Penal Special Sergiu Bogdan UBB

Drept Penal Special
Infraciuni contra vieii
- Infraciuni de omor (simplu, calificat, sau deosebit de grav)

- Pruncuciderea
- Uciderea din culpa
- Determinarea sau inlesnirea sinuciderii
- Infraciuni care au ca urmare moartea victimei
Durata protectiei penale a vieii unei persoane
- Momentul iniial din care se considera ca o persoana este in viaa:
- Momentul de la care o fiin este considerat persoana este reprezentat de nceperea durerilor
nasterii
- Momentul final este considerat momentul in care activitatea cerebral a persoanei a ncetat
Dreptul la viaa:
Este un drept absolut
Nu este un drept disponibil
Omorul
art. 174: Uciderea unei persoane se pedepseste cu nchisoare ntre 10 si 20 de ani
Este o infractiune cu coninut deschis
Forme: omor simplu, omor calificat, omor deosebit de grav (<--se poate aplica detentiunea pe
via)
Actul de executare poate sa constea chiar din fapta victimei (infractorul obliga la sinucidere)
Subiect activ: este general, poate fi si o persoanal juridic (daca omorul este comis in numele,
in interesul sau in realizarea activitii persoanei juridice)
- Persoana juridic poate comite omorul in calitate de autor sau participant:
- Daca are un control asupra actului de executare este autor, daca nu este participant
Latura subiectiva:
Latura subiectiva se deduce din latura obiectiva (Dolus ex re)
Poate fi comis cu intenie directa sau eventuala
Intenia de a ucide se deduce din stri de fapt (instrumentul folosit, locul vizat, alte imprejurari
preexistente, concomitente, subsecvente)
- Nici una dintre aceste imprejurari nu are caracter absolut
- Mobilul si scopul nu sunt elemente de tipicitate, insa ele poi releva pericolul social al
infractorului si se releva de regula in sanctiunea concret aplicat
Omorul calificat:
Daca anumite imprejurari sunt prevazute concomitent atat ca circumstante agravante generale
cat si ca imprejurari de calificare a omorului, se va retine doar omorul calificat, fr a se putea
agrava rspunderea penal
- Daca insa sunt incidente circumstante agravante generale diferite de mprejurarile de calificare
a omorului acestea pot agrava rspunderea (ex. omorul calificat din interes material poate atrage
si retinerea circumstantei agravante generale a comiterii faptei de trei sau mai multe persoane
mpreuna)
Art. 175 imprejurari de calificare a omorului:
A. Comis cu premeditare:
- Teoria subiectiva: stare de calm + interval de timp (coala de la Cluj) (--> provocarea nu poate
coexista cu premeditarea)
- Teoria obiectiva: stare de calm + interval de timp + acte de pregtire (--> provocarea poate
coexista cu premeditarea)
- Este o circumstanta personal subiectiva (nu se rasfrange asupra celorlali participani)
- Exista si in NCP
B. Comis din interes material:
- Mobilul special: interesul material care l-a determinat pe autor sa comit fapta
- Moartea victimei trebuie sa aduc un beneficiu patrimonial infractorului, iar acesta accelereaz
procesul
- Dobandirea folosului material trebuie sa se realizeze pe o cale aparent legal, urmare a
decesului victimei
- Nu este obligatoriu ca autorul sa obin beneficiul patrimonial
- Nu se retine atunci cnd agentul a comis omorul pentru a nlesni o infractiune contra
patrimoniului victimei (tlhrie, furt, delapidare)
- In caz de error in personam, se va retine aceasta circumstanta, deoarece intereseaz mobilul
special al omorului
- Este o circumstanta personal subiectiva care nu se rasfrange asupra participantilor
- Exista si in NCP
C. Comis asupra sotului sau a unei rude apropiate:
- Rude apropiate: ascendenti, descendenti, fraii precum si copii acestora si persoanele nfiate
- Calitatea de ruda apropiat trebuie sa existe in momentul comiterii omorului
- Se poate retine si in cazul casatoriilor nule sau anulabile
- Nu se poate retine si circumstanta agravanta general de comitere a faptei asupra unui membru
de familie)
- Este considerat o circumstanta personal subiectiva care nu se rasfrange si asupra
participantilor (punct de vedere contrar: in urma introducerii ei expresse in coninutul omorului
calificat se transforma intr-o circumstanta personal de individualizare)
- Pe NCP este infractiune distinct (infractiunea de violenta in familie)
D. Comis profitnd de neputina victimei de a se apara:
- Se analizeaz in abstract (o persoana nu este in neputina de a se apara nici daca agresorul
dispune de o arma de foc iar victima nu dispune de nici o arma, simpla diferena de forte
nepunand victima in imposibilitate de a se apara)
- Trebuie ca starea de neputin de a se apara sa nu fie provocat intenionat chiar de infractor in
procesul execuional (dac este provocat din culpa de ctre autor se poate retine forma
calificat)
- Infractorul trebuie sa cunoasc si sa profite de starea de neputin in caz contrar nu se va retine

aceasta circumstanta
- Autorul nu trebuie sa comit omorul asupra unei persoane aflat in neputin de a se apara, ci
trebuie sa profite de starea de neputin
- Exista o prezumtie relativa in favoarea parchetului ca ucigand un copil s-a profitat de neputina
lui de a se apara
- Este o circumstanta reala care se rasfrange si asupra participantilor in msura in care au
cunoscut-o si au prevazut-o
- Pe NCP este o circumstanta agravanta general
E. Comis prin mijloace care pun in pericol mai multe persoane:
- Mijlocul trebuie analizat in concret
- Trebuie sa pun in pericol cel puin doua persoane
- Victima si participanii nu se numr la categoria persoanelor puse in pericol
- Este necesar ca fapta sa constea intr-un proces execuional unic
- Tentativa exista cnd persoana vizat nu a decedat, dar datorit mijlocului folosit a fost pus in
pericol viata mai multor persoane
F. Comis in legtura cu ndeplinirea atribuiilor de serviciu sau publice ale victimei:
- Victima este ucis datorit comportamentului pe care l-a avut in ndeplinirea atribuiilor de
serviciu sau publice
- Nu se poate retine daca victima desfoar un comportament vadit ilegal
- Victima nu trebuie sa aib neaparat calitatea de funcionar public, se poate comite asupra
oricrei persoane care desfoar o activitate de serviciu
- Dac victima este un funcionar public este concurs de calificari ntre ultraj si omor calificat in
aceasta forma, acesta fiind sancionat doar pentru omor calificat
- Nu conteaz daca fapta a fost comisa sau nu in timpul serviciului victimei
- Pe NCP circumstanta este preluat in mare parte ca element constitutiv al ultrajului
G. Savarsit pentru a se sustrage ori de a sustrage pe altul de la urmrire sau arestare, ori de la
executarea unei pedepse:
- Agravanta tine de scopul infractorului
- Nu este necesar ca scopul (sa se sustrag) sa se si ndeplineasc
- Condiii:
- Sa fie pus in micare o procedura de urmrire, arestare, sau executare a unei pedepse
- Faptuitorul sa realizeze omorul in scopul zadarnicirii procedurii judiciare de urmrire, arestare
sau executare
- Procedura sa nu fie vadit ilegal
- Atunci cnd este ucis un magistrat, poliist, jandarm sau militar pentru sustragere de la
urmrire, arestare sau executare se va restine atat aceasta circumstanta de omor calificat cat si
circumstanta omorului deosebit de grav lit. F
H. Savarsit pentru a ascunde sau pentru a nlesni savarsirea unei infractiuni:
- Agraveaz rspunderea cnd este savarsit pentru inlesnirea unei infractiuni
- Se poate comite si asupra aceluiai subiect pasiv in aceeai imprejurare (viol)

- Infractiunea scop nu trebuie sa fie comisa neaparat de acelai subeict activ, nici nu intereseaz
daca a fost comisa in concret sau daca era posibila
- Omorul pentru a ascunde comiterea unei infractiuni
- Presupune ascunderea faptei in materialitatea sa, sau cnd autorul i ascunde identitatea
- Daca omorul este comis de autor pentru a-si asigura scaparea, fapta fiind descoperit si autorul
cunoscand aceasta, nu se mai poate retine aceasta circumstanta
- Daca omorul este comis pentru inlesnirea sau ascunderea unei tlhrii, va exista un concurs de
calificri, retinndu-se doar omorul deosebit de grav lit. D
- Este o circumstanta personal subiectiva
- Exista si pe NCP
I. Omorul comis in public:
- Aciunea de omor trebuie sa se fi comis in public, fiind indiferent unde s-a produs rezultatul
- Ex.: daca victima este impuscata in maina, prin parbriz, de autorul aflat pe strada, omorul va fi
unul calificat, deoarece actiunea a fost comis in public, chiar daca rezultatul s-a produs intr-un
loc nepublic)
- Trebuie sa se fi comis:
A. ntr-un loc public (loc care prin natura sau destinatia lui este accesibil publicului larg, oricnd,
chiar daca nu se afla nici o persoana)
B. ntr-un loc public care nu este accesibil publicului larg oricnd, dar sa fie cel puin doua
persoane prezente (nu se numr victima si participani)
C. ntr-un loc care nu este accesibil publicului dar fapta este vzut sau auzit de cel puin doua
persoane (loc privat)
- Ca sa se poat retine circumstanta agravanta autorul trebuie sa fi tiut ca fapta sa a fost vzut
sau auzit
D. Intr-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu exceptia reuniunilor de familie
E. Prin orice mijloace prin care faptuitorul si-a dat seama ca fapta ar putea ajunge la cunostinta
publicului
SEMINAR:
Infractiunea de omor simplu:
- Obiect juridic: viaa persoanei
- Obiect material: corpul
- Subiect activ: orice persoana care rspunde din punct de vedere penal
- Subiect pasiv: orice persoana fizic
- Latura obiectiva:
- Act de executare: aciune/inaciune
- Urmarea: moartea victimei
- Raportul de cauzalitate: trebuie dovedit
- Locul timpul, modul si mijloacele de savarsire (doar cand sunt prevzute de legiuitor)
- Latura subiectiva:
- Forma de vinovaie: intenie
- Mobilul si scopul: nu sunt conditionate
Omorul deosebit de grav

Dac se comite un omor care este si omor calificat si omor deosebit de grav, se retine omor
deosebit de grav si la individualizarea sanciunii se tine cont de faptul ca sunt incidente si
circumstante de la omorul calificat
A. Prin cruzimi:
- Se analizeaza dupa criteriul inutilitatii actelor comise de inculpat si sentimentul de oroare (se
analizeaz in concret)
- Uneori cruzimea este generat chiar de mijlocul prin care se comite infractiunea, fr a fi
nevoie de agresiuni suplimentare (ex.: uciderea victimei prin incendiere)
- Suferintele inutile actului de ucidere pot fi fizice sau psihice
- Cruzimea se analizeaz din perspectiva autorului, nu a victimei (se va retine agravanta chiar
daca victima este in stare si inconstienta, fiind insensibil din punct de vedere senzorial)
- Nu se poate retine si circumstanta agravanta general a cruzimilor
B. Asupra doua sau mai multe persoane: (sub forma infractiunii complexe)
- Este nevoie de un proces execuional unic (conteaz unitatea de imprejurare, nu unitatea de
aciune, nici unitate rezoluie infractional)
- Tentativa este absorbit in infractiunea complexa (2 mor si unul supravietuieste - o infractiune
de omor deosebit de grav) (1 moare si 2 supravietuiesc - omor in concurs cu doua tentative de
omor)
- Tentativa la aceasta infractiune exista in ipoteza in care nici o persoana nu a decedat
C. De ctre o persoana care a mai savarsit un omor:
- Delimitarea fata de B:
- Dac exista unitate spatio-temporara (de imprejurare) este lit. B
- Dac nu exista unitate spaio-temporara este lit. C
- Semnificatia cuvntului omor se refer la art. 174,175,176
- Si dac prima infractiune este tentativa sau este comis in participaie se retine lit. C (art. 144
CP)
- Dac la primul omor este incident art. 38 nu mai se retine litera. C
- In cazul amnistiei postcondamnatorii a primului omor se va retine circumstanta omorului
deosebit de grav, dar nu se vor mai putea aplica suplimentar dispoziiile de sanctionare a
recidivei
- Nu se va retine aceasta forma de omor daca tentativa de omor se comite in forma continuat
D. Savarsit pentru a ascunde savarsirea unei tlhrii sau piraterii:
- Funcioneaz ca o norma special fata de norma general (omor calificat lit. H)
- Este suficient ca omorul sa se fi comis cu acest scop, fiind indiferenta realizarea efectiv a
scopului
E. Savarsit asupra unei femei gravide:

- Trebuie sa existe in concret starea de graviditate
- Daca agentul nu a cunoscut starea de graviditate, eroarea de fapt inlatura retinerea formei
agravate
- Nu are important daca starea de graviditate era vizibila sau nu
- Este o circumstanta reala care se rasfrange asupra participantiilor daca au cunoscut-o sau au
prevazut-o
F. Savarsit asupra unui magistrat, poliist, jandarm, militar in timpul sau in legtura cu
indatorirea de serviciu sau publice ale victimei:
- Este necesar ca victima sa aib calitatea special
- Daca victima a pierdut calitatea special anterior omorului nu se mai poate retine aceasta
forma, dar se poate retine omorul calificat de la lit. F
- Trebuie sa fie comis in timpul sau in legtura cu serviciul
- In timpul serviciului se analizeaz in concret
- Daca comportamentul este vadit ilegal nu intra pe lit. F
- Ultrajului este absorbit in coninutul lit. F
G. Omorul comis de un judector, procuror, poliist, jandarm sau militar, in timpul sau in
legtura cu ndeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora:
- Autorul trebuie sa aib calitatea special (coautoratul este posibil numai daca si coautorii au
calitatea special)
- Omorul trebuie sa fie comis in timpul serviciului sau in legtura cu atribuiile de serviciu
- Absoarbe infractiunea de purtare abuziv
- Nu mai exista pe NCP
- Singurele persoane expuse sunt poliitii care intervin si folosesc focul de arma pentru a ucide
un potenial infractor sau agresor (nu respecta somaiile)
Omorul atenuat
Pruncuciderea - uciderea copilului nou nscut, savarsita imediat dup natere de ctre mama
aflat intr-o puternica stare de tulburare pricinuit de natere
Sanctiunea: pedeapsa inchisorii de la 2-7 ani
Exista si pe NCP (24 de orezului natere)
Este un omor atenuat, nu o infractiune autonom
Subiect activ special (trebuie sa ndeplineasc doua condiii):
1. Sa fie mama copilului ucis
2. In momentul comiterii faptei, mama sa se afle intr-o stare de tulburare pricinuit de procesul
nasterii
- Aceasta tulburare trebuie sa depaseasca prin gravitatea si intensitatea ei tulburarea acceptata
sau normala suportata de majoritatea mamelor in timpul si dup natere
- Proba acestei stri se face prin expertiza psihiatric medico-legale
- Actiunea de ucidere trebuie sa fie comisa imediat dup natere
Subiect pasiv special: noul nascut (10-14 zile de la natere)
Latura subiectiva: intenie directa sau indirect
- Datorit strii de tulburare intenia este una repentin format sub impulsul strii de tulburare
Nu este posibil coautoratul

- Cel care comite acte de executare alaturi de mama este autor al infractiunii de omor
- Tot pentru participaie la omor calificat va rspunde si instigatorul sau complicele mamei, dei
mama va rspunde pentru pruncucidere
- Daca mama participa cu acte de instigare sau complicitate la uciderea copilului autorul
rspunde pentru omor si mama pentru pruncucidere
Tentativa este posibila dar nu este incriminata
Daca copilul sufer o vatamare corporal in cursul actiunii de ucidere mama poate rspunde
Participanii la tentativa de pruncucidere rspund pentru tentativa de omor iar mama nu
rspunde, deoarece circumstanta persoanal a mamei nu se rasfrange si asupra participantiilor
Determinarea sau inlesnirea sinuciderii

Subiectul activ: este general
- Poate fi comisa si de o persoana juridic
directasau indirecta
Latura subiectiva: Fapta se poate comite cu intentie
Determinarea sau inlesnirea
sinuciderii se sanctioneaza
cu pedeapsa inchisorii
intre
Sanctiunea:
2 si 7 de ani
in actiunea
de a indemna
si de a convinge pe altul saia

Determinarea la sinucidere consta
hotararea
de a se sinucide prin:
- Insuflarea ideii de sinucidere - cand
sinucigasul
nu se gandise
la o asemenea posibilitate
- Prin convingerea victimei - cand
sinucigaul inca
avea indoieli
cu privire la luarea unei astfel

de hotarari
- Determinarea se poate realiza expres, dar si implicit, prin acte de supunere la chinuri, abuzuri
repetate, etc.
- Daca victima este constransa la sinucidere, va fi omor comis prin fapta victimei
sinuciderii consta
in sprijinul sau ajutorul material oferit victimei pentru executarea
Inlesnirea
sinuciderii (procurarea armei, inlaturarea

obstacolelor, etc.)
- Sfaturile trebuie sase refere exclusiv la modalitatea concretade a se realiza actul suicidar
- Trebuie savarsit
un act material de inlesnire,
pentru ca fapta, in aceastamodalitate, safie tipica

- Daca autorul comite acte de executare la activitatea de sinucidere va rspunde pentru
infractiunea de omor
Pentru ca fapta safie tipicamai trebuie sase producasi un anume rezultat, adicasase realizeze
sinuciderea sau incercarea
de sinucidere a victimei
- Fara
producerea acestui rezultat fapta va ramane
in stadiul de tentativanepedepsita
in momentul in care se produce sinuciderea sau incercarea
de sinucidere
Fapta se consuma
Forme agravate:
1. Comiterea faptei fata de un minor
- Credem calimita de varsta
de la care un minor poate intelege

semnificatia
actiunii
de
sinucidere, ipoteza
in care agentul nu va raspunde
pentru omor, se va aprecia de la caz la caz de

catre
instanta de judecata
- Daca cel care inlesneste sinuciderea se afara pe poziie de garant, atunci acesta comite un omor
2. Comiterea faptei fata de o persoanacare nu era in stare sa-si

de-a seama de fapta sa ori nu
putea fi stapana
pe actele sale
- Victima, in aceastaipoteza, este una iresponsabila
in conditiile
art. 48 C pen., inclusiv starea de

betie
completa
- Fapta se va incadra
la determinarea sau inlesnirea
sinuciderii dacavictima avea o capacitate

minimalade a intelege

semnificatia
actului suicidar
Pentru formele agravate pedeapsa este intre

3 si 10 ani inchisoare
Sanctiunea:
Delimitarea ntre omor si determinarea sau inlesnirea sinuciderii:
Criterii:
Actul de executare:
- Omor: act de ucidere
- 179: act de sinucidere
Libertatea victimei cu privire la actul de executare:
- Omor: victima nu are libertatea de a se supune actului de executare
- 179: victima poate sa decid realizarea sau nu a actului indiferent de modalitatea in care a fost
determinata
Uciderea din culpa

Forma de baza:
Latura obiectiva: consta in orice activitate material (comisiv sau omisiv) prin care se
provoac moartea unei persoane (aciunea poate consta in neglijenta, nendemanare,
neatenie...)
- Intre activitatea ilicit si moartea victimei trebuie sa existe un raport de cauzalitate
- In cazul infractiunii obstacol de incredinare a unui autovehicul OUG 195/2002 se va analiza in
concreto raportul de cauzalitate, iar daca exista, autorul va rspunde pentru infractiunea rutier in
concurs cu uciderea din culpa
- Analiza unei infractiuni de ucidere din culpa se face din spre rezultat spre actiunea
sanctionabil penal (la omor e invers)
Latura subiectiva: se poate comite din culpa cu sau fr prevedere (se tine cont la sanctiunea
aplicat)
In cazul culpei, la forma de baza a uciderii din culpa, ea se analizeaz ca o culpa general,
bazat pe obligaia si posibilitatea faptuitorului de a prevedea ca fapta ar putea cauza moartea
unei persoane
Culpa concurenta - cnd conduita culpabila a victimei si a autorului, produc mpreuna decesul
victimei
- Are relevana doar in solutionarea laturii civile, fr a influena tipicitatea faptei
- Doar daca se va retine culpa exclusiva a victimei, fapta nu va mai fi tipica
Pluralitatea material-complementar - cnd mai muli autori, din culpa, produc moartea
victimei
Sanctiune: pedeapsa inchisorii de la 1 la 5 ani
Forme agravate:
1. Uciderea unei persoane ca urmare a nerespectarii
dispozitiilor
legale ori a masurilor
de
prevedere pentru exercitiul
unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume
activitati
- Aceastaformaagravatase mai numeste

si culpaprofesionala
Conditii:
- Agentul trebuie sadesfasoare
in concret o profesie, meserie sau o anumitaactivitate

- Trebuie saexiste dispozitii
legale sau masuri
de prevedere pentru exercitiul
profesiei, meseriei
sau activitatii
- Uciderea din culpatrebuie safie savarsita

in timpul exercitiului
profesiei, meseriei sau

desfasurarii
activitatii
poate fi orice persoana

Subiect activ al acestei infractiuni
Uciderea din culpa

in forma agravatase sanctioneaza
de la
Sanctiunea:
2 la 7 ani
Uciderea din culpa comisa de un medic:
Particularitati:
- Prin natura sa, activitatea medicalaprezintaun anumit grad de risc
- Medicul se afla
in pozitia
unei persoane cu obligatii
contrare (rspunde si daca nu a intervenit,
si daca intervenia sa a fost greit)
Se poate delimita o culpade drept comun a medicului supusaregulilor generale si o
culpalegatade actul medical
Tipuri:
- Culpamedicalapropriu-zisa(erori de diagnostic, erori in controlul realizarii
actului medical,
uitarea unor obiecte in corpul pacientilor,
prescrierea unui tratament eronat, lipsa unor indicatii
terapeutice, nerespectarea unor reguli de igiena, etc.)

