Articolul 14.

Lucrările de construcţie care se pot

executa fără certificat de urbanism
pentru proiectare şi fără autorizaţie
de construire

(1) Se pot executa fără certificat de urbanism pentru proiectare şi fără autorizaţie de construire
lucrările care nu modifică structura de rezistenţă, aspectul exterior, caracteristicile iniţiale ale
construcţiilor şi ale instalaţiilor aferente. Din categoria acestor lucrări fac parte:

l) construcţii auxiliare, anexe cu suprafaţa construită de pînă la 15 m2 la casele de locuit particulare,

amplasate pe terenuri private.

https://www.bizlaw.md/2018/04/15/convietuirea-cu-vecinii-ce-spune-codul-civil

Articolul 521. Accesiunea imobiliară artificială

(1) Construcţiile şi lucrările subterane sau de la suprafaţa terenului sînt prezumate a fi
făcute de proprietarul terenului pe cheltuiala sa şi îi aparţin acestuia pînă la proba contrară.
Prin lucrări se înţeleg plantarea, precum şi amenajările aduse unui teren care nu se
încorporează în mod durabil în acesta.
(2) Proprietarul de teren care a efectuat construcții și alte lucrări cu materiale străine
devine proprietarul lucrării, neputînd fi obligat la ridicarea acesteia și nici la restituirea
materialelor întrebuințate. El este obligat față de proprietarul materialelor să plătească
valoarea acestora. Dacă lucrările au fost efectuate cu rea-credință, proprietarul de teren este
obligat să repare și prejudiciul cauzat.
(3) În cazul în care construcţiile sau lucrările sînt făcute de un terţ, proprietarul terenului
are dreptul să le ţină pentru sine sau să oblige terţul să le ridice pe cheltuială proprie şi să
repare prejudiciul cauzat. Dacă păstrează construcţiile sau lucrările făcute de un terţ,
proprietarul este obligat să plătească, la alegere, valoarea materialelor şi costul muncii ori o
sumă de bani egală cu creşterea valorii terenului.
(4) În cazul în care construcţiile sau lucrările sînt făcute de un terţ de bună-credinţă,
proprietarul de teren nu poate cere ridicarea lor şi este obligat să plătească, la alegere,
valoarea materialelor şi costul muncii sau o sumă de bani echivalentă creşterii valorii
terenului.
(5) În locul păstrării construcțiilor sau lucrărilor făcute de terț, proprietarul are dreptul să
ceară obligarea autorului lucrării să cumpere terenul sau porțiunea afectată de construcție
ori lucrare la valoarea de piață pe care terenul sau porțiunea ar fi avut-o dacă construcția ori
lucrarea nu s-ar fi efectuat. În absența înțelegerii părților, proprietarul poate cere instanței
de judecată stabilirea prețului și pronunțarea unei hotărîri care să țină loc de contract de
vînzare-cumpărare.
(6) În cazul în care construcţia este ridicată în parte pe terenul constructorului şi în parte
pe un teren învecinat, proprietarul vecin poate dobîndi proprietatea asupra întregii
construcţii, plătind constructorului o despăgubire, numai dacă cel puţin 1/2 din suprafaţa
construită se află pe terenul său. În acest caz, el va dobîndi şi un drept de superficie asupra
terenului aferent pe toată durata de existenţă a construcţiei. Despăgubirea trebuie să acopere
valoarea materialelor şi costul muncii, precum şi contravaloarea folosinţei terenului aferent.
(7) Constructorul de rea-credinţă nu poate pretinde la o despăgubire mai mare de o treime
din suma calculată conform alin.(6) dacă nu va dovedi că persoana îndreptăţită poartă ea
însăşi o parte din vinovăţie.
 Articolul 588. Atentarea inadmisibilă
(1) Proprietarul poate cere interzicerea ridicării sau exploatării unor construcţii sau
instalaţii despre care se poate afirma cu certitudine că prezenţa şi utilizarea lor atentează în
mod inadmisibil asupra terenului său.
(2) Dacă construcţia sau instalaţia a fost ridicată respectîndu-se distanţa de la hotar
stabilită de lege, demolarea sau interzicerea exploatării acestora poate fi cerută doar în cazul
în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod evident.

Articolul 598. Distanţa pentru construcţii, lucrări şi plantaţii

(1) Orice construcție, lucrare sau plantație se poate face de către proprietarul terenului
numai cu respectarea unei distanțe minime de 60 de cm față de linia de hotar, dacă nu se
prevede altfel prin lege sau regulamentul de urbanism, astfel încît să nu se aducă atingere
drepturilor proprietarului vecin.
(2) Arborii, cu excepţia celor mai mici de doi metri, a plantaţiilor şi a gardurilor vii, trebuie
sădiţi la distanţa stipulată de lege, de regulamentul de urbanism sau de obiceiul locului, dar
care să nu fie mai mică de 2 metri de linia de hotar.
(3) În caz de nerespectare a distanţei prevăzute la alin.(1) şi (2), proprietarul vecin este
îndreptăţit să ceară demolarea construcției sau scoaterea ori tăierea la înălţimea cuvenită a
arborilor, plantaţiilor ori gardurilor pe cheltuiala proprietarului terenului pe care acestea
sînt ridicate.
Articolul 599. Depăşirea hotarului terenului învecinat în cazul construcţiei
(1) Dacă proprietarul unui teren, cu ocazia ridicării unei construcţii, a construit dincolo de
limita terenului său, fără a i se putea imputa premeditarea sau culpa gravă, vecinul trebuie să
tolereze încălcarea hotarului dacă nu a obiectat pînă sau imediat după depăşirea limitei.
(2) Vecinul prejudiciat prin situaţia prevăzută la alin.(1) trebuie despăgubit cu o rentă în
bani, plătită anual, cu anticipaţie.
(3) Cel îndreptăţit la rentă poate pretinde oricînd ca debitorul său să-i achite preţul
porţiunii de teren pe care s-a construit în schimbul transmiterii proprietăţii asupra acesteia.