Codul Penal, Art.

208 Hruirea
(1) Fapta celui care, n mod repetat, urmrete, fr drept sau fr un interes legitim, o persoan ori
i supravegheaz locuina, locul de munc sau alte locuri frecventate de ctre aceasta, cauzndu-i
astfel o stare de temere, se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amend.
(2) Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicri prin mijloace de transmitere la distan, care,
prin frecven sau coninut, i cauzeaz o temere unei persoane, se pedepsete cu nchisoare de la o
lun la 3 luni sau cu amend, dac fapta nu constituie o infraciune mai grav.
(3) Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate.

"n prim instan, oamenii se adreseaz firmei de telefonie i cer s afle de pe ce numr primesc
apelurile sau mesajele. Sunt refuzai i ndrumai ctre Poliie. Aa c ajung la noi (la Politie) i
depun plngeri penale. Noi nregistrm plngerile, i ajung n atenia unui procuror i ulterior n
atenia unui judector, cci este nevoie de hotrre judectoreasc pentru percheziie informatic,
pentru interceptare i supraveghere informatic", a precizat poliistul. n acest moment intervin,
ns, i piedicile, puse tot de legislaie.
Potrivit Noului Cod de Procedur Penal din febr. 2014), supravegherea tehnic se dispune numai n
cazul infraciunilor pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii de peste cinci ani. Adic pentru
cei suspectai de trafic de droguri, trafic de arme, de per-soane, splare de bani, falsificare monede,
antaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscal, omor etc. Dar nu pentru hruire, care este
pedepsit cu nchisoare ntre una i trei luni!

http://legestart.ro/amenintarea-santajul-si-hartuirea-cum-sunt-pedepsite-noul-cod-penal/
\\
http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_36516/De-acum-hartuirea-este-pedepsita-penal-Cumpoti-depune-plangere-daca-esti-urmarit-sau-agasat.html
Cum poti depune plangere impotriva unui hartuitor?
Conform noului Cod de procedura penala, in vigoare tot din 1 februarie, actiunea penala impotriva
infractorului poate incepe doar dupa ce victima harturii depune o plangere prealabila.
"Plangerea este incunostintarea facuta de o persoana fizica sau juridica, referitoare la o vatamare ce
i s-a cauzat prin infractiune", se mentioneaza in noul Cod de procedura penala.
Plangerea prealabila se adreseaza organului de cercetare penala sau procurorului doar de catre
persoana vatamata sau prin mandatar (mandatul trebuie sa fie special, iar procura ramane atasata
plangerii). Daca este facuta in scris, plangerea trebuie semnata de persoana vatamata sau de
mandatar.
Plangerea poate fi facuta si oral, situatie in care continutul acesteia se consemneaza intr-un proces
verbal de catre cel care o primeste. Mai mult decat atat, potrivit NCPP, plangerea se poate transmite
si in forma electronica, adica prin e-mail, insa numai daca este certificata prin semnatura
electronica, in conformitate cu prevederile legale.

Plangerea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea si domiciliul
petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii, precum si indicarea faptuitorului si
a mijloacelor de proba, daca sunt cunoscute.
In cazul persoanelor juridice, domiciliul petitionarului va fi inlocuit de datele firmei: denumirea,
sediul, codul unic de inregistrare, codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul
comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar, indicarea
reprezentantului legal ori conventional.
Pentru persoana lipsita de capacitatea de exercitiu, plangerea se poate face de reprezentantul sau
legal. Persoana cu capacitate de exercitiu restransa poate face plangere cu incuviintarea persoanelor
prevazute de legea civila.
Conform NCPP, plangerea prealabila trebuie sa fie introdusa in termen de 3 luni din ziua in care
persoana vatamata a aflat despre savarsirea faptei. "Cand persoana vatamata este un minor sau un
incapabil, termenul de 3 luni curge de la data cand reprezentantul sau legal a aflat despre savarsirea
faptei, se arata in actul normativ citat.
Chiar daca victima introduce plangerea la organul judiciar necompetent, ea va fi in continuare
considerata valabila. Astfel, ea va fi transmisa mai departe, pe cale administrativa, organului
judiciar competent.
Nota: Noul Cod de procedura penala defineste doua tipuri de plangere: plangere si plangere
prealabila. Ambele cuprind aceleasi informatii si pot fi depuse de victime, in functie de situatie.
Totusi, exista cateva diferente intre plangere si plangere prealabila. Astfel, in timp ce plangerea
reprezinta doar un mod de sesizare a politiei privind savarsirea unei infractiuni, plangerea prealabila
este atat mod de sesizare a organelor de urmarire penala, cat si conditie de punere in miscare a
actiunii penale. "Punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a
persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este necesara o astfel de
plangere", se precizeaza in NCPP. Totodata, in timp ce plangerea se poate face si de catre unul din
soti pentru celalalt sot, sau de catre copilul major pentru parinti, plangerea prealabila poate fi facuta
doar de catre victima sau de un mandatar.
Si victimele santajului sau amenintarilor pot face plangere
In plus fata de hartuire, noul Cod penal stabileste inca trei infractiuni contra libertatii persoanei,
impotriva carora victima poate depune plangere sau plangere prealabila, in functie de situatie. Este
vorba despre lipsirea de libertate in mod ilegal, amenintare si santaj, infractiuni existente si in
vechile reglementari.
Lipsirea de libertate in mod ilegal
Conform noilor reglementari aplicabile din 1 februarie, lipsirea de libertate a unei persoane in mod
ilegal se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 7 ani, fata de pedeapsa cu inchisoare stricta de la 3
la 10 ani prevazuta de vechiul Cod.
In cazul in care fapta este savarsita de catre o persoana inarmata, pune in pericol sanatatea/viata
victimei sau victima este un minor, atunci pedeapsa creste, fiind cuprinsa intre 3 si 10 ani. Prin
comparatie, vechile prevederi stabileau, pentru astfel de situatii, inchisoare stricta de la 7 la 15 ani.
Noul Cod pastreaza pedeapsa cu inchisoarea de la 7 la 15 ani doar pentru cazurile in care lipsirea de