- ncalcarea
obligatiei
de informare
- Erori organizatorice (lipsa de coordonare a echipei medicale, erori de comunicare intre
membrii
echipei medicale, delegarea unor atributii
in mod eronat, neorganizarea activitatii
de
supraveghere speciale a pacientului atunci cand
starea acestuia o cere, folosirea de personal
necalificat, folosirea de medici extenuati sau epuizati,
folosirea de echipamente defecte sau
instrumentar impropriu actului medical)
Se probeazade regulaprintr-o expertizamedico-legala
este considerat culpabil medicul atunci cand,
intr-un
caz concret, acesta nu a avut

Definitie:
conduita pe care stiinta
medicalaar fi asteptat-o
de la el
Particularitati
ale culpei medicale sanctionate
penal:
tiin
medical
a
stabilit
anumite
standarde
pe
care orice medic trebuie sa le respecte in
ndeplinirea actului medical (la acestea se raporteaza conduita culpabila)
- Daca standardele au fost respectate, chiar daca se produce decesul pacientului, medicul nu va
rspunde penal
si in concret
Standardele medicale se analizeazadiferentiat
1. Evaluarea conduitei culpabile se face ex ante si nu post factum asa cum se intampla

de regula
la faptele din culpa
2. Activitatea medicalaeste guvernatade principiul libertatii
in alegerea tratamentului medical
- Medicul poate propune o alta abordare decat standardul medical tradiional, daca nu expune
pacientul unui risc vadit mai mare dact tratamentul clasic recomandat
3. O influenta importantaasupra standardului medical o are si existenta unor resurse materiale
- Nu este culpa medical, daca medicul folosete un echipament medical depit, deoarece statul
nu i ofer un instrumentar mai bun
4. Conduita medicalase raporteazasi la obligatia
de pregatire
permanentaa medicului
5. Culpa medicului pentru activitatile
cu un risc crescut pentru sanatatea

pacientului se apreciaza
in fiecare caz concret prin raportare la mijloacele folosite de medic si nu la rezultatul produs
- Se analizeazaca o obligatie
de mijloc, nu ca una de rezultat
Eroarea
de
diagnostic,
de
principiu, nu este sanctionabila
penal, deoarece nu ar trebui sa-i
imputam
medicului limitele la care a ajuns medicina
- Dacael a respectat protocoalele de diagnostic si,
in ciuda acestui aspect, s-a inselat

cu privire la
boala de care suferapacientul, desi existao eroare de diagnostic, aceasta nu echivaleazacu o
culpacu semnificatie
penala
2. Uciderea din culpacomisade un conducator

de vehicul cu tractiune
mecanicaavand
in
sange
o imbibatie
alcoolicapeste limita legalasau care se afla

in stare de ebrietate
Conditii:
- Uciderea din culpasafie comisade un conducator
de vehicul cu tractiune
mecanica
- Conducatorul
trebuie safie in stare de ebrietate sau cu o imbibatie
alcoolicapeste limita legala

care uciderea din culpaeste comisade un sofer
aflat sub influenta unor substante

In cazul in
stupefiante se va retine
un concurs de infractiuni
intre
art. 178 alin. 2 CP (culpa profesional) si
infractiunea
rutieraincriminata
in art. 87 alin. 2 din O.U.G. 195/2002 (conducere sub influena
unor substantele stupefiante)
Prin RIL s-a decis ca infractiunea de ucidere din culpa in aceasta forma agravat absoarbe
infractiunea de conducere a unui autovehicul cu depirea limitelor legale ale alcoolemiei
- Daca conductorul se afla sub influena alcoolului, dar nu depsesete limita legal (peste 0,8
grame la mie, alcool pur in litru de snge) si ucide din culpa o persoana, fapta intra pe art. 178 al.
2 CP, deoarece a nclcat msurile de prevedere in desfurarea anumitei activiti
Uciderea din culpa

in aceastaforma agravatase sanctioneaza
cu pedeapsa
Sanctiunea:
inchisorii
de la 5 la 15 ani
3. Uciderea din culpacomisade orice altapersoanain exercitiul

profesiei sau meseriei si
care se afla
in stare de ebrietate
Conditii:
- Fapta trebuie comisade o persoana
in exercitiul
profesiei sau meseriei
- Legiuitorul enumeradoar exercitarea unei profesii sau meserii, asa canu intra
in aceasta
categorie si exercitiul
unei alte activitati
- Faptuitorul
trebuie sase afle in stare de ebrietate
Uciderea din culpa

in aceastaforma agravatase sanctioneaza
cu pedeapsa
Sanctiunea:
inchisorii
de la 5 la 15 ani
4. Uciderea din culpaa douasau mai multe persoane

Este o formaagravatageneralaaplicabilatuturor celorlaltor forme de ucidere din culpa
- Este o unitate legala
sau
Uciderea a douasau mai multe persoane trebuie safie rezultatul unei singure actiuni
omisiuni
unic, unele dintre victime nu au decedat, se va retine
Dacaurmare a unui proces executional

pentru fiecare victimacare nu a decedat cate
o infractiune
de vatamare
corporaladin culpa, in
concurs cu uciderea din culpaa douasau mai multe persoane
Uciderea din culpa

in aceastaformaagravatase sanctioneaza
cu un plus de pana
la
Sanctiunea:
3 ani inchisoare
la maximul pedepselor prevazute

la forma de bazasau la oricare din formele
agravate
Infractiuni contra integritatii corporale si a sntii persoanei

Integritatea fizica a persoanei este de principiu disponibil
Integritatea fizica a persoanei este de principiu un drept intangibil (cu limite rezonabile)
Textul se refer la integritate corporal (in sens biologic) si sntate (att fizica cat si psihic)
- Comparatia se face intre starea de sntate naintea agresiunii, si starea victimei dup agresiune
(ex.: fapta de vatamare corporal grav va fi tipica daca victimei i s-a cauzat pierderea unui
ochi, chiar daca victima nu putea sa vad cu acel ochi
Criterii de evaluare:
- Criteriul curator sau a duratei ingrijiriilor medicale
- Criteriul fizico-patologice sau a gradului vatamarii provocate
- Criteriul socio-economic sau al gradului pierderii sau reduceri capacitatii de munca
Loviri sau alte violente

Este o infractiune de rezultat dar conceptual este de pericol (ex. daca agresorul loveste victima,
nu conteaz daca i-a provocat sau nu suferine pentru ca fapta sa fie tipica)
- In cazul lovirilor suferit fizica este prezumat
- In cazul altor violente victima trebuie sa fac dovada ca i sa cauzat o suferint fizica (nu exista
tentativ)
Actul de executare are un caracter material, fizic, dar poate sa constea si intr-o aciune psihic
Lovirile foarte uoare sau suferinele fizice de foarte mic intensitate nu antreneaz
rspunderea penal
Latura subiectiva: fapta se poate comite cu intenie directa sau eventuala (nu se poate cu
preterintentie)
Se sanctioneaza cu inchisoare de la o luna la 3 luni
Aspecte procesuale: actiunea penal se pune in micare la plngere prealabila si opereaz

impacarea partilor
Formele agravate:
A. Savarsita asupra unui membru de familie
- Membru de familie (art. 149 in. 1) soul sau o ruda apropiat daca locuiete si gospodareste
mpreuna cu faptuitorul
- In sarcina autorului nu se poate retine si circumstanta agravanta general a comiterii faptei
asupra membrilor de familie
- Se poate urmri si din oficiu (impacarea partilor inlatura rspunderea penal)
B. Fapta a pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare cel mult 20 de zile de ngrijiri
medicale
- Este suficient o singura zi de ngrijiri medicale pentru realizarea tipicitatii acestei forme
agravate
- Se poate comite cu intenie directa, eventuala, dar si cu preterintentie (atunci cnd intenia
iniial a fost de a lovi victima astfel nct sa nu aib nevoie de ngrijiri medicale, dar in concret
se produce din culpa urmarea specifica acestei forme agravate)
- Se urmrete doar la plngere prealabila si opereaz impacarea partilor
C. Fapta a pricinuit o vatamare unui membru de familie ce necesita pentru vindecare cel mult 20
de zile de ngrijiri medicale
- Se poate urmri si din oficiu (impacarea partilor inlatura rspunderea penal)
Pe NCP circumstantele sunt incluse in infractiunea de violente in familie
Vatamarea corporal
Particularitatea consta in durata ingrijiriilor medicale care trebuie sa se situeze ntre 21-60 de
zile inclusiv
Se poate comite cu intenie directa, intenie indirect sau preterintentie
Se urmrete la plngere prealabila si opereaz impacarea partilor
Forma agravat:
Atunci cnd fapta este savarsita asupra unui membru de familie
- Membru de familie (art. 149 in. 1) soul sau o ruda apropiat daca locuiete si gospodareste
- In sarcina autorului nu se poate retine si circumstanta agravanta general a comiterii faptei
asupra membrilor de familie
- Se urmareste din oficiu (impacarea partilor inlatura rspunderea penal)
Nu mai exista pe NCP
Vatamarea corporal grav

Fapta prin care s-au pricinuit integritatii corporale sau sntii victimei o vatamare care
necesita mai mult de 60 de zile de ngrijiri medicale
- Victima trebuie sa fi avut nevoie de cel puin 61 de zile de ngrijiri medicale
Fapta este una comisiv dar se poate comite si prin omisiune
Se poate comite cu intenie eventuala sau preterintentie (intenia directa este absorbit in
tentativa de omor)
Daca este comis asupra unui membru de familie se va retine circumstanta agravanta general
de la art. 75 al. 1 lit. b CP
Forme agravate:
1. Pierderea unui simt sau organ, ncetarea funcionarii acestora, o infirmitate fizica sau psihic
permanenta, sluirea, avortul ori punerea in primejdie a vieii persoanei
- In cazul avortului nu conteaz daca autorul cunoate imprejurarea ca victima este nsrcinat
- In cazul avortului, fapta poate fi comisa doar cu preterintentie (daca autorul a urmrit sau
acceptat avortul, fapta intra pe textul infractiunii de ntrerupere a cursului sarcinii; daca
urmrete sau accepta atat vatamarea corporal grav cat si ntreruperea cursului sarcinii, se va
retine un concurs intre cele doua)
- In cazul punerii in primejdie a vieii persoanei, fapta poate fi comisa doar cu preterintentie
2. Cnd fapta este comisa in scopul producerii consecinelor de la art. 182 al. 1 si 2 pentru a
sanciona mai grav comiterea vatamarii corporale grave cu intenie directa
Este incriminata si tentativa doar la aceasta forma agravat
Loviturile sau vatamarile cauzatoare de moarte

Are subiect activ general
Este o infractiune comisiv care se poate comite si prin omisiune
Se poate comite doar cu preterintentie
Trebuie sa existe un raport de cauzalitate intre lovire si moartea victimei
Este posibila participaia in toate formele ei
- Rezultatul mai grav, din culpa este imputabil tuturor participantilor
Tentativa nu este posibila
Se sanctioneaza cu nchisoarea de la 5-15 ani
Delimitarea LVCM de omor:
Aciunea sau inactiunea infractional
- In cazul omorului aciunea trebuie sa fie apt de a produce in mod obinuit decesul
- In cazul LVCM aciunea nu produce in mod obinuit decesul
Raportul de cauzalitate
- In cazul omorului procesul cauzal este linear
- In cazul LVCM procesul cauzal nu este linear fiind prezeni si ali factori cauzali
Poziia psihic
- In cazul omorului acesta se comite cu intenie
- In cazul LVCM acesta se comite cu preterintentie
Vatamarea corporal din culpa

Este incriminata fapta celui care din culpa produce o vatamare corporal care necesita pentru
vindecare mai mult de 10 zile de ngrijiri medicale
Se urmrete la plngere prealabila si opereaz impacarea partilor
Forme agravate:
1. Cnd fapta a avut vreo urmare specifica vatamarii corporale grave

- Se urmrete din oficiu
2. Cnd fapta este urmarea nerespectarii dispoziiile legale sau a msurilor de prevedere in
exercitarea unei profesii sau meserii, ori in ndeplinirea unei anumite activiti
- Se urmrete la plngere prealabila, opereaz impacarea partilor
3. Cnd fapta a avut vreo urmare specifica vatamarii corporale grave si in acelai timp este
urmarea nerespectarii dispoziiile legale sau a msurilor de prevedere pentru exercitiul unei
profesii sau meserii, ori in ndeplinirea unei anumite activiti
- Se urmrete din oficiu, dar opereaz impacarea partilor
4. Cnd fapta este urmarea nerespectarii dispoziiilor legale sau a msurilor de prevedere pentru
exercitiul profesiei sau meserii, ori in ndeplinirea unei anumite activiti, indiferent de
gravitatea urmarilor, iar autorului se afla in stare de ebrietate
- Se urmrete din oficiu
ntreruperea cursului sarcinii

Se incrimineaza avortul prin orice mijloace, svrite in vreuna dintre urmtoarele imprejurari:
A. In afara instituiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate in acest sens
B. De ctre o persoana care nu are calitatea de medic de specialitate
C. Daca vrstra sarcinii a depit 14 saptamni
Actiunea:
orice manopera avortiva
Soul mamei sau tatl are poziie de garant

Momentul consumarii infractiunii este cel al intreruperii cursului sarcinii, indiferent daca ftul
supravietuieste sau nu
Latura subiectiva: se poate comite cu intenie directa sau indirect
In cazul activitilor mamei, cu grad mare de risc pentru sarcina, acestea nu au caracter
infractional
Fapta se urmrete din oficiu
Tentativa se pedepseste
- Daca sunt gemeni si n urma manoperelor avortive unul moare si cellalt supravietuieste si se
nate la termen --> tentativa
- Daca sunt gemeni si in urma manoperelor avortive unul moare si cellalt supravietuieste dar se
ntrerupte cursul nasterii --> forma consumat
Forme agravate:
1. ntreruperea cursului sarcinii s-a realizat fr consimtamantul femeii nsrcinate
2. ntreruperea cursului sarcinii (cu sau fr consimtamant) a cauzat femeii o vatamare corporal
grav
- Se comite cu preterintentie
3. ntreruperea cursului sarcinii a avut ca urmare moartea femeii nsrcinate
- Se comite cu preterintentie
Cauze justificative speciale:
1. ntreruperea sarcinii era necesar pentru a salva viaa, sntatea sau integritatea corporal a
mamei de la un pericol grav si iminent si care nu putea fi inlaturata altfel
- Cauza justificativa poate opera pana la declanarea durerilor nasterii

2. ntreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, chiar daca sarcina a depit
14 saptamni
- Cauza justificativa poate opera pana la declanarea durerilor nasterii
- Motivele terapeutice pot privi sntatea femeii sau a copilului
Avortul etic:
Fapte penale care permit retinerea avortului etic:
- Violul, actul sexual cu un minor, incestul
Nu este necesar ca fapta sa constituie infractiune
Nu este necesar cunoaterea sau descoperirea autorului faptei de natura penal
Limita temporara pana la care poate opera cauza justificativ a avortului etic este viabilitatea
fatului
Avortul eugenic - cnd fatul sufera de diferite maladii sau boli care sun cunoscute anterior
nasterii
3. Cnd femeia nsrcinat se afla in imposibilitatea de a-si exprima voina, iar ntreruperea
cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit prevederilor legale
- Nu se va putea aplica in cazul in care exista o opoziie a mamei in sensul nerealizarii avortului,
chiar daca aceasta ajunge ulterior in imposibilitatea de a-si exprima voina, iar avortul se
impunea din motive terapeutice
- Nu poate opera in cazul avortului etic
- Poate opera doar in cazuri exceptionale in cazul avortului eugenic
SEMINAR:
- Intr-o zi de ngrijire medical trebuie sa existe mcar un act medical care trebuie sa fie de o
minima complexitate (ex. administrare de pastile nu intra la zile de ngrijiri medicale)
NCP Vatamarea fatului

NCP art. 201 ntreruperea cursului sarcinii (femeia nu se pedepseste)
Fapta comisa in timpul nasterii si intervine moartea fatului
- Este sanctionata si fapta din culpa
- Este sanctionata si fapta mamei (din culpa)
Fapta comisa in timpul nasterii si intervine vatamarea ulterioar sau moartea ulterioar a fatului
- Este sanctionata si fapta mamei (din culpa)
Fapta comisa in timpul sarcinii dar vatamarea sau moartea se produc dup natere
- Femeia nsrcinat nu se pedepseste
Infraciuni contra libertatii persoanei
Libertatea persoanei este de principiu intangibila si disponibil
Lipsirea de liberatate in mod ilegal

Subiect pasiv: poate fi orice persoana (nu conteaz capacitatea de deplasare)
Latura obiectiva:
- Este comisiv dar se poate comite si prin omisiune
- Lipsirea de libertate trebuie sa aib o anumit durata minima ca sa se realizeze tipicitatea (se ia
in considerare si gravitatea rezultatului)
Momentul consumarii este atunci cnd persoana a nceput a fi lipsit de libertate (momentul
epuizrii este atunci cnd persoana este eliberat)
Lipsirea de libertate trebuie sa fie reala (sa nu aib posibilitati evidente de a se elibera)
In cazul omorului, vatamarii corporale, violului trebuie sa mai existe o aciune sau un context
din care sa reiasa privarea de liberatate
- Daca actul de lipsite de libertate depete durata actului de executare a celeilalte infractiuni
comise cu violenta, se va retine un concurs
Chiar si in cazul in care victima nu constientizeaza faptul ca este lipsit de libertate, fapta este
tipica
Lipsirea de libertate trebuie sa aib un caracter ilegal
- Dreptul de educaie
- Msuri procesuale sau executarea unei pedepse
Fapta se comite cu intenie directa sau eventuala
Formele agravate:
1. Prin simulare de calitati oficiale
- Calitati care i-ar da dreptul sa priveze de libertate o persoana
2. Prin rapire
- Circumstanta reala, se refer la procedeul folosit de infractor prin ducerea mpotriva voinei
victimei intr-un alt loc
- Infractiunea de trafic de persoane absoarbe forma agravat de lipsite de liberatate
3. De o persoana inarmat
- Nu conteaz daca a folosit arma sau nu
- Daca are o arma propriu-zisa este suficient sa o aib la ndemn pentru a realiza tipicitatea
acestei forme agravate
- Daca are o arma asimilata trebuie ca aceasta sa fie folosit pentru a realiza tipicitatea acestei
forme agravate
4. De doua sau mai multe persoane mpreuna
- Se numr coautorii sau complici concomiteni
5. Daca in schimbul eliberrii se cere un folos material sau orice avantaj
- Fapta absoarbe in coninutul sau infractiunea de santaj
6. Cnd victima este minora
- Victima trebuie sa aib vrstra sub 18 ani in momentul consumarii faptei, chiar daca la
momentul epuizrii aceasta este majora
7. Daca victima este supusa unei suferine
- Absoarbe infractiunea de loviri sau alte violente
- Vatamarea corporal si vatamarea corporal grav se retin in concurs
8. In cazul in care sntatea sau viata victimei este pus in pericol
- Se poate comite doar cu preterintentie
- Tentativa se pedepseste
9. Lipsirea de liberatate comisa in scopul de a obliga victima la practicarea prostitutiei
10. Daca pentru eliberarea persoanei se cere in orice mod ca statul sau o persoana juridic, o
organizaie internaional sau interguvernamentala sau un grup de persoane sa ndeplineasc sau
nu ceva
- Absoarbe infractiunea de santaj
11. Comisa de o persoana care face parte dintr-un grup organizat
12. Daca a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei
Violarea de domiciliu
Locuina este locul ales de o persoana pentru a-si desfura viaa privat, indiferent daca este
temporar sau permanent, si indiferent de destinaia spatiului
Subiectul activ este general
- Poate fi si o persoana juridic
Pentru ca patrunderea sa fie violare de domiciliu victima trebuie sa foloseasc efectiv spaiul
(indiferent de dreptul de proprietate)
Consimtamantul trebuie sa provina de la o persoana responsabila si care are dreptul de a
permite sau interzice intrarea altei persoane in locuina
- In cazul unor locuine comune, consimtamantul unui singur locatar este suficient
Patrunderea trebuie sa se fac fr drept
Se poate comite cu intenie directa sau eventuala
Tentativa nu se pedepseste
Se urmrete la plngere prealabila, opereaz impacarea partilor
Forme agravate:
1. Fapta se savarseste
de o persoana
inarmata(se mentine
in NCP).
2. De douasau mai multe persoane impreuna
(nu se mai mentine

in NCP)
3. n timpul noptii
(se mentine
in NCP)
- Conteaz daca este noapte efectiv sau nu
- Autorul nu trebuie sa beneficieze de faptul ca este noapte afara
4. Prin folosirea de calitati
mincinoase (se mentine
in NCP)
Sanctiunea: nchisoare de la 3-10 ani
Amenintarea
saprotejeze libertatea psihicaa unei
Prin incriminarea acestei fapte, legiuitorul a urmarit
persoane
Subiect pasiv: poate fi doar o persoana fizica
directasau eventuala
Latura subiectiva: fapta se comite cu intentie
Infractiunea
se sanctioneaza
de la 3 luni la 1 an sau cu
Sanctiunea:
amenda. Fapta prezintao particularitate din punct de vedere sanctionator,
si anume faptul ca
sanctiunea
nu poate depasi
cuantumul pedepsei infractiunii
cu care s-a amenintat
Aspecte
procesuale:
Infractiunea
se
urmareste
la
plangere
prealabila,
iar
impacarea
partilor
inlatura
raspunderea
penala
Poate fi adresatadirect sau indirect subiectului pasiv
de amenintare
trebuie sase refere la savarsirea

unei infractiuni
sau a unei fapte

Actiunea
pagubitoare
(faptacauzatoare de prejudicii materiale, nu si morale)
trebuie safie determinata, in

sensul caagentul trebuie saarate in mod precis
Amenintarea
raul
cu care se ameninta,
sau cel putin
determinabila, atunci cand
cel amenintat
poate sa-si
reprezinte raul
cu care este amenintat
cu suportarea acestor consecinte trebuie saaibaun caracter injust

