forma instigării sau a complicităţii morale. Textul legal prevede o condiţie de timp, respectiv
ca sesizarea să se facă de îndată.
Subiectul pasiv este statul.
-alin.1 - închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă
-alin.2 - închisoare de la 6 luni la 1 an sau amendă

INDUCEREA ÎN EROARE A ORGANELOR JUDICIARE

S-a reţinut infracţiunea de denunţare calomnioasă în cazul inculpatei B.E. care deşi cunoştea că
faptele relatate nu sunt adevărate a formulat o plângere către organele de poliţie susţinând că
vecinul ei pe nume CI. deţinea la domiciliul său arme şi muniţie militară adusă de cetăţeni sârbi.
Subiect activ poate fi orice persoană fizică.
Subiectul pasiv principal este statul

Infracţiunea se comite cu intenţie directă sau indirectă.

TĂINUIREA

A comis această infracţiune numitul I.O., care a valorificat mai multe bunuri furate de prietenul
său din diverse pieţe şi târguri, cunoscând provenienţa acestora pentru care a obţinut diferite
sume de bani

- alin.1 - închisoare de la 1 la 5 ani (fără ca sancţiunea aplicată să poată depăşi pedeapsa

prevăzută de lege pentru infracţiunea din care provine bunul tăinuit).
- alin.3 - nu se sancţionează tăinuirea săvârşită de soţ sau de o rudă apropiată.

Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

INFLUENŢAREA DECLARAŢILOR

Actiunea făptuitorului care încearcă să determine sau determină o persoană prin constrângere
sau corupere, ori prin altă faptă cu efect vădit intimidant să nu sesizeze organele de urmărire
penală, să nu dea declaraţii, să îşi retragă declaraţiile, să dea declaraţii mincinoase ori să nu
prezinte probe, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură judiciară.
Încercarea de a determina presupune încercarea de a convinge o persoană să acţioneze într-un
anumit fel, ori să rămână în pasivitate. Determinarea presupune că acţiunea făptuitorului a reuşit să
trezească ecou în mintea persoanei determinate, care a luat hotărârea să îndeplinească cerinţa
făptuitorului.

MĂRTURIA MINCINOASĂ

Martorul I.G., în cadrul procedurii succesorale desfăşurate în faţa notarului, a făcut afirmaţii
mincinoase cu privire la numărul succesorilor.

Sanctiuni
alin.1 - închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă
- alin.2 – închisoare de la 1 la 5 ani
- alin 3 - mărturia mincinoasă nu se pedepseşte dacă în cauzele penale mai înainte de a se
produce arestarea inculpatului, ori în toate cauzele, mai înainte de a se fi pronunţat o hotărâre sau
de a se fi dat o altă soluţie ca urmare a mărturiei mincinoase, martorul îşi retrage măturia.

EVADAREA

A comis infracţiunea de evadare numitul I.G. care, aflându-se în executarea unei

pedepse privative de libertate la Penitenciarul Slobozia, a profitat de neatenţia unui
subofiţer şi a escaladat gardul unităţii, ascunzându-se apoi într-o pădure.

Actele pregătitoare nu se sancţionează.

Tentativa este sancţionată.
Nu constituie tentativă, ci acte pregătitoare, distrugerea unui pat pentru a scoate un fier
cu ajutorul căruia să perforeze zidul sau faptul tăierii păturii pentru a face o funie.
Constituie tentativă însă spargerea uşii sau plafonului camerei pentru a evada, fiind
vorba de un început de executare.
Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care acţiunea de evadare este comisă în
mod concret, efectiv, evadatul reuşind să înlocuiască starea de deţinere, în care se afla în mod
legal, cu starea de libertate, neavând relevanţă cât a durat această stare de libertate după
evadare.
Activitatea infracţională nu poate continua după consumarea infracţiunii, neputând
astfel îmbrăca forma infracţiunii continue sau infracţiunii continuate, epuizarea având loc în
momentul consumării infracţiunii.

B. Sancţiuni
- alin.1 - închisoare de la 6 luni la 3 ani
- alin.2 - închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea unor drepturi
- alin.3 - pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la pedeapsa ce se execută,
fără a se depăşi maximul general al pedepsei imediat superioare.
Când făptuitorul a evadat din starea de reţinere ori de arestare preventivă, infracţiunea de
evadare se află în concurs cu infracţiunea pentru care evadatul fusese arestat preventiv.

Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

ÎNLESNIREA EVADĂRII

subiectul activ poate fi orice persoană (cu excepţia celui care evadează) care îndeplineşte
condiţiile cerute de lege şi comite o asemenea faptă [art. 286 alin. (1) şi (2) C. pen.].
În situaţia variantei agravate prevăzute în alin. (3), precum şi în varianta atenuată din alin.
(4) (în cazul înlesnirii evadării săvârşite din culpă), subiect activ nu poate fi decât o persoană care
avea îndatorirea de a păzi pe cel care a evadat (de pildă, un subofiţer de la un loc de deţinere care
păzea sau supraveghea ori escorta pe cei arestaţi preventiv ori condamnaţi).
Sancţiuni
- alin.1 - închisoare de la 1 la 5 ani
- alin.2 - închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi
- alin.3 – limitele se majorează cu o treime.