libertate are ca urmare moartea victimei: "Daca fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa
este inchisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi", se precizeaza in actul
normativ citat. Aceasta in conditiile in care vechiul Cod stabilea ca aceasta infractiune va fi
pedepsita cu detentiunea severa de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Santajul
In ceea ce priveste santajul, prevederile nu au fost schimbate cu mult. Astfel, constrangerea unei
persoane sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, in scopul de a dobandi in mod injust un folos
nepatrimonial, se pedepseste, ca si pana acum, cu inchisoarea de la unu la 5 ani.
Tot cu inchisoare de la unu la 5 ani se sanctioneaza si amenintarea cu darea in vileag a unei fapte
reale sau imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata ori pentru un membru de familie
al acesteia. Aceasta desi vechiul Cod stabilea, in acest caz, inchisoarea stricta de la 2 la 7 ani.
Totusi, noul Cod penal pastreaza pedeapsa cu inchisoarea de la 2 la 7 ani pentru acele cazuri in care
amenintarile sunt comise in scopul de a dobandi in mod injust un folos patrimonial.
Amenintarea
Amenintarea este definita de noul Cod penal ca fiind fapta de a ameninta o persoana cu savarsirea
unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare indreptate impotriva ei, a sotului ori a unei rude
apropiate, de natura sa o alarmeze.
Infractiunea se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, fara ca pedeapsa
aplicata sa poata depasi sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea care a format obiectul
amenintarii.
"Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate", se mai
precizeaza in NCP.
Important! Noul Cod penal prevede ca, in cazul amenintarii si al hartuirii, victima va depune
plangere prealabila, in timp ce pentru lipsire de libertate si santaj trebuie depusa plangere.
Unele victime ar putea beneficia de asistenta juridica gratuita
Victimele infractiunilor au dreptul de a solicita asistenta juridica gratuita din partea statului, adica
de a fi asistate sau reprezentate de un avocat pe tot parcursul procesului penal. Mai exact, in baza
Legii nr. 211/2004 privind protectia victimelor unor infractiuni, acest ajutor din partea statului se
acorda, la cerere, urmatoarelor categorii de victime:
persoana care a fost victima unei tentative de omor, tentative de omor calificat sau tentative de omor
deosebit de grav;
persoana care a fost victima unei infractiuni de vatamare corporala grava, a unei infractiuni
savarsite cu intentie care a avut ca urmare vatamarea corporala grava;
persoana care a fost victima unei infractiuni de viol, a unui act sexual cu un minor sau a unei
perversiuni sexuale;
daca sotul, parintele sau persoana care intretinea solicitantul a decedat ca urmare a unei infractiuni
de omor, omor calificat, omor deosebit de grav, sau orice alta infractiune savarsita cu intentie, care a
avut ca urmare moartea persoanei;
In plus, asistenta se va acorda, la cerere, si victimelor altor infractiuni decat cele prevazute mai sus,
insa numai daca venitul lunar pe membru de familie al victimei este cel mult egal cu salariul de