Amenintarea
Consecintele
trebuie
safie iminente sau sase produca
in viitorul apropiat
- Daca dup amenintare, in aceasi imprejurare se realizeaza si actiunea la care s-a ameninat,
atunci infractiunea este absorbit in infractiunea cu care s-a ameninat (ex.: agentul amenin
victima ca o va ucide, ceea ce si face in momentul urmtor)
cu care se ameninta pot sapriveascapersoana amenintata
sau chiar sotul
Consecintele
sau o rudaapropiata
- Ruda apropiat (art. 149 CP): ascendenti, descendentii, fraii si surorile, copii acestora, precum
si persoanele devenite prin adopie astfel de rude
trebuie saaibaaptitudinea de a produce o stare de temere, safie de natura
Actul de amenintare
saalarmeze victima
- Nu conteaz daca victima este mai curajoasa sau nu
de pericol, fapta se consuma

in momentul comiterii amenintarii
de naturaa
Fiind o infractiune
alarma victima, imprejurare
adusala cunostinta
victimei in orice mod
Santajul
Valoarea socialaprotejataeste libertatea psihicaa persoanei
nu acoperatoate formele de constrangere
la o anumita
Textul de incriminare al santajului
conduita(ex. beneficiu nepatrimonial, conduitasexuala)
- Trebuie ca subiectul activ sa dobandeasca in mod injust un folos
Subiectul activ este general: fapta poate fi comisasi de o persoanajuridica

Subiectul pasiv este doar o persoanafizica
- Persoana juridic nu poate fi subiect pasiv
Latura subiectiva: Din cauza scopului special cu care se realizeazaactul de constrangere,

santajul
se comite doar cu intentie

directa
Tentativa
de
santaj
nu
este
incriminata
Infractiunea
se pedepseste
de la 6 luni la 5 ani
Sanctiunea:
de santaj
este o infractiune
comisiva, in concret, se poate comite si prin omisiune

Infractiunea
de constrangere
trebuie sase realizeze prin violenta sau amenintare

(care sunt
Actiunea
absorbite in coninutul infractiunii de santaj)
- Violenta = doar art. 180 al. 1 si 2 (181, 182 se retin in concurs)
- Amenintare
= 193
de constrangere
trebuie safie exercitataasupra victimei pentru a o sili sa

Actiunea
indeplineasca
conduita impusasau pretinsade faptuitor,
si anume:
- Sadea, safaca, sanu facasau sasufere ceva
satisface sau nu pretentia
Tipicitatea faptei se realizeazaindiferent dacapersoana santajata

faptuitorului
Fapta
trebuie comisapentru ca faptuitorul
sadobandeasca
in mod injust un folos pentru sine
sau pentru altul

- Ceea ce legiuitorul sanctioneaza
este dobandirea
in mod injust a unui folos si nu faptul daca

acel folos este injust sa nu
Forme agravat:
1. Fapta are ca formaagravataipoteza in care santajul
se comite prin constrangere
si aceasta
consta
in amenintarea
cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare

pentru persoana amenintata,
pentru sotul
acesteia sau pentru o rudaapropiata.
Forma agravatase sanctioneaza
de la 2 la 7 ani
Sanctiunea:
2. Cand fapta este comisa de o persoana care are calitatea de subiect activ al unei infractiuni de
corupie
de la 7 la 12 ani
Sanctiunea:
Delimitare intre santaj sau tlhrie
Ipoteza santajului
comis prin constrangerea
unei persoane sadea un bun

A. Faptele se diferentiaza
prin natura obiectului juridic protejat, talharia

este o infractiune
contra
patrimoniului, iar santajul
este o infractiune
contra libertatii
persoanei
B. Aceste infractiuni
se delimiteazaprin concomitenta actului de constrangere
cu cel de remitere
a bunului. La talharie,
victima remite bunul imediat sau in timpul realizarii
actului de
constrangere,
pe cand
in
cazul santajului
existaun interval de timp intre

momentul realizarii
constrangerii
si cel in care victima trebuie sa

indeplineascacerinta agresorului
C. O altadiferenta este datade existenta unei libertati

limitate de decizie a victimei generate de
actualitatea si iminenta pericolului cu care este constransa,
in caz de talharie,
sau de
eventualitatea unui pericol viitor, in cazul santajului
D. Momentul consumarii:
Talharia
se consuma
in momentul luarii
bunului in scopul insusirii
pe
nedrept; Santajul
se consuma
in momentul realizarii
actului de constrangere
cu acel scop special,

indiferent de realizarea sau nu a conduitei cerutade santajist
Violarea secretului corespondenei

Subiectul activ: este general
Subiect pasiv: expeditor/destinatar
se comite cu intentie
Latura subiectiva: fnfractiunea
Latura
obiectiva:
este
o
infractiune
comisiv,
dar
in
concret se poate comite si prin omisiune;
Fapta poate fi comisa prin mai multe modaliti:

1. Deschiderea fr drept a unei corespondenei adresate altuia
- Fapta este tipica daca agentul deschide corespondenta, fara sa o citeasc
- Fapta nu este tipica daca agentul citete coninutul corespondenei fr sa o deschid
- Dreptul la inviolabilitatea secretului corespondenei este disponibil, daca exista consimtamant
fapta nu mai este tipica
- Fapta se retine si in cazul sotilor
2. Interceptarea fr drept a unei convorbiri efectuate prin telefon, telegraf sau alte mijloace de
transmitere la distan
3. Sustragerea fr drept a unei corespondene
4. Distrugerea fr drept a unei corespondene
5. Retinerea fr drept a unei corespondene
6. Divulgarea continutului corespondenei chiar daca a fost trimisa sau deschis din greeal, sau
divulgarea continutului unei convorbiri sau comunicari interceptate, chiar in cazul in care au fost
luate la cunotin din ntmplare
- Beneficiarul corespondenei poate divulgare oricnd coninutul, chiar in ciuda unei interdicii
venite din partea expeditorului
Infractiunea
se pedepseste
Sanctiunea:
se urmareste
la plangere
prealabila, iar impacarea

partilor
Aspecte procesuale: Infractiunea

inlatura
raspunderea
penala, atat in
forma de bazacat si in
forma agravata
Forma agravat:
care are obligatia

legalade a respecta secretul profesional si
Dacaeste comisade un functionar
confidentialitatea
informatiilor
la care are acces

- Faptuitorul trebuie sa fie un salariat al unei persoane juridice
- In aceasta forma agravat, fapta nu poate fi comisa de o persoana juridic, daca salariatul
comite fapta in interesul persoanei juridice, aceasta va rspunde pentru comiterea faptei in forma
de baza, iar salariatul rspunde pentru forma agravat
Divulgarea secretului profesional

preexistenta: intre
faptuitor
si victimasafi intervenit in prealabil o legatura

cu
Conditie
caracter profesional
Subiectul activ special: ex.: avocat, medic, preot, psiholog
- Infractiunea
nu se poate comite de o persoanajuridica

in calitate de autor (scopul incriminarii
este protejarea vieii private a persoanei fizice)
Latura subiectiva: Infractiunea
Coautoratul nu este posibil, deoarece obligatia
de a pastra
secretul profesional este
Participatia:
una personala
Infractiunea
se pedepseste
de la 3 luni la 2 ani sau amenda

Sanctiunea:
se urmareste
la plangere
prealabila, iar impacarea

partilor

inlatura
raspunderea
penala
Tentativa nu este incriminata
este una comisiva, ea se poate comite si prin omisiune

Infractiunea
in momentul in care se divulgadatele secrete fara
drept, de naturaa produce
Fapta se consuma
prejudicii persoanei vatamate
Conditii:
1. Trebuie saexiste o actiune
de divulgare de date cu caracter secret

- Au caracter secret orice fel de fapte, imprejurari,
manifestari,
legate de viata personalaa cuiva
care, prin natura lor, prin vointa celui la care se refera, sau potrivit legii, nu trebuie cunoscute de
alte persoane
2. Divulgarea trebuie sase facafara
drept
- Pot fi divulgate daca persoana consimte sau daca exista o obligaie legal (nedenuntarea)
- Pot fi divulgate date in scop didactic, dacaidentitatea persoanei nu este dezvaluita

3. Divulgarea trebuie safie de naturaa-i aduce prejudicii
- Aptitudinea divulgarii
de a aduce prejudicii persoanei se analizeaza
in concret - Nu este
obligatoriu sase si produca
in concret aceste prejudicii
- Prejudiciile pot fi de orice natura, moralasau patrimoniala
Infractiuni cu privire la viata sexual

Violul
Valoarea socialalezataeste libertatea sexualaa unui persoane
este reprezentat de corpul persoanei, iar subiectul pasiv

Obiectul material al acestei infractiuni
este o persoana
de viol este o infractiune
complexaatunci cand
mijlocul de constrangere
este
Infractiunea
incriminat ca o faptadistincta
poate fi comisade orice persoana(femeie sau barbat)
Subiectul activ este general: Infractiunea

Subiect pasiv orice persoanafizica
- Violul intre
soti este incriminat
Participatia
este posibila
in toate formele
Latura subiectiva: Fapta se comite cu intentie
directa
Sanctiunea:
Infractiunea
se sanctioneaza
intre
3 si 10 ani si interzicerea
unor drepturi
in forma de baza se urmareste

la plangere
prealabila, dar nu
opereaza
impacarea
partilor
act sexual de orice natura

Actiunea:
- Decizia nr. III din 23 mai 2005, a hotarat
caprin act sexual de orice natura, susceptibil a fi
incadrat
in
infractiunea
de viol, se intelege:

orice modalitate de obtinere
a unei satisfactii
sexuale
prin folosirea sexului sau actionand
asupra sexului, intre

persoane de sex diferit sau de acelasi
sex
- Include raportul sexual normal heterosexual, relatiile
sexuale intre
persoane de acelasi sex,
actele sexuale anale sau orale, obtinere
a unei satisfactii
sexuale
- Nu conteaza satisfactia sexuala obtinuta, ci trebuie sa existe un act de penetrare cu caracter
sexual (drept caracteristicaa actului sexual de orice naturaspecific violului)
Conditii:
1. Trebuie sa existe un act de penetrare cu caracter sexual
- Actul de penetrare trebuie sa aib caracter sexual din perspectiva victimei
- Actul de penetrare se poate realiza prin conjunctia
corporaladintre victimasi agresor sau prin
folosirea unui corp strain
- Fapta este tipicasi atunci cand

victima este constransa
sarealizeze ea actul de penetrare asupra
agresorului, faptuitorul
avand
o atitudine pasivadin perspectiva realizarii
actului sexual
- Actul sexual asupra unei alte persoane decat cea care o constrange
se ncadreaz tot la
infractiunea de viol
2. Actul sexual trebuie sase realizeze fara
consimtamantul
victimei
Legiuitorul
enunta
expres
care
sunt
modalitatile
prin
care se apreciazadacaactul sexual a fost
realizat fara
consimtamantul
victimei, si anume atunci cand
se realizeaza, fie prin
constrangerea
ei, fie profitand

de imposibilitatea de a se apara
sau de a-si exprima vointa
poate fi de naturafizica(folosirea de violente),

caz in care infractiunile
Constrangerea
incriminate de art. 180 si 181 sunt absorbite in continutul
infractiunii
de viol
- Dacaviolentele
au o anumitaintensitate (produc urmarile
de la vatamare
corporalagrava),
fapta va avea un caracter agravat
poate fi si de naturapsihica
Constrangerea
- Constrangerea
trebuie comisa
in scopul savarsirii
actului sexual
- Violul prin surprinderea victimei - se profita de eroarea victimei (nu este incriminata in RO)
de imposibilitatea ei de a se apara
sau de a-si exprima vointa
Profitand
- Daca autorul nu a cunoscut ca victima este in imposibilitatea de a-si exprima voina sau de a se
apara, fapta nu va fi tipica, deoarece agentul nu a profitat de starea in care se afla victima
- Cazul minorilor, bolnavilor psihici - de regula este viol (nu are caracter infractional daca
victima nelege semnificatia actului sexual si consimte)
Forme agravate:
1. Fapta a fost savarsita
de douasau mai multe persoane impreuna
- Se iau in considerare coautorii si complicii concomiteni

- Pentru realizarea tipicitatii formei agravate nu conteaz daca toti participanii rspund din
punct de vedere penal
2. Victima se afla
in ingrijirea,
ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului
- Nu se cere ca autorul sa aib o anumit calitate special (medic, tutore, educator), trebuie ca in
concret sa desfoare o astfel de activitate
3. Victima este un membru de familie
- Membru de familie (art. 149 in. 1) - soul sau o ruda apropiat, daca locuiete si gospodareste
4. S-a cauzat victimei o vatamare
corporalagrava
- Se poate comite doar cu preterintentie (daca autorul vizeaz atat violul cat si vatamarea
corporal grav, se va retine concurs cu forma de baza a violului)
- Dacaaceastaurmare mai grava, respectiv vatamarea
corporalagrava, se produce din culpa,

autorul dorind doar savioleze victima, atunci fapta va fi incadrata
in continutul
acestei forme
agravate
Aceste forme agravate se sanctioneaza
de la 5 la 18 ani si
Sanctiunea:
interzicerea unor drepturi
5. Victima nu a implinit
varsta
de 15 ani
- Poate fi comisa in doua modaliti: cnd nu exista consimtamantul minorului, sau cnd exista
consimtamantul minorului (este tot viol, deoarece consimtamantul nu este valabil, provenind de
la un minor care nu nelege semnificatia actului sexual; se analizeaz in concreto)
Aceastaformaagravatase pedepseste
Sanctiunea:
6. Fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei
- Forma de vinovaie este preterintentia
- Credem ca, in cazul infractiunilor
complexe, tentativa este posibilala forma agravata

praeterintentionata
in masura
in care este posibilala infractiunea
in forma de baza
Aceastaformaagravatase pedepseste
Sanctiunea:
interzicerea unor drepturi.
Actul sexual cu un minor

Subiectul pasiv este special, si anume, un minor
este dat, pe de o parte, de

Laura obiectiva: Elementul de particularitate al acestei infractiuni
existenta unui consimtamant
la actul de naturasexuala, iar de pe altaparte, de varsta
victimei,
persoanasub 15 ani, sau intre
15 si 18 ani, dacaexistao relatie
particulara
intre autor si victima
O modalitate asimilataeste reprezentatasi de actul sexual, de orice natura, cu o persoanade

sex diferit sau de acelasi sex intre
15 si 18 ani, dacaeste savarsita
de tutore sau curator ori de
catre
supraveghetor, ingrijitor,
medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa,

ori dacafaptuitorul
a abuzat de increderea
victimei sau a abuzat de autoritatea sau influenta sa

- Daca faptuitorul a obinut consimtamantul fara sa se foloseasc de aceasta situaie particular,
fapta nu este infractiune
Pentru modalitatea asimilata, este necesar ca subiectul activ sase foloseascade calitatea sa sau
saabuzeze de increderea
sau autoritatea ori influenta sa asupra victimei, pentru a obtine
consimtamantul
minorului
- Persoanade incredere
este acea persoanafata de care agentul are o relatie

particulara
sufleteasca, in sensul castie
case poate baza pe sprijinul moral si material al acesteia si ca
sfaturile sau sugestiile care vin de la aceastapersoanasunt sincere
- Persoana care are influenta
este acea persoanacare poate determina cu usurinta
un anumit
comportament, victima ascultand
si urmand
sfaturile acestei persoane fara
a pune prea multe
intrebari
- Persoana care a abuzat de autoritate este o persoanacareia

minorul ii este subordonata
in
orice fel (sef,
director, etc.)
Latura subiectiva: Fapta se poate comite cu intentie
Pedeapsa inchisorii
de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi

Sanctiunea:
Forme agravate:
1. Dacaactul sexual cu o persoanacare nu a implinit
18 ani a fost determinat de oferirea sau

darea de bani ori de alte foloase de catre
faptuitor,
direct sau indirect, victimei

- Daca victima solicita aceste foloase, fapta nu va mai fi tipica in aceasta forma agravat
2. Dacatoate faptele de la art. 198 alin. 1-3 C pen., mai exact de act sexual cu un minor conform
celor mai sus enuntate,
au fost comise in scopul producerii de materiale pornografice

- Forma de vinovaie este intenia
- Nu are important daca s-au realizat materialele pornografice (tipicitatea acestei forme agravate
este ndeplinit in momentul realizarii actului sexual cu acest scop)
3. Daca toate faptele de act sexual cu un minor au fost comise in scopul producerii de materiale
pornografice si dacapentru realizarea acestui scop s-a folosit constrangerea
- Constrangerea trebuie exercitata in scopul de realizare a materialelor pornografice

4. Daca fapta a fost comisade o persoanacare asigura ingrijirea,
ocrotirea, educarea, paza sau

tratamentul minorul care nu implinise
15 ani
- Privete situaia in care minorul de sub 15 ani poate da un consimtamant valabil, daca nu fapta
este viol
5. Daca s-a comis un act sexual cu un minor sub 15 ani si fapta a fost comisa
in scopul producerii
de materiale pornografice si s-a cauzat victimei o vatamare
corporalagrava
- Fapta se comite doar cu preterintentie
6. Daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei
Seductia
este barbatul
apt, din punct de vedere fiziologic, saconsume

Subiect activ al acestei infractiuni
un raport sexual firesc
- Nu poate fi comisa de o persoana juridic
Subiectul pasiv este femeia mai micade 18 ani
este comisivasi consta

in realizarea, prin promisiuni de
Latura obiectiva: Infractiunea
casatorie,
a unui raport sexual cu o minora

Fapta este tipicadoar dacavictima este determinatala un raport sexual firesc si nu la un act
sexual de orice natura
trebuie saaibaun caracter determinant in obtinerea
consimtamantului

Promisiunea de casatorie
victimei la raport sexual
- Daca victima se ofer brbatului cu intenia de a-l convinge sa se cstoreasc, fapta nu mai
este tipica
- Daca consimtamantul este obinut prin alta modalitate decat promisiunea de cstorie, fapta nu
mai este tipica
- Daca ulterior raportului sexual brbatului nu i este imputabila nencheierea casatoriei, fapta nu
mai este tipica
Daca promisiunea de casatorie se face unei persoane sub 15 ani, infractiunea de seductie este
abosrbita in infractiunea de act sexual cu un minor
- Daca victima are intre 15-18 ani si sunt ndeplinite condiiile de tipicitate de la actul sexual cu
un minor (forma asimilata) este tot absorbie