NERESPECTAREA HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI

-a comis această infracţiune în următorul caz: inculpaţii au fost obligaţi printr-o sentinţă civilă
rămasă definitivă să lase în posesia reclamanţilor din procesul civil două suprafeţe de teren pe
care inculpaţii le ocupau fără drept. La prezentarea executorului judecătoresc pentru a pune în
executare acea sentinţă civilă, inculpaţii au ameninţat organul de executare şi au refuzat să pună
la dispoziţia persoanelor vătămate terenurile respective pe care acestea din urma le deţin în mod
legal

Subiectul activ poate fi, de regulă, orice persoană. Nu este necesar ca făptuitorul (subiectul
activ) să fi avut calitatea de parte în procesul civil în care s-a pronunţat hotărârea respectivă,
fiind suficient să existe o hotărâre judecătorească definitivă prin care s-a recunoscut un drept şi
ca făptuitorul să fi ştiut că acea hotărâre a fost pusă în executare.
În celelalte variante normative subiectul activ nemijlocit este calificat, acesta fiind organul
de executare [lit. b)], ori persoanele care au obligaţia de a sprijini organul de executare în pune-
rea în aplicare a hotărârii [lit. c)], angajatorul [lit. d) şi e)], casa publică de pensii sau adminis-
tratorul fondului privat de pensii [lit. f)], ori persoana căreia îi este opozabilă hotărârea [lit. g)].
Participaţia penală este posibilă în toate formele sale: coautorat, instigare sau complicitate.
Ajutorul dat unui infractor care se împotriveşte la hotărârea judecătorească constituie acte de
complicitate la infracţiunea de nerespectarea hotărârilor judecătoreşti şi nu infracţiunea de
favorizarea făptuitorului.
 b) Subiectul pasiv principal este statul. Subiect pasiv secundar (adiacent) este cel al cărui
drept se valorifică prin punerea în executare a hotărârii judecătoreşti. În variantele normative
prevăzute la lit. d)-g), subiectul pasiv secundar poate fi un salariat a cărui reintegrare în muncă a
fost dispusă [lit. d)], angajatul al cărui salariu s-a dispus să fie plătit de angajator [lit. e)],
pensionarul [lit. f)], cel ce deţine un imobil în baza unei hotărâri judecătoreşti [lit. g)].

.Sancţiuni

- 3 luni la 2 ani sau amendă

Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu pentru toate variantele normative, mai
puţin pentru cea din art. 287 lit. d)-g) unde acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea
prealabilă a persoanei vătămate.
În cazul variantei de la lit. h) împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.

NEEXECUTAREA SANCŢIUNILOR PENALE

Sancţiuni

- Alin. 1 - 3 luni la 2 ani sau amendă

- Alin. 2 – 3 lui la 1 an sau amendă
Alin. 3 – amendă

LUAREA DE MITĂ

A comis infracţiunea de luare de mită şeful biroului parcaje din cadrul Administraţiei
Domeniului Public al sectorului 4 Bucureşti, care a pretins şi primit bani pentru a aviza
favorabil obţinerea unei autorizaţii de parcare.

a) Subiectul activ este calificat şi poate fi numai un funcţionar public (art. 175 C.pen.) sau
un funcţionar privat, în accepţiunea dată prin art. 308C.pen.
 b) Subiectul pasiv. În cazul luării de mită, subiectul pasiv este autoritatea publică, instituţia
publică, instituţia ori altă persoană juridică de interes public, ori persoana juridică privată în
serviciul căreia făptuitorul realizează îndatoririle de serviciu.

În practica judiciară s-a decis că există infracţiunea de luare de mită chiar dacă făptuitorul
restituie folosul primit ori refuză să primească folosul promis, sau dacă ulterior acceptării
promisiunii, el este înlăturat din funcţia pe care o ocupă.

Sancţiuni

- Închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi

-alin. 3 - banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul luării de mită se confiscă, iar
dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

DAREA DE MITĂ

A comis infracţiunea de dare de mită numitul I.V. care a oferit o sumă de bani numitului S.l.
pentru a-l determina să abandoneze cercetările ce se efectuau cu privire la un transport de marfă
importată de societatea comercială reprezentată de inculpat.

Subiectul activ poate fi orice persoană fizică.

Infracţiunea poate fi săvârşită şi de un funcţionar public sau funcţionar însă, în această
situaţie, el acţionează în raport cu funcţia sau serviciul pe care îl îndeplineşte funcţionarul mituit
ca o persoană particulară.

Subiectul pasiv. În cazul infracţiunii de dare de mită, subiectul pasiv îl constituie orice autoritate
publică, instituţii publice, instituţii sau alte persoane juridice publice ori private din al căror
personal face parte funcţionarul public sau funcţionarul privat căruia i se dă mită.
- alin.1 - închisoare de la 2 la 7 ani
- alin.4 - banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul dării de mită se
confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în
bani, chiar dacă oferta nu a fost urmată de acceptare.
Măsura confiscării speciale operează în cazul dării de mită numai atunci când fapta se
săvârşeşte prin oferire şi prin dare de bani sau alte foloase, nu însă şi în modalitatea normativă a
comiterii infracţiunii prin promisiunea de bani sau alte foloase.

