Contract prin care debitorul emite creditorului sau un lucru

mobil corporal sau incorporal, in vederea garantarii datoriei

sale. Gajul este lucrul mobil ce face obiectul unui astfel de contract si, in general, orice bun mobil poate
fi dat in gaj. Este un contract accesoriu, unilateral, real si constitutiv de drepturi reale. El trebuie
incheiat in scris, cu specificarea sumei datorate si a bunurilor amanetate si trebuie inregistrat la
notariatul de la domiciliul detinatorului, unde se depune un exemplar al contractului, pentru a-l face
opozabil tertilor. Creditorul gajist este obligat a pastra si conserva bunul dat gaj si a-l restitui
debitorului dupa achitarea integrala a creantei. Bunurile amanetate nu pot fi insusite de creditor, numai
prin intermediul instantei de judecata. Contractul de gaj (amanet) este reglementat in cartea III, t. XV,
C. civ., iar in materie de comert se aplica, pentru acest fel de contract dispozitiile din cartea I, t. IV
(despre gaj).
Model de contract de gaj [1]

1. Subsemnatul ................., domiciliat n ..........., cnp, .................

n calitate de CREDITOR,
2. Subsemnatul ..............., domiciliat n ............, cnp ...................
n calitate de GARANT,
am hotrt ncheierea prezentului contract de gaj:
Eu, Garantul constitui n favoarea Creditorului gaj asupra ...............[2](se va descrie bunul
gajat), pentru garantarea .............[3](se va descrie obligaia garantat).
Elementele contractului de gaj [4]:
- cnd gajul este consimit pentru garantarea restituirii unei sume de bani, aceasta poate fi determinat
n cuprinsul contractului, sau, poate fi determinabil. Determinarea ulterioar trebuie s se rezulte din
cuprinsul contractului de gaj i nu prin trimitere la alte convenii (art.2372 alin.1 Cod Civil)
- deinerea bunului de ctre creditorul gajist trebuie s fie public i neechivoc (art.2483 Cod Civil);
- creditorul gajist are drepturile i obligaiile unui administrator al bunului altuia nsrcinat cu
administrarea simpl (art.2487 Cod Civil).
- creditorul gajist pred debitorului fructele naturale i industriale (art.2488 Cod Civil).
- debitorul este obligat s restituie creditorului cheltuielile fcute cu conservarea bunului (art.2491 Cod
Civil).
- atunci cnd garantul este debitorul, prile pot conveni limitarea dreptului creditorului de a urmri
numai bunul gajat, nu i celelalte bunuri ale debitorului (art.2325 Cod Civil).
- se va preciza caracterul de titlu executoriu al gajului (art.2431 Cod Civil).
- n situaia n care contractul de gaj cuprinde clauze neuzuale dintre cele enumerate limitativ de
art.1203 cod civil (ex: limitarea dreptului de a opune excepii, decderea din drepturi sau din beneficiul
termenului), acestea trebuie s fie acceptate expres (nominal) de ctre garantul ipotecar, pentru a-i
produce efecte.
- publicitatea gajului bunurilor mobile corporale se realizeaz fie prin deposedarea debitorului, fie prin
nscrierea gajului n Arhiva Electronic de Garanii Reale Mobiliare (art.2482 Cod Civil).
- dispoziiile din Codul Civil privitoare la publicitatea, prioritatea, executarea i stingerea ipotecilor
mobiliare se aplic i gajului (art.2494 Cod Civil).
Tehnoredactat la .............., n ...... exemplare, din care un exemplar pentru arhiva biroului
notarial, un exemplar pentruArhiva Electronic de Garanii Reale Mobiliare, ..... exemplare s-au
eliberat prilor.
CREDITOR....................

GARANT..............

