5.

PERSOANA VATAMATA A INTRODUS PLANGERE PREALABILA PENTRU SAVARSIREA INFRACTIUNII

DE FURT INTRE MEMBRII DE FAMILIE, CONFORM ART 231, COD PENAL.
 PERSOANA VATAMATA A CUNOSCUT DE LA INCEPUT CINE ESTE AUTORUL SUSTRAGERILOR.
CU TOATE ACESTEA A AMANAT DATA SESIZARII ORGANELOR DE CERCETARE ALE POLITIEI
JUDICIARE, DEOARECE NU STIA UNDE AU FOST DEPOZITATE BUNURILE. DIN ACEST MOTIV ,
PLANGEREA PREALABILA A FOST INTRODUSA DUPA EXPIRAREA TERMENULUI DE 3 LUNI DE
LA DATA LA CARE A LUAT CUNOSTINTA DE COMITEREA INFRACTIUNII.
 PLANGEREA PREALABILA A FOST INTRODUSA IN TERMENUL LEGAL?

Plangerea prealabila este un mod special de sesizare a organelor de cercetare penală şi a procurorului de catre
o persoana vătămata. Are ca scop tragerea la răspundere penală a făptuitorului.
Dispozitiile art. art.295 Cod procedura penala se refera la modul de sesizare a organelor de urmarire penala prin
plangere prealabila. Anume ca, punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei
vătămate, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede că este necesară o astfel de plângere.
Faptele prevăzute de art 231. săvârşite între membrii de familie, de către un minor în paguba tutorelui ori de către cel
care locuieşte împreună cu persoana vătămată sau este găzduit de aceasta, se pedepsesc numai la plângerea prealabilă a
persoanei vătămate. În raport de reglementarea diferită a noţiunii de “membru de familie” în N.C.p., textul referitor la
furtul pedepsit la plângerea prealabilă a fost corelat cu cel al art. 177.
Subiect pasiv al infracţiunii de furt (simplu, calificat sau de folosinţă) pedepsit la plângerea prealabilă poate fi: - un
membru de familie - tutorele făptuitorului minor - cel care locuieşte cu persoana vătămată (dar care nu are calitatea de
membru de familie) - cel care este găzduit de persoana vătămată. Un alt element de noutate este că, în noua reglementare,
împăcarea părţilor nu mai este permisă de lege. N.C.p. pedepseşte tentativa la infracţiunile de furt, furt calificat, furt de
folosinţă ori furt pedepsit la plângerea prealabilă.
Plângerea prealabilă se adresează organului de cercetare penală sau procurorului, potrivit legii.
Conform art.296, plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a
aflat despre săvârşirea faptei.

Termenul pana la care plangerea , poate fi introdusa:

 3 luni din ziua in care persoana vatamata a aflat despre savarsirea faptei;
 3 luni de la data cand reprezentantul legal a aflat despre savarsirea faptei sau cand persoana vatamata este
minor sau incapabil;
 3 luni de la data numirii unui nou reprezentant legal, atunci cand faptuitorul este reprezentantul legal al
minorului sau incapabilului.
Daca plangerea prealabila a fost introdusa gresit, dar in termen, este valabila. Plangerea se poate face personal sau prin
mandatar, mandatul fiind special, iar procura trebuie sa fie atasata plangerii. Reprezentantul legal poate face plangerea
pentru persoana lipsita de capacitate de exercitiu, iar pentru persoana cu capacitate de exercitiu restransa, poate fi facuta
de persoanele incuviintate de catre legea civila. Organul de urmarire penala va introduce plangerea din oficiu, daca
reprezentantul legal sau persoana incuviintata este faptuitorul.
Când persoana vătămată este un minor sau un incapabil, termenul de 3 luni curge de la data când reprezentantul
său legal a aflat despre săvârşirea faptei.
În cazul în care făptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor prevăzute la alin. (2), termenul de 3 luni curge
de la data numirii unui nou reprezentant legal.
Plângerea prealabilă greşit îndreptată se consideră valabilă, dacă a fost introdusă în termen la organul judiciar
necompetent.
Plângerea prealabilă greşit îndreptată la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată se trimite, pe cale
administrativă, organului judiciar competent.
Infracţiunile ce se pot sesiza prin plângerea prealabilă a persoanei vătămate
1. lovire sau alte violențe (art.193 Cod penal, amenințare (art. 206 Cod penal)
2. viol în forme neagravante (art. 218 alin 1 și alin 2 CPod penal)
3. agresiune sexuală în forme neagravante (art.219 alin 1 Cod penal)
4. furt între membrii de familie (art.231 alin 1 Cod penal)
5. 5. distrugere (art. 253 alin 1 și alin 2Cod penal)
In cazul acestor infractiuni victima poate decide retragerea plângerii, situaţie care stinge acţiunea penală începută
în prealabil și agresorul nu mai este pedepsit
Prin plangerea prealabila organele judiciare sunt sesizate de catre persoana vatamata cu privire la fapta savarsita si
vatamarea suferita prin aceasta. In cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata
de introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata, lipsa acestei plangeri inlatura raspunderea penala.
Potrivit art.283 C.proc. pen. , plangerea prealabila trebuie sa cuprinda anumite mentiuni. Descrierea faptei,
indicarea autorului, aratarea mijloacelor de proba, indicarea adresei partilor si a martorilor. De asemenea, precizarea daca
partea vatamata se constituie parte civila si, atunci cand este cazul, indicarea persoanei responsabile civilmente.
Organul de urmarire penala va verifica daca sunt indeplinite toate conditiile de forma si daca a fost introdusa
plangerea in timpul prevazut de lege. Daca se constata ca intr-o cauza in care s-au facut acte de urmarire penala este
necesara plangerea prealabila a persoanei vatamate, organul de urmarire penala cheama persoana si o intreaba daca
intelege sa faca plangerea. Daca persoana vatamata refuza, organul de urmarire penala va inainta procurului actele
incheiate si va propune clasarea.
In lipsa plangerii prealabile, organul de cercetare penala va constata savarsirea infractiunii flagrante. Persoana
vatamata va fi chemata de organul de cercetare penala pentru a face plangere prealabila. In cazul in care persoana
vatamata va face plangere prealabila, se va incepe urmarirea penala, in caz contrar se va dispune clasarea de catre
procuror.