D.Cauză de nepedepsire

Potrivit art.290 alin.3 C.pen., mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă autorităţii fapta
mai înainte ca organul de urmărire să fi fost sesizat pentru acea infracţiune.
Cauza de nepedepsire operează numai atunci când sunt îndeplinite o serie de condiţii:
 - este necesar ca mituitorul să denunţe fapta. Nu constituie însă o denunţare recunoaşterea
făcută de făptuitor în faţa organului de urmărire penală care a constatat săvârşirea de către acesta
a infracţiunii de dare de mită.
- denunţarea să fie făcută unei autorităţi
- denunţul să fie făcut mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu
privire la fapta de mituire

Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu

TRAFICUL DE INFLUENŢĂ

A comis infracţiunea de trafic de influenţă inculpatul care, într-o perioadă de timp, a

pretins şi primit de la 11 persoane sumele de 2160 DM si 91 lei, lăsând să se înţeleagă
că are pe lângă preşedintele sindicatului influenţă în legătură cu selecţionarea şi
trimiterea cu prioritate a persoanelor respective pe bază de contract de muncă în
străinătate

Subiect activ poate fi orice persoană care îndeplineşte condiţiile generale ale
răspunderii penale.
În principiu, se prevalează de influenţă asupra unui funcţionar public sau funcţionar cei
care sunt cunoştinţe, rude sau prieteni cu funcţionarul.
În afara subiectului nemijlocit (autor), la comiterea infracţiunii pe care o analizăm
pot contribui şi alţi subiecţi activi care au calitatea de instigatori sau complici

Subiectul pasiv este autoritatea publică, instituţia publică sau orice altă persoană
juridică în al cărei serviciu se găseşte funcţionarul public, funcţionarul sau alt salariat
pentru a cărui influenţare făptuitorul primeşte ori pretinde foloase sau acceptă daruri, şi
în ale căror atribuţii de serviciu intră efectuarea unui act pentru care este real interesată
persoana căreia i se promite intervenţia.

sanctiuni
Închisoare de la 2 la 7 ani.
Alin.2 - banii, valorile sau orice alte bunuri se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc,
condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani. Banii, valorile sau alte bunuri se
confiscă de la persoana care le deţine, indiferent dacă aceasta este inculpatul sau o altă persoană.

. CUMPĂRAREA DE INFLUENŢĂ
Subiect activ poate fi orice persoană care îndeplineşte condiţiile generale ale
răspunderii penale.
 Subiect activ poate fi chiar un funcţionar public, dar într-o asemenea ipoteză,
acesta apare ca un simplu terţ în raport cu funcţionarul public care ar urma să
îndeplinească actul de serviciu solicitat de cumpărătorul de influenţă.

b) Subiectul pasiv. Cumpărarea de influenţă fiind o infracţiune de corupţie şi în

acelaşi timp o infracţiune în legătură cu serviciul poate avea ca subiect pasiv, în
principal, organul de stat, instituţia publică sau orice altă persoană juridică în al cărei
serviciu se găseşte funcţionarul public ori persoana prevăzută în art. 308 C. pen. pentru
a cărui influenţare făptuitorul promite, ofera sau dă bani ori alte foloase, iar în secundar,
cei menţionaţi mai sus, în ale căror atribuţii de serviciu intră efectuarea unui act pentru
care este real interesată persoana căreia i se promite intervenţia şi asupra căreia fapta
aruncă suspiciune.

Sancţiuni

Închisoare de la 2 la 7 ani.
Alin.2 – Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de
urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
Alin. 3 - Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, dacă au
fost date după denunţul prevăzut în alin. (2).
Alin. 4 banii, valorile sau orice alte bunuri se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc,
condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani. Banii, valorile sau alte bunuri
se confiscă de la persoana care le deţine, indiferent dacă aceasta este inculpatul sau o
altă persoană

DELAPIDAREA

Au comis această infracţiune inculpaţii în următoarele împrejurări: în intervalul

anilor 1999/2001, inculpatul N.A. fiind şeful biroului energetic la U.M. 02397 Timişoara,
dispunea de combustibilul lichid al unităţii. În această calitate el a trimis cantităţi
superioare celor necesare, gestionarului, cazarman, inculpatul P.V., de la U.M. 01970
Săcălaz, ceea ce a creat condiţii optime de sustragere, prin intermediul folosirii unor
acte întocmite în fals (procesul verbal de custodie, fictiv, ex.) În aceste condiţii au fost
sustrase 8,174 tone de combustibil lichid C.L.U. tip III, în valoare de 47.419.417 lei.

Subiectul activ Infracţiunea de delapidare nu poate fi comisă decât de către o per-

soană care are calitatea de funcţionar public şi care, în această calitate gestionează
sau administrează bunuri. Prin urmare, delapidarea este o infracţiune proprie, cu
subiect calificat care trebuie să aibă o dublă calitate: aceea de funcţionar public şi
aceea de gestionar ori administrator.
Cele două calităţi trebuie să fie îndeplinite în mod cumulativ, deoarece absenţa
uneia dintre ele duce la inexistenţa infracţiunii de delapidare. În acest sens, un
funcţionar public care a contribuit prin activităţi directe şi nemijlocite la sustragerea unor
bani sau altor bunuri fără a avea calitatea de gestionar sau administrator, alături de o
persoană (funcţionar public) care îndeplineşte aceste condiţii, nu va fi considerat
coautor al infracţiunii de delapidare, ci complice.
Noţiunea de „funcţionar public” este explicată în art. 175 C. pen.
Calitatea subiectului activ nemijlocit în cazul infracţiunii de delapidare este
circumscrisă numai la acei funcţionari publici care au atribuţii de gestionare sau
administrare.
Dacă subiectul activ nemijlocit este administratorul judiciar ori lichidatorul averii
unui debitor, în sensul Legii nr. 85/2014, precum şi orice reprezentant sau prepus al
acestuia, fapta reprezintă o variantă agravată a infracţiunii de gestiune frauduloasă, iar
nu delapidare.
În cazul delapidării, participaţia este posibilă sub toate formele sale: coautorat,
instigare şi complicitate. Pentru coautorat se cere ca toţi participanţii să aibă calitatea
de funcţionari (gestionari sau administratori).