baza minim brut pe tara stabilit pentru anul in care victima a formulat cererea de asistenta juridica
gratuita.
Prin urmare, inclusiv cei care sunt hartuiti, amenintati sau santajati ar putea solicita asistenta
juridica gratuita daca se incadreaza in limitele de venit impuse de lege.
Pentru a putea obtine ajutor din partea statului, victimele infractiunilor trebuie sa sesizeze organele
de urmarire penala in termen de maxim 60 de zile de la data savarsirii infractiunii sau de la data la
care s-a luat cunostinta de savarsirea infractiunii. In caz contrar, victima nu va mai putea beneficia
de acest drept.
Pe de alta parte, daca victima se afla in imposibilitatea, fizica sau psihica, de a sesiza instanta,
termenul de 60 de zile se calculeaza de la data la care a incetat starea de imposibilitate.
Pentru a beneficia de asistenta judiciara gratuita, trebuie formulata o cerere, in scris, care sa
cuprinda urmatoarele informatii:
numele si prenumele solicitantului, cetatenia, data si locul nasterii, domiciliul sau resedinta;
data, locul si circumstantele savarsirii infractiunii;
daca este cazul, data sesizarii si organul de urmarire penala, sau instanta de judecata;
precizarea calitatii: victima a infractiunii, sot, copil sau persoana aflata in intretinerea victimei
decedate;
numele, prenumele si forma de exercitare a profesiei de avocat de catre aparatorul ales sau
mentiunea ca nu are avocat.
La cerere se anexeaza, in copie, documentele justificative pentru datele inscrise in cerere si orice
alte documente detinute de victima, utile pentru solutionarea cererii. Cererea este scutita de taxa de
timbru si se depune la Tribunalul in a carui circumscriptie domiciliaza solicitantul.
Asistenta judiciara gratuita se acorda fiecarei victime pe tot parcursul procesului, in limita sumei
echivalente cu doua salarii de baza minime brute pe tara, stabilite pentru anul in care victima a
formulat cererea de asistenta judiciara gratuita.
Important! Potrivit unei informari a Portalului instantelor de judecata, in situatia in care, intr-un
proces penal, in anumite cauze, victima depune plangere prealabila (asa cum este in cazul hartuirii,
n.a.), prezenta ei la proces sau a reprezentantului, este obligatorie, intrucat daca lipseste la 2
termene de judecata, consecutive, inceteaza procesul penal.
\\
http://www.zf.ro/zf-consultanta/implicatiile-legale-ale-amenintarilor-si-injuriilor-pe-retelele-desocializare-si-in-mediul-online-12902655
ZF CONSULTAN FISCAL I JURIDIC
Implicaiile legale ale ameninrilor i injuriilor pe reelele de socializare i n mediul online
7 iul 2014 Autor: Mircea Comana
Citeste si:
Nu pltesc amenda de circulaie, care sunt urmrile? Dup ct timp i poate bloca statul conturile
personale
Codul Rutier: De mari, cea mai mare amend de circulaie va fi 1.800 de lei