Participatia:
Nu
este
posibil
coautoratul
la
seductie
- Restul formelor de participatie

sunt posibile
Pedeapsa inchisorii
de la 1 la 5 ani
Sanctiunea:
se urmareste
din oficiu si impacarea

partilor
inlatura

raspunderea
penala
Fapta
este
dezincriminata
in NCP
Perversiunea sexual
Perversiune: tot ce nu intra la penetrare cu caracter sexual
este comisiva, actul de executare consta

in realizarea unui act de
perversiune sexuala
- Actul sexual firesc nu este tipic pe acest text
actul de perversiune trebuie realizat in public sau safi produs
Pentru realizarea tipicitatii,
scandal public (excepie: daca este realizat asupra unui minor nu mai trebuie sa fie in public)
- Fapta comisa
in public are semnificatia
acordatade art. 152 C pen. si se consuma
in momentul
realizarii
actelor de perversiune
- Actele au produs scandal public in situatia

in care au fost savarsite
astfel incat
au ajuns la
cunostinta
unor persoane, provocand
din partea acestora o reactie
de dezaprobare si un sentiment
de repulsie si indignare
in momentul realizarii
actului de perversiune, dacafapta este comisa
in
Fapta se consuma
public, sau cand
s-a produs scandalul public, in celelalte cazuri
Latura subiectiva: Infractiunea
Tentativa este incriminata
Aceastainfractiune
se sanctioneaza
de la 1 la 5 ani
Sanctiunea:
in NCP
Nu se mai regaseste
Forme agravate:
1. Fapta este comisacu o persoanacare nu a implinit
15 ani
2. Fapta este comisacu o persoana
intre 15 si 18 ani de tutore sau curator ori de catre
supraveghetor, ingrijitor,
medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, ori

dacafaptuitorul
a abuzat de increderea
victimei sau a abuzat de autoritatea sau influenta sa

3. Actele de perversiune sexualacu o persoanacare nu a implinit
18 ani au fost determinate de

oferirea sau darea de bani ori de alte foloase de catre
faptuitor,
direct sau indirect, victimei

4. Dacaformele agravate anterioare au fost comise in scopul producerii de materiale
pornografice
5. Dacas-a folosit constrangerea
pentru comiterea formei agravate anterioare, cu scopul de a

realiza materiale pornografice
6. Cand
actele de perversiune sunt comise asupra unei persoane aflata
in imposibilitatea de a se
apara
ori de a-si exprima vointa sau prin constrangere
- Perversiune sexual agresiva

- Spre deosebire de agravanta in oglinda de la viol, in cazul acestei forme agravate, autorul nu
mai trebuie sa profite de imposibilitatea victimei de a se apara, fapta fiind tipica daca se comite
prin constrangere sau asupra unei persoane aflat in imposibilitatea de a se apara sau de a-si
exprima voina
7. Dacafaptele au avut ca urmare vatamarea
corporalagravaa victimei
8. Dacafaptele au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei
Pentru realizarea tipicitatii tuturor formelor agravate, fapta trebuie sa fi fost comisa in public,
sau sa fi produs scandal public
Corupia sexual:
Subiectul activ este general, inclusiv un minor
este una comisivasi presupune realizarea unui act cu caracter

obscen asupra unui minor sau in prezenta unui minor
- Prin acte cu caracter obscen se intelege

orice acte, fapte, gesturi, reale sau simbolice, ori chiar
insotite
de expresii triviale, referitoare la anumite aspecte ale vietii
sexuale, susceptibile de a leza
pudoarea si moralitatea sexualaa unei persoane
Modaliti de comitere:
- Se comit asupra corpului unui minor (ex.: palparea zonelor genitale, mangaierea zonelor
erogene)
- Sunt comise in prezenta unui minor atunci cand
minorul a fost de fata sau intr-un
loc de unde
le-a putut vedea sau auzi
- Este ndeplinit tipicitatea faptei si atunci cnd minorul poate auzi prin telefon sa viziona in
direct prin webcam realizarea actelor cu caracter obscen, iar cei care le realizeaza cunosc ca sunt
auzii sau vzui de un minor
Daca actele sunt comise in public se va retine concurs cu infractiunea de ultraj contra bunelor
moravuri
Pedeapsa inchisorii
de la 6 luni la 5 ani.
Sanctiunea:
Forme agravate:
1. Cand
fapta este comisa
in cadrul familiei
- Are in vedere o sfera mai larga decat notiunea de membru de familie, fr a se tine seama daca
rudele sunt apropiate sau nu
2. Cand
faptele de coruptie
sexualaau fost comise in scopul producerii de materiale pornografice
3. Legiuitorul incrimineaza
in alin. 3 al art. 202 C pen. si ademenirea unei persoane in vederea
savarsirii
de acte sexuale cu un minor de sex diferit sau de acelasi sex
Incestul:
Subiectul activ special, si anume rude in linie dreaptasau frati si surori
- Nu are importanta dacasunt frati primari, consanguini sau uterini
- Calitatea acestora poate fi una naturalasau dobandita
(prin adopie, recunoasterea paternitaii)

in realizarea unui raportul sexual
Latura obiectiva: Actul de executare consta
- In acest caz este incriminat doar raportul sexual firesc, nu si actul sexual de orice natura
Daca raportul sexual este comis prin constrangere, infractiunea de viol se va retine in concurs
ideal cu infractiunea de incest
in momentul consumarii
raportului sexual firesc, adica
in momentul
Fapta se consuma
realizarii
actului de penetrare a femeii
Fapta se pedepseste
cu inchisoare
de la 2 la 7 ani
Sanctiunea:
incriminat in art. 377 NCP
Se mentine
Hruirea Sexual:
mai ales,
Valoarea socialaprotejataprin incriminarea acestei fapte este libertatea si,
independenta sexualaa victimei
o functie
ce ii conferaautoritate sau influenta
Subiectul activ este calificat: fiind cel care detine
asupra victimei la locul de munca(se analizeaz in concret)
- Hartuirea
este descendenta, ascendentasau orizontala(in funcie de poziia victimei; in

Romnia este incriminata doar hartuirea descendenta)
consta
in fapta repetatade a sacai
pe cineva, de a cicali
Latura obiectiva: Hartuirea

- Hartuirea
trebuie sase realizeze prin amenintare

sau constrangere,
fizicasau morala(absoarbe,
amenintarea sau constrangerea)
victimei trebuie comisacu scopul de a obtine

satisfactii
de naturasexuala
Hartuirea
- Obtinerea
acestor satisfactii
poate avea un caracter licit (raport sexual consimtit
etc.) sau ilicit
(act sexual cu un minor, coruptie
sexualaetc.)
larga, cuprinzand
actele hetero si homosexuale, precum si
Aceastaexpresie are o semnificatie
cele de perversiune sexuala
este una, de obicei, deoarece notiunea
de hartuire
evoca
in mod evident ideea de
Infractiunea
reiterare
se consuma
in momentul in care s-au comis suficiente acte din care sarezulte
Infractiunea
obisnuinta,
si se epuizeaza
in momentul cand
a incetat
hartuirea
directa
de obicei si,
de aceea, nu este incriminata
Tentativa nu este posibilala infractiunea
Sanctiunea:
Fapta
se
pedepseste
cu
inchisoare
intre
3
luni si 2 ani sau amenda. Infractiunea
este
incriminata
in NCP, art. 223 NCP
??? Vatamarea corporal grav se poate comite doar cu intenie eventuala sau preterintentie:
- Daca este comisa cu intenie - se absoarbe in tentativa de omor
- Daca este comisa cu intenie - este forma agravat
Infractiuni contra demnitaii

Insulta
Subiect activ: poate fi orice persoana
Subiect pasiv: poate fi doar o persoana fizica in viata
- Persoana trebuie sa fie determinata sau cel puin determinabila
- Pot fi subieci pasivi si incapabilii, iresponsabilii sau copii
Pluralitatea de subieci pasivi determina pluralitatea de infractiuni
Latura obiectiva: se poate realiza in una din urmtoarele modaliti:
1. Atingerea adus onoarei sau demnitaii unei persoane
- Comportamente cu caracter insultator intrinsec (injuraturi)
- Prezumtie de tipicitate - agentul trebuie sa probeze caracterul neinsultator
- Comportamente cu caracter insultator extrinsec (care dei nu sunt insultatoare prin natura lor,
pot dobndi un astfel de caracter prin raportare la mprejurarile in care se realizeaza)
- Partea vtmt trebuie sa probeze caracterul insultator
- Actiunea ofensatorie trebuie sa se refere la fapte si imprejurari care nu admit proba veritaii,
sau daca admit ele trebuie sa fie neadevarate
- Se poate comite si prin omisiune
2. Insultarea prin atribuirea unei persoane a unui defect, a unei boli sau infirmitati care, chiar
reale de ar fi, nu ar fi trebuit relevate
Insulta are un caracter subsecvent calomniei - ori de cte ori ofensa nu ndeplinete vreuna din
condiiile de tipicitate ale calomniei se va retine o infractiune de insulta
Latura subiectiva: se comite cu intenie directa sau eventuala
Participaia: este posibila in orice forma, cu exceptia coautoratului in forma oral
Aspecte procesuale: actiunea se pune in micare la plngere prealabila, impacarea partilor
inlatura raspunderea penal
Calomnia
Subiect activ general
Subiect pasiv: orice persoana fizica
in actiunea
de afirmare sau imputare

Latura obiectiva: consta
- Afirmarea sau imputarea trebuie sapriveascao faptadeterminata(determinabila nu este tipic)
- Daca fapta nu este determinata se poate retine o infractiune de insulta
- Fapta trebuie safie neadevarata
sau chiar dacaeste adevarata,
pentru dovedirea acestui lucru sa
nu fie admisibilaproba veritatii
- Fapta trebuie saexpunapersoana unei sanctiuni
penale, administrative, disciplinare sau

dispretului
public
- Fapta trebuie safie comisa
in public (art. 152)
- Daca afirmatile sunt cuprinse in acte, nscrisuri, plngeri nu este ndeplinit condiia de a fi
comisa in public
Aspecte procesuale: actiunea se pune in micare la plngere prealabila, impacarea partilor
inlatura raspunderea penal
Proba veritaii
celor afirmate sau imputate este admisibila, daca
Art. 207 C pen. prevede caproba veritatii
afirmarea sau imputarea a fost savarsita
pentru apararea
unui interes legitim

- Fapta de insultasau calomnie cu privire la care s-a facut
proba veritatii
nu constituie infractiune
de aplicare sunt:
Conditiile
1. Afirmarea sau imputarea trebuie safi fost savarsite
pentru apararea
unui interes legitim

- Imputarea trebuie safi fost necesarapentru apararea
acelui interese legitim

2. Fapta afirmatasau imputataeste adevarata

- Dovada acestui lucru se realizeazacu orice mijloc de proba
Cauze justificative speciale:
- Consimtamantul victimei
- Imunitatea judiciara(asupra partilor, pentru a-si susine cauza)

- Opiniile ziaristilor cu privire la politicieni
- Afirmatile dintr-un discurs politic al unui politician
Infractiuni contra patrimoniului
de patrimoniu are o sferamai largadecat conceptul de proprietate, dar ambele, de

Notiunea
principiu, au semnificatia
din dreptul civil
Consideram
ca
si
in
cazul
infractiunilor
contra patrimoniului, pluralitatea de subiecti pasivi,
adicade titulari de drepturi patrimoniale, genereaza, la fel ca si in cazul oricaror

infractiuni
contra persoanei, o pluralitate de comportamente infractionale,
adicaun concurs de infractiuni
- Nu se poate leza un patrimoniu in general, ci se lezeazapatrimoniul cuiva, al titularului acestuia
Furtul
juridica, ci posesia ca stare de fapt
Nu protejeazaproprietatea ca situatie
- Poate fi comis si de o persoana juridic
de furt se comite de regula cu intenie directa, deoarece

Latura subiectiva: infractiunea
sustragerea trebuie comisa in scopul insusirii pe nedrept. Aceasta nu exclude posibilitatea ca
furtul sa se comit si cu intenie eventuala
pe nedrept
Art. 208 C pen prevede cabunul trebuie luat in scopul insusirii
- Singura interpretare rationala
ar fi aceea ca, dacaun bun este luat cu titlu de garantare a unei

datorii a posesorului sau pentru a determina o anumitaconduitadin partea acestuia, existascopul
insusirii
pe nedrept. Aceasta pentru ca, in cazul in care posesorul nu indeplineste
cererea
creditorului care i-a luat bunul, acesta ramane
in stapanirea

creditorului, aceasta fiind intentia,
cel
putin
eventuala, a creditorului in
momentul luarii
bunului debitorului
Furtul simplu se sanctioneaza
intre
1 si 12 ani
Sanctiunea:
Obiectul material
Trebuie safie bun mobil corporal, care are si o minimavaloare economica
din corpul uman
Nu poate fi obiect al furtului o persoana, corpul uman sau parti
de bun mobil corporal in sensul legii penale este ca acel bun sa

Ceea ce caracterizeazanotiunea
poatafi sustras, indiferent cael este un bun independent sau este incorporat
intr-un
bun imobil
- Caracterul de bun mobil se analizeazadin punct de vedere faptic si nu duparegulile de Drept
civil (in dreptul civil un bun poate fi imobil prin destinaie, in dreptul penal acel bun este mobil)
detinere
este ilicita
Pot fi obiect material al furtului si bunurile a caror
Distinctia
intre
obiectul
material
al
furtului,
care
este
un
bun
mobil corporal, si
comportamentele pagubitoare
comise in dauna partii

vatamate
- Folosirea unui serviciu in mod neautorizat (serviciu de cablu, conectarea la telefonul fix) nu
este furt decat daca legiuitorul incrimineaza aceste fapte distinct
Energia cu valoare economica, in sensul art. 208 alin. 2 C pen., este doar acea energie care se
consumaprin sustragere (nu intra
in aceastacategorie energia cinetica, eoliana, solaraetc.)
care pot fi obiect al furtului trebuie intelese in sensul de instrumentum si nu de

Inscrisurile
negotium
unor documente / sustragerea informatiei

de pe suportul optic, prin
Fotocopierea continutului
copierea fisierului
nu ndeplinesc condiiile de tipicitate a furtului (bunuri incorporale)

Pentru a putea fi obiect material al furtului, bunul trebuie saaibao minimavaloare economica
Latura obiectiva:
1. Saexiste o actiune
de luare a unui bun mobil

- Actiunea
de luare este alcatuita,

din punct de vedere didactic, din douacomponente,
deposedare si imposedare.

o stapanire
in fapt a unui bun mobil, fara
vreo legatura

In sens penal, prin posesie se intelege
cu conditiile
posesiei din Dreptul civil

in mod clandestin (fara
stirea
parti
vatamate)
Sustragerea non manifestum se realizeaza

Sustragerea manifestum fapta se comite in mod manifest, vizibil (sub ochii proprietarului)

Simplul fapt casustragerea se realizeazaprin surprinderea victimei nu este talharie
Exista o actiune de sustragere specifica furtului si atunci cnd autorul folosete o conduita
violenta asupra bunului (ex. desprinde bunul de unde era incorporat)
2. Bunul trebuie sase afle in
posesia sau detentia
altuia
- Bunul aflat in coproprietate, fiind stapanit in fapt de toi coproprietarii, daca este sustras de un
coproprietar nu este furt (litigiu cu caracter civil); insa daca unul dintre coproprietari nu are
posesia sau detentia bunului si l sustrage, fapta de furt va fi tipica
si in sarcina proprietarului, dacasustrage un bun care se afla
in posesia
Fapta se poate retine
sau detentia
legitimaa altuia
- Este aparata si posesia nelegitima mpotriva altor sustrageri (ex. agentul care fura un bun de la
cel care l-a furat la rndul sau va rspunde pentru furt
- EXCEPIE: sustragerile comise de proprietar in dauna hoului, cnd posesia nelegitima a
acestuia nu mai este protejat penal
Prin simplul contact material cu bunul nu nseamn o schimbare a stapanirii de fapt
- In schimb daca agentul solicita bunul de la proprietar pentru o jumtate de ora si apoi se obliga
sa aduc bunul, ceea ce nu face, el va comite infractiunea de abuz de ncredere, deoarece bunul a
ajuns in stapanirea de fapt a infractorului cu voina proprietarului
(res nullius)
Nu se consideraa fi in posesia vreunei persoane bunurile nimanui
- Nici bunurile abandonate sau pierdute nu sunt in posesia unei alte persoane
- Bunul uitat, nu se consideraiesit
din posesia partii
vatamate
consimtamantul
persoanei vatamate
Fapta trebuie comisafara

- Consimmntul ulterior nu inlatura tipicitatea faptei, ci poate influena solutionarea laturii
civile
Furtul de folosinta
Art.
208
alin.
4
C
pen. incrimineazaluarea unui vehicul cu scopul de a-l folosi pe
nedrept
in concurs cu furtul
Este o modalitate distinctade comitere a furtului care poate fi retinuta
comis in scopul sustragerii unui bun
- In cazul in care dup folosirea autoturismului, agentul sustrage si piese ale acestuia va rspunde
pentru concurs intre furt si furt de folosin
- Coautoratul nu este posibil decat daca autovehiculul poate fi condus de doua sau mai multe
persoane
Tentativa
de furt, indiferent de formele acestuia este incriminata

Tentativa la infractiunea
dintre o tentativade furt si o faptaconsumata, au fost exprimate mai
Cu privire la distinctia
multe teorii:
- Conform teoriei contractatiunii,
sustinuta
de Paulus, fapta se consumala atingerea bunului de

catre
infractor
- Conform teoriei amovarii,
sustinuta
de Ulpian, fapta se consumala mutarea bunului din locul in

care era bunul inainte
de actiunea
infractionala
- Sustinatorii
teoriei ablatiunii
cred cafapta se consuma

in momentul transportarii
bunului de la
locul unde se afla el, simpla mutare nefiind suficientapentru consumarea faptei
- Sustinatorii
teoriei ilatiunii
opineazacafurtul se consuma
in momentul ascunderii bunului
- Teoria apropriatiunii
este cea mai raspandita

in doctrina, si practica judiciarasi porneste

de la
ideea cafapta se consuma
in momentul cand
bunul a intrat in sfera de dispozitie
a autorului
a autorului se apreciaza
in concret
Momentul in care bunul a intrat in sfera de dispozitie
- In cazul sustrageri dintr-un loc asigurat cu paza, furtul se consuma in momentul in care autorul
a reuit sa depaseasca paza
Furtul calificat art. 209 alin 1
Daca se realizeaza tipicitatea mai multor forme agravate, nu se va retine concurs, ci se va retine
un singur furt calificat, dar cu retinerea tuturor circumstantelor de calificare
A. De douasau mai multe persoane impreuna
- Se iau in considerare coautorii si complici concomiteni (indiferent daca toi rspund sau nu
penal)
- Coautoratul nu este posibil la furtul in forma simpla
- Este o circumstanta reala
B. De o persoanaavand
asupra sa o armasau o substanta narcotica
- Cuprinde doar arma propriu-zisa
- Arma asimilata nu intra, deoarece un obiect devine arma asimilata doar daca este folosit, daca
este folosit vom avea talharie

- Substana narcorica: orice substana susceptibila de a provoca artificial adormirea unei
persoane (nu este similar cu substana stupefianta sau drogurile)
C. De catre
o persoanamascata, deghizatasau travestita
D. Asupra unei persoane aflata
in imposibilitate de a-si exprima vointa sau de a se apara
- Victima nu trebuie sa ajung in aceasta stare datorit actiunii infractorului, deoarece fapta ar fi
tlhrie
E. ntr-un loc public art. 152 lit. a si b C pen.
- Adicalocul care este intotdeauna
accesibil publicului, precum si locul care este accesibil

publicului in anumite imprejurari,
fara
conditia
prezentei
a douasau mai multe persoane

F. ntr-un mijloc de transport in comun
- Trebuie ca in concret vehiculul sa fie folosit ca mijloc de transport in comun
- Taxiurile nu se includ la mijloace de transport in comun
- Furtul comis intr-un mijloc de transport in comun este si in public, existnd un concurs de
calificri, si se va retine doar agravanta comiterii faptei intr-un mijloc de transport in comun
G. n timpul noptii
- Se analizeaz in concret daca era instalata noaptea din punct de vedere natural
- Nu are important daca autorul a profitat sau nu de ntuneric
H. n timpul unei calamitati
- Fapta trebuie comisa in intervalul in care in zona respectiva se afla o calamitate

- Nu este necesar ca autorul sa fi profitat de starea de calamitate
- Nu este necesar ca autoritile sa declare zona de calamitate
I. prin efractie,
escaladare sau prin folosirea fara
drept a unei chei adevarate
ori a unei chei
mincinoase
- Efractia
presupune inlaturarea

prin violenta a unei incuietori,
sistem sau dispozitiv de inchidere
- Legarea unei porti cu srm nu determina retinerea acestei forme agravate