b) Subiectul pasiv al infracţiunii de delapidare nu poate fi decât o persoană juridică

publică sau privată, care a fost prejudiciată prin săvârşirea faptei. În general, subiectul
activ fiind un funcţionar public, subiectul pasiv este o persoană juridică publică. Datorită
specificului noţiunii de funcţionar public şi a separării definiţiei de cea a noţiunii de
„public” prevăzută în art. 176 C. pen., este posibil ca un funcţionar public, în sensul art.
175 C. pen. să desfăşoare activitatea în cadrul unei persoane juridice de drept privat
(cum ar fi, spre exemplu, administratorul în cadrul persoanelor declarate de utilitate
publică, dar care nu sunt persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat,
autorităţi sau instituţii publice).
Subiect pasiv al variantei atenuate a infracţiunii va fi o persoană juridică, alta decât
cele prevăzute la art. 176 C. pen., sau una din persoanele care desfăşoară un serviciu
de interes public, potrivit art. 175 alin. (2) C. pen.

Infracţiunea de delapidare în varianta sa simplă se pedepseşte cu închisoare de la

2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Potrivit art. 308 C. pen., în cazul variantei atenuate a infracţiunii de delapidare,
limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.
Atunci când a produs consecinţe deosebit de grave (varianta agravată) limitele
speciale ale pedepsei prevăzute de lege în art. 295 C. pen. se majorează cu jumătate.
Tentativa la infracţiunea de delapidare indiferent de varianta acesteia se
pedepseşte potrivit art. 33 alin. (2) C. pen. raportat la art. 295 alin. (2) C. pen.

PURTAREA ABUZIVĂ

A comis infracţiunea de purtare abuzivă inculpatul N.C., gardian public în Corpul

Gardienilor Publici, care, aflându-se în serviciul de pază, a surprins partea vătămată
pescuind fără permis şi într-o perioadă interzisă. Deoarece partea vătămată a refuzat
să-l însoţească la administraţia parcului din apropiere pentru întocmirea procesului-
verbal de contravenţie, inculpatul a lovit-o.
.Sancţiuni

- alin.1 - închisoare de la o lună la 6 luni

- alin 2 – limitele de pedeapsă se majorează cu o treime

ABUZUL ÎN SERVICIU

A săvârşit, printre altele, şi infracţiunea de abuz în serviciu, numitul L.V., ofiţer în cadrul Poliţiei
municipiului Timişoara, B.P.E.F., care a percheziţionat sediul firmei SC M.I. SRL fără a avea
autorizaţie de percheziţie, ocazie cu care acesta a bruscat-o pe M.I., asociată la SC M.I. SRL
Timişoara, şi i-a cauzat leziuni ce au necesitat 1-2 zile de îngrijiri medicale. Inculpatul L.V., a
procedat la percheziţionarea spaţiilor şi a ridicat documente în ciuda opoziţiei părţii vătămate M.I.,
încălcând astfel prevederile Codului procedură penală şi cauzând o vătămare intereselor legale ale
părţilor vătămate, astfel încât se reţine în sarcina inculpatului infracţiunea de abuz în serviciu. De
asemenea, prin faptul că acelaşi inculpat a exercitat violenţe asupra părţii vătămate M.I., în exerci-
tarea atribuţiilor de serviciu, iar prin aceasta i-a cauzat leziuni ce au necesitat pentru vindecare 1-2
zile de îngrijiri medicale, se reţine că a săvârşit şi infracţiunea de purtare abuzivă1

Subiectul activ. În cazul infracţiunii de abuz în serviciu, subiect activ este calificat, acesta
trebuind să fie un funcţionar public, în sensul art. 175 C. pen., în varianta tip şi varianta asimilată,
sau o persoană din cele prevăzute în art. 308 C. pen., în varianta atenuată.

b)Subiect pasiv principal este autoritatea sau instituţia publică, persoana care exercită un
serviciu de interes public sau orice altă persoană juridică în serviciul căreia făptuitorul şi-a
îndeplinit abuziv îndatoririle de serviciu.
Subiectul pasiv secundar al infracţiunii poate fi orice persoană fizică sau juridică, chiar şi un
funcţionar public sau persoană prevăzută în art. 308 C. pen. ale căror drepturi şi interese sunt lezate
prin comportarea şi activitatea abuzivă a subiectului activ. În cazul variantei asimilate subiect pasiv
secundar este persoana căreia i se îngrădeşte folosinţa sau exerciţiul unor drepturi ori i se creează o
situaţie de inferioritate, pe temeiurile enumerate anterior.

Sancţiuni
Infracţiunea de abuz în serviciu este sancţionată în varianta tip şi varianta asimilată cu pedeapsa
închisorii de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. În
varianta atenuată, pedeapsa se stabileşte potrivit prevederilor art. 297 C. pen., limitele speciale
reducându-se cu o treime. În varianta agravată, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se
majorează cu jumătate.

