Amenintare, santaj, hartuire

n Justiiabil in Romnia, 14 Martie 2014

Mirela Oprea

Din 1 februarie, si victimele urmarite sau agasate de infractori pot depune

plangere penala impotriva acestora. Mai precis, daca vechiul Cod penal
reglementa un singur tip de hartuire, cea sexuala, noul Cod, in vigoare deja
de o luna, introduce si hartuirea ca infractiune contra libertatii persoanei.
Ceea ce da cetatenilor posibilitatea de a se apara in instanta impotriva celor
care ii urmaresc sau ii suna nejustificat, provocandu-le teama si frica.

Hartuirea este una dintre cele patru infractiuni contra libertatii persoanei
descrise de noul Cod penal, fiind definita dupa cum urmeaza: "Fapta celui
care, in mod repetat, urmareste, fara drept sau fara un interes legitim, o
persoana ori ii supravegheaza locuinta, locul de munca sau alte locuri
frecventate de catre aceasta, cauzandu-i astfel o stare de temere".

Potrivit reglementarilor in vigoare din 1 februarie, aceasta fapta este

pedepsita cu inchisoare de la 3 la 6 luni sau cu
amenda. AvocatNet.ro a detaliat AICI reglementarile privind amenzile
penale.

Tot hartuire este considerata si efectuarea de apeluri telefonice sau

comunicari prin mijloace de transmitere la distanta, care, prin frecventa sau
continut, ii cauzeaza o temere unei persoane. Pedeapsa scade usor in aceste
cazuri, astfel ca infractorii vor primi inchisoare de la o luna la 3 luni sau
doar o simpla amenda.

Faptul ca noul Cod penal prevede aceste mentiuni inseamna ca cetatenii

care se simt agasati sau urmariti pot depune o plangere
penala impotriva celor care ii hartuiesc. "Actiunea penala se pune in
miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate", se arata in
dispozitiile aplicabile deja de aproape o luna.

Acest lucru nu era posibil anterior, intrucat vechile reglementari nu faceau

referire decat la un singur tip de hartuire, cea sexuala.

Informatia a fost confirmata pentru AvocatNet.ro si de profesorul

universitar doctor Mihai Adrian Hotca, avocat in Baroul
Bucuresti, care a precizat ca in noul Cod penal s-a introdus o infractiune
fara corespondent in Codul penal vechi hartuirea.

"Aceasta incriminare a fost introdusa pentru a sanctiona acele

comportamente cand diferite persoane in special femei sunt asteptate si
urmarite pe strada sau in alte locuri publice ori sunt agasate prin
intermediul unor mesaje telefonice sau similare, toate acestea fiind de
natura a crea o stare de temere sau de ingrijorare persoanei in cauza",
puncteaza Hotca.

Cum poti depune plangere impotriva unui hartuitor?

Conform noului Cod de procedura penala, in vigoare tot din 1

februarie, actiunea penala impotriva infractorului poate incepe
doar dupa ce victima harturii depune o plangere prealabila.

"Plangerea este incunostintarea facuta de o persoana fizica sau juridica,

referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin infractiune", se mentioneaza in
noul Cod de procedura penala.

Plangerea prealabila se adreseaza organului de cercetare penala sau

procurorului doar de catre persoana vatamata sau prin mandatar (mandatul
trebuie sa fie special, iar procura ramane atasata plangerii). Daca este
facuta in scris, plangerea trebuie semnata de persoana vatamata sau de
mandatar.

Plangerea poate fi facuta si oral, situatie in care continutul acesteia se

consemneaza intr-un proces verbal de catre cel care o primeste. Mai mult
decat atat, potrivit NCPP, plangerea se poate transmite si in forma
electronica, adica prin e-mail, insa numai daca este certificata prin
semnatura electronica, in conformitate cu prevederile legale.

Plangerea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, codul numeric personal,

calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza
obiectul plangerii, precum si indicarea faptuitorului si a mijloacelor de
proba, daca sunt cunoscute.