- Escaladarea presupune depasirea
pe deasupra a unui obstacol in calea patrunderii
neautorizate
- Patrunedrea pe sub obstacol nu este escaladare
- Daca mijlocul firesc de a ajunge la bunul respectiv este catararea, ea nu se subsumeaza ideii de
escaladare
- Folosirea unei cheie adevarate:
agentul nu este autorizat safoloseascacheia respectiva, care

insa
este adevarata

- Cheia multiplicata este adevarata daca este multiplicata de cel care are dreptul sa foloseasc
cheia originala, si este mincinoas daca este multiplicata de cel care nu este autorizat sa
multiplicata cheia originala
- Folosirea unei chei mincinoase: folosirea oricarui
dispozitiv care descuie o incuietoare
fara
a o
distruge, indiferent caeste o cheie multiplicataneautorizat, speraclu
sau orice alt instrument de

aceastanatura
- In toate aceste trei situatii
actiunea
care constituie circumstanta agravantaspecialacare trebuie

realizataanterior sau concomitent actiunii
de luare si nu ulterior luarii

(adica, dupamomentul
consumarii
furtului)
- Se va retine un concurs de infractiuni intre violarea de domiciliu si furtul calificat
Furtul calificat art. 209 alin 2, 3 si 4
Art. 209 alin. 2
A. Sustragerea unui bun care face parte din patrimoniul cultural
B. Un act care serveste
pentru dovedirea starii
civile, pentru legitimare sau identificare
Art. 209 alin. 3
A. Sustragerea de titei,
gazolina, condensat, etan lichid, benzina, motorina, alte produse
petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne sau vagoane cisterna.
B. Sustragerea de componente ale sistemelor de irigatii
C. Sustragerea de componente ale retelelor
electrice
D. Sustragerea unui dispozitiv ori a unui sistem de semnalizare, alarmare ori alertare in caz de
incendiu sau alte situatii
de urgenta publica
E. Sustragerea unui mijloc de transport sau orice alt mijloc de interventie
la incendiu, la
accidentele de cale ferata, rutiera, navalasau aeriana, ori in
caz de dezastru
F. Instalatii
de siguranta si dirijare a traficului feroviar, rutier, naval si aerian si componente ale
acestora, precum si componente ale mijloacelor de transport aferente
G. Bunuri prin insusirea

carora
se pune in pericol siguranta traficului si a persoanelor pe
drumurile publice
H. Cabluri, linii, echipamente si instalatii
de telecomunicatii,
radiocomunicatii,
precum si
componente de comunicatii
- Penrtu retinerea agravantele trebuie ca in momentul sustrageri, acestea sa fie integrate intr-o
reea sau sistem de comunicrii aflat in functiune
Art. 209 alin. 4
A treia formaagravatade furt calificat este reglementatade alin. 4 al art. 209 C pen. si
incrimineazafurtul care a produs consecinte deosebit de grave
- Aceastanotiune
este definita
in art. 146 C pen: o paguba material mai mare de 200.000 lei sau
o perturbare deosebit de grav a activitii, cauzat unei autoritati publice ori persoanei juridice
sau fizice
Furtul pedepsit la plangerea
prealabilaa victimei art. 210 Cod penal

la plangere
prealabila
Fapta se urmareste
Opereaza
impacarea
partilor
Ipoteze:
- Furtul savarsit
intre
soti sau rude apropiate
- Relaia trebuie sa existe in momentul comiterii actului de sustragere
- Poate privi doar bunurile proprii ale celuilalt sot
- Furtul savarsit
de catre
minor in paguba tutorelul sau
- Subiect activ: persoana sub 18 ani
- Trebuie sa fie tutore legal (nu doar in fapt)
- Nu se retine si invers (tutore contra minor)
- Furtul savarsit
de catre
cel care locuieste
cu persoana vatamata
sau este gazduit
de aceasta
- Sustragerea de bunuri din camera de hotel nu intra
Tlhria
directa
- Fapta se consuma
in momentul consumarii
furtului, dacaconstrangerea
este anterioarasau
concomitentasustragerii, sau se consuma
in momentul comiterii actului de constrangere,
cand
este realizat pentru a pastra

bunul furat, a inlatura
urmele infractiunii
sau pentru a-si asigura

scaparea,
indiferent dacaagentul a reusit

sapastreze
bunul, sascape sau sa

inlature
urmele
infractiunii
Talharia
se sanctioneaza
de la 3 la 18 ani
Sanctiunea:
Latura obiectiva
Actul de executare a talhariei

are un continut
complex si este alcatuit

din douaactivitati
conjugate: furtul, ca actiune
principala, si constrangerea,
ca actiune
subsidiara, aceasta din urma

fiind modalitatea de inlesnire,
in sens larg, a sustragerii
de furt implicaluarea unui bun mobil al altuia in

scopul insusirii
pe nedrept
Actiunea
- Sustragerea se realizeazasi prin fapta victimei
- Toate condiiile de tipicitate a furtului trebuie ndeplinite si in cazul tlhriei
- Se poate retine ca si componenta a tlhriei si furtul in scopul folosirii pe nedrept
- Daca sustragerea unui bun nu intra sub incidenta furtului, fiind aplicabil un text dintr-o lege
special, fapta nu se ncadreaz la tlhrie daca bunul este sustras prin violenta
a talhariei
este faptul cafurtul este inlesnit
sau se incearca
A doua componentaesentiala
pastrarea
bunului furat sau asigurarea scaparii

prin folosirea violentei,
amenintarii
sau
prin punerea victimei in
stare de inconstienta
sau neputinta de a se apara
- Absoarbe infractiunea de amenintare, loviri sau alte violente

- Vatamarea corporal se retine in concurs
- Amenintarea
trebuie sa
indeplineascaconditiile
de tipicitate ale art. 193 C pen.

Forme asimilate:
- Punerea victimei in stare de inconstienta
sau neputinta de a se apara
- Violenta sau amenintarea
pentru a pastra
bunul furat, pentru inlaturarea

urmelor infractiunii
sau
pentru a-si asigura scaparea
Aceste actiuni
trebuie comise asupra persoanei care detine

sau protejeazadetinerea
unui bun
- Daca sunt agresate mai multe persoane pentru a sustrage un bun aparinnd unei singure
persoane se va retine o singura infractiune de tlhrie
- Daca prin aceasi agresiune sunt sustrase bunuri aparinnd mai multor persoane se vor retine
attea infractiuni de tlhrie cte persoane vtmte sunt
safie comise in
aceeasi imprejurare
cu actul de
Trebuie ca violenta sau amenintarea
sustragere
Forme agravate:
comisa
in
Prima formaagravata, cea de la alin. 2 din art. 211 C pen. vizeazatalharia
urmatoarele
imprejurari:
1. De o persoanamascata, deghizatasau travestita. ( Se mentine

in NCP)
2. n timpul noptii
( Se mentine
in NCP)
3. ntr-un loc public sau intr-un
mijloc de transport ( Se mentine

in NCP)
- Intra si taxiul
Aceastaformaagravatase sanctioneaza
de la 5 la 20 de ani
Sanctiunea.
talharia
a
A doua formaagravataeste cea reglementatade art. 211 alin. 2 ind. 1 C pen., cand
fost comisa
in urmatoarele
imprejurari:
1. De douasau mai multe persoane impreuna
2. De o persoanaavand
asupra sa o arma, o substanta narcoticaori paralizanta
- Intra si arma propriu-zisa si arma asimilata
3. ntr-o locuinta sau in dependintele
acesteia
- Relaia cu violarea de domiciliu:
- Conform RIL: se retine concurs intre violarea de domiciliu si tlhrie
- S.B: Infractiunea de violare de domiciliu este absorbit legal in coninutul infractiunii de
tlhrie comisa intr-o locuina
4. n timpul unei calamitati
5. A avut vreuna din urmarile

aratate
in art. 182 (vatamare corporal grav)
de la 7 la 20 de ani
Sanctiunea.
Ultima formaagravataeste cea reglementatade art. 211 alin. 3 C pen.:
1. Cand
talharia
a produs consecinte deosebit de grave
2. Cand
fapta a avut ca urmare moartea victimei
- Tentativa este posibila si este incriminata (agentul loveste victima, care decedeaz, si nu mai
reunete sa sustrag bunul)
Pedeapsa inchisorii
de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi

Sanctiunea.
Pirateria
Fapta se comite in largul marii sau in spaiul aerian asupra navelor sau aeronavelor
Daca nu sunt indeplinite condiiile cu privire la locul comiterii (marea libera, teritoriu nesupus
unor jurisdictii) fapta se ncadreaz ca fiind o tlhrie
Latura obiectiva: actiunea consta in jefuirea prin folosirea violentei, la fel ca si in cazul
tlhriei
Forme agravate:
1. Daca fapta a produs o vatamare corporal grav
2. Daca fapta a avut consecinte deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei
Abuzul de incredere
insusirea
unui bun mobil al altuia, detinut
cu orice titlu, sau

Art. 213 C pen. incrimineaza
dispunerea de acel bun pe nedrept ori refuzul de a-l restitui
Se caracterizeazaprin intervertirea abuzivaa titlului licit al unei detentii

Obiectul juridic este proprietatea
Obiectul material: un bun mobil corporal, care in momentul comiterii faptei se afla in detentia
altuia
- In cazul bunurilor consumptibile, beneficiarul lor are dreptul de a dispune de ele, acesta avand
obligaia de a restitui bunuri de aceeai natura
de faptuitor
cu orice titlu
Este necesar safie un bun mobil detinut
- Prin titlu se intelege

temeiul juridic prin care o persoanadobandeste
posesia sau detentia

unui
lucru
- Titlul trebuie saaibaun caracter civil si sapriveascaraporturi patrimoniale netranslative de
proprietate (depozit, gaj, transport etc.)
- Titlul trebuie sa fie legal si valabil
Latura obiectiva:
1. insusirea

bunului
- In acest caz, faptuitorul
interverteste
detentia
in stapanire
juridica, considerand
bunul ca fiind
unul al sau
2. dispunerea de bun pe nedrept
- Savarsirea

unor acte de dispozitie
cu caracter juridic (vanzare,
donatie,
schimb) sau material
(distrugere, modificare, consumare, etc.) asupra bunului aflat in detentia
sa, dincolo de limitele
conferite de titlu
3. refuzul de a-l restitui
- Refuzul trebuie sa fie abuziv
- Poate fi expres sau tacit
penalase pune in miscare
la plangere
prealabila, mpacarea
Aspecte procesuale: actiunea

partilor
inlatura
raspunderea
penala
Delimitarea intre furt si abuz de ncredere:
Criterii:
1. Stabilirea faptului daca bunul se afla in posesia faptuitorului la momentul insusirii bunului
mobil corporal
- Daca bunul se afla in stapanirea de fapt a victimei atunci este furt
- Cnd exista un raport de munca nu se transfera stapanirea asupra bunului de la persoana
juridic la prepus
2. Se va retine furt ntotdeauna atunci cnd autorul a luat bunul cu gndul de a rmne
necunoscut
Gestiunea frauduloasa
este reprezentat de orice fel de bunuri sau valori

patrimoniale, mobile sau imobile, corporale sau incorporale, care intra
in patrimoniul unei
persoane
- Agentul are in administrare sau conservare o universalitate de bunuri sau o parte dintr-o
universalitate si nu bunuri ut singuli
Subiectul activ este special si este reprezentat de cel care are calitatea de administrator,
gestionar sau custode al bunurilor altuia
in pricinuirea unei pagube atat printr-o actiune,
cat si printr-o
omisiune produsacu ocazia administrarii
patrimoniului sau a actiunilor
de conservare
- Administrarea bunurilor se referala activitatile
specifice naturii acelor bunuri, iar conservarea
presupune luarea unor masuri
prin care se incearca
mentinerea
bunurilor la valoarea lor normala,

evitandu-se
deteriorarea bunurilor
- Trebuie ca fapta sasi producao paguba
- Reaua credina a agentului este condiie de tipicitate

penalase pune in miscare
la plangere
prealabila(in cazul
Aspecte procesuale: actiunea
bunurilor private)
Infractiunea
se sanctioneaza
Sanctiunea:
Fapta are o formaagravata: atunci cand
este savarsita

in scopul de a dobandi
un folos material
- Se comite doar cu intenie directa
- Trebuie sa se produc o paguba
- Forma agravataare un caracter subsidiar, in sensul case retine
doar dacafapta nu constituie o
infractiune
mai grava
de la 3 la 10 ani
Sanctiunea.
nelaciunea
Inselaciunea

in
forma de baza(Art. 215 alin. 1) ( Se mentine
in NCP art. 244 alin. 1)
Inselaciune

in
formaagravata(Art. 215 alin. 2) ( Se mentine
in NCP art. 244 alin. 2)
Inselaciunea

in
conventii
(Art. 215 alin. 3) ( Nu se mai mentine
in NCP)
Inselaciunea

prin emitere de cecuri (Art. 215 alin. 4) ( Nu se mai mentine
in NCP)
Inselaciune

cu consecinte deosebit de grave (Art. 215 alin. 5) ( Nu se mai mentine
in NCP)
Inselaciunea

privind asigurarile
( art.245 NCP)

au o formaagravanta comuna, si anume atunci cand
inselaciunea

Toate formele de inselaciune
Pedeapsa inchisorii
intre
10 si 20 de ani si interzicerea unor drepturi
Sanctiunea.

in Codul penal (inselaciune

la masuratoare

art. 296 C pen.,
Existasi alte forme de inselaciune
inselaciune

cu privire la calitatea marfii
art. 297 C pen., falsificare de produse sau alte alimente
art. 313 C pen)
nelaciunea in forma de baza

este faptul capartea vatamata

isi cauzeazasinguraun
Elementul particular al inselaciunii
prejudiciu (autolezare)

il pot constitui bunurile mobile sau imobile
Obiectul material al unei inselaciuni
infractiunea
se pedepseste
intre
6 luni si 12 ani
Sanctiunea:
Latura obiectiva:

de inducere in
eroare presupune existenta unei actiuni
care are ca efect crearea

Actiunea
unei imagini deformate a realitatii
in
constiinta
inselatului,

premisacare il determinasa
actioneze
pagubitor
pentru sine
- Simpla minciuna, tacerea sau retrectarea sunt mijloace de inducere in eroare
de
Teoria criteriului obiectiv: un mijloc trebuie analizat in obiectivitatea sa, deci trebuie insotit
un fapt exterior, de un aranjament, din care sarezulte cu certitudine intentia
de a insela,

mijloc
care sapermitaun examen exterior obiectiv si care exclude implicit simplele cuvinte
mincinoase
art. 241 C pen prusac- simpla minciunaeste suficienta

Teoria criteriului subiectiv: dispozitiile
eroare trebuie sase refere la fapte, imprejurari,
stari
sau situatii,
la realitati
Inducerea in
obiective din trecut si prezent
- Un element din viitor poate fi mijloc de inducere in eroare doar dacaacesta prezinta
caracteristica de a putea fi verificat, dintr-o perspectivaobiectiva, in momentul in care agentul
face afirmatia
respectiva
- Nu intra
in categoria faptelor, in sensul art. 215 C pen., judecatile
de valoare
- Actiunea
de inducere in eroare se poate realiza in mod nemijlocit asupra unei persoane sau prin
intermediul unor aparate care functioneaza
in beneficiul unei persoane
de inducere in
eroare trebuie sacauzeze o paguba
Actiunea
in momentul in care s-a produs paguba, deoarece aceasta este o conditie
de
Fapta se consuma
tipicitate
directa, deoarece trebuie ca inducerea in
Latura subiectiva: fapta se comite doar cu intentie

eroare sase realizeze in
scopul dobandirii
de catre
agent, pentru sine sau pentru altul, a
unui folos material injust
- Nu este ndeplinit condiia atunci cnd inducerea in eroare se realizeaza in scopul obtinerii in
mod just a unui folos material
- Nu exista acest scop cnd proprietarul induce in eroare houl pentru a-si recupera bunul furat
Forma agravat:
inducerea in eroare este savarsita
prin folosire de nume sau calitati
mincinoase ori
Atunci cand
folosirea de alte mijloace frauduloase
- Mijloacele frauduloase: acele mijloace care prezintao mare aparenta de veridicitate
- Dacamijloacele folosite la inducerea in eroare intrasub incidenta unor texte de incriminare, se
va retine
un concurs de infractiuni
Sanctiunea.
Aceasta
forma
agravata
se pedepseste
intre
3 si 15 ani
nelaciunea in convenii:
Latura obiectiva:
Conditii:
1. Existenta unei actiuni
de inducere sau mentinere
in eroare
- Infractiunea este savarsita si in ipoteza in care victima a ajuns in eroare independent de

conduita agentului, insa agentul se folosete de aceasta stare a victimei si o pagubeste prin
ncheierea sau executarea respectivei convenii
2. Savarsita
cu prilejul incheierii
sau executarii
unui contract
- Nu conteaz daca este valabil sau nul din punct de vedere civil
3. Eroarea provocatasau mentinuta
safie determinantapentru incheierea
sau executarea
contractului in conditiile
stipulate
4. Producerea unei pagube
directa
Tentativa se pedepseste atat la forma de baza cat si la forma agravat
Infractiunea
se pedepseste
intre
6 luni si
Sanctiunea.
Forma agravata: atunci cand
a fost savarsita
prin folosire de calitati
mincinoase ori de alte
mijloace frauduloase.
Pedeapsa inchisorii
intre
3 si 15 ani
Sanctiunea.
Delimitarea nelaciunii in convenii de situaia in care o parte contractant nu i
respecta o obligaie contractual
Trebuie sa se verifice doua elemente:
1. Buna credina a agentului la ncheierea contractului
- nseamnaa se verifica dacaagentul a respectat regulile firesti
pe care le presupunea incheierea
contractului respectiv cu orice persoana

in general
- Buna credinta a agentului este prezumata, principiul fiind solutionarea
litigiului pe cale civila,

si doar in mod exceptional
trebuie saintervinasanctionarea
penala
Dacaexistarea credinta se verificasi
2. Scopul special de a obine un folos material injust pentru sine ori pentru altul
Inselaciunea prin emitere de cecuri fr acoperire

Poate fi comisa doar de cel care are dreptul de a emite cecul
Latura obiectiva:
1. Emiterea unui cec asupra unei institutii
de credit sau unei persoane, stiind
capentru
valorificarea lui nu existaprovizia sau acoperirea necesara
- In cazul cecurilor in alb sau cu dataneadevarata
acestea nu sunt instrumente de plata
valide, putandu-se aplica textul de la inselaciune in forma de baza sau in convenii
- Momentul comiterii faptei nu este cel in care beneficiarul introduce cecul la plata, ci momentul
emiterii cecului
2. Retragerea, dupaemitere, a proviziei in
totul sau in
parte
3. Interzicerea adresatatrasului de a plati
inainte
de prezentare
directa
Sanctiunea:
aceasta
forma
agravata
se
pedepseste
intre
3 si 15 ani
Relatia
dintre furt, abuz de incredere
si inselaciune

nu pot fi retinute
in concurs cu privire la acelasi

Prima regulaeste aceea caaceste infractiuni
bun
seama de natura activitatii
initiale
a agentului
A doua regulaeste aceea case va tine
- Daca refuzul de a restitui bunul era hotrt de agent nainte de a induce victima in eroare se va
retine inselaciune
- Daca decizia de a deposeda victima a fost luat dup ce bunul a intrat in stapanirea de fapt a
agentului fapta se va incadra la abuz de ncredere
Delapidarea
este reprezentat de bani, valori sau alte bunuri aflate in

administrarea sau gestiunea unui functionar
in sensul art. 147 C pen. care

Subiectul activ este unul calificat, fiind un functionar
administreazasau gestioneazabani sau alte valori
- Nu se poate comite de o persoana juridic

activitatea salariatului care are ca atributii
primirea, pastrarea
si
Prin gestionare se intelege
eliberarea bunurilor societatii
- Nu este suficientadoar paza bunurilor

Nu se poate extinde si in cazul functionarului de fapt (acel angajat care dei nu deine funcia
de gestionar, desfoar aceste activiti in concret), deoarece se face analogie in defavoarea
celui acuzat
Latura obiectiva:
- nsusirea,
care consta
in sustragerea unui bun sau dispunerea de acel bun
- Folosirea, care presupune folosirea unui bun in interes personal, fara
ca agentul saurmareasca
insusirea

acestuia
- Traficarea, care consta
in scoaterea temporaraa bunului din gestiune si intrebuintarea
lui in
scopuri speculative ilicite
- Pentru realizarea tipicitatii
este necesar sase producasi o paguba
Fapta se consuma in momentul producerii pgubei

Sanctiunea:
aceastainfractiune
se pedepseste
intre
1 si 15 ani

Formaagravata: atunci cand
pedeapsa inchisorii
intre
10 si 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Sanctiunea:
In art. 272 pct. 2 si 3 din Legea nr. 31/1990
Insusirea bunului gsit

in mod involuntar din
Prin bun gasit se intelege bunul pierdut, care este acela care a iesit
posesia titularului sau
- Bunul uitat este bunul lasat

involuntar si temporar intr-un
anumit loc, fara

a fi considerat caa
iesit
din posesia celui caruia
ii apartine
- Bunul abandonat nu constituie obiect nici al furtului si nici al insusirii bunului gsit
pierdut, uitat sau abandonat se raporteazala constiinta
autorului, si nu a
Calitatea de bun gasit,
partii
vatamate
Latura obiectiva:
- In prima modalitate, fapta se poate comite prin douaactivitati:
- Nepredarea bunului celui indreptatit
sau autoritatilor
in termen de 10 zile
- Dispunerea de bunul gasit
(este indiferent dacadispunerea are un caracter juridic sau
material)
- A doua modalitate de comitere a acestei infractiuni
consta
in insusirea
bunului mobil detinut
din eroare
- In concret, un bun poate ajunge din eroare in posesia faptuitorului:
- Datoritaerorii celui care predabunul cu privire la identitatea destinatarului