. NEGLIJENȚA ÎN SERVICIU

A comis această infracţiune inculpata P.L., angajată la Staţia CF Tecuci, care avea ca atribuţii de
serviciu verificarea lunară a gestiunii staţiei, predarea zilnică a numerarului din încasări, întocmirea
şi înaintarea conturilor de gestiune şi verificarea inopinată a caselor de bilete. Neîndeplinindu-şi
1
corespunzător aceste atribuţii, mai ales prin neefectuarea verificărilor lunare a gestiunii casei de
bilete, inculpata P.L. a înlesnit păgubirea părţii civile de către casieri care, în perioada 1998-1999
şi-au însuşit din gestiune contravaloarea unui mare număr de bilete vândute2.
a) Subiectul activ este calificat, acesta trebuind să fie un funcţionar public, în sensul art. 175 C.
pen., în varianta tip, sau o persoană din cele prevăzute în art. 308 C. pen., în varianta atenuată.
b) Subiect pasiv principal este autoritatea ori instituţia publică, persoana juridică publică sau
privată în serviciul căreia acţionează funcţionarul public sau funcţionarul privat.

În varianta simplă, neglijenţa în serviciu este pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu
amendă când infracţiunea este săvârşită de un funcţionar public. Potrivit art. 308 C. pen., dacă
fapta este comisă de o persoană care exercită, permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie, o
însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute în art. 175 alin.
(2) sau în cadrul oricărei persoane juridice, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.
În varianta agravată (atunci când, indiferent de calitatea subiectului activ, se produc consecinţe
deosebit de grave), limitele de pedeapsă prevăzute, după caz, în art. 298 sau 308 C. pen. se
majorează cu jumătate.

FOLOSIREA ABUZIVĂ A FUNCȚIEI ÎN SCOP SEXUAL

Ar putea comite această infracţiune un judecător care solicită reclamantei să întreţină relaţii sexuale
pentru a da o hotărâre favorabilă în cauză, ori un profesor care întreţine raporturi sexuale cu o
studentă pentru a o declara promovată la materia sa, sau un director care îşi presează secretara să
întreţină relaţii sexuale, amenințând-o cu concedierea.
Pedeapsa pentru săvârşirea infracţiunii în varianta tip este închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi
interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia ori
activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.
Varianta atenuată prevăzută în alin. (2) al art. 299 C. pen. se sancţionează cu închisoare de la
3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau
de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.
Varianta atenuată comună (dacă fapta prevăzută în art. 299 C. pen. este săvârşită de unele din
persoanele prevăzute în art. 308 C. pen.) se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în art. 299 C. pen.,
ale cărei limite se reduc cu o treime.

UZURPAREA FUNCȚIEI

Subiectul activ. În cazul infracţiunii de uzurparea funcţiei, subiectul activ este calificat,
acesta trebuind să fie un funcţionar public, în sensul art. 175 C. pen., în varianta tip, sau o persoană
din cele prevăzute în art. 308 C. pen., în varianta atenuată.

2
 Participaţia penală este posibilă sub toate formele sale: coautorat, instigare, complicitate.
Pentru existenţa coautoratului în varianta asimilată este necesar ca toţi coautorii să îndeplinească
condiţia prevăzută de lege pentru calificarea subiectului activ nemijlocit.

b) Subiect pasiv principal nu poate fi decât autoritatea sau instituţia publică, persoana care
exercită un serviciu de interes public sau orice altă persoană juridică în serviciul căreia făptuitorul a
uzurpat funcţia.

Infracţiunea în varianta tip, prevăzută de art. 300 C. pen., se sancţionează cu închisoare de la

unu la 5 ani sau cu amendă. Având în vedere că fapta produce urmările prevăzute la art. 297 C.pen.
(abuz în serviciu), este criticabilă opțiunea legiuitorului de a sancționa diferit și atenuat infracțiunea
de uzurparea funcției.

Varianta atenuată prevăzută în art. 308 C. pen. se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în art.
300 C. pen., ale cărei limite se reduc cu o treime. Varianta agravată se sancţionează în limitele de
pedeapsă prevăzute pentru varianta tip sau varianta atenuată, care se majorează cu jumătate (art.
309 C. pen.).

FOLOSIREA FUNCȚIEI PENTRU FAVORIZAREA UNOR PERSOANE

Subiectul activ este calificat, fiind un funcţionar public.

Participaţia penală este posibilă sub toate formele sale. În cazul coautoratului se cere ca toţi
participanţii să aibă calitatea cerută de textul legal.

b) Subiect pasiv principal este persoana juridică de drept public căreia i se aduce atingere prin
îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu de către persoanele din subordine.

Infracţiunea este sancţionată cu pedeapsa închisorii de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării

dreptului de a ocupa o funcţie publică.

OBȚINEREA ILEGALĂ DE FONDURI

a)Subiectul activ este necircumstanţiat, putând fi orice persoană fizică responsabilă penal.
b)Subiect pasiv. În principal, subiect pasiv este constituit de statul român, ca principal garant sau
finanţator al programului. În secundar se poate aduce atingere instituţiei care gestionează bugetul
afectat

Pedeapsa pentru persoana fizică pentru varianta normative simplă [alin. (1)] este închisoarea de la
2 la 7 ani. Dacă se produc consecinţele prevăzute în art. 309 C. pen., limitele de pedeapsă
prevăzute în art. 306 se sporesc cu jumătate
Dacă fapta este comisă de un funcţionar public - închisoare de la 6 luni la 3 ani
Dacă fapta este comisă de un funcţionar - maximul pedepsei se reduce cu o treime.