In cazul persoanelor juridice, domiciliul petitionarului va fi inlocuit de

datele firmei: denumirea, sediul, codul unic de inregistrare, codul de
identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de
inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar, indicarea
reprezentantului legal ori conventional.
Pentru persoana lipsita de capacitatea de exercitiu, plangerea se poate face
de reprezentantul sau legal. Persoana cu capacitate de exercitiu restransa
poate face plangere cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila.

Conform NCPP, plangerea prealabila trebuie sa fie introdusa in

termen de 3 luni din ziua in care persoana vatamata a aflat despre
savarsirea faptei. "Cand persoana vatamata este un minor sau un incapabil,
termenul de 3 luni curge de la data cand reprezentantul sau legal a aflat
despre savarsirea faptei, se arata in actul normativ citat.

Chiar daca victima introduce plangerea la organul judiciar necompetent, ea

va fi in continuare considerata valabila. Astfel, ea va fi transmisa mai
departe, pe cale administrativa, organului judiciar competent.

Nota: Noul Cod de procedura penala defineste doua tipuri de plangere:

plangere si plangere prealabila. Ambele cuprind aceleasi informatii si pot fi
depuse de victime, in functie de situatie. Totusi, exista cateva diferente
intre plangere si plangere prealabila. Astfel, in timp ce plangerea
reprezinta doar un mod de sesizare a politiei privind savarsirea unei
infractiuni, plangerea prealabila este atat mod de sesizare a organelor de
urmarire penala, cat si conditie de punere in miscare a actiunii penale.
"Punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila
a persoanei vatamate, in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca
este necesara o astfel de plangere", se precizeaza in NCPP. Totodata, in timp
ce plangerea se poate face si de catre unul din soti pentru celalalt sot, sau de
catre copilul major pentru parinti, plangerea prealabila poate fi facuta doar
de catre victima sau de un mandatar.

Si victimele santajului sau amenintarilor pot face plangere

In plus fata de hartuire, noul Cod penal stabileste inca trei

infractiuni contra libertatii persoanei, impotriva carora victima poate
depune plangere sau plangere prealabila, in functie de situatie. Este vorba
despre lipsirea de libertate in mod ilegal, amenintare si santaj, infractiuni
existente si in vechile reglementari.

Lipsirea de libertate in mod ilegal

Conform noilor reglementari aplicabile din 1 februarie, lipsirea de libertate

a unei persoane in mod ilegal se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 7
ani, fata de pedeapsa cu inchisoare stricta de la 3 la 10 ani prevazuta de
vechiul Cod.

In cazul in care fapta este savarsita de catre o persoana inarmata, pune in

pericol sanatatea/viata victimei sau victima este un minor, atunci pedeapsa
creste, fiind cuprinsa intre 3 si 10 ani. Prin comparatie, vechile prevederi
stabileau, pentru astfel de situatii, inchisoare stricta de la 7 la 15 ani.

Noul Cod pastreaza pedeapsa cu inchisoarea de la 7 la 15 ani doar pentru

cazurile in care lipsirea de libertate are ca urmare moartea
victimei: "Daca fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este
inchisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi", se
precizeaza in actul normativ citat. Aceasta in conditiile in care vechiul Cod
stabilea ca aceasta infractiune va fi pedepsita cu detentiunea severa de la 15
la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Santajul

In ceea ce priveste santajul, prevederile nu au fost schimbate cu mult.

Astfel, constrangerea unei persoane sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere
ceva, in scopul de a dobandi in mod injust un folos nepatrimonial, se
pedepseste, ca si pana acum, cu inchisoarea de la unu la 5 ani.

Tot cu inchisoare de la unu la 5 ani se sanctioneaza si amenintarea cu darea

in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru
persoana amenintata ori pentru un membru de familie al acesteia. Aceasta
desi vechiul Cod stabilea, in acest caz, inchisoarea stricta de la 2 la 7 ani.

Totusi, noul Cod penal pastreaza pedeapsa cu inchisoarea de la 2 la 7 ani

pentru acele cazuri in care amenintarile sunt comise in scopul de a dobandi
in mod injust un folos patrimonial.

Amenintarea

Amenintarea este definita de noul Cod penal ca fiind fapta de a ameninta o

persoana cu savarsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare
indreptate impotriva ei, a sotului ori a unei rude apropiate, de natura sa o
alarmeze.