- Datoritaerorii cu privire la identitatea bunului
chiar si in modalitatea omisiva
Pedeapsa inchisorii
de la 1 lunala 3 luni sau amenda

Sanctiunea.
Distrugerea
Obiectul material al distrugerii poate fi un bun mobil sau imobil
- De regula bunul trebuie sa fie al altuia, dar legea uneori incrimineaza si distrugerea propriului
bun
Latura obiectiva:
- Distrugere: consta
in orice modalitate prin care, ca urmare a faptei autorului, bunul este in
totalitate nimicit si devine total inutilizabil
- Degradare: ea este o formamai usoara
decat nimicirea, in sensul cabunul devine partial

de
nefolosit, dar reparabil
- Aducerea in starea de neintrebuintare
semnificafaptul ca, prin anumite manopere, desi bunul

nu este distrus fizic, el nu mai poate fi folosit (dacase sparg sau se dezumflarotile
unui
autoturism)
- mpiedicarea luarii
masurilor
de conservare sau salvare a unui bun in caz de pericol: n aceasta

situatie,
practic fapta se comite indirect prin impiedicarea
luarii
masurilor
de conservare
- nlaturarea
masurilor
luate in caz de pericol

Aceste modaliti trebuie sa cauzeze un prejudiciu
Furtul se poate retine in concurs cu distrugerea, atunci cnd prin sustragerea unor componente
se aduce bunul in stare de nentrebuintare
- Cnd houl distruge bunul furat va rspunde doar pentru furt, cu exceptia cazului in care este
incriminata distrugerea propriului bun
Latura subiectiva: fapta se comite cu intentie,

pedeapsa inchisorii
de la 1 lunala 3 luni sau amenda

Sanctiunea:
la plangere
prealabila, opereaza
impacarea
partilor
Aspecte procesuale: se urmareste

Formele agravate:
1. Atunci cand
bunul distrus are o valoare artistica, stiintifica,
istorica, arhivisticasau alta

asemenea valoare
- Se aplicasi proprietarului bunului
aceastaformaagravatase pedepseste
de la 1 la 10 ani. (Se
Sanctiunea:
mentine
in NCP, art. 253)
2. Atunci cand
se distruge, degradeazasau se aduce in stare de neintrebuintare
o conducta
petrolierasau de gaze, un cablu de inalta
tensiune, echipamente si instalatii

de telecomunicatii
sau pentru difuzarea programelor de radio si televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apaa
conductelor magistrale de apa. (Nu mentine
in NCP)
- Se aplicasi proprietarului bunului.
de la 1 la 10 ani
Sanctiunea:
3. Atunci cand
distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare
se realizeazaprin
incendiere, explozie sau orice alt asemenea mijloc si dacarezultapericol public
- Nu este suficient a se folosi un astfel de mijloc, ci trebuie in concret sarezulte pericol public
- Se aplicasi proprietarului bunului
de la 3 la 15 ani (Se
Sanctiunea:
mentine
in NCP, art. 253)
Distrugerea calificata:
Prima modalitate a distrugerii calificate este reprezentatade ipoteza in care fapta de la 217 C
pen. a produs consecinte deosebit de grave
pedeapsa inchisorii
de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi. (Nu se mentine
Sanctiunea:
in NCP)
A doua modalitate este aceea in care fapta a produs un dezastru
- Notiunea
de dezastru este definita

in alin. 2 al art. 218 C pen. astfel: dezastrul consta
in
distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport in comun, de marfuri
sau persoane, ori a

unor instalatii
sau lucrari,
si care a avut ca urmare moartea sau vatamarea
gravaa integritatii
corporale ori sanatatii

mai multor persoane
- Forma de vinovatie
este praeterintentia
- Tentativa la aceastainfractiune
se pedepseste
Sanctiunea:
Distrugerea din culpa:
Art. 219 alin. 1 C pen. incrimineazadistrugerea, degradarea ori aducerea in stare de

neintrebuintare,
din culpa, a unui bun, chiar dacaacesta apartine

faptuitorului,
in cazul in care
fapta este savarsita
prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc, si dacarezulta
pericol public
- Trebuie indeplinite ambele conditii cumulativ:
1. Prin incendiere, explozie sau orice alt asemenea mijloc
2. Sa rezulte pericol public
Art. 219 alin. 2 C pen. este incriminatasi o altamodalitate de distrugere din culpa, si anume
atunci cand
se distruge sau degradeazadin culpao conductapetrolierasau de gaze, un cablu de
inalta
tensiune, echipamente si instalatii

de telecomunicatii
sau pentru difuzarea programelor
de radio si televiziune ori sisteme de alimentare cu apasi conducte magistrale de alimentare cu
apa, dacafapta a avut ca urmare aducerea acestora in stare de neintrebuintare.
(Nu se mentine
in NCP)
- Trebuie indeplinite ambele conditii cumulativ:
1. Condiia cu privire la obiectul material
2. Aducerea acestora in stare de nentrebuinare
- Nu se aplica cnd fapta este comisa chiar de catre proprietar
Art. 219 alin. 3. C pen , legea incrimineazadistrugerea, degradarea sau aducerea in stare de
neintrebuintare
a unui bun, din culpa, dacaa avut consecinte deosebit de grave. (Nu se mentine
in NCP)
- Forme agravate:
1. Atunci cand
a avut ca urmare un dezastru (Se mentine
in NCP)
2. Cand
fapta care a produs consecinte deosebit de grave sau dezastrul este urmarea parasirii
postului sau a savarsirii

oricarei
alte fapte de catre
personalul de conducere al unui mijloc de
transport in comun ori de catre
personalul care asiguradirect securitatea unor asemenea
transporturi (Nu se mentine
in NCP)
Tulburarea de posesie:
este un bun imobil aflat in posesia altuia

alternative:
Latura obiectiva: fapta se poate comite in douamodalitati
1. Ocuparea fara
drept, in intregime
sau in parte a unui imobil aflat in posesia altuia (fapta are

caracter instantaneu)
2. Refuzul de a elibera imobilul ocupat fara
drept
- Pentru a se putea vorbi de un refuz de eliberare, este necesar ca partea vatamata
safacao
solicitare expresade a i se elibera terenul
Latura subiectiva: infractiunea
Tentativa
este
posibila
dar
nu
este
incriminata
Aceastainfractiune
se pedepseste
de la 1 la 5 ani
Sanctiunea.
Forme agravate:
1. Dacafapta se savarseste
prin violenta sau amenintare,
ori prin desfiintarea
semnelor de hotar, a
reperelor de marcare
de la 2 la 7 ani
Sanctiunea:
2. Atunci cand
prima formaagravataeste comisade douasau mai multe persoane impreuna
de la 3 la 15 ani
Sanctiunea.
se urmareste
din oficiu, iar impacarea

partilor
inlatura

Aspecte procesuale: infractiunea
raspunderea
penala. (Se mentine

in NCP)
Tainuirea
subsecventa- nu poate exista daca nu s-a comis in prealabil cel puin o fapta
Este o infractiune
prevazuta de legea penal
de tainuire
este, de regula, un bun mobil

Obiect al infractiunii
de legea penala
Bunul saprovinadin comiterea unei fapte prevazute
Latura obiectiva:
- Primirea: nseamnapreluarea in detentie
a bunului
- Dobandirea
: nseamnacatainuitorul
a devenit proprietarul bunului (vanzare-cumparare,
donatie,
schimb)
- Transformarea bunului: se modificasubstanta sau forma bunului (vopsire, reparare etc.)
- nlesnirea valorificarii
bunului
si o conditie
negativa, si anume ca tainuitorul
sanu fi participat la
Trebuie indeplinita
infractiunea
din care provin bunurile ce se tainuiesc
- Dacaagentul a participat la comiterea faptei, atunci acesta nu va mai raspunde
si pentru
infractiunea
de tainuire
a propriei infractiuni

- Prin savarsirea

faptei, agentul a urmarit
obtinerea
pentru sine sau pentru altul a unui

folos material
- Dacao persoanaajutala valorificarea unui bun fara
a urmari
prin aceasta un interes
patrimonial, atunci acea persoanava raspunde
eventual pentru infractiunea
de favorizare a
infractorului
Tainuirea comisa in forma contiuata are semnificatia unui act de complicitate la fapta autorului
(furt in forma simpla sau continuat) in concurs real cu infractiunea de tainuire (Decizia
nr.2/2008 data
in RIL)
Tentativa este posibila, dar nu se pedepseste

tainuirea
este comisade sot sau de o ruda

Cauzaspecialade nepedepsire: atunci cand
apropiata

aplicatapentru tainuire
nu poate depasi
pedeapsa prevazuta

Limitare a pedepsei: sanctiunea
de lege pentru infractiunea
din care provine bunul este tainuit
aceastainfractiune
se pedepseste
Sanctiunea:
Infractiuni contra autoritatii

Ultrajul
care indeplineste
o functie
ce implicaexercitiul
autoritatii
de
Subiect pasiv special: functionar
stat, in sensul legii penale, se intelege

numai acel functionar
din cadrul organelor puterii statale

sau administrative, ale justitiei,
care potrivit legii este imputernicit
saia masuri
cu caracter
obligatoriu si saimpunarespectarea lor (politist,
magistrat, ministru etc)
Latura obiectivaconditii:
- Saexiste o actiune
ultragiantacare consta, in modalitatea de la alin. 1 al art. 239, intr-o
amenintare
in sensul art 193 C. pen
- Amenintarea
safie savarsita
nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa
- Amenintarea
safie adresatafunctionarului
aflat in exercitiul
functiunii,
ori pentru fapte

indeplinite
in exercitiul
functiunii
- Nu conteaz daca este sau nu in timpul serviciului

- Amenintarea trebuie comisa in legtura cu serviciul
- Functionarului nu trebuie sa exercite in mod abuziv funcia pentru a beneficia de protecie
penal
Pluralitatea de subiecti pasivi atrage pluralitatea de infractiuni
impotriva
Art. 239 alin. 2 al C. pen. este incriminatalovirea sau orice acte de violenta savarsite
unui functionar
- Absoarbe infractiunea de loviri sau alte violente
corporalasavarsita

impotriva unui functionar
Art. 239 alin. 3 C pen. este incriminatavatamarea

- Absoarbe infractiunea de vatamare corporal
corporalagravasavarsita

impotriva unui
Art. 239 alin. 4 C pen. este incriminatavatamarea
functionar
- Absoarbe infractiunea de vatamare corporal grav indiferent daca este in forma de baza sau
agravat
n cazul loviturilor cauzatoare de moarte se va retine concurs cu ultrajul in forma simpla
sau praeterintentie
Latura subiectiva: In cazul ultrajului prin violenta se comite cu intentie

Omorul calificat de la lit. F si omorul deosebit de grav de la lit. F absoarbe ultrajul
in cazul infractiunilor
prevazute
de art. 180-182, art. 189 si
Art. 239 ind. 1 C pen. prevede ca
art. 193, savarsite
impotriva
sotului,
copiilor sau parintilor

unui judecator,
procuror, organ de
cercetare penala, expert, executor judecatoresc,
politist,
jandarm ori militar, in scop de
intimidare sau de razbunare
pentru acte sau fapte indeplinite
in exercitiul
functiunii,
limitele de
pedeapsase majoreazacu jumatate.
Uzurparea de calitati oficiale

o anumitafunctie
care conferaunui functionar
atributii
in
Prin calitate oficialase intelege
cadrul aparatului de stat sau public
cumulativaa douaactivitati:
Latura obiectiva: presupune indeplinirea

1. Folosirea fara
drept a unei calitati
oficiale
2. ndeplinirea vreunui act legat de aceastacalitate
- Nu presupune ndeplinirea tuturor condiiilor de fond sau forma

Sanctiune:
fapta
se
pedepseste
cu
inchisoare
intre
6 luni si 3 ani
Infractiuni de serviciu sau in legtura cu serviciul

Abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor
Fapta are un caracter subsidiar (poate fi reinut doar daca nu este aplicabil un alt text de
incriminare pentru fapta comisa de agent)
- Subsidiaritatea se raporteaza la acele texte de incriminare care au ca subiect activ un funcionar
asa cum este acesta definit in art. 147 C

Subiectul activ este calificat, fiind orice functionar,
pen.
- Art. 258 C pen. prevede cadispozitiile
acestui articol se aplicasi functionarilor
(beneficiaz de
un tratament sanctionator atenuat)
- Nu poate fi comisa si de o persoana juridic
public se intelege

orice persoanacare exercitapermanent sau temporar, cu
Prin functionar
orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare

de orice natura, retribuitasau nu, in
serviciul unei unitati
dintre cele care se referaart. 145 C. pen (alin. 1 al art. 147 C pen).
se intelege

functionarul
public, precum si orice salariat care exercitao

Prin functionar
insarcinare,

in
serviciul unei alte persoane juridice decat cea publica(alin. 2 art. 147 C pen.)
Latura obiectiva:
- Actul de executare al agentului trebuie saconstea in neindeplinirea
unui act sau indeplinirea
in
mod defectuos a unui act, in exercitiul
atributiilor
de serviciu
- Nu este suficientao incalcare

a atributiilor
de serviciu, ci mai este necesar ca fapta

functionarului
sacauzeze o vatamare
a intereselor legale ale unei persoane

Infractiunea
se sanctioneaza
Sanctiunea.

infractiunea
se urmareste
la
Aspecte procesuale. Dacafapta a fost comisade functionar
plangerea
prealabilaa persoanei vatamate
fapta a produs consecinte deosebit de grave

Formaagravata: cand
formei agravate: Pedeapsa inchisorii
de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Sanctiunea
Se mentine
in NCP, art. 297
Abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi
folosinta sau exercitiul

drepturilor unei
Latura obiectiva: functionarul ingradeste
persoane sau se creeazao stare de inferioritate partii
vatamate
- Aceasta
ingradire
trebuie sacreeze o lezare efectivaa folosintei
drepturilor
directadatoritamobilului special, si anume
ingradirea

folosintei
dreptului sau crearea unei stari
de inferioritate pe temei de rasa,
nationalitate,
etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica,

convingeri, avere, origine sociala, varsta,
dizabilitate, boalacronicanecontagioasasau infectie
HIV
Pedeapsa inchisorii
Sanctiunea.
Aspecte
procesuale:
daca
fapta
a
fost comisade un functionar,
infractiunea
se urmareste
la
plangerea
fapta a produs consecinte deosebit de grave

Formaagravata: cand
Sanctiunea.
Pedeapsa
inchisorii
Abuzul in serviciu contra intereselor publice
public sau un functionar
Subiectul activ este calificat, adicaun functionar

- In cazul functionarilor fapta are un caracter atenuat
laturii obiective sunt aceleasi ca si la abuzul in serviciu contra

Latura obiectiva: conditiile
intereselor persoanelor, cu elementul de particularitate, anume urmarea acestor conduite
- In cazul acestei infractiuni,
se cauzeazao tulburare insemnata
bunului mers al unui organ

sau al unei institutii
de stat ori al unei alte unitati
la care se referaart. 145 C pen.
- Prin tulburare insemnata
se poate intelege

lezarea de o anumitagravitate si intr-o
anumita
proportie,
care afecteazaritmul de desfasurare
a activitatii
acelui organ, institutie
sau unitate
- Infractiunea
este tipicasi dacase cauzeazao altaurmare alternativatulburarii

insemnate
si
anume cauzarea unei pagube patrimoniului unui organ sau al unei institutii
de stat ori al unei alte
unitati
la care se referaart. 145 C pen.
Tentativa
nu
se
pedepseste
pedeapsa inchisorii
Sanctiunea:
fapta a produs consecinte deosebit de grave.
Formaagravata: cand
Pedeapsa inchisorii

Sanctiunea.

de abuz in
serviciu: cand
functionarul
Formaagravatacomunatuturor infractiunilor
public a obtinut
pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

- In cazul acestei forme agravate, tentativa se pedepseste
Sanctiunea.
Pedeapsa
inchisorii
de
la
3
la
15
ani.
Se
mentine
in NCP, art. 297
Neglijenta in serviciu
fata de abuzul in
Latura obiectiva: elementele de particularitate ale acestei infractiuni,
serviciu sunt:
- In primul rand,
legiuitorul nu mai face distinctia
dintre actul de executare specific abuzului in
serviciu contra intereselor publice si abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor, reunind in
continutul
aceluiasi articol urmarile

specifice ale formelor intentionate
de abuz in serviciu
- Fapta este tipicaindiferent de urmarea produsa, respectiv fie s-a cauzat o tulburare insemnata
bunului mers al unui organ sau al unei alte institutii

de stat ori al unei alte unitati
din cele la care
se referaart. 145 sau o pagubapatrimoniului acesteia (urmarea de la art. 148 C pen.) fie fapta are
ca urmare o importantavatamare
a intereselor legale ale unei persoane (urmarea de la art. 246 C.

pen).
- Singurul element de particularitate este faptul case impune ca vatamarea
intereselor legale ale

unei persoane safie una importanta, in caz contrar fapta nemai indeplinind
conditia
de tipicitate
Latura subiectiva:fapta se comite din culpa, indiferent de forma acesteia
pedeapsa inchisorii
de la 1 lunala 2 ani sau cu amenda. Dacafapta a fost comisa

Sanctiunea:
de un functionar,
maximul special se reduce cu o treime

ea a produs consecinte deosebit de grave
Formaagravata: cand
forma agravatase sanctioneaza
de la 2 la 10 ani. Se mentine
Sanctiunea:
in NCP, art. 298
Purtarea abuziv
este una cu continuturi
alternative (se poate retine concurs intre diferitele forme de

Infractiunea
purtare abuziv comise mpotriva aceleiasi parti vatamate)
Exista, in opinia noastra, trei forme de purtare abuziva:
- Purtare abuzivaprin jigniri
- Purtate abuzivaprin amenintare
- Purtare abuzivacu violenta
public sau functionarul
Subiect activ special si anume functionarul

- In cazul functionarului are un caracter atenuat
faptele de purtare abuzivaprin

Aspecte procesuale: n cazul comiterii faptei de un functionar,
jigniri, purtare abuzivaprin amenintari
si purtarea abuzivaprin violenta (cu exceptia
formei
agravate constand
in
producerea unei vatamari
corporale grave) se urmaresc
la plangerea
Alin. 1 al art. 250 C pen. incrimineazaintrebuintarea
de expresii jignitoare, fata de o persoana,

de catre
un functionar
public in exercitiul
atributiilor
de serviciu
in utilizarea de expresii jignitoare
Latura obiectiva: actul de executare consta
nu este posibila
in forma coautoratului, deoarece fiecare functionar
are propria
Participatia
obligatie
de se adresa politicos persoanelor cu care intra
in relatii
de serviciu
infractiunea
se sanctioneaza
de la 1 lunala 1 an sau amenda

Sanctiunea:
Alin. 2 al art. 250 C pen. incrimineazaamenintarea
savarsita
de catre
un functionar
public in
exercitiul
atributiilor
de serviciu
Absoarbe infractiunea de amenintare
Latura subiectiva: se comite cu intenie directa sau eventuala
infractiunea
se sanctioneaza
de la 6 luni la 2 ani sau

Sanctiunea:
amenda. Dacafapta a fost comisade un functionar,

Alin. 3 al art. 250 incrimineazalovirea sau alte acte de violenta savarsite
de un functionar
atributiilor
de serviciu
Absoarbe infractiunea de loviri sau alte violente
Poate opera uneori autorizarea legii, fapta nefiind antijuridic
Participaia este posibila in toate formele ei, autorii trebuie sa aib calitatea cerut de lege
pedeapsa inchisorii
de la 6 luni la 3 ani sau amenda

Sanctiunea:
Forme agravate ale alin. 3:
Alin. 4 al art. 250 C pen. incrimineazavatamarea
corporalasavarsita
de un functionar
public
in exercitiul
atributiilor
de serviciu
de vatamare
corporala, indiferent dacaaceasta din urmaeste in forma de

Absoarbe infractiunea
bazasau forma agravata
sau praeterintentie
Fapta se poate comite cu intentie
se sanctioneaza
Sanctiunea:

Dacafapta a fost comisade un functionar,
infractiunea
se urmareste
la
Aspecte procesuale: dacafapta a fost comisade functionar
plangerea
Alin. 5 al art. 250 C pen. incrimineazavatamarea
corporalagravasavarsita
de un functionar
atributiilor
de serviciu
de vatamare
corporalagrava, indiferent dacaaceasta din urmaeste

Absoarbe infractiunea
comisa
in forma de bazasau in
vreuna din formele agravate
sau praeterintentie
Fapta se poate comite cu intentie

Sanctiunea:
se
sanctioneaza
cu
pedeapsa
inchisorii
de la 3 la 12 ani
In cazul loviturilor cauzatoare de moarte se vor retine in concurs cu infractiunea de purtare

abuziv cu violenta in forma simpla
Purtarea abuziv este absorbit natural in omorul deosebit de grav de la lit. G
Infractiuni de corupie:
Pot fi subieci ai infractiunilor de corupie, pe lng funcionari si managerii, directorii,
administratorii, cenzorii sau alte persoane cu atributii
de control la societatile
comerciale,
companiile si societatile
nationale,
regiile autonome sau la orice alti agenti economici
de coruptie
au ca formaagravatacomunaurmatoarea
imprejurare:
Toate infractiunile
- Faptele de coruptie
sunt savarsite
in interesul unei organizatii,
asociatii
sau grupari
criminale
ori al unuia dintre membrii acesteia sau pentru a influenta negocierile tranzactiilor
comerciale
internationale
ori schimburile sau investitiile
internationale
de coruptie
nu au obiect material
Obiectul material: infractiunile
Conflictul de interese
public, asa cum este el definit in art.