Interaciunea pe reele sociale sau pe alte forme de comunicare pe internet (e-mail, messenger,
forumuri) are de multe ori i o component mai ntunecat, cu unele rezultate dramatice cteodat.
Despre hruirea n mediul virtual (cyber-bullying)
Cyber-bullying (hruirea cibernetic), care este termenul folosit pentru definirea diverselor forme
de abuz psihologic pe internet, presupune folosirea tehnologiilor informaiei i comunicaiilor, cum
ar fi e-mail-ul, telefoanele mobile, pager-ele, reelele de socializare, forumurile, site-urile web
defimtoare, blog-urile etc., cu scopul de a ataca n mod deliberat, repetat i ostil un individ sau un
grup de indivizi.
Bullying-ul privete un spectru larg de aciuni ostile ndreptate mpotriva unei persoane, hruire,
ameninare, intimidare, agresiune (fizic sau psihic), adresare de injurii, transmiterea de mesaje
obscene, uneori ajungndu-se chiar i la antaj (obinerea unor avantaje pentru a nceta astfel de
tratamente, avantaje de diferite feluri: materiale, sexuale, etc.). Bully vine din englez i nseamn
huligan, ceea ce arat clar c respectivul sfideaz reguli i are un comportament asocial. n cazul
cyber-bullying-ului, care este din ce n ce mai prezent n mediul virtual, bully are un mare avantaj,
cel puin aparent: anonimatul. La care se adaug i un numr mare de martori ai umilinelor,
comparativ cu situaia unei agresiuni n viaa real.
Nu de puine ori, victimele cyber-bullying-ului i-au pus problema mijloacelor legale la care pot
apela pentru ca agresiunile de acest tip s nceteze, iar autorii s fie sancionai de ctre organele n
drept, dublate de o reparare a prestigiului i situaiei umilitoare la care au fost supuse.
De aceea, trebuie fcut distincia ntre anumite situaii care pot aprea n spaiul virtual i forma
acestora:
1. injurii, manifestri umilitoare i mesaje text obscene adresate pe reele de socializare, forumuri,
site-uri sau blog-uri care permit funcii de comentare a postrilor, tirilor, articolelor etc.;
2. injurii, manifestri umilitoare i mesaje text obscene transmise prin mesagerie electronic (email);
3. injurii, manifestri umilitoare i mesaje text obscene transmise prin mesagerie instant, de tip
messenger sau chat;
4. crearea de profiluri false pe reele de socializare, forumuri sau crearea de adrese false de e-mail
sau mesagerie instant, acestea din urm folosite pentru a nela tere persoane asupra adevratei
identiti ale presupusului titular;
5. publicarea on-line, fr acordul titularului, a unor imagini sau videoclipuri personale;
6. transmiterea de ameninri;
7. antajarea cu publicarea unor imagini, filme, informaii personale, n vederea obinerii unor
foloase materiale, sexuale sau de alt natur.
Cyber-bullying-ul se apare inclusiv n situaia telefoanelor mobile i ale aplicaiilor acestora,
folosite n numeroase situaii pentru hruire.
Dup cum se vede n niruirea de mai sus, faptele respective au diferite grade de gravitate i este
important de tiut att ce este de fcut n astfel de situaii, ct i ce risc cei care recurg la asemenea

forme de bullying.
Abordarea acestor aspecte este foarte important, deoarece victimele supuse unor astfel de tipuri de
hruire sufer abuzuri de natur psihic, mai ales (spre deosebire de bullying-ul convenional,
unde pot aprea i abuzuri fizice). Nu de puine ori, victimele cyber-bullying-ului i pierd
sentimentul de siguran, ncredere n sine, se confrunt cu ruine, temeri, fric, creterea anxietii
i a stresului, dublate de scderea capacitii de concentrare, retragerea din viaa social, schimbri
importante n comportament, odihn sau apetit, depresii, pentru ca-n variantele cele mai grave i
radicale, finalitatea s fie suicidul (din pcate, tot mai des). Victimele sunt, de regula, copiii,
adolescenii i tinerii, prin creterea accesibilitii la mediul virtual, dar sunt numeroase cazurile de
hruire i n rndul adulilor, n special al femeilor.
Cum m apr de hruirea pe Internet?
Trebuie tiut c, indiferent de ct de grav poate fi situaia concret, organele de poliie nu au de
unde s o cunoasc. Aadar este necesar ca n cazul n care eti victima uneia dintre situaiile de mai
sus, de la pct. 1-7 s introduci o plngere prealabil, pentru punerea n micare a aciunii penale.
Este important de tiut c atat insulta ct i calomnia nu mai sunt prevzute ca infraciuni n Noul
Cod Penal, n vigoare de la data de 1.02.2014 (n realitate, nu mai erau considerate infraciuni nc
din anul 2007). Ca urmare a acestui fapt, n prezent este mult mai complicat de descoperit autorul
uneia dintre situaiile prevzute la pct. 1-3. nainte, cel lezat putea depune o plngere la Poliie i
anchetatorii deschideau un dosar de urmarire penal pentru a decoperi cine a postat comentariile
injurioase.
Recomandabil este ca n cazul mesageriei electronice i a celei instant s recurgi la mijloacele
suplimentare de filtrare i blocare ale aplicaiilor respective, pentru a fi ferit de corespondena
nedorit sau/i mesajele injurioase. Dac totui nu reueti s evii o coresponden injurioas, ideal
este s o salvezi, pentru a o avea ca mijloc de prob.
n prezent, pentru situaiile de injurii, transmitere de mesaje text obscene i manifestri umilitoare la
adresa ta n mediul virtual, nu ai la ndemn dect calea civil. Aciunea poate fi ndreptat
mpotriva proprietarului de site (n situaia prevzut la pct. 1, cci la aceasta se aplic), care nu
activeaz o funcie de moderare menit s evite postrile injurioase.
n situaiile prevzute la pct. 2 i 3, principalul inconvenient l reprezint faptul c dac se poate
identifica autorul n funcie de IP, este foarte complicat s se demonstreze c el e i adevratul
fptuitor, n ipoteza n care invoc folosirea terminalului (calculator, telefon, tablet etc.) de ctre
altcineva care a avut acces la acesta. Se poate totui invoca o culp uoar, tot pe cale civil, care
presupune c nu autorul este de vin ca a postat altcineva, ci c a nlesnit accesul respectivului de pe
un dispozitiv al crui proprietar este.
n situaia prevzut la pct. 4, respectiv crearea de profiluri false pe reele de socializare, forumuri
sau crearea de adrese false de e-mail sau mesagerie instant (acestea din urm folosite pentru a nela
tere persoane asupra adevratei identiti ale presupusului titular), este necesar o distincie. Astfel,
trebuie fcut diferena dintre crearea unui prejudiciu terilor, n special un prejudiciu material i
crearea unor astfel de profiluri/conturi n scopul punerii n situaii jenante sau a proceda la injurii
fa de teri. Aceast substituire de personalitate, creat n scopuri de a jigni pe alii sau a-l pune pe
cel n cauz n situaii jenante trebuie s fie raportat administratorilor de site-uri sau de aplicaii,
artndu-se c e vorba de un site fals i s se solicite tergerea acelor profiluri/conturi.
Administratorii pot identifica inclusiv autorii conturilor false i pot dispune suspendarea activitii