Infractiunea se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu

amenda, fara ca pedeapsa aplicata sa poata depasi sanctiunea prevazuta de
lege pentru infractiunea care a format obiectul amenintarii.

"Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei

vatamate", se mai precizeaza in NCP.

Important! Noul Cod penal prevede ca, in cazul amenintarii si al hartuirii,

victima va depune plangere prealabila, in timp ce pentru lipsire de libertate
si santaj trebuie depusa plangere.
 Unele victime ar putea beneficia de asistenta juridica gratuita

Victimele infractiunilor au dreptul de a solicita asistenta juridica gratuita

din partea statului, adica de a fi asistate sau reprezentate de un avocat pe tot
parcursul procesului penal. Mai exact, in baza Legii nr. 211/2004 privind
protectia victimelor unor infractiuni, acest ajutor din partea statului se
acorda, la cerere, urmatoarelor categorii de victime:

persoana care a fost victima unei tentative de omor, tentative de omor

calificat sau tentative de omor deosebit de grav;
persoana care a fost victima unei infractiuni de vatamare corporala grava, a
unei infractiuni savarsite cu intentie care a avut ca urmare vatamarea
corporala grava;
persoana care a fost victima unei infractiuni de viol, a unui act sexual cu
un minor sau a unei perversiuni sexuale;
daca sotul, parintele sau persoana care intretinea solicitantul a decedat ca
urmare a unei infractiuni de omor, omor calificat, omor deosebit de grav,
sau orice alta infractiune savarsita cu intentie, care a avut ca urmare
moartea persoanei;

In plus, asistenta se va acorda, la cerere, si victimelor altor

infractiuni decat cele prevazute mai sus, insa numai daca venitul lunar pe
membru de familie al victimei este cel mult egal cu salariul de baza minim
brut pe tara stabilit pentru anul in care victima a formulat cererea de
asistenta juridica gratuita.

Prin urmare, inclusiv cei care sunt hartuiti, amenintati sau

santajati ar putea solicita asistenta juridica gratuita daca se
incadreaza in limitele de venit impuse de lege.

Pentru a putea obtine ajutor din partea statului, victimele infractiunilor

trebuie sa sesizeze organele de urmarire penala in termen de maxim 60
de zile de la data savarsirii infractiunii sau de la data la care s-a luat
cunostinta de savarsirea infractiunii. In caz contrar, victima nu va mai
putea beneficia de acest drept.

Pe de alta parte, daca victima se afla in imposibilitatea, fizica sau psihica, de

a sesiza instanta, termenul de 60 de zile se calculeaza de la data la care a
incetat starea de imposibilitate.

Pentru a beneficia de asistenta judiciara gratuita, trebuie formulata

o cerere, in scris, care sa cuprinda urmatoarele informatii:

numele si prenumele solicitantului, cetatenia, data si locul nasterii,

domiciliul sau resedinta;
 data, locul si circumstantele savarsirii infractiunii;
daca este cazul, data sesizarii si organul de urmarire penala, sau instanta de
judecata;
precizarea calitatii: victima a infractiunii, sot, copil sau persoana aflata in
intretinerea victimei decedate;
numele, prenumele si forma de exercitare a profesiei de avocat de catre
aparatorul ales sau mentiunea ca nu are avocat.

La cerere se anexeaza, in copie, documentele justificative pentru datele

inscrise in cerere si orice alte documente detinute de victima, utile pentru
solutionarea cererii. Cererea este scutita de taxa de timbru si se depune
la Tribunalul in a carui circumscriptie domiciliaza solicitantul.

Asistenta judiciara gratuita se acorda fiecarei victime pe tot parcursul

procesului, in limita sumei echivalente cu doua salarii de baza
minime brute pe tara, stabilite pentru anul in care victima a formulat
cererea de asistenta judiciara gratuita.

Important! Potrivit unei informari a Portalului instantelor de judecata, in

situatia in care, intr-un proces penal, in anumite cauze, victima depune
plangere prealabila (asa cum este in cazul hartuirii, n.a.), prezenta ei la
proces sau a reprezentantului, este obligatorie, intrucat daca
lipseste la 2 termene de judecata, consecutive, inceteaza procesul penal