ABUZUL ÎN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR

Subiecţii infracţiunii
a)Subiectul activ. Textul incriminator nu condiţionează existenţa infracţiunii de vreo calitate
a subiectului activ.
Considerăm însă că, în varianta tip, fapta nu poate fi săvârşită decât de funcţionarul public
care îndeplineşte o însărcinare în cadrul unei autorităţi publice sau instituţii publice. De altfel,
varianta tip a infracţiunii este singura care ar justifica oarecum includerea acesteia în cadrul
infracţiunilor de serviciu.
În varianta asimilată fapta se poate comite de orice persoană care a obţinut fonduri provenite
din finanţări obţinute sau garantate din fonduri publice.
Participaţia este posibilă în toate formele sale.

b)Subiect pasiv este statul ca titular al bugetului şi care a fost prejudiciat prin săvârşirea faptei. În
secundar se poate aduce atingere bunei desfăşurări a activităţii de serviciu a uneia din persoanele
juridice prevăzute în art. 176 C. pen.
Sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea de deturnare de fonduri în varianta tip şi
varianta asimilată este închisoare de la unu la 5 ani, iar pentru varianta agravată limitele speciale
ale pedepsei se majorează cu jumătate.

Potrivit dispozitiilor art.1121 din Codul penal, instanța va putea dispune măsura de
siguranță a confiscării extinse dacă va constata îndeplinirea condițiilor legale.

FALSUL MATERIAL ÎN ÎNSCRISURI OFICIALE

A comis această infracţiune inculpatul care a înmânat unei persoane neidentificate certificatul
de înmatriculare al autoturismului pentru a fi aplicată o folie falsă care indica efectuarea inspecţiei
tehnice periodice, fapta sa fiind considerată complicitate la fals material în înscrisuri oficiale.

Subiectul activ poate fi orice persoană în cazul modalităţii prevăzute în alin.1.

În varianta prevăzută în alin.2 subiectul activ nu poate fi decât persoana care are calitatea
de funcţionar public şi care comite fapte în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu. Infracţiunea
poate fi comisă de mai mulţi subiecţi activi.

Subiectul pasiv este entitatea căreia i se atribuie în mod nereal înscrisul oficial falsificat.
Subiect pasiv adiacent (secundar) poate fi şi o persoană fizică sau juridică prejudiciată în
propriile sale interese şi faţă de care se produc consecinţe juridice în urma contrafacerii sau
alterării înscrisurilor oficiale.

Sancţiuni
- art. 320 alin.1 - închisoare de la 6 luni la 3 ani
- art. 320 alin.2 - închisoare de la 1 an la 5 ani (în cazul formei agravate)

FALSUL INTELECTUAL

A comis această infracţiune numitul I.O. care, în calitate de şef de tură, la vama Nădlac a
falsificat trei chitanţe pentru a permite înscrierea în circulaţie prin eludarea dispoziţiilor
legale a unui număr de trei autoturisme

Subiectul activ nu poate fi decât o persoană care are o anumită calitate, aceea de funcţionar
şi care săvârşeşte infracţiunea în exerciţiul atribuţiilor de serviciu.
Fapta poate fi comisă şi în participaţie.
b)Subiectul pasiv este unitatea sau instituţia în cadrul cărora s-a săvârşit falsul, întrucât
prestigiul şi eventual autoritatea lor sunt compromise prin faptul că un înscris emis de un
funcţionar public, funcţionar sau alt salariat al lor aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu
este afectat de o alterare a realităţii pe care trebuie să o exprime.
Subiectul pasiv secundar al falsului intelectual este persoana fizică sau juridică ale cărei
interese au fost periclitate prin comiterea faptei.
Falsul intelectual nu poate fi săvârşit decât în timpul cât se întocmeşte înscrisul şi
implicit la locul unde s-a procedat la întocmirea acestuia.

Sancţiuni
art.321 C.pen. - închisoare de la 1 la 5 ani.

FALSUL ÎN ÎNSCRISURI SUB SEMNĂTURĂ PRIVATĂ

A comis această infracţiune numita I.R. care, în timpul procesului de partaj cu fostul ei soţ,
a redactat o declaraţie în care a menţionat nereal că acesta este de acord cu acţiunea şi că
nu are nicio pretenţie la apartamentul din litigiu. După completarea înscrisului respectiv, l-
a prezentat instanţei de judecată.
a)Subiectul activ poate fi orice persoană.
Participaţia penală este posibilă sub toate formele ei : coautorat, instigare şi complicitate.
b)Subiectul pasiv este persoana fizică sau juridică ale cărei interese au fost ori ar urma să
fie lezate.

- art.322 - închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.