Subiectul activ este unul calificat, si anume functionarul
147 alin. 1 C pen
- Textul nu se aplica
in cazul functionarilor
asa cum sunt ei definiti in art. 147 alin. 2 C pen.,

adicaorice salariat care exercitao insarcinare

in
serviciul unei alte persoane juridice decat cele
prevazute
in
art. 147 alin. 1 C pen.
in momentul in care s-a realizat folosul material ca urmare a indeplinirii
Fapta se consuma
actului sau participarii
la luarea unei decizii
Infractiunea
este
una
cu autor unic
infractiunea
se sanctioneaza
intre
6 luni si 5 ani si
Sanctiunea:
interdictia
de a ocupa o functie
publicape durata maxima
Latura obiectiva conditii:
1. Functionarul
public trebuie sa
indeplineascaun act sau saparticipe la luarea unei decizii
- Fapta este tipica si daca participarea la luarea unei decizii nu sa fcut cu respectarea normelor
de procedura fiind invalidata
- Neindeplinirea
unui act nu intrasub incidenta textului de incriminare

2. Prin indeplinirea
acelui act sau participarea la luarea acelei decizii, trebuie sase

realizeze direct sau indirect un folos material
- Folosul trebuie sa fie material
- Realizarea folosului material pentru functionar
sau, dupacaz, pentru restul persoanelor

enumerate de lege, nu trebuie safie in legatura
de conexitate cu producerea unui prejudiciu
institutiei
sau autoritatii
in slujba careia
functionarul
public isi
desfasoara
activitatea
3. Folosul material sase realizeze pentru functionarul
public, sotul
sau,
o rudaori un afin
pana
la gradul II inclusiv sau pentru o altapersoanacu care s-a aflat in
raporturi
comerciale ori de munca
in ultimii 5 ani sau din partea careia
a beneficiat ori beneficiaza
de servicii sau foloase de orice natura
- Daca serviciul de care a beneficiat a fost pltit in mod corect, atunci acea persoana nu este o
persoana de la care functionarul a beneficiat de servicii
4. Actul indeplinit
sau participarea la luarea unei decizii sanu priveascaemiterea,

aprobarea sau adoptarea actelor normative
Luarea de mita
bilaterala
Mituirea este privitaca o infractiune
sau persoana prevazuta

in art. 8 si 8 ind. 1 din
Subiectul activ este special, adicafunctionarul
Legea nr. 78/2000
- Indeplinesc
conditia
de a fi subiecti activi ai acestei infractiuni
medicii, dacasunt angajati,
notarii publici, fotbalistii

profesionisti
angajati cu contract de munca, angajati ai unei persoane
juridice etc
- Nu poate fi comisade o persoanajuridica
in calitate de autor
infractiunea
se sanctioneaza
intre
3 si 12 ani si interzicerea
Sanctiunea:
unor drepturi
fapta a fost comisade un functionar
cu atributii
de control, sau
Forma agravata: atunci cand
care au atributii
de constatare sau de sanctionare
a contraventiilor
ori de constatare, urmarire
sau judecare a infractiunilor
obiectul luarii
de mitase confisca, iar daca
Bunurile, valorile sau alte bunuri care au facut
acestea nu se gasesc,
condamnatul este obligat la plata echivalentului lor
intre
3 si 15 ani si
Sanctiunea.
1. Fapta saconstea in una din urmatoarele
modalitati
de comitere: pretinderea, primirea,
acceptarea promisiunii sau nerespingerea promisiunii de mita
- Fapta este tipica si in cazul darurilor de mic valoare, atunci cnd darurile se fac in legtura cu
ndeplinirea atribuiilor de serviciu
2. Pretinderea, primirea, acceptarea promisiunii sau nerefuzul ei trebuie safie comise in legatura

cu un act privitor la atributiile
functionarului
- Nu este necesar ca functionarul sa si ndeplineasc actul care ii se solicita de catre mituitor

3, Fapta safie comisa
inainte sau in cursul indeplinirii
actului solicitat de mituitor

directa
nu este posibil coautoratul iar participatia
la luare de mitaabsoarbe si eventuala
Participatia:
calificare a faptei ca fiind si participatie
la dare de mita
Daca agentul primete mita de la mai multe persoane, fr a exista legtura intre mituitori se
va retine un concurs de infractiuni
Obiect al mitei poate fi orice folos care nu i se cuvine functionarului

- Astfel, se poate retine
infractiunea
de luare de mita
in modalitatea primirii si atunci cand
mituitorul ii presteazaanumite servicii functionarului
Darea de mita
Subiectul activ este unul general, spre deosebire de luarea de mitaunde subiectul activ este
calificat
pedeapsa inchisorii
intre
6 luni si 5 ani si interzicerea unor drepturi
Sanctiunea:
fapta de dare de mitaeste savarsita
fata de un functionar
cu atributii
de
Formaagravata: cand
control sau fata de o persoanacare are atributii
a
contraventiilor,
ori de constatare, de urmarire

(art. 7 alin. 2 din

Legea nr. 78/2000)
cu majorarea maximului special al formei de baza

Sanctiunea.
cu 2 ani
se
Legea specialaincrimineazasi o formaspecialade dare de mita, si anume atunci cand
comite prin promisiunea, oferirea sau darea, direct sau indirect, de bani sau alte foloase unui
functionar
al unui stat strain,

ori al unei organizatii
publice internationale,
pentru a indeplini
sau a nu indeplini
un act privitor la indatoririle
sale de serviciu, in scopul obtinerii
unui folos
necuvenit in
cadrul operatiunilor
economice internationale
(art. 8 ind. 2 din Legea nr. 78/2000).
Aceastaformaspecialade dare de mitase sanctioneaza
intre
Sanctiunea.
1 si 7 ani
1. Saconste intr-o
activitate de promisiune, oferire sau dare de mita

2. Promisiunea, oferirea sau darea de mitatrebuie safie in legatura
cu indeplinirea
de catre
functionarul
mituit a unui act care intra

in legatura
cu atributiile
sale de serviciu
3. Promisiunea, oferirea sau darea de mitatrebuie sase realizeze inainte
sau in timpul realizarii
activitatii
solicitate de mituitor
- Daca este savarsita dup fapta nu mai este tipica
directa
Latura subiectiva: fapta se poate comite cu intentie
dacamituitorul a fost constrans
Cauzajustificativaspeciala: fapta nu constituie infractiune,

prin orice mijloace de catre
cel care a luat mita
Cauza
de
nepedepsire:
cand
mituitorul denunta autoritatilor
fapta, mai inainte
ca organul de
urmarire
safi fost sesizat pentru acea infractiune
Banii,
valorile
sau
alte
bunuri
se
restituie
persoanei
care le-a dat daca opereaz cauza
justificativ special sau cauza de nepedepsire
Primirea de foloase necuvenite
Subiectul activ este unul calificat, adicaun functionar

fapta nu se poate comite in coautorat, deoarece fiecare functionar
are obligatia
Participatia:
personalasanu primeascafoloase necuvenite
de primire de foloase necuvenite

- Trebuie sa primeasc efectiv foloasele
- Fapta este tipica si in cazul cadourilor mici

2. Primirea sase realizeze dupa
indeplinirea unui act la care era obligat
3. Actul indeplinit
de functionar
saaibaun caracter licit, doar la un astfel de act putand

fi obligat
in temeiul functiei
sale
Latura subiectivaconsta
in intentie
Sanctiunea:
pedeapsa inchisorii
intre
6 luni si 5 ani si interzicerea unor drepturi
Formaagravata: ipoteza in care fapta a fost comisade un functionar
cu atributii
de control
sau de catre
o persoanacare are atributii
a contraventiilor,
ori
de constatare, de urmarire
(art. 7 alin. 3 din Legea nr. 78/2000).

Sanctiunea:
maximul
special
al
formei
de
baza
se
majoreaza
cu 2 ani
Traficul de influena
Subiectul activ este unul general
- Persoana juridicanu poate comite aceastainfractiune
Latura
obiectiva
conditii:
1. Fapta de traficare a influentei

sase realizeze prin primirea, pretinderea, acceptarea promisiunii
unui folos sau acceptarea de daruri
2. Pretinderea, primirea sau acceptarea folosului poate fi savarsita
pentru sine sau pentru altul
3. Cauza primirii, pretinderii sau acceptarii
safie traficarea influentei
reale sau presupuse a
agentului
- Intreaga
activitate infractionala
saaibaca si mobil traficarea unei influente reale sau presupuse

a agentului
4. Primirea, pretinderea sau acceptarea sase realizeze pentru interventia
agentului asupra
functionarului,
pentru a-l determina safacasau sanu facaun act ce intra

in atributiile
sale de
serviciu
- Nu are importanta dacainterventia
se materializeazasau nu
- Trebuie ca functionarul sa fie determinat
5. Traficarea influentei
sase realizeze inainte
sau concomitent cu realizarea actului de catre
functionarul
asupra caruia
influenta este traficata
Latura subiectiva: intentia

este directa
Bunurile care au fcut obiectul traficului de influena se confisca
Sanctiunea.
Infractiunea
se sanctioneaza
intre
2 si 10 ani
este comis de un functionar
cu atributii
de control sau de catre
o
Formaagravata: cand
persoanacare are atributii
a contraventiilor,
ori de constatare,
de urmarire
sau judecare a infractiunilor.
(art. 7 alin 3 din Legea nr. 78/2000).
cu majorarea maximului special cu 2 ani. Se

Sanctiunea.
mentine
in NCP, art. 291
Cumprarea de influena

- Fapta poate fi comisasi de o persoanajuridica
de promitere, oferire sau dare de bani, daruri sau alte foloase

2. Promiterea, oferirea sau darea trebuie sase facaunei persoane care are influenta sau pretinde
caare influenta pe langa
un functionar
3. Cauza promiterii, ofertei sau darii

este cumpararea
influentei
4. Promiterea, oferirea sau darea trebuie sase comitapentru a-l determina pe functionar
safaca
sau sanu facaun act ce intra
in atributiile
sale de serviciu
5. Cumpararea
influentei
sase realizeze inainte
sau concomitent cu realizarea actului pentru a

carui
realizare s-a cumparat
influenta
directa
Latura subiectiv: fapta se comite cu intentie
cumparatorul
de influenta denunta autoritatilor
fapta, mai inainte
Cauzade nepedepsire: cand

ca organul de urmarire
safi fost sesizat pentru acea infractiune
Infractiunea
se sanctioneaza
intre
2 si 10 ani
Sanctiunea.
este comisade un functionar
cu atributii
de control sau de catre
o
Formaagravata: cand
persoanacare are atributii
a contraventiilor,
ori de constatare,
de urmarire

prin majorarea maximului special al formei de

Sanctiunea.
bazacu 2 ani. Se mentine
in NCP, art. 292
Infractiuni care mpiedica nfaptuirea justiiei

Denuntarea calomnioasa

1. In primul rand,
trebuie saexiste o actiune
de invinuire
mincinoasa(fapta nu exista, sau nu a

fost savarsita de cel acuzat)
2. Actiunea
de invinuire
trebuie sase facaprin plangere
sau denunt
- Se aplica si in cazul plngerii prealabile
3. Invinuirea
trebuie safie facuta

impotriva unei persoane determinate
- n cazul plngerii in rem nu exista o fapta tipica de denunare calomnioasa
4. nvinuirea trebuie sa se refere la savarsirea unei infractiuni
In cazul in care cel acuzat depune plngere la rndul lui mpotriva unui ter, dei tie ca
plngerea sau denunare sunt mincinoase, nu pot fi temei de sanctionare a celui acuzat
plangerea
a fost inregistrata
la organul la care a fost depusa

Fapta se consumaatunci cand
Latura subiectiva: fapta se comite cu intenie directa sau eventuala
Variantaasimilata: Producerea ori ticluirea de probe mincinoase in sprijinul unei invinuiri

nedrepte
agentul declara, mai inainte
de punerea in
miscare
a
Cauzapersonalade atenuare: cand
actiunii
penale impotriva
persoanei in contra careia

s-a facut
denuntul
sau plangerea,
ori
impotriva
careia
s-au produs probele, caplangerea,
denuntul
sau probele sunt mincinoase
Se
mentine
in
NCP,
art.
268,
Inducerea
in
eroare
a
organelor
judiciare
Mrturia mincinoas
Subiect activ calificat: martorul
- Persoana dobandeste
acest statut procesual odatacu incuviintarea
sa ca martor
- Nu este posibil coautoratul (infractiune cu subiect unic)
1. Trebuie ca martorul safacaafirmatii
mincinoase ori sanu spunatot ceea ce stie
- Teoria subiectiva: mrturie mincinoas exista ori de cte ori agentul spune altceva decat
gndete
- Teoria obiectiva: propune ca reper de apreciere a caracterului mincinos diferena dintre
realitatea fizica si cea relatata de martor
- Teoria normativa: se analizeaz modul in care martorul si-a respectat obligaia de probitate
morala
2. Marturia
trebuie saaibarelevanta
in solutionarea
cauzei
- Este necesar ca agentul safi fost intrebat
cu privire la acele imprejurari
(daca nu a fost ntrebat,

dei nu declara ceea ce tie, atunci fapta lui nu este tipica)
3. Declaratia
mincinoasatrebuie safie facuta
cu prilejul audierii martorului intr-o
cauzapenala,
civila, disciplinara, sau in
orice altacauza
in care se audiazamartori
- Daca audierea se face in afara cadrului procesual sau in faza actelor premergatoare, declaraia
acestuia, chiar mincinoas nu ndeplinete condiiile de tipicitate
- Aceasta infractiune nu poate fi reinut nici atunci cnd declaraia solicitat martorului ar putea
duce la condamnarea sa (chiar si intr-o alta procedura judiciar decat in cea in care este ascultat)
fapta este comisade un expert sau interpret
Variantaasimilata: atunci cand
Cauza
de
nepedepsire:
fapta
nu se pedepseste
daca, in cauzele penale, inainte
de arestarea
inculpatului, iar in cazul celorlalte cauze, mai inainte
de a se fi pronuntat
o hotarare
sau de a se
fi dat o altasolutie
ca urmare a marturiei
mincinoase, martorul isi

retrage marturia

atenuat: dacaretragerea marturiei
se face inainte
de solutionarea
Tratament sanctionator
definitivaa cauzei, insa
dupaarestarea inculpatului si dupace s-a pronuntat
o hotarare
nedefinitiva
Se mentine
ncercarea de a determina mrturia mincinoas

Latura obiectiva:
- Infractiunea
este una comisivasi consta

intr-o actiune
de incercare
de a determina o
persoanasafacadeclaratii
mincinoase
- Nu este necesar ca acea persoana sa aib calitatea de martor, fiind suficient ca agentul sa l
considere un potenial martor
- Nu orice ncercare de a determina mrturia mincinoas este incriminata, ci doar daca fapta a
fost comisaprin constrangere
(fizicasau morala) sau corupere (promisiunea, oferirea, darea

unor bunuri sau alte foloase)
- Absoarbe amenintarea, infractiunea de loviri sau alte violente si vatamarea corporal
Latura subiectiva: fapta se comite cu intenie directa
fapta este comisade un expert sau interpret
Variantaasimilata: atunci cand
Se mentine
Relatia
dintre instigarea la marturie
mincinoasasi infractiunea
de incercare
de a
determina marturia
mincinoasa
la marturia
mincinoasapersoana trebuie saaibacalitatea de martor, pe cand
n cazul instigarii
la incercarea
de a determina marturia
mincinoasa, este suficient ca persoana safie un potential
martor
de a comite fapta indiferent dacasi trece la
La instigare, trebuie ca persoana safi luat hotararea
executare (dacainstigatul nu trece sau se desistaori impiedica
consumarea faptei, el comite

doar o instigare neurmatade executare), pe cand
la incercarea
mincinoasaeste suficient ca agentul sa

incerce determinarea, fiind fara
relevanta pozitia
persoanei vizate de agent cu privire la incercarea
de determinare
Instigarea
la
marturie
mincinoasa
se
poate
realiza
prin orice mijloace, chiar prin convingere, pe
cand
incercarea
mincinoasa, se comite doar prin constrangere
sau
corupere
Nedenuntarea
Este o infractiune cu autor unic (nu se poate comite in coautorat)
Autoratul la infractiunea de nedenunare va absorbi natural participarea la o alta infractiune de
nedenunare, care are ca obiect aceeai infractiune
Latura obiectiva:
- Infractiunea
este una omisivaproprie

- Are ca premisa
imprejurarea canedenuntatorul

a avut cunostinta
de comiterea vreunei din
infractiunile
incriminate de art. 174, 175, 176, 211, 212, 215 ind. 1, 217 alin 2-4, 218 alin 1 si
276 alin 3 C. pen.
- Pentru ca fapta safie tipica, trebuie ca agentul sanu denunte de indata
autoritatilor
fapta de
care a avut cunostinta

si din culpa
Cauze de nepedepsire a comiterii acestei infractiuni:

1. Cand
este comisade sot sau rudaapropiata
2. Cand
persoana incunostinteaza

autoritatile
competente despre acea infractiune
mai inainte
de a
se fi inceput
urmarirea
penalapentru infractiunea
nedenuntata

- De data aceasta denuntul
trebuie adresat autoritatilor
competente si nu oricaror
autoritati
3. Cand
nedenuntatorul

a inlesnit
arestarea infractorilor, chiar dupace s-a inceput
urmarirea
penalaori dupace vinovatii

au fost descoperiti
Se mentine
Favorizarea infractorului
Autor al acestei infractiuni poate fi si avocatul celui cercetat daca da ajutor pentru a ngreuna
urmrirea penal sau pentru a zadarnici judecata
alternative:
Latura obiectiva: fapta se poate comite in douamodalitati
1. Prin ajutorul dat pentru a ingreuna
sau zadarnici

urmarirea
penala, judecata sau executarea

pedepsei
2. Prin ajutorul dat pentru a asigura folosul sau produsul infractiunii
- Ajutorul trebuie safie realizat fara

o intelegere

prealabilasau concomitentacomiterii faptei cu
persoana favorizata
- Este incriminat doar ajutorul dat unei persoane care a savarsit o infractiune, nu si ajutorul dat
unei persoane care a savarsit o fapta prevazuta de legea penal
de tainuire
consta
in aceea ca, in cazul tainuirii,
faptuitorul
Deosebirea fata de infractiunea

urmareste
el insusi
dobandirea
unui folos material, pe cand

in cazul favorizarii,
faptuitorul
nu
vrea decat sadea un ajutor infractorului pentru a-i asigura lui folosul sau produsul infractiunii
- Favorizarea si tainuirea pot fi reinute in concurs

de lege
Pedeapsa este limitata, deoarece ea nu poate fi mai mare decat pedeapsa prevazuta
pentru autor. (Fapta se sanctioneaza
intre
3 luni si 7 ani)
de sot sau rudaapropiatanu se pedepseste
Favorizarea savarsita
Se mentine
Evadarea
in stare de retinere
sau detinere
Subiectul activ este unul calificat, adicapersoana care se afla
- Nu se include in aceastacategorie situatia

in care minorul se aflainternat intr-un
centru de
reeducare, ori medical educativ sau persoana fata de care s-a luat masura
de siguranta a internarii
medicale
de evadare a unei persoane, indiferent de

Latura obiectiva: Fapta se comite prin actiunea
modalitatea concreta
in care se realizeaza
Latura subiectiva: fapta se comite cu intenie
Tentativa este posibila si este incriminata
Complicitatea se poate retine doar in modalitatea incurajarii, fr a se realiza vre-un act de
inlesnire (daca inlesneste intra pe art. 270)
Forme agravate:
- Prin folosirea de violente
- Prin folosirea de arme sau alte instrumente
- De douasau mai multe persoane impreuna
si anume aplicarea cumulului aritmetic

