Știrbu Alicia-Roberta

Facultatea de Drept și Științe Administrative, Drept, anul III, gr. 4

Spețe penal special

Infracțiuni contra vieții

1. În speța dată ne raportăm la infracțiunea de omor calificat cu premeditare,

săvârșirea faptei cu premeditare presupune că hotărârea de a săvârși
infracțiunea este anterioară executării ei, iar în acest interval de timp
dintre luarea rezoluției infracționale și punerea în executare, făptuitorul
desfășoară activități pregătitoare. Așadar, în speță sunt îndeplinite
condițiile pentru caracterul calificat al omorului și acelea fiind: coautorii
(X și Y) împreună cu complicele (H) reflectează asupra faptei și
modalităților de săvârșire a acesteia, au desfășurat acte de pregătire,
concretizate în alegerea armei (cuțitul), a locului unde vor săvârși fapta
(locuința victimei Z), căutarea de complici (deplasarea s-a efectuat cu
autoturismul lui H).
Premeditarea este o circumstanță personală, astfel încât ea nu se va
transmite participanților dacă aceștia au contribuit spontan la comiterea
faptei. Dacă însă anumiți participanți au cunoscut scopul actelor de
pregătire, atunci circumstanța se va răsfrânge și asupra acestora.
Totodată, aceștia vor răspunde penal și pentru infracțiunile de furt
calificat (aceștia acționează noaptea și pătrund în imobil prin escaladare și
efracția încuietorilor, sustrăgând mai multe bunuri) și distrugere (au
secționat furtunul de la aragaz în scopul producerii unei explozii și
înlăturării urmelor infracțiunii).
În concluzie, ne aflăm în situația unui concurs de infracțiuni: Omor
calificat cu premeditare (detențiunea pe viață sau închisoarea de la 15 la
25 de ani +interzicerea exercitării unor drepturi), Furt calificat
(închisoarea de la 2 la 7 ani) și Distrugere (închisoarea de la 2 la 7 ani).

Infracțiuni contra integrității corporale sau a sănătății

2. Inculpatul X săvârșește infracțiunea de vătămare corporală (art. 194 Cod

Penal) deoarece acesta acționează cu intenție directă, așteptând-o pe
victima pe casa scării, luând-o de păr și băgând-o cu forța în apartamentul
său unde i-a tăiat părul, i-a ras sprâncenele și i-a dat două palme. Prin
lovirea victimei cu palma de două ori, acesta i-a cauzat un prejudiciu
estetic grav și permanent, anume ruperea bazei naturale a dintelui pe care
urma să fie montată definitiv coroana dentară.
 Sintagma de „prejudiciu estetic grav și permanent” are menirea de a
înlocui noțiunea existentă în textul anteriorului Cod Penal din 1969,
referitor la „sluțire”. Constatarea sluțirii trebuie determinată nu numai în
raport cu semnificația curentă a acestei noțiuni, adică mutilare, schilodire,
desfigurare, cu consecința creării aspectului hidos, pocit, respingător,
foarte urât, ci și ținându-se seama de echivalența ce se poate da noțiunii
respective prin comparare cu celelalte urmări grave la care se referă textul
menționat. Ca urmare, ori de câte ori vătămarea corporală, săvârșită cu
intenție, a avut ca efect pierderea unuia sau a mia multor dinți ori numai
lezarea acestora, este necesar să se stabilească, pe bază de probe
convingătoare, dacă prin vătămarea respectivă s-a cauzat o modificare a
fizionomiei victimei sau o diminuare a funcțiilor ei fiziologice.
Așa fiind, pentru aceasta, trebuie să se țină seama de criterii de
ordin anatomic și fiziologic proprii naturii umane, precum și de unele
criterii specifice, cum ar fi vârsta, sexul sau profesia persoanei vătămate.

Infracțiuni săvârșite asupra unui membru de familie

3. X va fi trasă la răspundere pentru infracțiunea de Uciderea ori vătămarea

nou-născutului de către mamă (art. 200 Cod penal), deoarece după
naștere, dar nu mai târziu de 24 de ore, aceasta a înfășurat fătul în obiecte
de îmbrăcăminte, l-a pus într-o pungă și l-a aruncat în WC. Regimul
sancționator pentru această infracțiune este închisoarea de la 1 la 5 ani,
inculpata aflându-se într-o stare de tulburare psihică ( episod depresiv
major – post partum – cu ideație suicidală).
Vom avea în vedere și faptul că aceasta a născut la domiciliul
surorii sale Y din comuna G. județul Iași. Dacă Y a fost prezentă când
fapta a fost comisă, aceasta va răspunde conform acțiunilor pe care le-a
întreprins (instigator, coautor, complice). Subiectul activ al acestei
infracțiuni este numai mama. Persoanele care instigă, ajută sau
cooperează cu mama în vederea comiterii oricăreia dintre aceste fapte
asupra nou-născutului (ucidere sau vătămare corporală), vor răspunde
pentru instigare, complicitate si respectiv coautorat la omor, deoarece
legea consacră un tratament penal mai blând numai în favoarea mamei
aflată într-o stare de tulburare psihică.
Opinia majoritară în doctrina penală consideră uciderea copilului
nou-născut o formă atenuantă a omorului și nu o infracțiune autonomă,
ceea ce justifică tratamentul penal diferențiat al participanților.

Infracțiuni contra libertății persoanei

4. Inculpații X și Y au acționat cu intenție directă, așadar infracțiunea constă

în lipsirea de libertate în mod ilegal (art. 205 Cod penal) în concurs cu
infracțiunea de șantaj (art. 207 Cod penal). La data de 20 decembrie, între
orele 19:30-23:00, X și Y au lipsit-o de libertate pe Z, ducând-o în casa
martorei A. Cei doi au adus atingere dreptului la libertate fizică al lui Z,
aflându-se în imposibilitatea de a se deplasa și acționa conform propriei
sale persoane, fiind obligată să rămână acolo mai multe ore pentru a
semna două înscrisuri fictive și pentru a le achita suma de 85.000 lei celor
doi inculpați. De aici reiese și faptul că victima a fost șantajata, constrânsă
să semneze două înscrisuri fictive și să remită suma de 85.000 lei, scopul
celor doi fiind de a obține în mod injust un folos patrimonial.
Având în vedere aspectele procesuale, pentru lipsirea de libertate în
mod ilegal (închisoare de la 1 la 7 ani), acțiunea penală se pune în mișcare
din oficiu și competența de soluționare a cauzei în prima instanță aparține
judecătoriei, iar pentru șantaj (închisoarea de la 2 la 7 ani) fiind aceleași
aspecte procesuale.