UZUL DE FALS
A comis această infracţiune inculpatul care a folosit un certificat eliberat de administraţia
financiară - în care se menţiona neconform cu realitatea că figurează în evidenţele fiscale
cu un imobil pentru care a plătit impozit din anul 1993 - în vederea obţinerii hotărârii
judecătoreşti civile prin care să se constate că prin uzucapiune a devenit proprietarul
imobilului.

a)Subiectul activ poate fi orice persoană. Participaţia penală este posibilă sub toate formele
sale.
b)Subiectul pasiv este persoana fizică sau juridică ale cărei interese au fost lezate prin
săvârşirea infracţiunii.
art.323 - închisoare de la 3 luni la 3 ani (dacă înscrisul este oficial).
-art.323 - închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă (dacă înscrisul este sub semnătură
private

FALSUL ÎN DECLARAŢII

A comis această infracţiune inculpatul I.O. care, pentru a obţine o locuinţă în centrul civic
al municipiului Bucureşti, într-o perioadă de o lună de zile a dat mai multe declaraţii scrise,
prezentate atât la Primăria Municipiului Bucureşti cât şi la ICRAL Berceni, în care a arătat în
mod neadevărat că locuieşte într-o garsonieră de 10 m.p. împreună cu soţia, mama şi doi copii
minori, când în realitate inculpatul avea locuinţă proprietate personală, era divorţat, iar soţia şi
copiii încredinţaţi acesteia locuiau în altă parte.

a)Subiectul activ poate fi orice persoană.

Participaţia penală este posibilă sub toate formele ei: coautorat, instigare şi complicitate.
b)Subiectul pasiv este persoana fizică sau juridică ale cărei interese au fost lezate prin comiterea
faptei.
- art.326 - închisoare 3 luni la 2 ani sau amendă

FALSUL PRIVIND IDENTITATEA

A săvârşit această infracţiune numitul I.O. în următoarele împrejurări: inculpatul, iniţial, şi-a
însuşit buletinul de identitate aparţinând cumnatului său, cu ale cărui trăsături se asemăna. Cu acel
buletin, cu fotografii şi o cerere, inculpatul s-a prezentat la serviciul de paşapoarte şi a obţinut
paşaport pe numele cumnatului său, dar cu fotografia proprie, pe care l-a folosit de mai multe ori,
trecând graniţa în Bulgaria, Turcia şi Iugoslavia. În sarcina inculpatului nu s-a reţinut şi
infracţiunea de uz de fals, întrucât această faptă este o componentă a infracţiunii prevăzute de art.
327 C. pen. fiind absorbită în conţinutul laturii obiective a acesteia

B.Subiecţii infracţiunii
a)Subiectul activ poate fi orice persoană.
Participaţia penală este posibilă sub toate formele ei: coautorat, instigare şi complicitate.
b)Subiectul pasiv. Infracţiunea de fals privind identitatea are ca subiect pasiv funcţionarul public
sau unitatea din care face parte acesta, care a fost indusă în eroare prin comiterea faptei penale.
Subiect pasiv poate fi şi persoana fizică a cărei identitate a fost uzurpată prin substituire de
persoane.

Sancţiuni
Potrivit art. 327 alin. (1) C. pen. infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Varianta agravată prevăzută în alin. (2) se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la unu la 5 ani.
Varianta atenuată [alin. (3)] se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

CONSTITUIREA UNUI GRUP INFRACȚIONAL ORGANIZAT

S-a reţinut această infracţiune în cazul asocierii inculpaţilor pentru a fura obiecte de cult din
bisericile situate într-o anumită zonă, care şi-au organizat activitatea pentru a procura unelte
necesare pătrunderii prin efracţie în incinta acestora şi autoturisme necesare deplasărilor, pentru
programarea spargerilor şi valorificarea obiectelor de cult sustrase
a)Subiectul activ poate fi orice persoană.
b)Subiectul pasiv este statul ca titular al valorilor ocrotite de lege.

Sancţiuni. Infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat se pedepseşte în

varianta tip cu închisoare de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Varianta
agravată se sancţionează cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
În situaţia reţinerii cauzei de reducere a pedepsei prevăzute în alin. (5), limitele speciale ale
pedepsei se reduc la jumătate.
Dacă fapta de constituirea unui grup infracţional organizat a fost urmată de săvârşirea uneia
din infracţiunile ce intră în scopul grupului, se aplică celor care au săvârşit infracţiunea respectivă,
pedeapsa pentru acea infracţiune în concurs cu pedeapsa prevăzută pentru constituirea grupului
infracţional organizat [art. 367 alin. (3) C. pen.].
Potrivit dispozitiilor art.1121 din Codul penal, instanța va putea dispune măsura de
siguranță a confiscării extinse dacă va constata îndeplinirea condițiilor legale.

TULBURAREA ORDINII ȘI LINIȘTII PUBLICE

a)Subiectul activ. Infracţiunea de tulburarea ordinii şi liniştii publice poate fi comisă de
orice persoană responsabilă penal, textul incriminator neprevăzând vreo condiţie specială cu privire
la subiectul activ.
Participaţia penală este posibilă sub toate formele sale: coautorat, instigare sau complicitate.
b)Subiectul pasiv. Infracţiunea are ca subiect pasiv principal statul, iar ca subiect pasiv se-
cundar (adiacent), apar persoanele cărora li s-a adus atingere prin acţiunea violentă, ameninţarea
sau atingerea adusă demnităţii.

Pedeapsa în cazul săvârşirii infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice este închisoare de la 3
luni la 2 ani sau amendă.

. PORTUL SAU FOLOSIREA FĂRĂ DREPT DE OBIECTE PERICULOASE

 a)Subiectul activ poate fi orice persoană.
b)Subiectul pasiv principal este statul ca titular al valorilor sociale ocrotite de lege. Ca subiect
pasiv secundar ar putea fi persoanele fizice ameninţate prin portul sau folosirea fără drept a
obiectelor periculoase.