Fapta prezintao modalitate particularade sanctionare,
intre
pedeapsa pentru evadare si pedeapsa din care a evadat autorul.
Se mentine
nlesnirea evadarii
Se incrimineaza ca act de executare distinct complicitatea sub forma inlesnirii evadarii
in actiunea
de inlesnire
a evadarii

- Aceasta presupune, in concret, orice activitate de complicitate la evadare din partea autorului
- Activitatea presupune acordarea de sprijin material (bani, instrumente care sa
inlesneasca
evadarea etc.) sau sprijin moral (stabilirea de legaturi
cu alte persoane etc)
Tentativa la forma de baza si la formele agravate se pedepseste
Forme agravate:
1. Cand
inlesnirea
a fost comisade o persoanacare avea indatorirea
de a-l pazi
pe cel evadat
2. Cand
s-a inlesnit
o evadare comisaprin folosirea de violente,

arme sau de alte instrumente, ori
de douasau mai multe persoane impreuna
3. Cazul anterior + inlesnirea
de a-l pazi
pe cel
evadat
4. Cand
s-a inlesnit
evadarea unei persoane retinute,
arestate sau detinute
pentru comiterea unei

infractiuni
sanctionata
de lege cu o pedeapsamai mare de 10 ani

5. Cazul anterior + Cand
inlesnirea
de a-l pazi
pe cel evadat
fapta este comisadin culpa
Formaatenuata: atunci cand
- Atunci cand
inlesnirea
evadarii
a fost comisadin culpade catre
o persoanacare avea
indatorirea
de a-l pazi
pe cel care a evadat. Este un caz de incriminare a complicitatii
din culpa
ca un act de executare propriu zis
Se mentine
Nerespectarea hotrriilor judecatoresti

Este o infractiune cu continuturi alternative (se poate retine si un concurs intre ele)
1. Art. 271 alin. 1 C pen., care incrimineazaimpotrivirea
la executarea unei hotarari

judecatoresti,
prin amenintare
fata de organul de executare. Teza a doua a aceluiasi articol

incrimineaza
impotrivirea prin violenta
Subiectul activ este unul general
de impotrivire,
fie prin amenintare,
fie prin
Latura obiectiva: Trebuie saexiste o actiune
violenta,
impotriva
organului de executare
- Impotrivirea
sase refere la punerea in executare a unei hotarari

judecatoresti

Latura
subiectiva:
fapta
se
comite
cu
inten
ie
directa
sau
eventuala
2. A doua modalitate a infractiunii
de nerespectare a hotararilor
judecatoresti
este reglementata
de art. 271 alin. 2 C pen., care incrimineaza
impiedicarea unei persoane de a folosi o
locuinta,
ori parte dintr-o locuinta sau imobil, detinute
in
baza unei hotarari
judecatoresti

- Formaagravata: atunci cand
impiedicarea
se comite prin amenintare

sau acte de violenta
3. A treia modalitate este reglementatade art. 271 alin 4 C pen., care incrimineaza
nerespectarea hotararilor

judecatoresti,
prin sustragerea de la executarea masurilor
de
siguranta
constand
in interzicerea de a ocupa o functie
sau de a exercita o profesie, o meserie ori
o altaocupatie,
in
interzicerea de a se afla in anumite localitati
si masura
de siguranta a
interdictiei
de a reveni in locuinta familiei
- Trebuie ca aceste masuri
de siguranta safie dispuse printr-o hotarare
de condamnare definitiva
si executorie prin care sase prevadacaagentului i se interzic drepturile prevazute
de art. 112 lit.
c, d si g C pen. cu titlu de masuri
de siguranta
Subiectul activ este calificat: persoana creia i s-a aplicat msura de siguran
4. A patra modalitate este reglementatade art. 271 alin. 5 C pen. care incrimineaza
nerespectarea hotararilor

judecatoresti,
prin neexecutarea, cu rea credinta a pedepselor

complementare aplicate persoanelor juridice prevazute
in
art. 71 ind. 4 si 71 ind. 5 alineatul 2
C pen
- In art. 71 ind. 4 C pen. se prevede canu se pot aplica partidelor politice, sindicatelor,
patronatelor, organizatiilor
religioase ori apartinand

minoritatilor
nationale
si persoanelor juridice
din domeniul presei pedeapsa complementaraa dizolvarii
sau suspendarea activitatii
sau a unor
activitati
ale persoanei juridice
- Art. 71 ind. 5 alin. 2 C pen. prevede capersoanelor juridice din domeniul presei nu li se poate
aplica nici pedeapsa complementaraa inchiderii
unui punct de lucru

Pentru
ca
pedeapsa
de
gravitate
maxima,
dizolvarea,
nu se poate aplica acestor categorii de
persoane juridice, legiuitorul a incriminat in art. 271 alin. 5 C pen. ca o faptadistincta

nerespectarea sanctiunilor
complementare de catre
aceste persoane juridice anterior aplicate
pentru comiterea vreunei infractiuni

Subiectul activ este special: partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, organizatiilor
religioase ori apartinand
minoritatilor
nationale
si persoanelor juridice din domeniul presei

in nerespectarea pedepselor complementare dispuse de instanta
Latura obiectiva: fapta consta
penala, evident dintre cele ce pot fi aplicate acestor categorii de persoane juridice, dupacaz,
adicacele prevazute
de art. 53 ind.1 alin. 3 lit. c, d si e C pen.
Sfidarea organelor judiciare

- Trebuie ca actul de executare sa fie realizat de o persoana care participa sau asista la o
procedura in fata instantei sau a organului de urmrire penal
in intrebuintarea
de cuvinte insultatoare
sau
Latura obiectiva: Actul de executare consta
gesturi obscene la adresa integritatii
fizice a unui judecator,
procuror sau organ de
cercetare penala
- O altamodalitate concretade comitere a acestei fapte este intrebuintarea
de cuvinte sau
gesturi amenintatoare

la adresa integritatii
fizice a judecatorului,
procurorului sau
organului de urmarire
penala
- Modalitate asimilata: atunci cand
actul este comis de agent in mod nemijlocit pentru fapte
indeplinite
in exercitiul
functiei
de catre
un judecator,
procuror, organ de cercetare penala,
politist
sau jandarm
Latura subiectiva: fapta se comite cu intentie directa sau eventuala
Relatia
dintre infractiunea
de ultraj si infractiunea
de sfidare a organelor judiciare

realizata
in mod nemijlocit la
Art. 239 alin 1 C pen. incrimineazaorice formade amenintare
adresa unui magistrat, dacaaceasta este comisa
in timpul exercitarii
functiei
sau in legatura
cu
indeplinirea
acestei functii
doar actele sau gesturile amenintatoare

la adresa
In cazul art. 262 ind. 1 C pen., se sanctioneaza
integritatii
sale fizice, indiferent de mobilul sau scopul actului, dacaeste realizat in cursul unei
proceduri in fata instantei
sau a organului de urmarire
penala
conditiile
atat ale art. 239 alin.1 C pen. cat si ale art. 262 ind. 1
Dacaactul concret ar indeplinii
C pen., suntem in situatia
unui concurs de calificari,
urmand
ca agentul saraspunda
pentru
ultraj.
Infractiuni de fals
Falsificarea de moneda sau alte valori

dacafalsificarea se realizeazaprin alterare
Obiectul material: monede, valori asemanatoare
- Nu are obiect material dacafalsificarea se realizeazaprin contrafacere
- Moneda scoas din circulaie nu este obiect al acestei infractiuni
- Specific - puterea circulatorie pe care trebuie sao aibamoneda, valoarea sau titlul falsificat
art. 282, se aplicasi monedelor altor state ori altor

Art. 284 C pen. prevede cadispozitiile
valori straine

in alterarea adevarului
Latura obiectiva: fapta se comite prin falsificarea valorii, care consta

cu privire la acea valoare si care, in concret, se poate realiza prin
- Contrafacere (confectionarea
de monede prin imitarea celei adevarate,
astfel incat
sase creeze
aparenta de autenticitate)
- Alterare (se modificaanumite aspecte ale bancnotei, astfel incat
sase creeze impresia caare o
altavaloare)
- Contrafacerea sau alterarea nu trebuie safie perfecta, dar trebuie saaibaaparenta de monedacu
putere circulatorie
circulatie
, in orice mod, a valorilor falsificate sau
Modalitate asimilata: punerea in
detinerea
lor in
vederea punerii in
circulatie
- Punerea in circulatie
presupune introducerea acestora in circuitul economico-financiar
- Situatia
celui care primeste
o monedafalsa, aflaapoi caeste falsasi,
pentru a evita pierderea, o
daaltei persoane comite infractiunea de inselaciune
Latura subiectiva: se comite cu intenie
consta
in primirea si pastrarea
valorii falsificate in scopul punerii in circulatie
Detinerea
- Fapta de punere in circulaie absoarbe detinerea, doar daca detinerea este specifica actiunii de
punere in circulaie
- Fapta poate fi reinut in concurs daca agentul care a falsificat valorile, le deine o perioada
lunga de timp si apoi se decide sa le pun in circulaie
Latura subiectiva: se comite cu intenie directa
Fapta, in toate modalitatile

sale, se pedepseste
cu inchisoare
Sanctiune.
Tentativa se pedepseste atat la forma de baza cat si la formele agravate
Forme agravate:
1. Dacafalsificarea, punerea in
circulatie
sau detinerea
in vederea punerii in circulatie

ar fi putut
cauza o pagubaimportantasistemului financiar
- Conditia
specificaacestei forme agravate consta
in pericolul potential
pe care l-ar putea
reprezenta comiterea infractiunii
- Sanctiune:
fapta in forma agravatase pedepseste

cu inchisoarea
de la 5 la 15 ani si interzicerea
unor drepturi
2. Dacafalsificarea, punerea in
circulatie
sau detinerea
in vederea punerii in circulatie

au cauzat
o pagubaimportantasistemului financiar
- In acest caz infractiunea
trebuie safi produs acest rezultat specific drept conditie

de tipicitate a
formei agravate
- Sanctiune:
fapta in forma agravatase pedepseste

cu inchisoarea
de la 10 la 20 de ani si
Teoria inscrisului
fals

de falsificare ori de cate
ori se contraface un
Teoria materialaa falsului - existao actiune
inscris
care nu a existat sau a carui

realitate materialaeste alta decat cea din momentul
intocmirii
inscrisului
- Falsificarea se raporteazala existenta materialaa inscrisului,
indiferent dacaacea manifestare

de vointa este adevarata
si corespunde vointei
emitentului inscrisului
caun inscris
nu este falsificat dacaacel inscris,
chiar
Teoria intelectuala a falsului - se sustine
dacanu a existat, respectamanifestarea de vointa a autorului prezumat al inscrisului
- Inscrisul
este fals dacas-a modificat manifestarea de vointa a autorului actului
Falsul material in nscrisuri oficiale

prin alterare este un inscris
oficial
Obiect material al falsificarii
- Nu exista scriere in sensul acestor texte de incriminare in cazul unui document informatic
salvat pe suport tehnic
- Nu pot fi obiect al infractiuni de fals desenele, fotografiile, amprentele
oficial este orice inscris
care emanade la o unitate din cele la care se referaart.

Inscrisul
145 sau care apartine
unui asemenea unitati
- nscrisuri oficiale sunt considerate atat originalele ct si duplicatele sau copiile legalizate
- Actele perimate nu sunt nscrisuri oficiale
- Actele lovite de nulitate pot fi obiect al falsuri material, daca se comite de orice alta persoana
decat cea care a participat la falsificarea lui
oficiale propriu-zise, cat si inscrisuri
asimilate
Pot fi obiect al falsului material atat inscrisurile
celor oficiale (sunt asimilate cu inscrisurile
oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate

producatoare
de consecinte juridice)
intr-o actiune
de falsificare, in concret prin

Latura obiectiva: actul de executare consta
contrafacerea scrierii, subscrierea sau alterarea in orice mod
- Trebuie ca actiunea
de falsificare safie de naturasaproducaconsecinte juridice

- Elementul subiectiv al falsificarii
existasi in ipoteza in care scopul urmarit
este unul legitim
sau cand
scopul este dovedirea unui lucru adevarat
falsul este comis de un functionar
in exercitiul
atributiilor
de
Formaagravata: Atunci cand
serviciu
Falsul intelectual
oficial
Elementul de particularitate este dat de momentul si modul in care se falsificaun inscris
si de calitatea specialaa subiectului activ
aflat in exercitiul
atributiilor
de serviciu
Subiectul activ este calificat, adicaun functionar
- Coautoratul este posibil atunci cnd obligatia de a consemna aparine unei comisii

- Daca faptele consemnate de funcionar sunt neadevarate, insa eroarea ii este provocat de catre
un ter, cu intenie, fapta se considera reinut in sarcina terului in modalitatea participatiei
improprii
comisivacare se poate savarsi

si prin omisiune
Latura obiectiva: fapta este o infractiune
atunci cand
agentul are obligatia
de a insera unele date si nu isi
indeplineste
aceastaobligatie
- Trebuie saexiste o actiune
de falsificare prin atestarea unor fapte sau imprejurari
necorespunzatoare
adevarului
sau prin omisiunea cu stiinta
de a insera unele date sau

imprejurari
- Trebuie ca falsificarea sase realizeze cu prilejul intocmirii
de catre
functionarul
competent a inscrisului
oficial
inscrisul
este semnat si stampilat
de functionarul
care l-a
Fapta se consumaatunci cand
intocmit
in fals
Fapta se pedepseste
cu inchisoare
Sanctiune.
Se
mentine
in
art.
321
NCP
Falsul in nscrisuri sub semntura privat

de falsificare a unui inscris
sub semnatura
privata
Latura obiectiva: trebuie saexiste o actiune
prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui in orice alt mod
- Trebuie ca faptuitorul
safoloseasca
inscrisul falsificat sau sa
il incredinteze
unei alte
persoane spre folosire, in
vederea producerii de consecinte juridice
- In sarcina autorului unui fals in inscrisuri sub semntura privat nu se va putea retine si
infractiunea de uz de fals, deoarece folosirea inscrisului falsificat este o condiie de tipicitate
directa, deoarece agentul urmareste
saproduca
anumite consecinte juridice in momentul folosirii sau incredintarii
spre folosire
- Exista atunci cnd se ncepe actiunea de folosire sau ncercare de incredinare
Fapta se pedepseste
cu inchisoare
de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Se mentine

in
Sanctiune.
art. 322 NCP
Uzul de fals
prealabila: existenta unui inscris
falsificat, a carui
caracter fals este cunoscut de autor
Conditie
- Inscrisul
fals poate safie unul oficial sau unul sub semnatura

privata
poate fi orice persoana

Subiect activ al infractiunii
- Cel care a falsificat inscrisul
si apoi l-a folosit va raspunde
pentru un concurs de infractiuni
falsificat in
vederea producerii
Latura obiectiva: fapta se comite prin folosirea unui inscris
unor consecinte juridice
- Nu este necesar sase fi reusit

crearea imaginii denaturate, fiind suficient ca folosirea safie apta
saproducaconsecinte juridice
Actul oficial subsecvent, emis ca urmare a folosirii de catre agent al unui nscris falsificat, nu
este un act fals si folosirea acestuia nu constituie uz de fals, ct vreme nu a intervenit anularea
actului subsecvent care a stat la baza emiterii
Forma atenuat: atunci cnd inscrisul falsificat este unul sub semntura privat
Falsul in declaraii
Latura obiectiva:
1. Trebuie saexiste o declaratie
necorespunzatoare
adevarului
, facuta

in fata unui organ sau
institutii
de stat sau a unei unitati
dintre cele la care se referaart. 145
- Declaratia
se poate face oral sau in scris
- Declaraia trebuie consemnata intr-un nscris (in caz contrar rmne in forma de tentativa)
2. Trebuie ca declararea sase facain
vederea producerii consecintelor
juridice pe care le
determina, potrivit legii sau imprejurarilor,
acea declaratie,
pentru sine sau pentru altul
- In lipsa acestei conditii,
o declaratie,
chiar neadevarata,
nu indeplineste
conditia
de tipicitate a
acestei infractiuni
directa, deoarece declararea este facuta

cu un
scop special, si anume, producerea unor anumite consecinte juridice
in momentul depunerii declaratiei
la organul competent, dacaeste scrisa, sau
Fapta se consuma
in momentul cand
este consemnata
in scris sau in orice alt mod declaratia
oralade cel caruia
i
se adreseaza
Fapta se pedepseste
cu inchisoare
de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Se mentine

in
Sanctiune.
art. 326 NCP
Falsul privind identitatea

este reprezentat de un inscris
care serveste
in mod direct
Obiectul material al acestei modalitati
civile (certificat de nastere,
de casatorie),
pentru legitimare (legitimatie
de serviciu, de acces etc.) sau de identificare (carte de identitate, pasaport
etc.)
de prezentare sub o identitate falsasau de

Latura obiectiva: trebuie saexiste o actiune
atribuire unei alte persoane a unei identitati
false
- Fapta se poate comite prin prezentarea sub o identitate falsa, in formaoralasau prin intermediul
unor inscrisuri
false sau folosite fraudulos

- Este suficientaprezentarea, fara
a fi necesarasi reusita
inducerii in eroare a autoritatii
- Pentru a fi tipicafapta trebuie safie comisapentru a induce sau mentine
in
eroare un
organ sau o institutie
de stat sau o altaunitate dintre cele la care se referaart. 145, in
vederea producerii unei consecinte juridice pentru sine sau pentru altul
- Daca este indusa in eroare o alta persoana decat cele prevazute, fapta nu este tipica
- Daca o persoana atribuie unei alte persoane o identitate falsa si apoi cea de a doua se prezint
sub identitatea falsa, cei doi nu vor fi participani unul la fapta altuia, ci vor rspunde fiecare
pentru propria fapta
se va retine
atunci cand
cetateanul
Decizia nr. 19/2007, ICCJ a decis caaceastainfractiune

roman,
aflat in strainatate,
se va prezenta sub o identitate falsa
in fata autoritatilor
unui stat
strain
unui inscris
care serveste
civile ori
Modalitate asimilata: incredintarea
pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit fara
drept
- Se comite tot numai cu intentie directa

Limbă

Penal Special Sergiu Bogdan UBB

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Penal Special Sergiu Bogdan UBB

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept Penal Special

Infraciuni contra vieii

- Infraciuni de omor (simplu, calificat, sau deosebit de grav)

- Infractorul trebuie sa cunoasc si sa profite de starea de neputin in caz contrar nu se va retine

- Se poate comite si asupra aceluiai subiect pasiv in aceeai imprejurare (viol)

- Mobilul si scopul: nu sunt conditionate

Omorul deosebit de grav

E. Savarsit asupra unei femei gravide:

Nu este posibil coautoratul

Determinarea sau inlesnirea sinuciderii

Determinarea sau inlesnirea

si de a convinge pe altul saia

cu privire la luarea unei astfel

pentru ca fapta, in aceastamodalitate, safie tipica

pentru omor, se va aprecia de la caz la caz de

2. Comiterea faptei fata de o persoanacare nu era in stare sa-si

art. 48 C pen., inclusiv starea de

la determinarea sau inlesnirea

sinuciderii dacavictima avea o capacitate

Pentru formele agravate pedeapsa este intre

Uciderea din culpa

legale ori a masurilor

- Aceastaformaagravatase mai numeste

in concret o profesie, meserie sau o anumitaactivitate

- Uciderea din culpatrebuie safie savarsita

profesiei, meseriei sau

poate fi orice persoana

Uciderea din culpa

prescrierea unui tratament eronat, lipsa unor indicatii

terapeutice, nerespectarea unor reguli de igiena, etc.)

caz concret, acesta nu a avut

ndeplinirea actului medical (la acestea se raporteaza conduita culpabila)

penal, deoarece nu ar trebui sa-i

2. Uciderea din culpacomisade un conducator

alcoolicapeste limita legalasau care se afla

trebuie safie in stare de ebrietate sau cu o imbibatie

alcoolicapeste limita legala

aflat sub influenta unor substante

Uciderea din culpa

3. Uciderea din culpacomisade orice altapersoanain exercitiul

trebuie sase afle in stare de ebrietate

Uciderea din culpa

4. Uciderea din culpaa douasau mai multe persoane

unic, unele dintre victime nu au decedat, se va retine

Dacaurmare a unui proces executional

Uciderea din culpa

la maximul pedepselor prevazute

Infractiuni contra integritatii corporale si a sntii persoanei

Loviri sau alte violente

Aspecte procesuale: actiunea penal se pune in micare la plngere prealabila si opereaz

Vatamarea corporal grav

Loviturile sau vatamarile cauzatoare de moarte

Vatamarea corporal din culpa

1. Cnd fapta a avut vreo urmare specifica vatamarii corporale grave

ntreruperea cursului sarcinii

Soul mamei sau tatl are poziie de garant

- Cauza justificativa poate opera pana la declanarea durerilor nasterii

NCP Vatamarea fatului

Infraciuni contra libertatii persoanei

Libertatea persoanei este de principiu intangibila si disponibil

Lipsirea de liberatate in mod ilegal

(nu se mai mentine