[1]Contractul de gaj se constituie ntotdeauna prin deposedarea garantului de bunul mobil, prin
remiterea bunului sau titlului ctre creditor (art.2481 Cod Civil).
[2]Gajul poate avea ca obiect bunuri mobile corporale sau titluri negociabile emise n form
materializat.
[3]Gajul este accesoriu unui raport juridic principal i este indivizibil (art.2493 Cod Civil). Se poate
garanta ndeplinirea oricrui fel de obligaii: pure i simple, simple, condiionale (art.2369 Cod Civil),
prezente sau viitoare (art.2370 Cod Civil).
[4]Este considerat nescrisclauza potrivit creia, pentru a garanta executarea obligaiei debitorului su,
creditorul i rezerv dreptul s devin proprietarul irevocabil al bunului sau s dispun de acesta fr
formalitile impuse de lege (art.2433 Cod Civil).
Gajul (amanetul) contract accesoriu prin care debitorul remite creditorului sau un lucru mobil pentru
garantarea datoriei. Poate fi obiect al gajului atat un bun mobil corporal, cat si un bun mobil incorporal,
de exemplu o creanta pe care debitorul o are impotriva altei persoane. Legislatia noastra cunoaste in
prezent doua forme de gaj: cu deposedare si fara deposedare. Dupa modul in care se stabileste obligatia
de a constitui gajul, acesta poate fi:- gajul conventional partile sunt acelea care convin asupra
necesitatii constituirii gajului;- gajul legal legea obliga pe anumite persoane sa constituie un gaj;gajul judecatoresc instanta este cea care dispune instituirea sa, cum este cazul cautiunii prevazute in
caz de executie vremelnica.Contractul de gaj este un contract accesoriu, real si unilateral. El este
accesoriu fata de raportul principal de obligatie pe care il garanteaza; existenta sa valabila si stingerea
sa depind de soarta obligatiei principale garantate.Poate fi garantata cu gaj si o creanta eventuala ce s-ar
putea naste in viitor, asa cum este gajul destinat a garanta acoperirea prejudiciului pe care l-ar putea
produce un gestionar unitatii in care lucreaza. Gajul cu deposedare este un contract real, deoarece nu ia
nastere decat prin remiterea efectiva a bunului gajat. Remiterea se face, de regula, in mana creditorului,
dar, conform intelegerii partilor, poate sa se faca in mana unui tert insarcinat cu pastrarea lucrului gajat,
pana la plata datoriei.Daca gajul este fara deposedare, contractul de gaj este un contract consensual,
remiterea nemaiconstituind o conditie de existenta a contractului. Contractul de gaj este unilateral,
deoarece el da nastere unei singure obligatii, aceea a creditorului de a pastra bunul, de a-l conserva si al restitui debitorului cand acesta isi va executa obligatia ce-i revine, pentru a carei garantare a constituit
gajul. Tot unilateral este si contractul de gaj fara deposedare, numai ca de data aceasta obligatia de
pastrare a bunului si de tinere a lui la dispozitia creditorului, ca garantie, revine insusi
debitorului.Pentru constituirea gajului se cer a fi intrunite anumite conditii, dintre care unele se refera la
persoana debitorului, altele la obiectul gajat, iar altele la formalitatile necesare constituirii:1)Cat
priveste persoana constituitorului se cere ca acesta sa fie proprietarul bunului gajat si sa aiba deplina
capacitate de exercitiu. In cazul in care debitorul este minor, gajarea bunurilor sale pentru garantarea
propriei datorii este posibila insa se poate face numai cu incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare.
Este interzis insa ocrotitorului legal, parinte ori tutore, sa garanteze, in numele minorului, obligatia
altuia.2)Cat priveste obiectul gajului, pot fi gajate bunuri mobile, corporale sau incorporale, cu conditia
de a se afla in circuitul civil.3)Cat priveste formalitatile necesare constituirii gajului, mai multe reguli
trebuie respectate, si anume:a)gajul trebuie sa fie constatat printr-un inscris inregistrat, care sa enunte
suma datorata, felul si natura lucrurilor gajate sau descrierea calitatii, greutatii sau masurii
lor.Inregistrarea care consta in pastrarea unui exemplar al inscrisului constatator al gajului, intr-o mapa
speciala, se face la notarul public. Inscrisul si inregistrarea nu constituie conditii de validitate a gajului,
ci urmaresc, in special, sa asigure opozabilitatea fata de terti a constituirii gajului, asigurand dreptul de
preferinta al creditorului gajist fata de ceilalti creditori.b)daca bunul gajat este un mobil incoporal (ex.