Varianta tip a infracţiunii se sancţionează cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Varianta agravată prevăzută în alin. (2) se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu
amendă, iar varianta agravată prevăzută în alin. (3) cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă.
Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.

BIGAMIA

a)Subiectul activ Infracţiunea de bigamie poate fi comisă numai de către o persoană

căsătorită, fiind vorba de două persoane de sex opus. În cazul când ambele persoane sunt
căsătorite, ele răspund penal pentru comiterea infracţiunii de bigamie în calitatea de coautori, iar
când unul din subiecţi este căsătorit, iar celălalt subiect nu este căsătorit, subiectul calificat (cel
căsătorit) este autor al variantei tip, iar celălalt subiect (cel necăsătorit) este autor al variantei
atenuate (care nu este bigam, ci părtaş la fapta de bigamie).
Ca atare, din analiza prevederilor art. 376 alin. (2) C. pen., rezultă că prin acest text nu se
incriminează o infracţiune de sine stătătoare (autonomă), ci se prevede numai un mod atenuat de
pedepsire a unui anumit făptuitor: persoana necăsătorită cu care soţul bigam perfectează căsătoria,
aflându-ne în prezenţa unei pedepse mai mici decât cea prevăzută pentru persoana deja căsătorită.
b)Subiectul pasiv. În cazul faptei de bigamie, subiect pasiv este soţul autorului infracţiunii,
respectiv soţul bigamului. Atunci când ambii subiecţi activi sunt căsătoriţi, subiecţi pasivi sunt soţii
respectivi.
Infracţiunea de bigamie, varianta tip, se sancţionează în ceea ce priveşte persoana
căsătorită conform art. 376 alin. (1) C. pen. cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Pentru varianta atenuată prevăzută în art. 376 alin. (2) C. pen., pedeapsa este închisoarea de la o
lună la un an sau amendă, sancţiune mai uşoară, având în vedere că participantul necăsătorit, deşi
contribuie nemijlocit la comiterea faptei, nu încalcă vreo obligaţie personală privind relaţiile de
familie, acesta nefiind bigam

INCESTUL

A săvârşit această infracţiune inculpatul P.A., care locuia în comuna P., sat T. împreună cu
mama sa, victima P.I., într-o casă cu o singură încăpere. Printre locuitorii satului, ce formează o
comunitate rurală destul de restrânsă, era de notorietate faptul că inculpatul şi mama sa P.I., întreţin
relaţii sexuale, aspecte ce au fost confirmate de declaraţiile martorilor audiaţi în cauză

a)Subiectul activ este calificat în sensul că trebuie să aibă calitatea de rudă apropiată, dar
numai în gradul prevăzut de art. 377 C. pen. (rudă în linie directă) sau de frate sau soră. Conceptele
de frate şi soră nu comportă nicio explicaţie, fiind de reţinut doar că legea penală include în această
sferă nu numai fraţii şi surorile între care sunt legături primare, ci şi legături consangvine sau
uterine (sunt rude numai după tată sau numai după mamă).
b)Subiectul pasiv este statul, ca titular al valorii sociale ocrotite.

Persoana fizică se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

ABANDONUL DE FAMILIE

A comis această infracţiune numitul G.C. care nu a plătit niciodată pensia de întreţinere
stabilită pentru cei doi minori rezultaţi din relaţia de concubinaj întreţinută de inculpat cu partea
vătămată P.V. deşi avea posibilităţi materiale
a)Subiectul activ poate fi numai o persoană care are obligaţia legală de întreţinere.
Obligaţia de întreţinere are caracter concret, ea fiind acea obligaţie impusă de lege unei
persoane de a furniza alteia mijloace de trai. Această obligaţie este în principiu un efect al rudeniei
şi al căsătoriei. Legea stabileşte însă obligaţia de întreţinere şi între persoane care nu sunt rude între
ele.
La comiterea infracţiunii de abandon de familie pot participa în calitate de instigatori sau
complici cei care nu au faţă de persoana vătămată o astfel de obligaţie.
b)Subiectul pasiv este persoana îndreptăţită la întreţinere.

- închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă

- alin. 4 Fapta nu se pedepseşte dacă, înainte de terminarea urmăririi penale, inculpatul îşi
îndeplineşte obligaţiile

NERESPECTAREA MĂSURILOR PRIVIND ÎNCREDINȚAREA MINORULUI

A comis această infracţiune numita I.M., căreia i s-a încredinţat prin hotărâre judecătorească de
divorţ spre creştere şi educare minorul, cu obligaţia de a permite tatălui său să-l viziteze la anumite
date determinate. Cu toate demersurile făcute de fostul soţ, făptuitoarea l-a împiedicat în mod
repetat să ia legătura cu minorul în condiţiile stabilite prin hotărârea judecătorească

a)Subiectul activ este calificat în sensul că poate fi numai părintele minorului sau persoana căreia i s-a încredinţat
minorul spre creştere şi educare.
b)Subiectul pasiv este părintele sau persoana căreia i s-a încredinţat minorul în varianta reglementată în alin. (1) al
art. 379 C. pen. sau părinţii minorului în modalitatea prevăzută în alin. (2) al art. 379 C. pen., respectiv în cazul când
minorul a fost încredinţat unei alte persoane decât părinţilor pentru creştere şi educare.

Pedeapsa în cazul acestei infracţiuni este închisoarea de la o lună la 3 luni sau amendă