acestora pe respectivele site-uri/aplicaii.

Dac ns crearea de profiluri/conturi false a avut ca urmare prejudicierea unor teri n numele tu,
prin nelciune sau alte mijloace, e necesar introducerea unei plngeri penale, pentru ca prin
mijloace specifice, anchetatorii s poat identifica (pe baza IP-ului i altor date) persoana care i s-a
substituit i a cauzat respectivele prejudicii.
Dac cineva a postat fr acordul tu nite imagini, filme sau date de contact private, adic este
vorba de situaia de la punctul 5, trebuie s te adresezi, de asemenea, administratorului respectivului
site pentru a elimina coninutul nedorit. n cele mai multe dintre cazuri, administratorii de site-uri
nu risc situaii ambigue sau controversate i se conformeaz. Totui, n cazul n care i se refuz
ndeprtarea imaginile i datele de contact ilegal postate, poi s faci plngere penal n baza art.
226 din Noul Cod Penal, cu privire la violarea vieii private. La fel, te poi adresa organelor de
poliie, atunci cnd consideri c s-a adus atingere bunei reputaii prin publicarea fr acord, va
puteti adresa direct politiei, pentru investigaii.
n cazul datelor personale publicate fr acordul utilizatorului (nume, telefon, etc.), cel lezat trebuie
s se adreseze Autoritii Naionale de Supraveghere a Prelucrrii Datelor cu Caracter Personal
http://www.dataprotection.ro. Autoritatea va prelua procedurile, dup depunerea unei cereri i va
hotr msurile legale ce se impun, mergnd pn la colaborarea cu Poliia pentru aflarea adresei de
IP a utilizatorului ce foloseste respectivele date personale.
Transmiterea de ameninri reprezint un aspect foarte important al hruirii din mediul virtual. n
general, ameninrile au ca scop inducerea unei stri de nesiguran, fric i temeri, care pot avea
finalitate nedorit. Deoarece, de multe ori nu cunoti personal individul care te amenin, nu poi fi
sigur nici asupra realelor intenii, deci starea de team poate fi accentuat. Atunci cnd ameninarea
are ca scop dobndirea unui folos material sau de alt natur, n schimbul nedivulgrii in mediul online a unor informaii sau imagini/filme compromitoare, este vorba de antaj. n Noul Cod Penal
sunt prevzute distinct ca infraciuni, att ameninarea (art. 206), ct i antajul (art. 207).
De aceea, tot ceea ce ai de fcut este s redactezi o plngere prealabil ctre organele de urmrire
penal. Totodat la art. 209 alin. (2) este prevzut i hruirea: Efectuarea de apeluri telefonice
sau comunicri prin mijloace de transmitere la distan, care, prin frecven sau coninut, i
cauzeaz o temere unei persoane, se pedepsete cu nchisoare de la o lun la 3 luni sau cu amend,
dac fapta nu constituie o infraciune mai grav. Pentru a determina, ns, n ce msur este vorba
sau nu de hruire, intervin multe aspecte de ordin subiectiv, de aceea recurgerea la plngerea
prealabil pentru aceast infraciune, trebuie s fie bine ntemeiat pentru a fi luat n considerare.
Important! Atunci cnd victima hruirii n mediul virtual este minor, aceasta trebuie nsoit la
poliie pentru plngerea prealabil de ctre prinii si sau tutorele desemnat legal.
\\