o creanta), pentru opozabilitate fata de terti, inclusiv pentru asigurarea dreptului de preferinta al
creditorului, se cere intocmirea unui inscris, indiferent de valoarea datoriei, care sa fie inregistrat si
care, in plus, trebuie notificat debitorului creantei gajate. Din momentul notificarii, debitorul creantei
gajate nu mai poate face plata datoriei sale catre constituitorul gajului.In legatura cu lucrul gajat,
creditorul are urmatoarele drepturi si obligatii:a)sa retina lucrul, daca este un gaj cu deposedare, pana la
achitarea datoriei. Dreptul sau de retentie se mentine pana la achitarea intregii datorii, gajul fiind
indivizibil, garantand, in intregul sau, fiecare fractiune din datorie;b)dreptul de a pastra bunul implica si
dreptul creditorului de a-l revendica, pe temeiul dreptului real de gaj, din mana oricui s-ar gasi;
posesorul de buna-credinta va putea opune dobandirea in temeiul art. 1909 Cod civil;c)creditorul are
fata de constituitorul gajului calitatea de detentor precar, debitor pastrand calitatea de
proprietar;d)creditorul raspunde dupa regulile de drept comun de pierderea ori determinarea bunului
gajat, daca aceasta s-a produs din culpa sa;e)creditorul nu are dreptul sa se foloseasca de lucru; daca
totusi o face, debitorul poate cere ca gajul sa fie pus sub sechestru;f)daca datoria a fost achitata,
creditorul trebuie sa restituie lucrul primit in gaj, fiind indreptatit sa primeasca de la debitor cheltuielile
necesare si utile pe care le-a facut pentru conservarea lucrului. Pana la restituirea acestor cheltuieli el
are un drept de retentie.In cazul in care debitorul nu-si achita datoria, creditorul poate trece la realizarea
gajului, ceea ce inseamna ca:a)are dreptul sa ceara instantei ca sa-i aprobe sa retina lucrul in contul
creantei, pe baza unei expertize judiciare de estimare a valorii lucrului. Este nula orice conventie prin
care s-ar prevedea ca creditorul sa-si aproprieze bunul fara formalitatile judiciare mentionate, fiind
interzis, pactul comisoriu ori contractul pignorativ.b)are dreptul sa ceara vanzarea la licitatie publica a
lucrului gajat, cu dreptul pentru creditor de a fi platit din lucrul gajat, cu preferinta inaintea altor
creditori. Este nula conventia prin care s-ar prevedea o vanzare altfel decat prin licitatie publica (ex. o
vanzare prin buna invoiala). Fiind un contract accesoriu, gajul se va stinge ca o consecinta a stingerii
ori desfiintarii obligatiei principale. Stingerea obligatiei principale prin plata, compensatie, remitere de
datorie etc, stinge si gajul; nulitatea ori anularea obligatiei principale are drept consecinta desfiintarea
gajului.In domeniului prescriptiei extinctive, se considera ca lasarea gajului in mana creditorului
constituie o recunoastere permanenta a datoriei, care are drept efect intreruperea prescriptiei dreptului
la actiune privind obligatia principala.Gajul poate supravietui obligatiei principale in cazul in care
debitorul a facut o alta datorie, catre acelasi creditor, dupa predarea gajului si aceasta datorie a devenit
exigibila inainte de plata primei datorii; creditorul nu poate fi obligat sa restituie gajul pana la plata
ambelor datorii, chiar si atunci cand s-ar fi stipulat ca gajul este subordonat obligatiei pe care debitorul
a contractat-o dupa predarea in gaj a lucrului.Gajul se poate stinge si independent de obligatia
principala, prin modurile obisnuite de stingere a obligatiilor, cum ar fi: renuntarea creditorului la
garantie, pierderea fortuita a lucrului gajat etc. Daca bunul gajat care a pierit era asigurat, dreptul de gaj
se va exercita asupra indemnizatiei de asigurare.Remiterea voluntara de catre creditor a lucrului gajat
are drept efect stingerea gajului.